Page 9 - 1954-08
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
N A C E S T N U M Ă R
mul Socialismului Oameni şi fapte din minele regiunii Acum un sfert de veac (pag 3) In ajutorul vorbitorilor, propagandişti
lor şi agitatorilor
2 a)
noastre
(P 6- “
a
Din experienţa pozittuă la treieriş
A zecea aniversare a eliberă ni patnei
Sesiunea TJarii Adunări Naţionale.
noastre
(pag 4-a)
Cum am organizat munca pe arie
(pag 3-a)
Raportul tovarăşului Gh Gheorghiu-
rea de recolte bogate
(pag 4-a)
Dej asupra proiectului de lege pentru (pag 3-a) Săminţa — factor hotă rit or in obţine
Condiţii noi de muncă şi de viaţă pen Tribuna agitatorului
graţiere şi amnistie (pag 3-a)
tru muncitorii mineri din patria noas- Convorbire pe teme de politică inter-
(pag 3-a) tră (pag. 4-a) naţională (pag. 5-a)
Anul VI. Nr. 63 (398) | Duminică 8 august 1954 6 pagini 20 bani
Eroii adîncurilor 2).e tntin4ui
Sărbătorită ar» de an, Ziua Minerului Dacă din abatajele şi galeriile mine-
ocupă un loc de cinste în viaţa poporului lor capitaliştilor lipseşte in bună parte
nostru muncilor devenind în acelaşi timp o iluminatul, aerajul şi posturile de pnm a- Bunuri de larg consum date Din materie primă economisită
scumpă tradiţie a sa. In această zi, sint jutor, mizeria se face cunoscută şi în lo (frunta.} in sporirea producţiei
sărbătoriţi eroii adâncurilor „detaşamentul curile de muncă de la lumina zilei In a- populaţiei Colectiuut de muncă al fabricii ,,Sl-
de frunte al clasei muncitoare’* -- aşa ceste ţări precumpăneşte producţia de bunurilor de consum papul ar mton Bărnuţiu" dm Sebeş a reuşit ca
cum i-a numit tovarăşul Gh. Gheorghiu- război, milioane de fa midii ale muncito- In oraşul Petroşani funcţionează mal Şefa brigăzii — cum o nu unul însemnat volum de măr în luna iulie sâ economisească însemnate
Dej pe mineri ridor duc lipsă de alimente. îmbrăcămin multe întreprinderi, care produc bunuri ŞEFA DE BRIGADA mesc tovarăşele Doina Ana. furi. cantităţi de materii prime şi materiale.
Actul de la 23 August 1944, a constituit te, tratament medioal, etc. de larg consum destinate populaţiei De la începui şl plnâ In Din materia primă economisită, precum
Vaslu Marla şl altele — se
pentru mineri oa şi pentru toţi oamenii Diametral opus situaţiei din ţările ca- muncitoare. Printre acestea se numără Se apropie ziua de 23 Au află în permanenţă In mijlo prezent, utemlstul Fenedy a şi prin valorificarea deşeurilor, colecti
muncii din patria noastră, ziua libertăţii, paitaliste, In ţara noastră cu ajutorul mul şi întreprinderea raională de producţie gust — ziua eliberării patriei cul muncitoarelor pe care le crescut mult din punct de vul acestei fabrici a reuşit să confecţio
ziiua de plecare spre o viaţă fericită şi lu tilateral şi dezinteresat al Uniunii Sovie „6 /lugust”. Ea livrează unităţilor de noastre. Acest măreţ eveni conduce. împărtăşind din ex vedere profesional, ajutînd şi neze peste 7?o perechi de sandale de di
minoasă ce se realizează sub conducerea tice, în minele de toate gradele se lucrea desfacere cantităţi fot mai mari de pro ment în viaţa poporului nos pe alţii să se ridice. Ca ur ferite tipuri, precum şi alte sortimente
înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Romin ză cu miji ca ce mecanizate, (combine, ora- duse. tru este intimplnat in fiecare perienţa el, muncitoarele de mare a capacităţii de care a cum sînt portţigarete, curele pentru cea
(a ferăstralele circulare reu
Conştienţi de măreţele sarcini ce iz ţere, ciocane penumatice, încărcătoare La întreprinderea raională de produc an de oamenii muncii cu dat dovadă, a voinţei şl dra suri de mină etc., a căror cifră se ridică
vorăsc din planul cinoinal, bravii mineri automate de steril care funcţionează cu ţie „6 August', in ultimele trei luni au multă însufleţire. Despre fap şesc să aducă o contribuţie gostei de muncă el a fost nu la mui multe mii de bucăţi
prin munca lor fac ca abatajele cu ză aer ccmpnrmat, etc.). Tot prin mijloace luat fiinţă patru unităţi noi, care produc tele lor pe care şl le închină reală la realizarea sarcinilor mit subşef de secţie. *
căminte de cărbune şi monereuri ale sub meoanizate se asigură iluminatul, aerajul, obiecte tapiţate, oale pentru spălat, praf In cinstea acestei măreţe zile ie plan, însemnatele depăşiri de Cooperativa meşteşugărească parti
solului să fie valonfooate, In acest fel din- transportul şa aite lucrări ce în totalitatea de. calcar şi mozaic Armonia sub al cărui semn normă pe care le înregis zanul' din Petroşani produce mobilier
munceşte întreaga brigadă a
du-se viaţă furnalelor, termocentralelor, lor fac oa munca minerului sâ fie mai Numai in luna iulie secţia de tapiţerie făcut posibilă realizarea de trează şi înalta calitate a lu de bucătărie tip „Argeş" şi plăci pentru
locomotivelor şi tuturor întreprinderilor plăcută şi mai uşoară. Lucrind cu mij a produs o cantitate de 330 saltele pen crărilor executate l-a adus sobe de teracotă. In primul semestru al
de toate gradele din industria noastră so- loace mecanizate minerni noştri cum sînt tru spitalul din Lupeni, inafară de so economii la material fores acestui an, cooperativa a livrat O.C.L.-
oial-istâ. Aportul lor la construirea unei tovarăşii loinaş Nicolae, Tămaş Dumitru, tier. pinză de ferăstraie şl al meritata cinste de a se numi
fale, somiere şi fotchi destinate comer tele în valoare de peste 8509 fruntaş al Întrecerii soclalls ului Petroşani 11 garnituri complete pes
vieţi ferioute reiese grăitor din Comunicatul Bisfriam Bujor, Cioara Viorel şi mulţi alţii ţului liber. Acest rezultat se datoreşte te, titlu pe care îl poartă de te reparaţiile prevăzute In luna iulie,
Direcţiunii Centrale de Sbaitistică de pe de la grupul minelor de fier Ghelar şi Te- in bună măsură asigurării din timp a lei. Din materialul lemnos planul de producţie la mobilier de bu
lingă Consul iul de Miniştri al R.P.R. ou liuc au reuşit să-şi reaLizeze sarcinile de economisit, atit de brigada mal bine de 5 luni.
secţiei cu materiile prime necesare, pre condusă de tovarăşa Hîrbean Pe panoul de onoare al cătărie a fost îndeplinit in proporţie de
privire la îndeplinirea planului de stat extracţie pe luna iulie înainte de termenul cum şi străduinţei muncitorilor de a uzinei de reparat utilaj mi 120°lo, iar la plăci pentru sobe a fost
pe semestrul I 1954. Din datele comuni fixat cu oîte 5-10 zile. contribui la dezvoltarea întreprinderii Silvia, cit şl de celelalte e- depăşit cu 25°/o, planul pe întreprindere
catul ui reiese că .pe Ministerul Cărbunelui, Paraleii ou mecanizarea lucrărilor de mi chipe şl brigăzi din cadrul
lor. De remarcat că la tapiţerie lucrează fiind realizat In proporţie de 136,20/q.
planul pe semestrul precedent a fost nerit, tăietorii noştri au împrumutat din numai 2 muncitori calificaţi, tovarăşul întreprinderii I.F.l.L, Sebeş In obţinerea acestor rezultate s-au re
realizat în proporţie de 102,5%. experienţa vaotă a minerilor sovietici, noi Samoilă Lazăr şeful secţiei şi Hancaş s-au confecţionat peste 10.000 marcat in special echipele conduse de
Această cifră oglindeşte şl contribuţia metode de muncă. Acest luoru îl confir lăzi pentru fructe şl alte
Nicolae. tovarăşii Mihalcea I., Cioluceanu Gheor
reală a color peste 18.000 minem din re mă cei peste 13.000 mineri care aplică me produse de larg consum
In viitorul apropiat şi tovarăşele Ur- ghe şi Benedek luliu, care au înregis
giunea noastră antrenaţi în întrecerea todele înaintate de muncă, oa metoda A mantzi Ecaterina, Hancaş Elisabeta şi popular.
socialistă, oaire extrag cărbune şi alte mi Jandarova, Voroşin, Lddia Corabelnikova, celelalte muncitoare urmează să intre vorbesc realizările objinule trat depăşiri de norme de 60—80°/ dind
o
nereuri în Contul anilor viitori. Printre cei metoda graficului ciclic, exploatarea prin in rîndul muncitorilor calificaţi. in îndeplinirea sarcinilor de FENEDY ZOLTAN produse de bună calitate.
aproape 3000 fruntaşi în întrecerea so surpare, perforajul u-med şi multe alte plan, sub forma cărbunelui Pe fa începutul lunii de
cialistă se numără tovarăşii Haiidu Iuliu metode care au contribuit şi contribuie la Ne îndeplinim
: extras, oţelului elaborat, lem cembrie a anului trecut, la
Bexa Petru, Mihai Ştefan, Alic Iosif (Bă- mărirea producţiei şi productivităţii mun Realizările noilor brigăzi U.T.M. oului prelucrat, etc. Uzina de reparat utilaj mi angajamentele luate
loni) Lupu Ioachim, Andrei NLoolae, Duna cii, precum şi la reducerea sistematică a Pentru da tinerii să aducă o mai mare nier din Petroşani, a luat
Nicolae şi muiLţi ailţii, care prin buna or preţului de cost la tomâ/cârbune şi mine contribuţie in indeplanirea planului de Pentru atingerea celor mai Colectivul depoudui C F.R. Petroşani a
ganizare a locului de muncă, conduc bri reuri. Asemenea exemple de colective, unde producţie, comi-tetul organizaţiei de bază înalţi indici in producţie, ti fiinţă o secţie pentru produ pornit -la întrecere socialistă în cinstea
găzile de mineri spre noi victorii in pro- datorită muncii bine organizate pe baza U.T.M. de la mina Uricani, a trecut la nerii şl vîrstnicii îşi desfă cerea bunurilor de larg con zilei de 23 August, hotărât a-şi îndeplinii
duloţie, extragirod cărbune şl minereuri în metodelor înaintate de muncă — s-a re organizarea de noi brigăzi utemiste şi şoară munca în echipe şi bri sum. In colectivul acestei cu cinste angajamentele luate.
contul anilor 1955—1957, dus preţul de cost, sînt cele de la minele posturi U.T.M. de control. găzi. O asemenea brigadă secţii lucrează şi utemistel ti Făcînd bilanţul realizărilor pe perioada
Eroii adnnourilor se bucură in perma Lonea, Aninoasa, Petrila şi albele cu o Astfel, in cinstea zilei de 23 August, au este şi cca condusă de tova nichigiu Fenedy Zoltan, care ner, alături de portretele ce de la 16 iuLie pînă la 1 august a. c. se con
nenţă de simpatia şi dragostea milioanelor reducere a preţului de cost de 3—7% faţă fost organizate 4 brigăzi U.T.M. de produc răşa Hîrbean Silvia de (a lorlalţi muncitori care s-au stată că producţia globală a fost depăşită
de oameni ai muncii precum şi de grija de cel planificat. ţie, conduse de tinerii utemiştâ N-ic Ivita I.F.l.L. Sebeş, care penlru i participat alături de ceilalţi distins in muncă se găseşte cu 8% faţă de 5% cît a fost angajamentul,
părintească a partidului şi guvernului, a In scopul ridicării nivelului profesional, Gheorghe, Siîlpeanu Dumitru, Rentea Tra- meritele deosebite in muncă muncitori la executarea pri şl fotografia lui. înalta pre iar productivitatea muncii a crescut ci)
căror directive şi hotărâri fac mal căldu cultural, politic şi ideologic aii minerilor, îan şi Mihai Ştefan. Rezultatele muncii h fost distinsă cu Medalia melor modele de sobe „Ves ţuire care I s-a acordat ti- 17% faţă de 5% cît ne-am angajat In
roase şi mai luminoase oasele şi viaţa mi p© lîngă întreprinderile minere funcţio tinerilor organizaţi pe brigăzi au şi început Muncii clasa llt-a. ta" cu trei plite şl alte o* nărului Fenedy, ca şi altor această perioadă s-a făcut economie de 450
nerilor. La Urioanu, în noul „Oraş ad Mâ nează un mitre număr de duhuri, bib Brigada lucrează la diferite muncitor) care luptă neconte tone combuslibdll convenţional în valoare
sâ se arate De la înfiinţarea lor şi pînă blecte casnice, pe care secţia
nerilor” doouiesc sute şi sute de familid ale lioteci, colţuri roşii oare sînt dotate cu acum, aceste brigăzi au înregistrat de ierăstraie (circulare, pendule, nit pentru producerea a cit de 76.500 led, cu care se pot remorca timp
tăietorilor în cărbune. Bdocuri uriaşe, far diferite lucrări tehnico-ştiinţifice, politico- păşiri de normă între 36—53 la sută De etc.), de dimensionat sein- le livrează unităţilor de des mai multe bunuri de larg de 5 zile 105 trenuri marfă şl călători pe
macii, magazine şi alte construcţia au fost idealogice in limba română, rusă şi tra asemeni spre sfârşitul lunii iulie au fost duri. Pentru a obţine rezul facere. consum, a făcut ca împreună distanţa Simeria-Petroşani-Lupeni şi re
ridicat© recent la LuipenL, V-uloan şl în duceri pentru minorităţile naţionale. Nu creia/te 22 posturi U.T.M. de control, l-a tate bune in decursul celor Convingerea că produsele cu întreaga secţie să dea in tur. Un luoru principal .pe oare a reuşit
toate 'aşezările miniere. In ultimul timp de mai Ha mina Ţebea, biblioteca a fost îm sectorul I şi II, conduse de tovarăşii Pod- 8 oro de muncă, sarcinile in secţiei nou înfiinţate vor con lunile Iunie şl Iulie aproape colectivul itostru să-l realizeze este acela
pilda s-au dat spre folosinţa oamenilor bogăţită în ultumiul timp cu peste 300 vo gorean-u Ioan şi Cdripir Vcsile. Din ziua cadrul brigăzii sini reparti 90 de sobe peste plan, Iar ca că m acest răstimp n-am avut moi o de
muncii din Vadea Jâutui peste 300 de lume, iar da Institutul de mane „Gh. Gheor- de 1 august ele au şi început activitatea i zate după aptitudinile fiecă irlbui la ridicarea bunăstării litatea şi aspectul lor să atln- fecţiune de locomotivă pe parcurs. In ceea
apartamente confortabile, ghiu-Dej" din Petroşani învaţă meşteşu rui membru in parte. In acest materiale a celor ce muncesc *1 un inalt nivel. ce. priveşte extinderea metodelor înaintate
Grija pairtidului şi guvernului manifes gul maneotuilui peste 700 mineri, tineri şi 0 nouă brigadă de tineret fel brigada reuşeşte să în a făcut ca munca pentru pro In vederea întîmpinărll zi pe locomotive, s-a reuşit să se extindă me
tată zi de zi faţă de mineri, munca pa vînabmci. De pe băncile acestui institut au scrie zilnic pe graficele de ducerea a tot felul de bunuri lei de 23 August cu noi suc toda gospodării chibzuite pe încă 2 lo
triotică entuziastă a acestora a făcut ca ieşit anul acesta sute şi sute de cadre Tinerii Anghal Muîţescu, Liviiu Baiog. producţie realizări ce ating de larg consum să se desfă ise in muncă, tot mai mulţi comotive avtnd în total 10, care aplică a-
nivelul de trai a oeflor ce muncesc din bine calificate, caTe înarmaţi ou o tehnică Ioan Brideo şi aiLţii săpau ds zor. Nu proporţii de IGO-IBOo/ . Ob tineri de la această uzină ur ceastă metodă, iar metoda planului finan
0
Vadea Jiului să crească simţitor. Acest avansată vor face ca combinele, oraţerele trecuseră nici două ore şi jumătate de ţinerea acestui rezultat se da- şoare înlr-un ritm accelerat mează exemplul ulemistufuj ciar a fost extinsă pe încă o locomotivă.
lucru este confirmat de măinfurifle desfă şi alte utilaje ce se folosesc în minerit sâ otnd aceşti tineri s-au hotărât să lucreze toreşte colaborării strînse ce (apt care a contribuit la ob fruntaş în întrecerea socia In fruntea întrecerii pe depou se cla
cute de unităţile de stat şl ooapematJste funcţioneze mau bine şi cu muilt spor. în brigadă. există intre membrii brigăzii ţinerea într un timp scurt a listă, Fenedy Zoltan. sează şi brigăzile locomotivelor 150.1004
In trimestrul II al acestui on eu fost Astăzi — Valea Plângerii şi a durerii de — Anghele ce părere ai — întrebă unul şi 130.506 conduse de fruntaşii în întrece
desfăcute mult mai multe mărfuri deoît altădată a devenit Valea Bucuriei şi a dm ortaci, o să ne fie bun conducător Pe calea înfăptuirii angajamentelor luate rea socialista Mereu Aurel şi Barbura
în trimestrul I, valoarea acestora rldtcfrn- fericirii. Gloanţele, baionetele ce au fost Oprea Dumitrescu ? Col întrebat aprobă roşii, care au realizat mari economii la
du^se la aproape 3.000.000 led. înfipte de călăii regimului burghezo-mo- doar din oaip. Lucra in tăcere ailături de Coîeotivul de muncă al fabricii de hîr- niei de decovil, lărgirea parcului de va- manoperă, materiale şi lubrefiamţi, depă-
Dacă în ţara noastră — oa şl in cele şierese în trupurile istovite aile minerilor ceilalţi la scoaterea balastului pentru ba tie „1 MaJ” Petreşti îşi intensifică necon gonete, etc.), angajamentele luate in cin şidu-şi totodată şi norma de parcurs cu
lalte ţări cu democraţie papuilară — mi au rămas în istorie poporului nostru doar zinul de apă de la noua fabrică de pîine tenit activitatea în vederea transpunerii stea zilei de 23 August la unele sortimente peste 7 La sută.
nerii sint aşezaţi la loc de frunte^ nu a- ca nişte armnitâri răscolitoare de ură. As ce se ridică in Fetroşani. Munca plină de in faipte a angajamentelor luate In cins — foioase, cherestea de răşinoase, lemn Colectivul depoudui QF.R Petroşani
cedaşi Quoru se întâmplă în sta/tede dfmperla- tăzi minerii odihniţi in staţiunile balneo voinţă a întregii brigăzi de tineret, a dat tea ridei de 23 August. de mină, celuloza, etc., au fost realizate păşeşte hotărî! La îndeplinirea angajamen-
liste şi în ţările aservite c pitaLîsmuUuL In climaterice îşi împlintă cu mai mult drag rezultate foarte bune. In primele 3 ore Colectivul de muncă de aici, începind in întregime pînă în ziua de 29 iuLie a.c. tedor luate, hotărit să contribuie din pldn
aceste ţări, minerii nu sînt privaţi ca oa perforatorul in muntele de cărbune. In de muncă de oînd s-a constituit brigada, ou ziua de 28 iulie dă produse in contul Asemenea rezultate s-au obţinut şl la la buna desfăşurare a toansportunilor pe
meni. Pe mii fardari şi trustmrari nu-i In urma lor ourge fără încetare „aurul ne s-au extras peste 12 m c. de balast, ceea ce zilei de 12 august. In ceea ce priveşte rea produsele de larg consum confecţionate C.F.R. GHERMAN ILIE
teresează faptul că minerii locuiesc în co gru”, care este transportat spre întreprin echivadeaza cu o depăşire a normei de lizarea planului valoric La preţuri cons prin valorificarea deşeurilor. De la 1 ia termo-tehnician
cioabe întuneoate, pe ei îl Qasă rece fap derile ce -fabrică -tot mai multă încălţămin 10—50%. VASILE UNGUREANU tante pe perioada de la 1 ianuarie-28 iulie, nuarie pînă la 27 îudiie, orilectivul fabricii depooil de locomotive C.F.R. Petroşani
tul că zeol şi zeci de familii a'le minerilor te. îmbrăcăminte şi alimente necesare în corespondent voluntar s-a reuşii a se obţine o depăşire de 10% a confecţionat din materiaJ economisit In ziua sehîmbului de onoare
sînt sortite plaurii prin foame, boli, etc. tregului nostru popor muncitor. Cu angajamentul îndeplinit Pe aceeaşi perioadă de timp, productivita precum şi din deşeuri peste 10.000 lăzi
Ţinta principală a nesătuilor de aur Mineri! Eroi ai adîncurilor ! intensifi tea muncni a orescut cu 2,9%, iar valoa perutru fructe, albit de spălat şi alte pro In dimineaţa aceea, Ia mina PetriLa,
este de .a-şi asigura profituri maximale, ca‘.î-vă eforturile în întrecerea socialistă în Printre muncutorri şi minerii de la Lu rea produselor confecţionate prin valori duse. parcă şi sirena suna mai puternic, mal
neţinimd seama că minerul se tlrîe p? cinstea celei de a 10-a aniversări a eli peni, oare şi-au luat angajamente in cin ficarea deşeurilor depăşeşte cifra de Rezultate frumoase s-au obţinut şi în vesel. Feţele minerilor trădau sentimen
bnincQ pentru a extrage cărbunele sau mi berării .patriei noastre, ou scopul de a rea stea zifiei de 23 August, se numără şi 250.000 lei. ceea ce priveşte îngrijirea culturi!!or, se tele puternice ce-i cuprindea odată cu co
nereul, că în locul locomotivelor elec liza saircinjide de producţie la toţi indicai ! membrii brigăzii tovarăşului Ionici Adrian In ulhima perioadă — conform angaja ceratul şi treieratul păioaselor obţinute pe borârea în adînc... Voiau ca In cinstea ma
trice, minerul se înhamă în faţa unei * Faceţi din victoriile obţinute pînă acum, de la spălătoria minei, muncitorii Rosto- mentelor luate — s-au dat spre folosinţa terenul gospodăriei anexe La aceste lu rilor sărbători, în această zi să încunu
sărnui construite din lemn pentru a tran punot de plecare spre noi realizări în în feu Florea, Varln Mihai, Furdui Constan muncitorilor 6 locuinţe, iar în cadrul gos crări s-au prestat peste 1500 de ore in mod neze şi mai miuflt victoriile obţinute pînă
sporta — plătit cu un salar de mizerie — deplinirea cu succes a planului din cel tin şi mulţi alţii de la secţia reparat ma podăriei anexe s-au executat luorănide de voluntar. atunci. La iniţiativa Cojmtetnelui de partid
cărbunele extras ou mijloace primitive. de aâ patrulea an al cincinalului !. şini şi încărcare, oare au încheiat luna seceriş şi treieriş La orz. In domeniul sănătăţii şi al sportului şi a celui sindicali, minerilor li s-au alătu
iulie cu un bilanţ fructuos. ★ s-au asigurat pentru munoitori 10 locu-ri rat şi funcţionarii minei
Pe perioada mai sus amintită, brigada Cu acelaşi entuziasm în muncă îşi des la băile Mierourea, a oîte 10 zile, iar Şi aşa, înfrăţiţi şi plini de avânt au por
Succes desfăşurării fazei regionale de ‘la spălătorie cit şi muncitorii de la sec făşoară aclivite/tea şi colectivul de munci în domeniul sportiv s-au executat lucrări nit munca in această zi, a cărui bidanţ a
a concursului echipelor artistice de amatori ţia reparai maşini şi încărcare şi-au rea tori, tehnicieni şi funcţionari de la între de renovare la tribuna sportivă şi s-au fost deosebit; pe întreaga mână planul a
lizat sarcinile planificate în proporţie de prinderea I.F.l.L. Sebeş Ca urmare a mă construit 3 vestiare. fost depăşit ou 25,8%, dîndu-se numai în
In patria noastră revoluţia culturală lele. De asemeni, vor participa numeroase 120—190%. RUSU GHEORGHE surilor tehnico-organizatorice introduse la GH1ŢA M. VASILE producţia de cărbune 537 tone peste pre
este în curs de desăvirşire. Unul dintre echipe de dansuri printre care şi cele ale corespondent voluntar diferite locuri de muncă (construirea li- corespondent voluntar vederile planului.
aspectele acestei revoluţii, este cel de al căminelor culturale din Ţebea raionul
treilea concurs al echipelor artistice de Brad, Răchitoasa, raionul Haţeg, Sohodol
amatori ale căminelor culturale, organizat raionul Hunedoara, Deva raionul Iha, etc S-a împlinit un sfert de veac de la partid Petroşani, Aron Gristea directorul
memorabila dată a luptei eroice dusă de (Comemorarea a 25 de ani întreprinderii miniere Lupeni, Bartha Eu
în cinstea celei de a 10-a amversări a eli Publicul spectator va putea să asculte
berării poporului nostru. Acest concurs a pe solistul instrumentist Părâu Aurel din minerii Văii Jiuilui împotriva blestematu de La kifilete minerilor din Jlupeni gen, Doţu Avram, Sviştea Gheorghe şl
atras la o rodnică activitate mii de ar .caftii Mada raionul Orăştie, Străuţ Aurel lui jug burghezo-moşierese, pentru pîine alţi mineri fruntaşi ai întrecerii socialiste.
tişti amatori din satele şi comunele regiu din comuna Luncoiul de Sus raionul Brad, şi libertate. cu realizări deosebite în producţie. Ală ultimii 10 ani de la eliberarea patriei noas Deschizând adunarea comemorativă, to
nii noastre. solo-fluier, pe Armeanu Petru din Ohaba La 6 august 1929 minerii din Lupeni au turi de minerii bătrini — vestiţi în în tre de sub jugul burghezo-moşierese, mi varăşul Furdui Petru a propus un moment
fost masacraţi de către jandarmii guver treaga ţară pentru eroismul lor — ca Ga- de reculegere în memoria eroilor căzuţi
Fazele comunale şi raionale ale acestui de sub Piatră raionul Haţeg solo-pian, şi nerii Văii Jiu'lu se adună in fiecare an la
concurs au demonstrat că arta populară trio-uocal de cintece populare germane nului manist Lupta dirză a minerilor iovschi Ioan, Czura Nicolae, pe pieptul lecui de luptă al minerilor şi cinstesc a- in luptele din august 1929. A luat apoi
constituie un izvor nesecat de noi talente din Apoldul de Sus raionul Sebeş, suita însă n-a putut fi stăvilită, cu toată te că>rora străluceşte ordiriul muncii clasa 1 ceastă luptă. cuvîntul tovarăşul Mihai Mujic, care a
Jntrecindu-se intre ele, numeroase e- ,.Balada ciobanilor” e.recufafd de echipe roarea dezlănţuită de către slugile capita şi-a Il-a oa o înaltă preţuire a muncii lor In după amiaza zilei de 6 august, îmbră vorbit desipre eroicele lupte ale minerilor.
chipe s-au calificat, pentru fazele raionale, ale căminelor Poiana şi Jina raionul Se liştilor. In primele rînduri ale ola-sei mun- s-au ridicat mineri tineri ca Ferencz Ba- caţi în frumoasele lor uniforme, minerii Vorbitorul a evocat jertfele aduse de către
a pot pentru cea regională. Astăzi in ora beş şi altele. odtoare minerii au purtat victorios stea-gul îasz, Kutay Eugen şi Sdrop Constantin, s-au adunat la sediul sindăoatului unde minerii dm Lupeni. El a arătat că de a-
şul Deva se va desfăşura faza regională a Prin această bogată participare a echi luptelor pentru eliberare. Ziua de 6 Au care in cinstea acestei zi'le au dat sute de în urmă cu 25 de ani uneltele josnice ale ceastă viaţă, petrecută de minerii noştri
acestui concurs. Aict, vor participa un pelor artistice de amatori, precum şi prin gust a rămas întipărită în inima tuturor tene de cărbune patriei Mina Lupeni in burgheziei stâpinitoare împăxţeau băuturi în trecut, mai au încă parte minerii din
(
mare număr de echipe de coruri, dansuri varietatea cintecelor şi dansurilor care oamenilor muncii, ca o u de luptă, de aceste zile, prin contribuţia comună a mi jandarmilor care urmau să plece la măcel. ţările oapiibaliste şi coloniale, care sub con
populare, numeroşi solişti vocali şi instru vor fi prezentate, faza regională va oferi trecere în -revistă a forţelor crescînde ale ilor de mineri a înscris pe răbojul succe In jurul minerilor bătrini participanţi la ducerea partidelor comuniste şi muncito
clasei muncitoare. După 23 August 1944 selor sale o depăşire a planului de 10,5%.
mentişti, echipe de fluieraşi, fanfare, etc. o adevărată întrecere a frumuseţelor ar greva din 1929, s-au adunat o sumedenie reşti luptă pentru eliberare. După ce a
din 42 de cămine culturale din regiune tei populare. in fiecare an întreg poporul muncitor în ★ de mineri tineri. vorbit despre atenţia ce le-o acordă mi
Printre echipele care se vor întrece în Oamenii muncii din regiunea noastră. frunte ou minerii, eroic detaşament al cla La ieşirea din mină, privirile miilor ...Ora 17. Muierii se încolonează. In nerilor partidul şi guvernul nostru, to
faza regională, sînt şi corurile căminelor urează succes deplin fazei regionale a ce sei muncitoare, cinsteşte cu pietate me de -mineri s-au îndreptat spre placa come fruntea coloanei ei poartă mândre stea varăşul Mujic s-a ocupat pe larg de sar
culturale din Romos raionul Orăştie, llia : lui de al treilea concurs al echipelor ar moria martirilor răpuşi de gloanţele tîl- morativă din locul unde cu 25 de ani în guri roşii. Coloana se îndreaptă spre tri cinile ce stau în faţa minerilor, chemin-
raionul Ilia, Petreşti raionul Sebeş şt al tistice de amatori ale căminelor culturale hăreşti ale burghezo-moşierimli. urmă şi-au vărsat singele minerii că buna oficială dm centrul oraşului. Mii de du^l la luptă pentru înfăptuirea politicii
In acevst an, comemorarea luptelor din zuţi în Iută contra regimului ds exploa mineri din Lupeni, dm celelalte localităţi partidului şi guvernului, pentru bunăstarea
august 1929 s-a desfăşurat sub semnul tare capitalistă. Salubînd cu tradiţionalul ale Văii Jiului şi din alte centre miniere şi fericirea poporului nostru muncitor
Echipa de fotbal „Dorogi Bânyâsz din R. P. U. la Petroşani luptei pentru pace, pentru stringerea rin- „norcc bun” pe minerii ce făcea de gardă zle ţării au venit în această zi să come Delgaţi ai minerilor din bazmul Baia
M
in ziua de 7 august a.c. a sosit la Petro Ioan preşedintele C.C.F.S. din Petroşani durilor tuturor oamenii ar muncii în juruî la placa comemorativă, împrejmuita cu moreze împlinirea a 25 de ani de la lupte Mare şi Anina au adus omagii greviştilor
şani echipa de fotbal a R.P. Ungare ,.Do- şi de tovarăşul Siiter Gheorghe preşedin partidului şi guvernului, pentru întărirea lămpile celor vîrslnici care au trăit eve le din Lupeni. In tribuna oficială au luat din 1929 şi urmaşilor bravilor mineri de
rogi Banyasz” La gară ea a fost intîmpi- tele comisiei raionale de fotbal. statului nostru democrat popular şi a so nimentele din 1929 şi a celor tineri care îoc tovarăşii Mihai Mujbc, vice preşedinte la Lupeni.
nată cu multă dragoste de numeroşi oa In cadrul manifestărilor cultural-spor lidarităţii internaţionale a oamenilor mun au auzit de la bătrini descrierea luptelor al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi După încheierea adunării comemorative
meni ai muncii din Petroşani care şi-au tive ce se vor desfăşura cu ocazia „Zilei cii de pretutindeni. de acum 25 de ani, gindurile lor se în membru al C.C. al P M.R., Schvartz M participanţii s-au îndreptat în plennaj
manifestat incă odată sentimentele sincere Minerului”, echipa ms.ghiară va susţine * dreptau spre acele zile de cruntă teroare ministru adjunct al Ministerului Cărbu 9pre mormintele eroilor căzuţi, pe care
de prietenie faţă de poporul frate ungar. astăzi un meci amical cu echipa „Minerul” Zilele premergătoare comemorării lupte Spre deosebire de anii teroarei, cind nelui, Cătană secretar al Comitetului Re au depus coroane şi buchete de flori, sem
Din partea sportivilor Văii-Ji-ului oaspe din Petroşani, iar miercuri 11 august va lor de la Lupeni au fost zile de intensă minerii nu puteau comemora ziua lor de gional de Partid Hunedoara, Petru Furdui, nul recunoştinţei nemărginite a poporului
ţii au fost salutaţi de tovarăşul Klcpsţki întâlnu echipa „Minerul” din Lupeni. muncă şi luptă pentru a cinsti această zi luptă fund izgoniţi de copoii siguranţei, in prim-secret»ax al Comitetului raional de faţă de eroii săi.