Page 9 - 1954-08
P. 9

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
                                                                                                                                                                 N       A C E S T                 N U M Ă R
                                     mul Socialismului                                                                              Oameni  şi  fapte  din  minele  regiunii   Acum un sfert de veac     (pag 3)    In ajutorul vorbitorilor, propagandişti­

                                                                                                                                                                                                                    lor şi agitatorilor
                                                                                                                                                                   2 a)
                                                                                                                                    noastre
                                                                                                                                                               (P 6-  “
                                                                                                                                                                 a
                                                                                                                                                                            Din experienţa pozittuă la treieriş
                                                                                                                                                                                                                    A zecea aniversare a eliberă ni patnei
                                                                                                                                    Sesiunea TJarii Adunări Naţionale.
                                                                                                                                                                                                                    noastre
                                                                                                                                                                                                                                              (pag 4-a)
                                                                                                                                                                            Cum am organizat munca pe arie
                                                                                                                                                               (pag 3-a)
                                                                                                                                    Raportul  tovarăşului  Gh  Gheorghiu-
                                                                                                                                                                                                                    rea de recolte bogate
                                                                                                                                                                                                                                              (pag 4-a)
                                                                                                                                    Dej  asupra  proiectului  de  lege  pentru                         (pag 3-a)    Săminţa — factor hotă rit or in obţine­
                                                                                                                                                                            Condiţii  noi  de  muncă  şi  de  viaţă  pen­  Tribuna agitatorului
                                                                                                                                    graţiere şi amnistie       (pag 3-a)
                                                                                                                                                                            tru muncitorii mineri din patria noas-  Convorbire pe teme de politică inter-
                                                                                                                                                               (pag 3-a)    tră                        (pag. 4-a)   naţională                  (pag. 5-a)
           Anul VI. Nr. 63 (398) |                    Duminică 8 august 1954                          6 pagini 20 bani
                          Eroii adîncurilor                                                                    2).e tntin4ui
             Sărbătorită  ar»  de  an,  Ziua  Minerului    Dacă din abatajele şi galeriile mine-
           ocupă  un  loc  de  cinste  în  viaţa  poporului   lor capitaliştilor lipseşte in bună parte
           nostru  muncilor  devenind  în  acelaşi  timp  o   iluminatul, aerajul şi posturile de pnm a-   Bunuri de larg consum date                                                                            Din materie primă economisită
           scumpă  tradiţie  a  sa.  In  această  zi,  sint   jutor, mizeria se face cunoscută şi în lo­                                 (frunta.}          in            sporirea           producţiei
           sărbătoriţi  eroii  adâncurilor  „detaşamentul   curile de muncă de la lumina zilei In a-   populaţiei                                                                                                   Colectiuut  de  muncă  al  fabricii  ,,Sl-
           de  frunte  al  clasei  muncitoare’*  --  aşa   ceste ţări precumpăneşte producţia de                                          bunurilor de consum papul ar                                            mton  Bărnuţiu"  dm  Sebeş  a  reuşit  ca
           cum  i-a  numit  tovarăşul  Gh.  Gheorghiu-   război, milioane de fa midii ale muncito-   In  oraşul  Petroşani  funcţionează  mal                Şefa  brigăzii  —  cum  o  nu­  unul însemnat volum de măr­  în  luna  iulie  sâ  economisească  însemnate
           Dej pe mineri                           ridor duc lipsă de alimente. îmbrăcămin­  multe  întreprinderi,  care  produc  bunuri   ŞEFA DE BRIGADA   mesc  tovarăşele  Doina  Ana.   furi.                cantităţi  de  materii  prime  şi  materiale.
             Actul  de  la  23  August  1944,  a  constituit   te, tratament medioal, etc.  de  larg  consum  destinate  populaţiei                                                      De  la  începui  şl  plnâ  In   Din  materia  primă  economisită,  precum
                                                                                                                                                             Vaslu  Marla  şl  altele  —  se
           pentru  mineri  oa  şi  pentru  toţi  oamenii   Diametral  opus  situaţiei  din  ţările  ca-   muncitoare.  Printre  acestea  se  numără   Se apropie ziua de 23 Au­  află în permanenţă In mijlo­  prezent,  utemlstul  Fenedy  a   şi  prin  valorificarea  deşeurilor,  colecti­
           muncii  din  patria  noastră,  ziua  libertăţii,   paitaliste,  In  ţara  noastră  cu  ajutorul  mul­  şi  întreprinderea  raională  de  producţie   gust — ziua eliberării patriei   cul  muncitoarelor  pe  care  le   crescut  mult  din  punct  de   vul  acestei  fabrici  a  reuşit  să  confecţio­
           ziiua  de  plecare  spre  o  viaţă  fericită  şi  lu­  tilateral  şi  dezinteresat  al  Uniunii  Sovie­  „6  /lugust”.  Ea  livrează  unităţilor  de   noastre.  Acest  măreţ  eveni­  conduce. împărtăşind din ex­  vedere profesional, ajutînd şi   neze  peste  7?o  perechi  de  sandale  de  di­
           minoasă  ce  se  realizează  sub  conducerea   tice,  în  minele  de  toate  gradele  se  lucrea­  desfacere  cantităţi  fot  mai  mari  de  pro­  ment în viaţa poporului nos­  pe  alţii  să  se  ridice.  Ca  ur­  ferite  tipuri,  precum  şi  alte  sortimente
           înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Romin  ză  cu  miji  ca ce  mecanizate, (combine, ora-   duse.                     tru este intimplnat in fiecare   perienţa  el,  muncitoarele  de   mare  a  capacităţii  de  care  a   cum  sînt  portţigarete,  curele  pentru  cea­
                                                                                                                                                            (a  ferăstralele  circulare  reu­
             Conştienţi  de  măreţele  sarcini  ce  iz­  ţere,   ciocane   penumatice,   încărcătoare   La  întreprinderea  raională  de  produc­  an  de  oamenii  muncii  cu         dat dovadă, a voinţei şl dra­  suri  de  mină  etc.,  a  căror  cifră  se  ridică
           vorăsc  din  planul  cinoinal,  bravii  mineri   automate  de  steril  care  funcţionează  cu   ţie  „6  August',  in  ultimele  trei  luni  au   multă însufleţire. Despre fap   şesc  să  aducă  o  contribuţie   gostei de muncă el a fost nu­  la  mui  multe  mii  de  bucăţi
           prin  munca  lor  fac  ca  abatajele  cu  ză­  aer  ccmpnrmat,  etc.).  Tot  prin  mijloace   luat  fiinţă  patru  unităţi  noi,  care  produc   tele lor pe care şl le închină   reală  la  realizarea  sarcinilor   mit subşef de secţie.  *
           căminte  de  cărbune  şi  monereuri  ale  sub­  meoanizate  se  asigură  iluminatul,  aerajul,   obiecte  tapiţate,  oale  pentru  spălat,  praf   In cinstea acestei măreţe zile  ie plan,  însemnatele  depăşiri  de   Cooperativa  meşteşugărească  parti­
           solului  să  fie  valonfooate,  In  acest  fel  din-   transportul  şa  aite  lucrări  ce  în  totalitatea   de. calcar şi mozaic                  Armonia sub al cărui semn   normă  pe  care  le  înregis­  zanul'  din  Petroşani  produce  mobilier
                                                                                                                                                            munceşte  întreaga  brigadă  a
           du-se  viaţă  furnalelor,  termocentralelor,   lor  fac  oa  munca  minerului  sâ  fie  mai   Numai  in  luna  iulie  secţia  de  tapiţerie      făcut  posibilă  realizarea  de   trează şi înalta calitate a lu­  de  bucătărie  tip  „Argeş"  şi  plăci  pentru
           locomotivelor  şi  tuturor  întreprinderilor   plăcută  şi  mai  uşoară.  Lucrind  cu  mij­  a  produs  o  cantitate  de  330  saltele  pen­                                crărilor  executate  l-a  adus   sobe  de  teracotă.  In  primul  semestru  al
           de  toate  gradele  din  industria  noastră  so-   loace  mecanizate  minerni  noştri  cum  sînt   tru  spitalul  din  Lupeni,  inafară  de  so­  economii  la  material  fores­                       acestui  an,  cooperativa  a  livrat  O.C.L.-
           oial-istâ.  Aportul  lor  la  construirea  unei   tovarăşii  loinaş  Nicolae,  Tămaş  Dumitru,                                                   tier. pinză de ferăstraie şl al­  meritata cinste de a se numi
                                                                                           fale,  somiere  şi  fotchi  destinate  comer­                    tele în valoare de peste 8509   fruntaş  al  Întrecerii  soclalls   ului Petroşani 11 garnituri complete pes­
           vieţi  ferioute  reiese  grăitor  din Comunicatul   Bisfriam  Bujor,  Cioara  Viorel  şi  mulţi  alţii   ţului  liber.  Acest  rezultat  se  datoreşte                      te,  titlu  pe  care  îl  poartă  de   te  reparaţiile  prevăzute  In  luna  iulie,
           Direcţiunii  Centrale  de  Sbaitistică  de  pe   de  la  grupul  minelor  de  fier  Ghelar  şi  Te-   in  bună  măsură  asigurării  din  timp  a   lei.  Din  materialul  lemnos                       planul  de  producţie  la  mobilier  de  bu­
           lingă  Consul  iul  de  Miniştri  al  R.P.R.  ou   liuc  au  reuşit  să-şi  reaLizeze  sarcinile  de                                             economisit,  atit  de  brigada   mal bine de 5 luni.
                                                                                           secţiei  cu  materiile  prime  necesare,  pre­                   condusă de tovarăşa Hîrbean   Pe  panoul  de  onoare  al   cătărie  a  fost  îndeplinit  in  proporţie  de
           privire  la  îndeplinirea  planului  de  stat   extracţie  pe  luna  iulie  înainte  de  termenul   cum  şi  străduinţei  muncitorilor  de  a                               uzinei de reparat utilaj mi­  120°lo,  iar  la  plăci  pentru  sobe  a  fost
           pe  semestrul  I  1954.  Din  datele  comuni­  fixat cu oîte 5-10 zile.         contribui  la  dezvoltarea  întreprinderii                       Silvia,  cit  şl  de  celelalte  e-                   depăşit  cu  25°/o,  planul  pe  întreprindere
           catul  ui  reiese  că  .pe  Ministerul Cărbunelui,   Paraleii  ou  mecanizarea  lucrărilor  de  mi­                                              chipe  şl  brigăzi  din  cadrul
                                                                                           lor.  De  remarcat  că  la  tapiţerie  lucrează                                                                        fiind  realizat  In  proporţie  de  136,20/q.
           planul  pe  semestrul  precedent  a  fost   nerit,  tăietorii  noştri  au  împrumutat  din   numai  2  muncitori  calificaţi,  tovarăşul         întreprinderii  I.F.l.L,  Sebeş                       In  obţinerea  acestor  rezultate  s-au  re­
           realizat în proporţie de 102,5%.       experienţa  vaotă  a  minerilor  sovietici,  noi   Samoilă  Lazăr  şeful  secţiei  şi  Hancaş             s-au confecţionat peste 10.000                        marcat  in  special  echipele  conduse  de
             Această  cifră  oglindeşte  şl  contribuţia   metode  de  muncă.  Acest  luoru  îl  confir­                                                    lăzi  pentru  fructe  şl  alte
                                                                                           Nicolae.                                                                                                               tovarăşii Mihalcea I., Cioluceanu Gheor­
           reală  a  color  peste  18.000  minem  din  re­  mă cei peste 13.000 mineri care aplică me­                                                      produse  de  larg  consum
                                                                                             In  viitorul  apropiat  şi  tovarăşele  Ur-                                                                          ghe  şi  Benedek  luliu,  care  au  înregis­
           giunea  noastră  antrenaţi  în  întrecerea   todele  înaintate  de  muncă,  oa  metoda  A   mantzi  Ecaterina,  Hancaş  Elisabeta  şi            popular.
           socialistă,  oaire  extrag  cărbune  şi  alte  mi­  Jandarova,  Voroşin,  Lddia  Corabelnikova,   celelalte  muncitoare  urmează  să  intre   vorbesc  realizările  objinule                           trat  depăşiri  de  norme  de  60—80°/   dind
                                                                                                                                                                                                                                                o
           nereuri  în  Contul  anilor  viitori.  Printre  cei   metoda  graficului  ciclic,  exploatarea  prin   in rîndul muncitorilor calificaţi.  in  îndeplinirea  sarcinilor  de   FENEDY ZOLTAN            produse de bună calitate.
           aproape  3000  fruntaşi  în  întrecerea  so­  surpare,  perforajul  u-med  şi  multe  alte                             plan,  sub  forma  cărbunelui   Pe  fa  începutul  lunii  de­
           cialistă  se  numără  tovarăşii  Haiidu  Iuliu    metode  care  au  contribuit  şi  contribuie  la                                                                                                             Ne îndeplinim
                                               :                                                                                  extras, oţelului elaborat, lem   cembrie  a  anului  trecut,  la
           Bexa  Petru,  Mihai  Ştefan,  Alic  Iosif  (Bă-   mărirea  producţiei  şi  productivităţii  mun­  Realizările noilor brigăzi U.T.M.  oului prelucrat, etc.  Uzina  de  reparat  utilaj  mi­                angajamentele luate
           loni)  Lupu  Ioachim,  Andrei  NLoolae,  Duna   cii,  precum  şi  la  reducerea  sistematică  a   Pentru  da  tinerii  să  aducă  o  mai  mare   nier  din  Petroşani,  a  luat
           Nicolae  şi  muiLţi  ailţii,  care  prin  buna  or­  preţului  de  cost  la  tomâ/cârbune  şi  mine­  contribuţie  in  indeplanirea  planului  de   Pentru atingerea celor mai                          Colectivul depoudui C F.R. Petroşani a
           ganizare  a  locului  de  muncă,  conduc  bri­  reuri.  Asemenea  exemple  de  colective,  unde   producţie,  comi-tetul  organizaţiei  de  bază   înalţi indici in producţie, ti­  fiinţă o secţie pentru produ­  pornit -la întrecere socialistă în cinstea
           găzile  de  mineri  spre  noi  victorii  in  pro-   datorită  muncii  bine  organizate  pe  baza   U.T.M.  de  la  mina  Uricani,  a  trecut  la   nerii  şl  vîrstnicii  îşi  desfă­  cerea bunurilor de larg con­  zilei de 23 August, hotărât a-şi îndeplinii
           duloţie,  extragirod  cărbune  şl  minereuri  în   metodelor  înaintate  de  muncă  —  s-a  re­  organizarea  de  noi  brigăzi  utemiste  şi   şoară munca în echipe şi bri   sum.  In  colectivul  acestei   cu cinste angajamentele luate.
           contul anilor 1955—1957,               dus  preţul  de  cost,  sînt  cele  de  la  minele   posturi U.T.M. de control.  găzi.  O  asemenea  brigadă   secţii lucrează şi utemistel ti­                  Făcînd  bilanţul  realizărilor  pe  perioada
            Eroii  adnnourilor  se  bucură  in  perma­  Lonea,  Aninoasa,  Petrila  şi  albele  cu  o   Astfel,  in  cinstea  zilei  de  23  August,  au   este şi cca condusă de tova­  nichigiu Fenedy Zoltan, care   ner, alături de portretele ce­  de la 16 iuLie pînă la 1 august a. c. se con­
           nenţă  de  simpatia  şi  dragostea  milioanelor   reducere  a  preţului  de  cost  de  3—7%  faţă   fost organizate 4 brigăzi U.T.M. de produc­  răşa Hîrbean Silvia de (a  lorlalţi  muncitori  care  s-au   stată  că  producţia  globală  a  fost  depăşită
           de  oameni  ai  muncii  precum  şi  de  grija   de cel planificat.             ţie,  conduse  de  tinerii  utemiştâ  N-ic  Ivita   I.F.l.L.  Sebeş,  care  penlru   i participat alături de ceilalţi   distins  in  muncă  se  găseşte   cu  8%  faţă  de  5%  cît  a  fost  angajamentul,
           părintească  a  partidului  şi  guvernului,  a   In  scopul  ridicării  nivelului  profesional,   Gheorghe,  Siîlpeanu  Dumitru,  Rentea  Tra-   meritele  deosebite  in  muncă   muncitori  la  executarea  pri­  şl  fotografia  lui.  înalta  pre­  iar  productivitatea  muncii  a  crescut  ci)
           căror  directive  şi  hotărâri  fac  mal  căldu­  cultural,  politic  şi  ideologic  aii  minerilor,   îan  şi  Mihai  Ştefan.  Rezultatele  muncii   h  fost  distinsă  cu  Medalia   melor modele de sobe „Ves­  ţuire  care  I  s-a  acordat  ti-   17%  faţă  de  5%  cît  ne-am  angajat  In
           roase  şi  mai  luminoase  oasele  şi  viaţa  mi­  p©  lîngă  întreprinderile  minere  funcţio­  tinerilor  organizaţi  pe  brigăzi  au  şi  început   Muncii clasa llt-a.  ta"  cu  trei  plite  şl  alte  o*   nărului  Fenedy,  ca  şi  altor   această  perioadă  s-a  făcut  economie  de  450
           nerilor.  La  Urioanu,  în  noul  „Oraş  ad  Mâ­  nează  un  mitre  număr  de  duhuri,  bib­                            Brigada lucrează la diferite                       muncitor) care luptă neconte­  tone  combuslibdll  convenţional  în  valoare
                                                                                          sâ  se  arate  De  la  înfiinţarea  lor  şi  pînă                 blecte casnice, pe care secţia
           nerilor”  doouiesc  sute şi  sute de familid  ale   lioteci,  colţuri  roşii  oare  sînt  dotate  cu   acum,  aceste  brigăzi  au  înregistrat  de­  ierăstraie (circulare, pendule,   nit  pentru  producerea  a  cit   de  76.500  led,  cu  care  se  pot  remorca  timp
           tăietorilor  în  cărbune.  Bdocuri  uriaşe,  far­  diferite  lucrări  tehnico-ştiinţifice,  politico-   păşiri  de  normă  între  36—53  la  sută  De   etc.),  de  dimensionat  sein-   le livrează unităţilor de des­  mai  multe  bunuri  de  larg   de  5  zile  105  trenuri  marfă  şl  călători  pe
           macii,  magazine  şi  alte  construcţia  au  fost   idealogice  in  limba  română,  rusă  şi  tra­  asemeni  spre  sfârşitul  lunii  iulie  au  fost   duri.  Pentru  a  obţine  rezul­  facere.  consum, a făcut ca împreună   distanţa  Simeria-Petroşani-Lupeni  şi  re­
           ridicat©  recent  la  LuipenL,  V-uloan  şl  în   duceri  pentru  minorităţile  naţionale.  Nu­  creia/te  22  posturi  U.T.M.  de  control,  l-a   tate  bune  in  decursul  celor   Convingerea  că  produsele   cu  întreaga  secţie  să  dea  in   tur.  Un  luoru  principal  .pe  oare  a  reuşit
           toate  'aşezările  miniere.  In  ultimul  timp  de   mai  Ha  mina  Ţebea,  biblioteca  a  fost  îm­  sectorul  I  şi  II,  conduse  de  tovarăşii  Pod-   8  oro  de muncă, sarcinile in   secţiei nou înfiinţate vor con   lunile  Iunie  şl  Iulie  aproape   colectivul  itostru  să-l  realizeze  este  acela
           pilda  s-au  dat  spre  folosinţa  oamenilor   bogăţită  în  ultumiul  timp  cu  peste  300  vo­  gorean-u  Ioan  şi  Cdripir  Vcsile.  Din  ziua   cadrul  brigăzii  sini  reparti­  90 de sobe peste plan, Iar ca­  că  m  acest  răstimp  n-am  avut  moi  o  de­
           muncii  din  Vadea  Jâutui  peste  300  de   lume, iar da Institutul de mane „Gh. Gheor-   de 1 august ele au şi început activitatea i  zate după aptitudinile fiecă­  irlbui  la  ridicarea  bunăstării   litatea şi aspectul lor să atln-   fecţiune  de  locomotivă  pe  parcurs.  In  ceea
           apartamente confortabile,              ghiu-Dej"  din  Petroşani  învaţă  meşteşu­                                     rui membru in parte. In acest   materiale a celor ce muncesc   *1 un inalt nivel.  ce.  priveşte  extinderea  metodelor  înaintate
            Grija  pairtidului  şi  guvernului  manifes­  gul  maneotuilui  peste  700  mineri,  tineri  şi   0 nouă brigadă de tineret  fel  brigada  reuşeşte  să  în­  a făcut ca munca pentru pro   In vederea întîmpinărll zi­  pe  locomotive,  s-a  reuşit  să  se  extindă  me­
           tată  zi  de  zi  faţă  de  mineri,  munca  pa­  vînabmci.  De  pe  băncile  acestui  institut  au                    scrie  zilnic  pe  graficele  de   ducerea a tot felul de bunuri   lei de 23 August cu noi suc­  toda  gospodării  chibzuite  pe  încă  2  lo­
          triotică  entuziastă  a  acestora  a  făcut  ca   ieşit  anul  acesta  sute  şi  sute  de  cadre   Tinerii  Anghal  Muîţescu,  Liviiu  Baiog.   producţie  realizări  ce  ating   de larg consum să se desfă­  ise  in  muncă,  tot  mai  mulţi   comotive  avtnd  în  total  10,  care  aplică  a-
           nivelul  de  trai  a  oeflor  ce  muncesc  din   bine  calificate,  caTe  înarmaţi  ou  o  tehnică   Ioan  Brideo  şi  aiLţii  săpau  ds  zor.  Nu   proporţii de IGO-IBOo/ . Ob­  tineri de la această uzină ur   ceastă  metodă,  iar  metoda  planului  finan­
                                                                                                                                                     0
          Vadea  Jiului  să  crească  simţitor.  Acest   avansată  vor  face  ca  combinele,  oraţerele   trecuseră  nici  două  ore  şi  jumătate  de   ţinerea acestui rezultat se da-   şoare  înlr-un  ritm  accelerat   mează  exemplul  ulemistufuj   ciar a fost extinsă pe încă o locomotivă.
           lucru  este  confirmat  de  măinfurifle  desfă­  şi  alte  utilaje  ce  se  folosesc  în  minerit  sâ   otnd  aceşti  tineri  s-au  hotărât  să  lucreze   toreşte  colaborării  strînse  ce   (apt care a contribuit la ob­  fruntaş  în  întrecerea  socia­  In  fruntea  întrecerii  pe  depou  se  cla­
          cute  de  unităţile  de  stat  şl  ooapematJste   funcţioneze mau bine şi cu muilt spor.  în brigadă.                  există intre membrii brigăzii  ţinerea într un timp scurt a  listă, Fenedy Zoltan.  sează  şi  brigăzile  locomotivelor  150.1004
          In  trimestrul  II  al  acestui  on  eu  fost   Astăzi  —  Valea  Plângerii  şi  a  durerii  de   —  Anghele  ce  părere  ai  —  întrebă  unul                                                         şi  130.506  conduse  de  fruntaşii  în  întrece­
          desfăcute  mult  mai  multe  mărfuri  deoît   altădată  a  devenit  Valea  Bucuriei  şi  a   dm  ortaci,  o  să  ne  fie  bun  conducător   Pe calea înfăptuirii angajamentelor luate                  rea  socialista  Mereu  Aurel  şi  Barbura
           în  trimestrul  I,  valoarea  acestora  rldtcfrn-   fericirii.  Gloanţele,  baionetele  ce  au  fost   Oprea  Dumitrescu  ?  Col  întrebat  aprobă                                                   roşii,  care  au  realizat  mari  economii  la
          du^se la aproape 3.000.000 led.         înfipte  de  călăii  regimului  burghezo-mo-   doar  din  oaip.  Lucra  in  tăcere  ailături  de   Coîeotivul  de  muncă  al  fabricii  de  hîr-   niei  de  decovil,  lărgirea  parcului  de  va-   manoperă,  materiale  şi  lubrefiamţi,  depă-
            Dacă  în  ţara  noastră  —  oa  şl  in  cele­  şierese  în  trupurile  istovite  aile  minerilor   ceilalţi  la  scoaterea  balastului  pentru  ba­  tie  „1  MaJ”  Petreşti  îşi  intensifică  necon­  gonete,  etc.),  angajamentele  luate  in  cin­  şidu-şi  totodată  şi  norma  de  parcurs  cu
          lalte  ţări  cu  democraţie  papuilară  —  mi­  au  rămas  în  istorie  poporului  nostru  doar   zinul  de  apă  de  la  noua  fabrică  de  pîine   tenit  activitatea  în  vederea  transpunerii   stea  zilei  de  23  August  la  unele  sortimente   peste 7 La sută.
          nerii  sint  aşezaţi  la  loc  de  frunte^  nu  a-   ca  nişte  armnitâri  răscolitoare  de  ură.  As­  ce  se  ridică  in  Fetroşani.  Munca  plină  de   in  faipte  a  angajamentelor  luate  In  cins­  —  foioase,  cherestea  de  răşinoase,  lemn   Colectivul  depoudui  QF.R  Petroşani
          cedaşi Quoru se întâmplă în sta/tede dfmperla-  tăzi  minerii  odihniţi  in  staţiunile  balneo­  voinţă  a  întregii  brigăzi  de  tineret,  a  dat   tea ridei de 23 August.  de  mină,  celuloza,  etc.,  au  fost  realizate   păşeşte  hotărî!  La  îndeplinirea  angajamen-
          liste  şi  în  ţările  aservite  c  pitaLîsmuUuL  In   climaterice  îşi  împlintă  cu  mai  mult  drag   rezultate  foarte  bune.  In  primele  3  ore   Colectivul  de  muncă  de  aici,  începind   in întregime pînă în ziua de 29 iuLie a.c.  tedor  luate,  hotărit  să  contribuie  din  pldn
          aceste  ţări,  minerii  nu  sînt  privaţi  ca  oa­  perforatorul  in  muntele  de  cărbune.  In   de  muncă  de  oînd  s-a  constituit  brigada,   ou  ziua  de  28  iulie  dă  produse  in  contul   Asemenea  rezultate  s-au  obţinut  şl  la   la  buna  desfăşurare  a  toansportunilor  pe
          meni.  Pe  mii  fardari  şi  trustmrari  nu-i  In­  urma  lor  ourge  fără  încetare  „aurul  ne­  s-au  extras  peste  12  m  c.  de  balast,  ceea  ce   zilei  de  12  august.  In  ceea  ce  priveşte  rea­  produsele  de  larg  consum  confecţionate   C.F.R.   GHERMAN ILIE
          teresează  faptul  că  minerii  locuiesc  în  co­  gru”,  care  este  transportat  spre  întreprin­  echivadeaza  cu  o  depăşire  a  normei  de   lizarea  planului  valoric  La  preţuri  cons­  prin  valorificarea  deşeurilor.  De  la  1  ia­  termo-tehnician
          cioabe  întuneoate,  pe  ei  îl  Qasă  rece  fap­  derile ce -fabrică -tot mai multă încălţămin­  10—50%.   VASILE UNGUREANU  tante  pe  perioada  de  la  1  ianuarie-28  iulie,   nuarie  pînă  la  27  îudiie,  orilectivul  fabricii   depooil de locomotive C.F.R. Petroşani
          tul  că  zeol  şi  zeci  de  familii  a'le  minerilor   te.  îmbrăcăminte  şi  alimente  necesare  în­  corespondent voluntar  s-a  reuşii  a  se  obţine  o  depăşire  de  10%   a  confecţionat  din  materiaJ  economisit   In ziua sehîmbului de onoare
          sînt sortite plaurii prin foame, boli, etc.  tregului nostru popor muncitor.     Cu angajamentul îndeplinit            Pe  aceeaşi  perioadă  de  timp,  productivita­  precum  şi  din  deşeuri  peste  10.000  lăzi
            Ţinta  principală  a  nesătuilor  de  aur   Mineri!  Eroi  ai  adîncurilor  !  intensifi­                            tea  muncni  a  orescut  cu  2,9%,  iar  valoa­  perutru  fructe,  albit  de  spălat  şi  alte  pro­  In  dimineaţa  aceea,  Ia  mina  PetriLa,
          este  de  .a-şi  asigura  profituri  maximale,   ca‘.î-vă  eforturile  în  întrecerea  socialistă  în   Printre  muncutorri  şi  minerii  de  la  Lu­  rea  produselor  confecţionate  prin  valori­  duse.  parcă  şi  sirena  suna  mai  puternic,  mal
          neţinimd  seama  că  minerul  se  tlrîe  p?   cinstea  celei  de  a  10-a  aniversări  a  eli­  peni,  oare  şi-au  luat  angajamente  in  cin­  ficarea   deşeurilor   depăşeşte   cifra   de   Rezultate  frumoase  s-au  obţinut  şi  în   vesel.  Feţele  minerilor  trădau  sentimen­
          bnincQ  pentru  a  extrage  cărbunele  sau  mi­  berării  .patriei  noastre,  ou  scopul  de  a  rea­  stea  zifiei  de  23  August,  se  numără  şi   250.000 lei.  ceea  ce  priveşte  îngrijirea  culturi!!or,  se­  tele  puternice  ce-i  cuprindea  odată  cu  co­
          nereul,  că  în  locul  locomotivelor  elec­  liza  saircinjide  de  producţie  la  toţi  indicai  !   membrii  brigăzii  tovarăşului  Ionici  Adrian   In  ulhima  perioadă  —  conform  angaja­  ceratul  şi  treieratul  păioaselor  obţinute  pe   borârea  în  adînc...  Voiau  ca  In  cinstea  ma­
          trice,  minerul  se  înhamă  în  faţa  unei  *  Faceţi  din  victoriile  obţinute  pînă  acum,   de  la  spălătoria  minei,  muncitorii  Rosto-   mentelor  luate  —  s-au  dat  spre  folosinţa   terenul  gospodăriei  anexe  La  aceste  lu­  rilor  sărbători,  în  această  zi  să  încunu­
          sărnui  construite  din  lemn  pentru  a  tran­  punot  de  plecare  spre  noi  realizări  în  în­  feu  Florea,  Varln  Mihai,  Furdui  Constan­  muncitorilor  6  locuinţe,  iar  în  cadrul  gos­  crări  s-au  prestat  peste  1500  de  ore  in  mod   neze  şi  mai  miuflt  victoriile  obţinute  pînă
          sporta  —  plătit  cu  un  salar  de  mizerie  —   deplinirea  cu  succes  a  planului  din  cel   tin  şi  mulţi  alţii  de  la  secţia  reparat  ma­  podăriei  anexe  s-au  executat  luorănide  de   voluntar.  atunci.  La  iniţiativa  Cojmtetnelui  de  partid
          cărbunele extras ou mijloace primitive.  de aâ patrulea an al cincinalului !.  şini  şi  încărcare,  oare  au  încheiat  luna   seceriş şi treieriş La orz.     In  domeniul  sănătăţii  şi  al  sportului   şi  a  celui  sindicali,  minerilor  li  s-au  alătu­
                                                                                         iulie cu un bilanţ fructuos.                              ★                    s-au  asigurat  pentru  munoitori  10  locu-ri   rat  şi  funcţionarii  minei
                                                                                           Pe perioada mai sus amintită, brigada   Cu  acelaşi  entuziasm  în  muncă  îşi  des­  la  băile  Mierourea,  a  oîte  10  zile,  iar   Şi  aşa,  înfrăţiţi  şi  plini  de  avânt  au  por­
                      Succes desfăşurării fazei regionale                                de ‘la spălătorie cit şi muncitorii de la sec­  făşoară  aclivite/tea  şi  colectivul  de  munci­  în  domeniul  sportiv  s-au  executat  lucrări   nit  munca  in  această  zi,  a  cărui  bidanţ  a
               a concursului echipelor artistice de amatori                              ţia reparai maşini şi încărcare şi-au rea­  tori,  tehnicieni  şi  funcţionari  de  la  între­  de  renovare  la  tribuna  sportivă  şi  s-au   fost  deosebit;  pe  întreaga  mână  planul  a
                                                                                         lizat sarcinile planificate în proporţie de   prinderea  I.F.l.L.  Sebeş  Ca  urmare  a  mă­  construit 3 vestiare.    fost  depăşit  ou  25,8%,  dîndu-se  numai  în
            In  patria  noastră  revoluţia  culturală   lele. De asemeni, vor participa numeroase   120—190%.   RUSU GHEORGHE    surilor  tehnico-organizatorice  introduse  la           GH1ŢA M. VASILE       producţia  de  cărbune  537  tone  peste  pre­
          este  în  curs  de  desăvirşire.  Unul  dintre   echipe de dansuri printre care şi cele ale     corespondent voluntar  diferite  locuri  de  muncă  (construirea  li-          corespondent voluntar  vederile planului.
          aspectele  acestei  revoluţii,  este  cel  de  al   căminelor culturale din Ţebea raionul
          treilea  concurs  al  echipelor  artistice  de   Brad, Răchitoasa, raionul Haţeg, Sohodol
          amatori  ale  căminelor  culturale,  organizat   raionul Hunedoara, Deva raionul Iha, etc  S-a  împlinit  un  sfert  de  veac  de  la                                                                     partid Petroşani, Aron Gristea directorul
                                                                                         memorabila  dată  a  luptei  eroice  dusă  de                   (Comemorarea a 25 de ani                                  întreprinderii miniere Lupeni, Bartha Eu­
          în  cinstea  celei  de  a  10-a  amversări  a  eli­  Publicul  spectator  va  putea  să  asculte
          berării  poporului  nostru.  Acest  concurs  a   pe  solistul  instrumentist  Părâu  Aurel  din   minerii  Văii  Jiuilui  împotriva  blestematu­  de La kifilete minerilor din Jlupeni                      gen, Doţu Avram, Sviştea Gheorghe şl
          atras  la  o  rodnică  activitate  mii  de  ar­  .caftii  Mada  raionul  Orăştie,  Străuţ  Aurel   lui  jug  burghezo-moşierese,  pentru  pîine                                                          alţi mineri fruntaşi ai întrecerii socialiste.
          tişti  amatori  din  satele  şi  comunele  regiu­  din  comuna  Luncoiul  de  Sus  raionul  Brad,   şi libertate.     cu  realizări  deosebite  în  producţie.  Ală­  ultimii 10 ani de la eliberarea patriei noas   Deschizând  adunarea  comemorativă,  to­
          nii noastre.                           solo-fluier,  pe  Armeanu  Petru  din  Ohaba   La  6  august  1929  minerii  din  Lupeni  au   turi  de  minerii  bătrini  —  vestiţi  în  în­  tre de sub jugul burghezo-moşierese, mi­  varăşul  Furdui  Petru  a  propus  un  moment
                                                                                         fost  masacraţi  de  către  jandarmii  guver­  treaga  ţară  pentru  eroismul  lor  —  ca  Ga-                         de  reculegere  în  memoria  eroilor  căzuţi
               Fazele comunale şi raionale ale acestui   de  sub  Piatră  raionul  Haţeg  solo-pian,  şi                                                                nerii Văii Jiu'lu se adună in fiecare an la
              concurs au demonstrat că arta populară   trio-uocal  de  cintece  populare  germane   nului  manist  Lupta  dirză  a  minerilor   iovschi  Ioan,  Czura  Nicolae,  pe  pieptul   lecui de luptă al minerilor şi cinstesc a-   in  luptele  din  august  1929.  A  luat  apoi
              constituie un izvor nesecat de noi talente  din  Apoldul  de  Sus  raionul  Sebeş,  suita   însă  n-a  putut  fi  stăvilită,  cu  toată  te­  că>rora  străluceşte  ordiriul  muncii  clasa  1   ceastă luptă.  cuvîntul  tovarăşul  Mihai  Mujic,  care  a
           Jntrecindu-se  intre  ele,  numeroase  e-   ,.Balada  ciobanilor”  e.recufafd  de  echipe   roarea  dezlănţuită  de  către  slugile  capita­  şi-a  Il-a  oa  o  înaltă  preţuire  a  muncii  lor   In după amiaza zilei de 6 august, îmbră­  vorbit  desipre  eroicele  lupte  ale  minerilor.
          chipe  s-au  calificat,  pentru  fazele  raionale,   ale  căminelor  Poiana  şi  Jina  raionul  Se­  liştilor.  In  primele  rînduri  ale  ola-sei  mun-   s-au  ridicat  mineri  tineri  ca  Ferencz  Ba-   caţi în frumoasele lor uniforme, minerii   Vorbitorul  a  evocat  jertfele  aduse  de  către
          a  pot  pentru  cea  regională.  Astăzi  in  ora­  beş şi altele.              odtoare  minerii  au  purtat  victorios  stea-gul   îasz,  Kutay  Eugen  şi  Sdrop  Constantin,   s-au adunat la sediul sindăoatului unde   minerii  dm  Lupeni.  El  a  arătat  că  de  a-
          şul  Deva  se  va  desfăşura  faza  regională  a   Prin  această  bogată  participare  a  echi­  luptelor  pentru  eliberare.  Ziua  de  6  Au­  care  in  cinstea  acestei  zi'le  au  dat  sute  de   în urmă cu 25 de ani uneltele josnice ale   ceastă  viaţă,  petrecută  de  minerii  noştri
          acestui  concurs.  Aict,  vor  participa  un   pelor  artistice  de  amatori,  precum  şi  prin   gust  a  rămas  întipărită  în  inima  tuturor   tene  de   cărbune  patriei  Mina  Lupeni  in   burgheziei stâpinitoare împăxţeau băuturi   în  trecut,  mai  au  încă  parte  minerii  din
                                                                                                                                       (
          mare  număr  de  echipe  de  coruri,  dansuri   varietatea  cintecelor  şi  dansurilor  care   oamenilor  muncii,  ca  o  u  de  luptă,  de   aceste  zile,  prin  contribuţia  comună  a  mi­  jandarmilor care urmau să plece la măcel.   ţările oapiibaliste şi coloniale, care sub con­
          populare,  numeroşi  solişti  vocali  şi  instru­  vor  fi  prezentate,  faza  regională  va  oferi   trecere  în  -revistă  a  forţelor  crescînde  ale   ilor  de  mineri  a  înscris  pe  răbojul  succe­  In jurul minerilor bătrini participanţi la   ducerea  partidelor  comuniste  şi  muncito­
                                                                                         clasei  muncitoare.  După  23  August  1944   selor  sale  o  depăşire  a  planului  de  10,5%.
          mentişti,  echipe  de  fluieraşi,  fanfare,  etc.   o  adevărată  întrecere  a  frumuseţelor  ar­                                                             greva din 1929, s-au adunat o sumedenie   reşti  luptă  pentru  eliberare.  După  ce  a
          din  42  de  cămine  culturale  din  regiune   tei populare.                   in  fiecare  an  întreg  poporul  muncitor  în           ★                     de mineri tineri.                       vorbit  despre  atenţia  ce  le-o  acordă  mi­
          Printre  echipele  care  se  vor  întrece  în   Oamenii  muncii  din  regiunea  noastră.   frunte  ou  minerii,  eroic  detaşament  al  cla­  La  ieşirea  din  mină,  privirile  miilor   ...Ora  17.  Muierii  se  încolonează.  In   nerilor  partidul  şi  guvernul  nostru,  to­
          faza  regională,  sînt  şi  corurile  căminelor   urează  succes  deplin  fazei  regionale  a  ce­  sei  muncitoare,  cinsteşte  cu  pietate  me­  de  -mineri  s-au  îndreptat  spre  placa  come­  fruntea  coloanei  ei  poartă  mândre  stea­  varăşul  Mujic  s-a  ocupat  pe  larg  de  sar­
          culturale  din  Romos  raionul  Orăştie,  llia   :  lui  de  al  treilea  concurs  al  echipelor  ar­  moria  martirilor  răpuşi  de  gloanţele  tîl-   morativă  din  locul  unde  cu  25  de  ani  în   guri  roşii.  Coloana  se  îndreaptă  spre  tri­  cinile  ce  stau  în  faţa  minerilor,  chemin-
          raionul Ilia, Petreşti raionul Sebeş şt al­  tistice de amatori ale căminelor culturale  hăreşti ale burghezo-moşierimli.  urmă  şi-au  vărsat  singele  minerii  că­  buna  oficială  dm  centrul  oraşului.  Mii  de   du^l  la  luptă  pentru  înfăptuirea  politicii
                                                                                          In  acevst  an,  comemorarea  luptelor  din   zuţi  în  Iută  contra  regimului  ds  exploa­  mineri  din  Lupeni,  dm  celelalte  localităţi   partidului  şi  guvernului,  pentru  bunăstarea
                                                                                         august  1929  s-a  desfăşurat  sub  semnul   tare  capitalistă.  Salubînd  cu  tradiţionalul   ale  Văii  Jiului  şi  din  alte  centre  miniere   şi fericirea poporului nostru muncitor
         Echipa de fotbal „Dorogi Bânyâsz  din R. P. U. la Petroşani                     luptei  pentru  pace,  pentru  stringerea  rin-   „norcc  bun”  pe  minerii  ce  făcea  de  gardă   zle  ţării  au  venit  în  această  zi  să  come­  Delgaţi  ai  minerilor  din  bazmul  Baia
                                               M
           in  ziua  de  7  august  a.c.  a  sosit  la  Petro­  Ioan  preşedintele  C.C.F.S.  din  Petroşani   durilor  tuturor  oamenii  ar  muncii  în  juruî   la  placa  comemorativă,  împrejmuita  cu   moreze  împlinirea  a  25  de  ani  de  la  lupte­  Mare  şi  Anina  au  adus  omagii  greviştilor
          şani  echipa  de  fotbal  a  R.P.  Ungare  ,.Do-   şi  de  tovarăşul  Siiter  Gheorghe  preşedin­  partidului  şi  guvernului,  pentru  întărirea   lămpile  celor  vîrslnici  care  au  trăit  eve­  le  din  Lupeni.  In  tribuna  oficială  au  luat   din  1929  şi  urmaşilor  bravilor  mineri  de
          rogi  Banyasz”  La  gară  ea  a  fost  intîmpi-   tele comisiei raionale de fotbal.  statului  nostru  democrat  popular  şi  a  so­  nimentele  din  1929  şi  a  celor  tineri  care   îoc  tovarăşii  Mihai  Mujbc,  vice  preşedinte   la Lupeni.
         nată  cu  multă  dragoste  de  numeroşi  oa­  In  cadrul  manifestărilor  cultural-spor­  lidarităţii  internaţionale  a  oamenilor  mun­  au  auzit  de  la  bătrini  descrierea  luptelor   al  Prezidiului  Marii  Adunări  Naţionale  şi   După  încheierea  adunării  comemorative
         meni  ai  muncii  din  Petroşani  care  şi-au   tive  ce  se  vor  desfăşura  cu  ocazia  „Zilei   cii de pretutindeni.  de  acum  25  de  ani,  gindurile  lor  se  în­  membru  al  C.C.  al  P  M.R.,  Schvartz  M   participanţii  s-au  îndreptat  în  plennaj
         manifestat  incă  odată  sentimentele  sincere   Minerului”,  echipa  ms.ghiară  va  susţine      *                    dreptau spre acele zile de cruntă teroare  ministru  adjunct  al  Ministerului  Cărbu­  9pre  mormintele  eroilor  căzuţi,  pe  care
         de prietenie faţă de poporul frate ungar.  astăzi  un  meci  amical  cu  echipa  „Minerul”   Zilele  premergătoare  comemorării  lupte­  Spre  deosebire  de  anii  teroarei,  cind   nelui,  Cătană  secretar  al  Comitetului  Re­  au  depus  coroane  şi  buchete  de  flori,  sem­
             Din partea sportivilor Văii-Ji-ului oaspe­  din  Petroşani,  iar  miercuri  11  august  va   lor  de  la  Lupeni  au  fost  zile  de  intensă   minerii  nu  puteau  comemora  ziua  lor  de   gional  de  Partid  Hunedoara,  Petru  Furdui,   nul  recunoştinţei  nemărginite  a  poporului
               ţii au fost salutaţi de tovarăşul Klcpsţki  întâlnu echipa „Minerul” din Lupeni.  muncă şi luptă pentru a cinsti această zi  luptă  fund  izgoniţi  de  copoii  siguranţei,  in  prim-secret»ax al Comitetului raional de  faţă de eroii săi.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14