Page 7 - 1954-08
P. 7
o
Nr, 62 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
V I A Ţ A D E P A R T I D De la corespondenţii „I\ici o zi sub plan, un indice
noştri voluntari
Dezmiriştitul — preocupare de seamă * *
a organizaţiilor de partid Se schimbă laţa Vulcanului neîndeplinit!“
Sub conducerea organizaţiilor de .partid, mult raioanele Hia, Brad şi Haţeg, unde de altădată ... Zorii zAel da 23 tube găsiră fabrica de La maşina de Uniat suluri In razete Iul sclipitoare ies şl mai mult
oamenii muncii de pe ogoarele regiunii dLsproporţta dintre recoltat şi deamirvşttt birtte „1 Mai” Petoeştl, ca de obicei, In Bb tamburul nr 2 se înfăşoară sub In evidenţă sUuletele maşinilor da capsat
noastre, dau bătălia pentru a termina la este foarte mere» Haremai! muncitori ai întreprinderii 702 phnă activitate lncep&nd de la moara de foirinl de sul hSrtda dimensionată şl Uniată oalele. Muncitoarele care lucrează la a-
timp $| in bune condrpuni campania de De această stare de lucruri se fac vd - construcţii din Vulcan folosesc dm plin măcinat lemn şi pină la secţia da amba comftorm prevederilor tehnice. La această csste maşini dovedesc multă pricepere tn
muncă Uneori îţi feoe Impresia că sulul
vară novate şi comulefete raionale de partad, maşinile şl utikajele de înaltă tehnicatate laj, munca se desfăşura ou multă însu maşină — de unde se poate uşor deduce
Multe dh organizaţiile de bază ductnd pentru că nu au îndrumai şi controlat în ou care întreprinderea este înzestrată, fleţire. Angajamentele pe care şi ie-a ce produse anume se vor 1 confecţiona — ou sîrcnă nu se mai lnvîrteşte aşa de re
o susţinuta munci pentru a ridica agi deaproape activitatea organizaţiilor de pentru a grăbi ritmul construcţiilor. El au luat oofteotlvul de muncă In cinstea zilei lucrează tovarăşa Schneăder Agneta. Am pede cit presupune ştanţa de lăiat şl for
taţia polKir5 de masă la nivelul sarcini bază şi pe cea a sferturilor populare raio Izbutit tn bună măsuri si transforme ve de 23 August, în bună parte sini deja surprins-o confcroăind lăţimea şacalului mat capse care ee înfig tn mii de caiete
lor actuale, au reuşit sâ mobilizeze ţăranii nale şa comunale, care tărăgănează exe chea comuni Vulcan cu case mini şl dără traduse în fapte tăleit de oelo două Cuţite rotative ascuţite de diferite feluri.
muncitori în întrecerea soc ud is ti ţi pa cutarea acestor munci importante. pănate, latr-^un adevărat oraş. Rezultatele obţinute insă «u-i mulţu sporiri pontau aoest scop. Aceasta este doar o Iluzie optică!
triotică desfăşurate tn vederea strtngerll Comitetele ratanafle de partid au dato In uQtimuJ timp te Vulcan s-au cons mesc pe muncttorU fabricii Uriaşele holen — Tovarăşa SrtmefcLor, permiteţi o în Toiul se desfăşoară «ntr-un mod depen
reoollel $1 executării dezmiriştatulul ria sl îndrume îndeaproape munca ar- truit 12 blocuri cu un număr de 470 apar dere frămfnt cu repeatolune deşeurtie de trebare ? dent Muncitoarele cunosc acest lucru şl
Exemplu in acest sens Q constituie or ganizaţiLhar da bază din cadruil S M T-url- tamente şl trei magazine alimentare. Deja, h&rtte marinată; pasta de hârtie este — Da, poftim, în limite posibilităţilor nu au grijă de aşa ceva Sub mllnlle lor
ganizaţia da bază de la G A S, Apoliul de lor, pentru aa acestea să folosească la 196 apartamente şi un cămin cu 170 lo sortată şl minată parcă cu mal multă vi vă vot răspunde harnice slnt capsate pe zj rite 4-3000
Sus raionul Sebeş, dare îşi îndeplineşte maximum maşinale şi tractoarele, organi curi au^şi fost predate locatar tor La 23 teză spre banda mişcătoare. Maşinile de — Avind In vedere viteza constantă a de canele peste prevederile normei de
cu adevărat rolul pdk/blc, reuşind să asi zat iile de bază din gospodăriile colective August, constructorii noului oraş, vor pre dimensionat hlrtie, de capsat oaleth pre maşinii, cum reuşiţi totuşi să depăşiţi nor producţie.
gure îndrumarea si controlul asupra con şi întovărăşirile agricole, precum şl cele da gata alte două blocuri cu ol te 33 apar cum şi toate maşinile de fabricaţie slnt mate de producţie, şl oum. reuşiţi sa îm O asemenea muncitoare care lucrează
ducerii administrative ţi organizaţiilor de din comune şi sate, trebuie să în tamente fiecare, Lar la 7 Noiembrie vor fi îndemnate de pricepuţii muncitori şi mun bunătăţiţi calitatea produselor aflate lo a toi este şl tovarăşa Szakaca RaflLa frun
masă d>n gospodărie drume ţăranii muncitori să folosească terminate ake noi magaznna printre care: citoare spre ouearmeo de noi victorii in luau pe maşina de liniat ? taşă tn întrecerea socialistă de vre o
In toate problemele importante ale cam toate «atelajale existente pentru a grăbi un magazin tlero-chimia, un magazin ali procesul da producţie — Factorul prim, prin oare ne realizăm citava lunj la şir Opcraţlundc de alimcn-
paniei de varA. precum ţi In toate acţiunile în deumriştieuL mentar şi o cofetărie Comunistul Popa Gheorghe sarcinile de producţie îl numim pe bună tarn ca pa a re şi sortare slnt conduse cu
treprinse organizaţia de bază a ştiut să Organizaţiile de partid, sfaturile populare La obţinerea voctorulor măreţe Închi Înlăturând o nucă defecţiune, maşinistul dreptate întrecerea socialistă, care este siguranţă Aceste trei operaţiuni se perindă
se consulte şl ai se sprijine pe activul şi organele agricol^ sînt obligate să folo nate zilei de 23 August s-au evidenţiat Popa Gheorghe, da la secţia ăabrtcaţia lansată între maşinistele secţiei finisaj Io fiaţa ochilor doar in aiteva secunde.
farâ de partid. si antreneze colectivele sească la maximum timpui prielnic exe pdni in prezent bng&mle complexe de îşi şterge mi Utile cu o bucată de hlrtie. In acest aoop, fiecare maşlnlstl se stră Tovarăşa Srakacs, ca de altfel alta mit $1
de agitatori şl al gazetei de perete. In ca cutării muncilor agricode din această pe constructori conduse de tinerel Sandu Tu- îşi priveşte apoi maşina. Merge ca pe duieşte aă-şJ îngrijească maşina în cele mii de mame din întreprinderile ţării noas
drul cărora, pe lingă comunişti, a antre rioadă şi să dea un nou impuls întrecerii dor şl Hdnş loan, care luortnd după metoda mal bune condiţluni, semnalînd din timp tre lucrează liniştită Băiatul el, Andrei
nat pe cei mad buni tehnicieni agricoli şl socialiste şi patriotice ce se desfăşoară In de zidărie rapidă Orlov au reuşK să rea roati* îşi zice aL şefului de secţie eventualele defecţiuni. in virată do numaj 4 ani, la ora aceea Iţi
Pasta amestecată cu apă conform pre
fruntaşi al recoltelor bogate dnsftea zdJed de 23 August. lizeze pdnă la 45 m_c. de zidărie In 8 ore vederilor tehmce-chuT&ce este purtată pe Aceasta, cu scopul de a evita pierderile doarme somnul dulce de copil fericit
Datorată unei bune organizări, s-au In acest scop, organizaţiile de partid (De ta Ch. Cloranu). de timp care s-ar produce In urma defec Intr-unui din pătucurile albe ca zăpada
putut obţine rezultate frumoase In mancă trebuie si desfăşoare o eusţuuilti munci ★ o bandă mişcătoare spre nişte aparate ţiunilor In al doilea riad acordăm o aten ala căminului de ză de pe lingă fabrică.
aspiratoare ce au menirea de a extrage
şl s-a redus simţitor timpul de lucru politici de masă, antrenlnd activate de ţie deosebită fixării sulului pe pervaz
De pildă, pentru a se grăbi Lrelertşul, pertid şi fără de partid tn toate acţiunile, apa usrind totodată şl paste care la în Dacă sulul nu eale aşezat bine. cuţitele Ştiind că micul Andrei nu duce lipsă de
pe llagfi faptul că s-au cuplat dfe două si se consulte cu de tn vederea rezxdvănll In contul anului 1957 acest fed forma da hirtie. rotativei lele sau mat mult, sau mat pu nimic fruntaşa tn întrecerea socialistă
— Trebuie să lucrăm cu multă atenţie —
Szakacs lucrează efectiv la acele produse
batoze Ja un tractor, au fost antrenate echi digeratelor probleme actuale. Grupa de mineri condusă de tovarăşul îmi spune tovarăşul Popa Gheorghe —mal ţin din marginea hirtiei. ter imprima torul oare contribuie La ridicarea nivelului cul
pele de muncitori pentru ® optica metoda Pentru ca sl se poată asigura succesul! Praţa Gherasim Irunteş In întrecerea so ales o*nd fabricăm hirtie pan teu desen de Unii se deplasează ort m stingă ori In tural al tuturor oamenilor muncii iubitori
de treiere! continuu Aşa a fost poăbfl să campaniei de redoMare. dezminştft şl co cialistă de ta mina* Anknoasa lucrează tn dreapta, scoţlnd filele de caiete cu ltnH
se reduci mina de ltmru. tA se faci e- lectare este necesar sl se întrebuinţeze sectorul I al minei. Fatiouind cu pricepere şj «alto lucruri oare cer ca hirtie să fre de strimbe. De asemeni, pentru a da luoru de de carte şl învăţătură. Ael, milne şl nucul
el Andrei va merge la şcoriă şl se va bu
conomll însemnate da carburanţi, Iar Ju cele mal vanuate mijloace ale muncii poli metodele Voroşin, Lîdlfi CorabelnJcova şl o caiLOtate superioară. Vedeţi aoest sorti bună cablate trebuie aă fim cu băgare dc
mătate din tractoare Si le utilizeze la tice şl ouJturale de masă ca : colectivele de alte metode înaintate, grupa aa a reuşit ment de hirtie?—îmi arată el la (urnim be seamă asupra funcţionării cuţitelor ro cura de cărţi frumoase, de caiete hlne le
deamlrtştilt Toate «acestea, «au contribuit agrtiatort, gazetele de perete, brigăzile ar cului de probă o bucăţică de hirtie dimen tative Ele trebuie să fie ascuţite foarte gate, care poate chiar de mămica lud
ca recoltatul, trererişid şl dezmdrlşutuil la tistice de agitaţie, staţiile de radtoficare, ca tn tot curad anului acesta a4-41 depă sionată Pibrele ei trebuie 64 5e bine în bine, deoarece altfel «e poale irrtimpda ea vor fl capsate I Frămlntată de această
şească sandnfle de plan. In luna Iunie de
această gospodine si se executa in atol e presa locală, etc, cu ajutorul cărora sl pildă, planul de extracţie a cărbunelui a cleiate Nu este permis să eristo in teşi hIrita intr-un loc să nu fie tăiată. Aceas Idee. fruntaşa Szakacs RafMa dapune tot
de termen- se popularizeze rezultatele bune şl ţăranii losi depăşit cu 72%. turile hirtie goluri albe. deoarece acest tă porţiune de tfţiva mm dacă nu este interesul pentru a da produse de bună
luonu dăunează calităţii
Cu rmih interes au muncit $( organiza muncitori fruntaşi, combătând totodată tăiată din fişia de hirtie, este purtată spre calitate
ţiile de bază chn cadrul go?pndăriU<vr co- Upsunde ce se manifestă In muncă La în Incepînd cu date de 10 Iulie a «acestui Dară se observă defecţiuni cu ocazia tamburul da înfăşurare şt robutaază o ♦
teative dan O brej a şi Ţekva din raionul deplinirea tuturor sarouuloj, vor trebui an, grupa tovarăşului, Praţa Gheroaun e probelor, maşinistul are datoria do a lua bună parte din htrtla Uniată, deoa Ora prlnruhu trecuse de mult In secţiile
terminat şi plenul de extracţie pe anul Imediat mişuni pentru eliminarea lor
Aibă, precum şi cele din satele Leşnk — de asemenea aă fie antrenate, sfaturile rece aceasta în asemenea cazuri este ex fabricii de hirtie „1 Mai” Petoaştl munca
1956 şi trimite te suprafaţă cărbune In Pentru a înlătura cu promptitudine aceste
Ui a, Rapaliut Mare — Hunedoara Ciugnd populare, organizaţiile U-TM, sindicatele, pusă ruperii. se desfăşura cu eton. Cărucioarele eJeetrt-
— Alba, Vinerea — OrAştie, etc unde «e- delegatele de femei, etc contul anului I9S7. Cel mol harnici mineri defecţiuni majlntetul 1 roboto să cunoască ■Jttolnd cont tn parmanen|ă de acesle oe — care toc fără încetare ruta magazia
carişul ga treiarişul se' fac odati cu dez- Agitatorii, prici munca de «lămurire ce o din această grupă slnt tovarăşii: Roman în amănunţime toate fazele intermedi cerinţe tehnice, reuşesc să-mi depăşesc centrală — legătoria şl alte secţii, duc la
miraştrtu). duc de la om la om, pe grupe de oase sau Petru, Cod rea Petru, Praţa Romulus şi are prin care trece hirtoa, prepararea norma zilnici de producţie vn media cu magazie ultimul transport de produse dtn
e&ţll. (De lo Andruk Alexandrul pastei, concordanţa intre masa mişcă
Trebuie arătat Insă că dacă unele dintre în convorbirile ce ie ţh» cu ţărani! munci 400—600 kg de hirtie liniată Ca recom cale 6 are de muncă ele zilei de 20 tube
toare şl turaţia motorului, tempera
organizaţiile de bază au reuşh să obţină tori in diferite locuri de munca, trebuie s& * pensă morală pentru munca pe care o Cu această z.1. întreaga fabrică dă produse
succese frumoase In muncile de recoltare ‘arate în mod concret — dlnd exemple din tura la diferite tobe, etc Cunoetind desfăşor, grupa sindicală ml-a acordat in convul Iul 12 august I0S4, traducind şl
şl dezmiriştlft, apoi cHale neânţeJegmd să cadrul regiunii noastre— cum prin exe Intr-o zi de producţie mărită aceste condiţii tehmcev maşbustul de fa titlul de fruntaşă în Intrecarea soaiaUstă de dala asta in £a©te lozinca arborată în
folosească din plin toate mijloacele şl for cutarea dezmirişti tulim după 1—3 zde, pro bricaţie poate asigura secţiilor prelucră pentru a şaptea oară. toate reoţldo;
male agitaţiei politice de mesă. au ră ducţia la ha, creşte cu 200—900 kg boabe La grupul minelor de fler Gheter a fost toare sulul ds hlrbe in cantităţile prevăzute
organizată In ziua de 29 Iulie o 2i de pro In graficele de producţie şl totodată de Pentru micul Andrei „Nici o zi sub plen. nici un Indice neîn-
mas in urna saremflor Printre aceste din Trebuie sl arate că tn unele sate din ra
urmă se numiri: organizaţia de bază din ioanele Oră ştie, lila şl Hunedoara, ţăra ducţie mărită. Succesele muncii din ocea calitate Unufl dintre maşinist* ori mal Razele soareiri se revarsă Ln întreaga depllntt" I
Benlc — Alba. Şibot — Oriştle, CU an — nii care nu au dezmirişl t suprafeţele de zj au început si se vadă chiar din primele corecţi erte şl comunistul Pope Gheorghe încăpere a secţlri da oonleeţlonat caiete . A NAGV
Hunedoara, etc.. dare deşii surind o ria- pământ, de pe oare au recoltat, producţie ore ale schimbului I. Cea mai înaltă pro
ducţie a fost obţinută de minerii echipe!
bă muncă poţi Mc6 au Intimat ou recolta- de cereale In acest an a fost cu mult scă
Ital şi trelorişul şl stont codaşe la desrrr'- zută faţă de producţia de pe pimtnhirile N<r. 3 de la orizontul tineretului, echipă Pentru o temeinică gospodărire a cantinelor muncitoreşti
riştit deanJriştlte. condusă de frontaşul în întrecerea socia
Acest lucru ne araţi ci, o parte din Agitatorii, agronomii şl tehnici an LI agri lişti Dune Nlootea, oare a realizat 4 norme
organizaţiile de bară de 1a sate. du mun coli, nu trebuie aă scape midi un prilej in timpul unu) şui de 0 ore Redacţia ziarului „Drumul Socialismului" » întreprins vizitarea cllorva cantine muncitoreşti din Valea Jiului, pentru a constata
cesc cu destuii răspundere pentru a apli pentru a arăta oamenilor murtzil de pe Noua brigadă cu denumirea „6 August" felul rum acestea sini gospodărite, adică buna lor aprovizionare, Inmagazlnarea aliment clor, legumelor şl zarzavaturilor, păstrarea
ca Întocmai HotSrfrea partidului şl gu ogoare efl dezmiriştitul ficut Imediat după compusă mal mult dm tineri utemJştl şl regulilor Igienei, gătitul mlncflrllor, servilul meselor, ete.
vernului cu privire ţa rampanta agricolă recoltei plăteşte primele condiţii, care a căra conducere 1-a fost încredinţată ule- Publicăm mal |os unele conştalărl de pe teren.
de vară vor asigura o producţie bogaţi de cereale ml&tulul Bdstrian Bujor, a obţinut de ase --------- ---- * -------------------------------
Faptul ci In raioanele Aibă, Sebeş şi ' tn anul viitor. menea rezultate remarcabile. realizlnd Cînd gospodărirea cantinelor este în O însemnată cantitate de ceapă este pe respectată Igiena, nu prea există şanse ca
Oră ştie. .planul la stringerea recoltelor a Munca pentru executarea în timpul cel norma în proporţie de 391%. oale de a se strica, din cauză că ln loc să lie întrecerea între cantine să fie clştigată
fost realiza» 1n proporţie de 60—60%. lat mai scurt a' dezmiriştitulul. trebuie să de In proporţie de 333%, 313% şt 221% au credinţată unor elemente orednice InOmsă pa rafturi ea este lăsată să stea ds cale ale nunei Petrlla
Ia dczjninştti numai de 20—40%, araţi că vină in prezent o .virani principală a tu realizat normale şl brigăzile cunoscuţilor Exploatarea carboniferă Vulcan are 4 grămadă. Mirosul respingător ce pluteşte
attt recoltatul cit gi dezmlriştitoii se fee turor organelor de partid şl de stat. mineri Alic loâf (BâJorvi), Botar Miroea şj ln bucătărie şl in aoJa de mese, precum De ce la 7esdtoria Vulcan nu există o
cu Intîrriere Aceasta o confirmi şi mai I VTNT AN Lupu foachlm. Rezultatele acestor echipe cantine muncitoreşti. Conducerea minei,
respectiv tov Coteţ lorif. directorul, ma- şi necurăţenia ce domneşte tn cantina cantind bună 2
şt bngâzi şl ale multora ca ele se datoresc
nilestind deosebită grijă faţă de cel ce unde iau misa minerii care intră în şut,
aplicării pe o scară tot mal largi a me muncesc pentru sporirea producţiei da este dovada unei lipse condamnabile de Muncitoarele şl munci torit Ţesătoriel
Id raionul Brad concursul de creaţie populară todelor sovietice de minerit şt in special e&rbune, a pus la dispoziţia tovarăşului reăpewt şl grijă faţă de rumen Vulcan nu au o cantină corespunzătoare
aplicării metodei Golovin. ou dezvoltarea uzinei şi cu cerinţele celor,
poate şi trebuie să fie activizat Minerii gheJărenl au hotârit ca in cins Gabor Carol — gospodarul cantinelor — Răul pleacă pe de o parte de la condu abonaţj. Cantina existentă funcţionează
tea zHel de 23 August să permanentizeze un camion, cu ajutorul cânua oDrovi«o- cerea cantinelor ln fruntea cărora, gos intr-o clădire mică şi nelglenlcă. Nu există
Poporul muncilor din patria noastră săr ordonare şl controlere a comiadior co narea cu alimente precum şj cu leguma podar se află Buşe Constantin, un condu
bătoreşte In acesi an aniversarea unul de munale de concura, care s-au tăcut fără rezultatele obţinute, pentru a trimite fur şl zarzavaturi proaspete se face In cele cător care marufeslă complet dezinteres posibilitatea aşezăru meselor de 4 per
nalelor lot mai mult minereu (De la ileana
ceniu de te eliberarea patriei de către orientare precisă şi dm fugă De asemenea, Ptorincaş). rrvu perfecte eondepuni. In depozitul can faţă de munco ce 1 s-a încredinţat, iar pe soane firi a mai vorbi de feţe de mese,
cu toate că atit mesele cit şl feţele slnt
glorioasa Armată Sovietică şl de forţele In cadrul comisiei raionale de concurs tinelor au fost şi există tot timpul can de altă parte de la comitetul de între
+ procurate Salariaţii ac-istel întreprinderi
patriotice din ţara noastră conduse de nu axstiă colaborare intre membri. De la tităţile suficiente de slănină, zahăr, făină, prindere (preşedinte tov. Borody loan şl
Partidul Comunist In cinstea acestei man organizarea ei. comisia raională de con O iniţiativă paţriotlci ulei, conserve, orez, etc., bine depozitate. secretar Popa loan) care mo< bine de sînt nevoiţi sl mănlnee la o masă lungă,
sărbători. Consiliul General ARLUS a curs nu s-a întrunit pentru a-şl analiza ac Mina are o crescătorie cu pesle 100 de două luni nu eu mal controlat aotivftatea serviţi Vn mai multe etape, din cauza lip
iniţiat un concurs de creaţie populară. tivitatea. declt de 2 ori, şl atunci fără Tinerii muncitori de la mina Lupenl, porci a Căror hrănire şl îngrijire este e- comisiei de cantina de pe lingă comitetul sei de înţelegere a tov Ciofllca loan, di
rectorul uzinei electrice de alături Citi
Pentru buna organizare şi desfăşurare a a lăsa niei o urmi cu privire La problemele care lucrează In sectorul de la supralaţâ, xempl&ră Pe o suprafaţă de 3 Jujăre de întreprindere, lac atunci clrxd s-a făcut
arestul concurs, au fost create In toate discutate ou cerut conducerii minei oa în cinstea zi s-au semănat aarlofi, salată, ceapă, gulii, un „control”, nu s^a stabilit precis de unda torii se vor întreba „ce amestec are direc
raioanele, comisii natonofle şl comunale, Şedinţele din 10 In 10 zdle, prevăzute lei de 23 August si li se permită să lu morcovi, etc. care satisfac în bună mă vine proasta gospodărire a cantinelor mi torul uzanei electrice fn problema asta?",
care In multe părţi desfăşoară o activitate de comisia raională nu se respectă Tova creze un şut voluntar în sectorul III sub sură necesarul cantinelor. nei Aniooaaa 31 totuşi a re Tov. QtoflLeă a semnat doar
rodnica Numai pină in prezent, In raio răşul Suna loan, secretarul acestei comisii La cantina din incinte minei, unde este un contract care prevede un schimb do
teran Avind aprobarea conducerii minei clădiri, adică Ţcsătorla Vulcan să dea
nul Petroşani au fost anunţate peste 460 Invocă permanentul „n-am timp", tovară bucătăreasă şefă tovarăşa Patetica Eva, cu Două cantine In aceeaşi întreprindere —
de înscrieri pentru concurs şul SLrbu loan, membru şi el In această s-a format o brigadă compusă din tineri răţenia, gătitul mincăriloi şl servrtid me două rezuifalo uzinei electrice o clădire utilizabilă pen
tru birouri, alădire ce se află chiar tn In
Dacă Insă In unede raioane se duce în comisie, este „angrenat în prea mult® oa : Ghinea Constantin, Mandioane Gheor- sei poale constitui un exemplu vrednic de cinta uzlned electrice, iar conducerea uzi
acest sena o activitate frurmvasă. In raio sarcini", iar alţi membri din comisia ra ghe, Lazăr Franclsc. Munteanu Ludovic, urmat de toate cantinele din Valea Jiului. In incinte mine! Petrtla funcţionează o nei electrice să dea Vn schunb o clădire
nul Brad problema concursului de creaţii ională pentru concursul de creaţii popu Slrofscht Carot, Putu Nu^jtoe, Toth Şte Cele 12 tovarăşe care lucrează alei Işl cu cantină modei Pereţii săJli de mese slnt In caro ţesiteria îşi poate amenaja o can
populare a fost corrvpJel neglijată, neacor- lare, Invocă diferite motive lipsite de se fan şl alţii Organizîndu-şi ki aşa fel nosc flecare atribut Lunile- Exemple de cu căptuşiţi cu plăci de faianţă, mesele de tină corespunzătoare Trebuie arătat că
dindu-l-sa nici cea mai mici atenţie. Nu riozitate peniru a se sustrage de la a- munca incit fiecare să ştie precis co are răţenie, hărnicie' 1 şl conştiinciozitate faţă patru persoane au leţele curate pe ele în există toate posdbiLrtăţi'e Şl că forurile
mai in toiul acesta se poate expbca faptul ceaslâ muncă. de minerii pe care îl servesc la masă vini totdeauna, mlneni sînt mulţumiţi de fe
că pină la 20 Iulie ac existau numaj 10 Comitetul raionrJ de partid n-e luai de făcut, la sfirşttul şutului, când ştalghe- tovarăşele Negru FrusInJca. Oprea Nlcu- lul cum se găteşte şl cum slnt serviţi superioare au fost de acord cu acest
schimb, dar directorul Cloflică s-a „râzgin-
înscrieri pentru concurs Ori acest lucru poziţie împotriva lipsurilor din munca rul le-a comunicat rezultatele acţiunii lor Una şl altele De allfel şi. celelalte cantine Conducerea muici Petiţia a destinat a- dlt”. cu alte cuvinte a călcat ln picioare
este Inadmisibil faţă de posibilităţi 16 exis comisiei raionale de canouns şi n-a în patriotice, harnica bngadă voluntari a ale minei Vulcan au împrumutat experi provlzlonăril cantinelor un camion şi ast propria sa semnătură
tente in acest raion. drumat-o de felul cum să muncească pen luat cunoştinţă ci !n timp de 0 ore a scos enţa aceslei oanbne fruntaşe Tovarăşa fel aprovizionarea decurge In mod normal *
Cărui fapt re datoreşte această slabă si tru transformarea coneursitiui într-0 ac paste 40 tone de cărbune. (Dc la Burtacu Palolka Eva, o femele vrednică şi vioa*e Gospodarul cantinelor este tov Sechely Cele consti-tete pe teren orală că acolo
tuaţie In desî3şurarea concursului dc ţiune de masă. Tovarăşul Tonta, jefui sec- JoanJ. a împărtăşit bucuroasă şi catorlalle bucă Eduard, un om cu atitudine conştlinclosă unde există preocupare faţă de continua
creaţii populare? Explicaţia poate & uşor ţted de propagandă şi agitaţie a Comitetu * tărese din experienţa ei de bună gospo (aţă de munca ce 1 s-a încredinţat Din îmbunătăţire a hranei celor ce Iau masa
gătită. In primul rind, lucrătorii comite lui raional P M R Brad. trebuie să- dea dină Întrebată fiind cum te tace că pe o iniţiativa ss a pornit întrecerea socialistă la cantine, faţă de gospodărirea multila
tului raional ARLUS., în frunte ou se pe viitor o atenţie mai mare acestui con Cu unii ne mîndrîm, aşa căldură nu se simte tilol cel mal mic între toate cantinele minelor şl întreprin terali a cantinelor muncitoreşti, rezulta
cretarul scestuta tovarăşul Măreuş St- curs de creaţie populară. dar cu al|ti ba ! miros neplăcut şl nu slnt nici muşte (n derilor raionului Petroşani. tele slnt bune Acolo unde în asemenea
mlon, au manifestat o Insuficientă preocu Etfte necesar, ca In puţinele zile re ne bucătărie şl în saJa de mese, Iov Palolka — Să vedeţi ce frumos o să arate (n eu- posturi de conducere se găsesc oamsof
pare pentru organizarea p activizarea con mal despart de marea sărbătoare a eli La Preparaţia mane; Lupani lucrează şl a răspuns foarte simplu : toate acestea noi rind cantina noastră, spunea intr-o zj mi nepricepuţi tn Ireburl gospodăreşti, sau
cursului, lătind această sarcină de primă mulţi tineri. Dintre aceştia, pentru hărni le nimicim cu curăţenia. Pentru depozita nerilor ut emis ta Boldura Aurica, o tova
berării. să se pornească ou mal multă rea resturilor dc mincare ce provin de La nepăsători de ceea ce se intlmpla Vn ju
importanţă pe planul aJ dodilea cia lor mulţi sini daţi ca exemplu bun In răşă care lucrează aci. Aici, facem col rul lor, lucrurile merg prost Conducerile
Slaba desfăşurare a acestui concurs in hotărlre te muncă, în aşa fel ea şl raio- întreprinderea noastră. Adevărate pzlde de servitul meselor şl spălatul vaselor avem ţul roşu, in capătul celălalt al sălU de administrative ale minelor şl ale tuturor
ral amil Brad se datoreşte’ ş! insuficientei nuâ Brad că participe la acest concurs in munci rodnici oferă ţintii de la morvtoj un vas speciei aşezat într-o încăpere se mese — colţul A R-L.U.S. Vom pune şl întreprinderilor şi Instituţiilor oare admi
munci politice, muncii defectuoase de co- mod onorabil. ca : Pieşcu Miron. Zambrotenu loan, Dinu parată. perdele la ferestre. Le-am şi cumpărat nistrează cantine, comitetele do Întreprin
Constantin, Muşat Mana. M and are Vasăle Oricine ar vizite această cantină, or deja deri şl organizaţiile de partid trebuie să
pleca cu impresia bună că aci treburile
şl aăţU, care In tot timpui celor 0 ore a- Intr-o Încăpere mal mică, alături de ■ popularizeze şi să extindă experienţa îna
informaţil fediate producţiei muncesc cu rivnă pen gospodăreşti slnt încredinţate unor oameni sola mare de mese, se află cantina diete intată a cantinelor ou o activitate rodnică,
tru a-şl Îndeplini sarctnMe de plan st an vrednici de Laudă. tică unde iau masa in fiecare schimb cite organîztnd schimburi de experienţă Intre
Centrul şcolar profesional metalurgic înscrierile se tec pe bana unei cereri,
din Hunedoara face cunoscut celor Intere însoţită da următoarele acte: gajamentele ce şt le-au luat in întrecere. Un contrast izbitor 25-83 de minen. Peste tot domneşte cură cantine, pentru oa cel o slab gospodărite
saţi că tn cursul anului şcolar 1954-1953 — Certificat de naştere. Nu e Intlmplător faptul că aceştia au ob ţenia *şi buna rinduială. să toveţe din experienţa cantinelor frun
pentru anul 1, vor ii argaiMzate 3 secţii, — Certificat de absolvire a 7 clsae ate- ţinut tn.ultimul timp o depăşire e planu Mina Aninoasa nu esle la o aşa maro Dar, daci la cantina din Incinta minei taşe.
in spectelită|r]e : siderurgie, metalurgie şl mentare. lui de 67%. distanţă do mina Vulcan Cu toate acestea Petikla treburile merg bine. nu acelaşi lu Conducarea uzinei electrice din Vulcan
Şl brigada de mineri condusă de tină-
construcţii. — Certificat de starea materială a pă rid Covaci Martin de te sectorul I. B trebuie apus că între felul de gospodărire cru se petrece şi la cantina abonaţilor din trebuie să colaboreze mai îndeaproape cu
a cantinelor minei Vulcan şi cel al minei
Înscrierile pentru examenul do admi rinţilor. reuşeşte sl-şl depăşeasci norma te căr Amnoasa este o mare deosebire, un con oraş, cantină ce aparţine tot de mina Pe întreprinderea sa vecină — Ţesâtoria —
tere anul I, se pot face numai ipînă ta data — Adeverinţă de salarizare (dacă pă bune cu 60%, iar tinerii Straie LazAi’, Pa trast Izbitor Legumele şl zarzavaturile ce tiţia. Aspectul cantinei este alrigător, bu au si-l facă greutăţi.
de 22 august ar., (ar In ziua de 2S august rinţii sitnt salariaţi). ntera Gbeorghe, M«ater Emertc şt alţii tşt se aduc, se descurcă fără simţ de răspun cătăria este înzestrată cu cel mal modera Se cere mai multă străduinţă din par
a_c vor avea loc la sediul Centrului şco — Certificat de sănătate eliberat de po întrec chiar propritle lor angajamente. dere, claie peste grămadă; peste varza yi utilaj pentru gătirt, etc., dar folul cum se tea comitetelor de întreprinderi In anali
zarea Judicioasă a activităţii comisiilor de
lar profesional metalurgic Hunedoara dtn liclinică, opina) sau dispensar Tovarăşii Pădurean Ererma. Ciorba loslt cartofii descărcaţi, trece maşina, distru pregăteşte mlncarea lasă mult de dorit A- cantine, luind împreună eu conducerile
Oraşul Muncioreac Nr. 13, probele prevă ★ şi ALbu Constantin da la Preparaţie insă. gând mori cantităţi; guliile stau la dis ceasla din cauză că personalul cantinei nu administrative măsuri energice acolo unde
zute pentru examenul de admitere, care Duminică 8 august ac., orele 0 un va şl alţii asemenea lor, au multe lipsuri ne poziţia oricui vrea să ia din ele In Ir-o posedă suficientă pricepere în această di
constau din: vtlirta medicală, plus o probă avea loc In sala cinematografului „FUimon motivate de la lucra, manifestă o atitudine noapte, ..gospodarul” cantinelor — Buşe recţie iar administratorul cantinei nu se se constată lipsuri.
scrisă şl orală. La matematică şi limba ro- Sîrbu" din Deva. faza regională a oelui nceuvinciossă 1a(fl de maiştri $■ laţă de mun străduieşte suficient peniru a crea posibi O atenţie deosebită trebuie să dea ad
mlnă. de al tredea Concura pe ţară i echipelor ci lorii mal vlrstnicL Aceştia nu fac cinste Constantin — o dus o însemnată canti lităţi bucătăresclor aă-şi îmbogăţească cu ministraţiile cantinelor, sugestiilor şl re-
tate de morcovi stricaţi — din cauza
olamaţlunllor înscrise In acele condici spe
i Candidaţii la acest examen trebuie să artistice de amatori colectivelor <’e muncă dm care fac parte proastei tor depozitări, şl l-a aruncat in noştinţele In privinţa gătitului mlncănlor. ciale de către cel ce Iau masa la cantine,
îndeplinească următoarele condlţtunl: La acest concurs, vor participa cele m.u şl trebuie; să-şi schimbe atitudinea, ală- Jiu In cămara de alimente a acestei cantine examînîndu-le cu atenţie şl răspunzjnd
— Să aibă vinsta minimă da 14 ani şi bune ectupe, selecţionate cu ocazia faze ti’rindu-se fruntaşilor în muncă pentru Mlncares, doji zarzavaturi $1 legume e- se ţin şl lucruri a căror loc nu este acolo, concret cu măsuri practice criticilor Juste
maximă do 17 lor interraionaJ®. traducerea in lapte a sarcinilor dc plan xislă din belşug, nu esle gustoasă lar me cum ar fl de pildă săpun, incălţăminte şi făcute de oamenii muncii
— SA fx absolvenţi a 7 clase elementare. Intrarea publicului este liberă. (De ta Ghinea Vaslle). niurile frint nechibzuit întocmite. hfine de proiecţie, etc. In acest fel fiind I. TUFARU.