Page 1 - 1954-09

I N A C E S T N U M Ă R :

—Maî multă atenţie pentru realizarea — Să. continuam cu jvînl înhrecerea goa-ne din întreprinderi
planului de colectare, (pig 2-a) socialistă! (pag. 3-a) (pag 3-a)
— Trebuie îndrumate mai mult bri — Aspecte de la Conterinţa inlersin- — O victorie a poporului (rancez şî
dioalâ a Consiliului Sindical regio a forţelor păcii.
găzile artistice de agitaţie din raio­
nai. (pag. 3-a) Adunarea Naţiomlâ Irancezâ a
nul Alba (pag 2 a)
— Sâ îngrijim cu spirit de râspun respins tratitul „comunităţii defensi­
— Din nou la şcoală (pag. 2-a) dere parcurile de locomotive şi va- ve europene’* (pag. 4-a|
Anul VI. Nr. 70 (405) Joi 2 septembrie 1954 4 pagini 20 bani
Un vasl program penfru făurirea Măreţele perspective de dezvoltare ale agriculturii noastre

buneisfări a oamenilor muncii Proiectul Directivelor Congresului ol ff-leo al partidului cu pmilre la dezvoltarea agriculturii tn următorii 2—3 ani, a
fost primit cu un deosebit Interes de către oamenii muncil din agricultură din regiunea noastră, deoarece v&d în ,et .un
Ziarele au publicat ieri proiectul de Di­ pomi bătrtat vor ft regenerate. Producţia muncitori şt a tuturor oamenilor muncii vaui program pentru făurirea unei vieţi mai bune a poporului muncitor Proiectul Directivelor este dezbătut în mod amă­
rective al Congresului a) IMea al par- de «droguri şi fructe va creşte simţitor. din agricultură in sporirea producţiei a nunţit de către conducătorii întreprinderilor socialiste din agricultură din regiunea noastră, de către muncitorii gospodâ
Milor colective şl a întovărăşirilor agricole cit şi de către făranll muncitori cu gospodării individuale.
Udului eu privire la dezvoltarea agricultu­
Proiectul de Directive provede măsuri
I rii in următorii 2-3 ani — document de o pentru continua dezvoltare a creştem ani­ gricoTe Politica partidului nostru de coin­ Un număr însemnat de conducători ai acestor întreprinderi cit şl muncitorii acestora şi ţărani muncitori cu oospodăni ,
materială
teresare
ţăranilor
muncitori
a
malelor şi anume: crearea unei baze fu­
agricole
întăreşte
producţiei
la
sporirea
I covârşitoare importanţi In dezvoltarea e- rajera corespunzătoare, aplicarea metode­ pe plan economic alianţa dintre olasa tndloiduaie. trimit zilnic scrisori redacţiei In care Işl exprimă părerea asupra proiectului, fac propuneri şi arată cum ver
munct pe viitor pentru dezvoltarea agriculturi noastre. Publicăm mai jos cîteva scrisori sosite la redacţie.
poporului
conomiel
viaţa
in
naţionale,
r.cstru Proiectul de Directive urmăreşte lor superioare de creştere, asigurarea asis­ muncitoare şi ţărănimea muncitoare şl ro-
Indaplinireu uneia din principalele sarcini tenţei şi îndrumării zootehnice permanen­ hd conducător al olasei muncitoare tn a-
trasate de partid şi guvern, şi anume : or­ te Şi oairficate. participarea efecttvă 3 ceastă altanţâ $j duce la lărgirea schimbu­ Prin aplicarea metodelor înaintate Vom obţine recolte
ganizarea creşterii puternice a producţiei staţiunilor de maşini şi tractoare la me lui de mărfuri intre oraş şi sat, Ia îmbu­ vom obţine rezultate inai bune mai îmbelşugate
agricole pentru obţinerea In următorii eoni zarea muncilor grele Ir» zootehnie A- nătăţirea aprovizionării color ce muneeec
I 2-3 ani a unei abundamţe de produs» ne plicarva acestor măsuri va duce la spori­ atât la oraşe cit şl La sate Măsurile eu Citind proiectul Directivelor Congresu­ sulul al ll lea al partidului, in următorii Noi. membrii întovărăşim agricole
oesare ridicăm continue a nivelului de rea numerică a septetului şi la mărirea privire la îmbunătăţirea sistemului dc lui al 11-lea al partidului, am văzul sar­ 2—3 ani vom depăşi eu mult producţia „Octombrie Roşu" din satul CAstâu raio­
tiui al celor ce muncesc la oraşe şi sate. producţiei de came. !*pte, lînă şi alte pro­ contractare şi achiziţii, de calculare a Im­ cinile deosebit de importante ce le revin realizată pînă In prezent Aplicînd miru­ nul Orâşiie. am citit cu deosebit ta-eres
Plenara lărgită a CC al partidului din duse animale pozitelor agrioole etc.. constituie puter­ gosŢXidămlor agnrole ale statului tn ve­ rile prevăzute io Directive, ta domeniul proiectul Directivelor Congresului al II-
august 1953 a hotâril orientarea curs uita Deosebit de importante stat măsurile nice stimulente In ridicarea producţiei a- derea creşterii producţiei agricole La ce- agricol în ce priveşte producţia de cere­ lea ol partidului, proiect care prevede o
politicii noastre economice spre o reparti­ cu privire la aprovizionarea tehnico-mate­ gricole vegetale şi animale. leale. planta tehnica şi în sectorul zoo­ ale, vom lupta ca in anii viitori sâ reali­ sene de măsuri pentru dezvoltarec agri­
zare mai justă a mijloacelor materiale şl rială a agricultura Dotarea şl aprovizio­ Proiectul prevede ample măsuri pantru tehnic zăm în medie 1800—2000 kg. grlu la ha, culturii noastre.
îndeosebi a Investiţiilor in vederea unei narea agriculturii ou tractoare, maşini a- asigurarea cadrelor necesare agriculturii, Proiectul da Directive trasează sarcini 2 000 kg orz de toamnă la ha. I 800—2 000 Deşi, s-a 1 împlinit abia un an de la
dezvoltări continue, raţionale, a Industriei grtcote, piese de schimb, utilaj de repa­ pentau ridicarea invăţămintuJui agricol şi prevede măsuri concrete pentru mări­ kg. porumb la ha., 8 000 kg cartofi de vară înfiinţarea întovărăşirii noastre totuşi
grele, temelia dezvoltării economiei na­ raţii, îngrăşăminte mmeniie şi alte mij­ de toata gradele Ia nivelul cerinţelor Se rea producţiei la ha şi pentru ridioarea şi 13 000 kg la cartofii de toamnă Aceste avem o serie de rezultate frumoase In
ţionale. a lichidării rimineml tn urmă a loace do producţie şl materiale constituie va amplifica acţiunea de pregătire in scoli întregii agriculturi, lucru ce sa poate rea­ producţii le vom realiza prin folosirea muncă, cu toate acestea Insă nu ne vom
agricultura faţă de industrie şi a ridicării o problemă holărîloare pentru dezvolta­ supartoare şi medii a unui număr mal liza numai prin aplicarea şl extinderea metodelor de Insaminţare in rlnduri în­ opri aci Odată cu apariţia Directivelor
nivelului de trai ai poporului muncitor rea agriculturii mare de ingineri şi tehnicieni agronomi metodelor agrotehnice înaintate, metode crucişa to şl în rlnduri dese Ia pâioase, yl posibilităţile noastre sînt mai mari. de
In ultimul an — datorită măsurilor luate Bogata experienţă a agriculturii sovie­ Sa va pună capăt fluctuaţi?! de cadre Sl care duc in mod sigur la sporirea pro­ prin insăminţarea porumbului şl cartofu­ aceea ne vom strădui să aplicăm toate
după plenară — s-au obţinut unele suc­ tice arată că avintul asrioul/tizrll este de folosirii iraţionale a inginerilor, tehnicie­ ducţiei de griu, cartofi, floarea soarelui şl lui ta cuiburi aşezate in pătrat şl prin metodelor înaintate de muncă rerind e-
cese pe drumul dezvoltării agriculturii neconceput fără o largă mecanizare a nilor, medicilor veterinari etc altele mecanizarea tuturor muncilor fectiv ajutorul S M T -ului pentru a
A crescut volumul investiţiilor, 6-a elabo­ muncilor agneote. In concUţllle actuale Măsurile prevăzute oreează largi posi­ Reali zările gospodăriei noastre de pînă Ln sectorul pomicol-viticol vom com­ spori producţia de cereale
rat şl a început s3 se aplice legea pentru creste considerabil rolul S.MT-urilor: ca bilităţi oamenilor de ştiinţă şi tehnicieni­ acum. in domeniu! măririi producţiei 3- plecta toate golurile atit din livezile de Partidul nostru vure şl acum cu o sene
dezvoltarea oreştenl animalelor, a sporit puncte de spcnjui ale statului demooral- lor din agricultură pentru a-şi dezvolta griecrte de cereale şl animale, au dovedit pomi cit si din vij, tacepind lucrările în­ de măsuri importante pentru agricultura
numărul de tractoare, maşini şl unelte p opul ar ta organizarea dezvoltări! produc activitatea în scopul rezolvării probleme­ pe deplin superioritatea lucrării pămln- că din toamna acettul an şl vom întinde ocastrâ. Proiectul de Directive arată că
s-a mărit supruHaia Insămirrţalâ cu po bel agricole şl ta îndrumarea ţărănimii lor ridicării producţiei vegetale, sporirii tului cu maşinile pe suprafeţe întinse viţa do ide de pe întreaga suprafaţă pe SMT-urile ne vor acorda un ajutor mal
romb. cxdturl tehnice şl legumicole sto muncitoare pa colea transformării socia­ productivităţii animalelor şl creşterii ni­ Datorită acestui fapt din an tn an in ra- şpaliere « mare da aci înainte, ajulindu-ne mi nu­
Ou toate acestea, nivelul actual ăl pro­ listo a agriculturii Măsurile prevăzute de velului de mecanizare Planurile tematice icnul Alba au luat funţâ tot mai multe In rectorul zootehnic prin extindere! mai cu maşinile $1 tractoarele, cl $1 la
ducţiei agnccHe a rămas mult ta urma proîect in scopul îmbunătăţirii muncii vor ft îmbunătăţite ; va lua fimţâ un Ins Eorpcdănl agricole colective şl întovără­ metodelor sovietice de îngrijire şi hră- organizarea muncii-
cerinţelor crescânde de aprovizionare a S M T -urilor au tocmas rolul de a întări titut do cercetări tn pomicultură şi altul şiri agricole Gcspodăna noastră, a aju­ nire a animalelor, vom mări producţia de Noi. pe viitor ne vom strădui să Lu­
populaţiei munatoare cu produse vege­ rolul lor organizator şi răspunderea lor în in viticultură Se va lărgi reţeaua de sta­ tat aceste unităţi socialiste, punîndu-le la lapte pe cap de vacă furajată pînă la crăm toata suprafeţele de teren din înto­
tale şi animale şi a industriei uşoare şl producţia agricolă înzestrarea SMT- ţiuni experimentata dispoziţie zeci de tone de seminţe de soi. 2500 kg, $1 vom preda statului tn anul vărăşire, cultivtnd terenul arabil cu ce>
alimentara cu materii prime agricole uralm cu uldajui) necesar şl încadrarea Un asemenea măreţ plan de ridicare realizate fn gospodărie pe loturile semln- viitor eu 10 tăuraşi, 5 armăsari şi >5 veri reale, iar terenurile mai puţin productive
P roi ortul de Directive cuprinde un an­ lor au cadre calificate şl stabile vor mîn a agriculturii era de neconcsput in tim­ cere prin aplicarea raionfiru seminţelor, de rasă mal mulţi ca în anul 1954 le vom planta cu pomi fructiferi.
samblu de măsuri economice, organizato­ capacitatea lor tehnică şi organizatorică pul regimului burghero-moşieresc Ase­ tmprumutlndu 1e totodată experienţa şi Din Iniţiativa colectivului de conduce­ Pentru traducerea ia fapte a directive­
rice si tehnic** menite să ducă la ridica pentru o cit mal largă mecanizare a pro­ menea planun pot fi elaborate numai a- metodei o înaintate da lucru aplicate de lor. ool vom depune toată forţa noastră
re a gospodăriei, vom construi 2 sere cil
rea agriculturii — veriga hotărâtoare pen­ ceselor de producţia din gospodăriile co­ colo unde poporul şl-a luat soarta In pro­ noi Astăzi. In raion sini gospodării co­ o suprafaţă de 2(10 mp. unde sâ pro de muncă să obţinem recolte olt mai îm­
tru dezvoltarea şJ întărirea Întregii eco­ lective. întovărăşirile agricole $1 pentru priile sale ml tai şi unde la putere se afli lective ca, cele din Bunic. Obreja. Oistei ducem legume timpurii necesare aprovi­ belşugate
nomii na ţi mala şl creşterea mvelulul de cuprinderea unui volum ctt mai mare din clasa muncitoare aliată cu ţărănimea Căpud şi altotc, care au reuşit sâ reali- zionării cantinei, de asemenea vom con­ Bădâtau loan
trai dl poporului muncitor. Apkcarea a- lucrările agricole de bazl ele sectorului muncitoare, unda La ol ren a ţării se află teze producţii mari de cereale, folosind pe strui o bale populară pentru muncitorii secretarul întovărăşirii agricole
oestor măsuri va fiaoe ca ta următorii particular un partid revoluţionar călăuzit de ştiinţa scară largă seminţele şl metodele apli­ gospodăriei. „Octombrie Roşu"
2-3 ani să se realizeze o cotitură In dez­ Îmbunătăţirea activităţii gospodăriilor mar* Ist-leninista, devotat cauzei poporu­ cate de noi dm satul Câstâu raionul Orâştle
voltarea producţiei agricole şl să se obţi­ agricole de stat este o necesitate Impe­ lui muncitor. Gospodăria noastră prin aplicarea me­ Colectivul de conducere al gospodăriei
nă sporirea producţiei la hectar la toate rioasă pentru dezvoltarea agriculturii Realizarea prevederilor proiectului de todelor înaintate a obţinut rezultata fru­ se angajează ca prevederile proiectului
culturile şi In special la griu, pomimb, noastre Gospodăriile agricole de stat tre­ Directive necesită serioasa eforturi din moasa In domeniul creşterii mielot, in Directivelor Congresului al II-lea al par­ Agricultura va fi
cartofi, sfeclă de zahăr, bumbac, floarea buie să înlăture defecţiunile grave oare partea întregului nostru popor muncitor, mărirea producţiei acestora Astfel am tidului să fie puse In practică, să înfăp­ înzestrată cu noi maşini
soarelui, să se obţină mărirea număru­ persistă tn organizarea conducerii şt pro­ a tuturor organizaţiilor de partid, a mi­ reuşit ca sâ obţinem peste 2350 kg lajte tuiască cu succes sarcinile de sporire a
lui de animal» nj a productivrtâjt> lor, va­ ducţiei, să -derină gospodărit socialiste nisterelor şl -organizaţiilor centrale de De cap de vacă furajată. De asemenea oredueţiei de cereale şi animale, ştiind că Munoitoni. tehnicienii şi funcţionarii
lorificarea raţionali a a terenurilor slab model gospodarii rentabile, exemplu pen­ stat. a oamenilor muncii de la sate, a din crescătoriile noastre am dat în fle­ prin aceasta vom contribui 'a îmbunătă­ dta cadrul staţiunii noastre, au primit cu
cultivate şi nee ui rivale tru ţărănimea munertoare Dată fiLnd im­ muno»torilor şl tehnicienilor dta fabrici şi care an. un număr însemnat de repro­ ţirea aprovizionării şl la ridicarea ni­ mulţi bucurie măsurile prevăzute în
Citind şJ studiind acest proiect de Di­ portanţa întăririi lor economico-org.miza uzine, a oamenilor de ştiinţă ducători de rasă: tăuraşi, armăsari şl velului de trai al oamenilor muncii de Ia proiectul Directivelor Congresului al II-
rectiva fiecare om al muncii vede ta eJ lorice, — proiectul prevede măsuri pentru Sarcini de mare răspundere revin unor vieri oraşe şl satei la întărirea şl pe ma| de­ lea ai partidului, cu privire ta dezvoltarea
un adevărat program de acţiune pentru sporirea suprafeţelor lor arabile, a pro­ ministere, instituţii centrale şl comitete­ Realizările noastre de pin3 acum tn parte e alianţei clasei muncitoare cu ţă­ agricultorii in următorii 2—3 ani
lichidarea lipsurilor existente In domeniul ducţie» agricole şl animale astfel Snolt lor executive ale sfaturilor populare, oare ce priveşte mărirea producţiei de cereale rănimea muncitoare Proiectul Directivelor Congresul e ue
aprovizionării, un program de mare 'în­ gospodăriile agricole da stat si llvseze nu­ trebuie să lichideze eubaprecierea proble­ şi animale ne întăresc convingerea că e- VUUCONI 1ACOB un măreţ program al creării unei agri­
semnătate pentru făurirea buneistâri a meroase ajumade de reproducţie şt tasem melor agriculturii şl să facă In mod ope pticind prevederile Directivelor Congre- directorul GAS Galda de Jos culturi înaintate, menită să asigure ne­
poporului nato cantităţi de sentinţe selecţionate şi raLlv cotitura necesară ta aceaatâ pri­ cesarul de cereale-marfă şi materii prune
Ud prim şlT de măsuri prevăd ca suie material sldltor pomicol şl viticol vinţă.
de mlJ de hectare de pămlnt să fie re­ Un toc covârşitor da Important ocupă Realizarea cu succes a sarcinilor pre­ pentru Industrie
Legat de aceste măsuri creşte conside­
date agriculturii prin îndiguiri, desecări în proiectul de Directive măsurile ou pri­ văzute tn aceste Directive depinde, In Noi perspective de dezvoltare a gospodăriilor colective rabil rolul SMT-urilor, ca punct de
defrişări, să se folosească toate rezbele vire la întărirea organizatorico-economică primul rlnd. de Inauşcea lor temeinici de Proleotul Dircolîvelor Congresului a) creat o serie de ramuri care sporesc ve­ sprijin a) statului nostru democrat-popular
de terenuri, astfel ea ta 1056 să dispunem
a gospodăriilor colective j| a Întovărăşi­ citi» toţi membrii şi candidaţii de partid H-lea al partidului, cu privii» la dezvol­ niturile (JoIecliviştUor cum sînt: ferma în organizarea dezvoltăriI producţiei a-
de 10 milioane hectare pământ arabil
ri lor agricole existente şl la sporirea nu­ şi de desfăşurarea unei Largi şi susţinute tarea agriculturii In următorii 3—3 ani de vaci, porci şl de ol De asemenea am gricoto şl în îndrumarea ţărănimii munci­
Aceasta va da posibilitate de a se extinde
mărului lor Transformarea socialista a munci poHttoe şl organizatorice din par­ e sUrnit un puternic ecou in rindurtle construit un grajd model cu o capacitate toare pe calea transformării socialiste a
suprafeţele unor ouiti*-i prunerpote pre­
agriculturii răspunde intereselor funda tea tuturor organizaţiilor de partid colectiviştilor, oar* văd ta ele măreţe de 40 capete vite mari. o maternitate pen­ agriculturii
cum Şi suprafeţele păşunilor şl Creţe­
mentale atât ale aLasei munnitoare oît şl tru 2h scroafa fătătozre şt o serie de rniostrarea SM T-urilor cu utilaj mo­
lor necesare sporirii »to cuiul de furaja şi Partidul cheamă organizaţiile de par­ perspective de dezvoltare pentru gospoda­
ala ţărănimii muncitoare: ea rezolvă derfi alte construcţii mai mici. Insă, ceea ce dem. măsurile prevăzute pentru îmbună
dezvoltării ere stor ii animalelor tid de le sote, comitetele raionale şi re­ rul© colective, cu ajutorul statului. Ce
niliv problema aprovizionăm imbekşugrtc gionale ale partidului, ria tunde populare ne bucură pe noi colectiviştii mal mult, am făcut pioă în prezent in domeniul lăţirea situaţiei !n domeniu! producţiei
Principie condiţie pentru dezvoltarea a Industriei cu materii prime şl b popu creşterii animalelor este cu totul nesa- ple&elor de schimb, încadrarea S.M.T.-
tuturor ramurilor de produoţie vegefală, laţiai de la oro^e cu produse agricole aii comunalei raionale şl regionale sâ orga­ este faptul că proiectul de Directive pre­ tisfâcător, deoarece gospodăria noastră urllor cu cadre dallficate stabile, precum
înaintate
vede o certe de măsun care vor duce In
metodelor
nizeze
Introducerea
pentru dezvoltarea creşterii animalelor menta re şl 1 iureş le o viaţă demnă şi cultă şl a tehnicii noi ta producţia agriecriă, sâ scurt Ump la O apreciabilă întărire eco­ avea posibilităţi de dezvoltare cu mult şl celelalte măsuri prevăzute in proiect,
St îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor ţărănimii muncitoare Munca pentru con de afiş o ore larg întrecerea în agricultură, nomici şl organizatoricS a gospodăriilor mal mart au tocmai scopul de a Întări rolul organi­
muncii — o constituie sporirea producţiei soli/darea gospodăriilor agricole ooleotivo colectiva zator şl răspunderea S.MT.-urilor in spo­
de cereale In urmă torte 2 3 ani va tre­ sl se sprijine pe un larg activ fără de Văzfnd prevederile Directivelor, cu aju­
şi a intovărişumlor agricole şl crearea de partid şt tn deosebi pe fruntaşii recolte­ Socotim ce foarte bună măsura de a se torul statului ne-am propus ca ta urmă­ rirea producţiei agricole
bui să ajungem la o producţie ^ooali
noi gospodării colective şl întovărăşiri este lor bogate şt al producţiei animale ridi­ repartiza cîte un agronom la gospodă­ torii 2—3 am să dezvolt im şl mal mult Ln staţiunea noastră s-a triplat numă­
de 10 500 000 tone. Proiectul de Directive
una din principalele sa romi permanente cate. pe ţinând muncitori oare militează riile ca au peste 500 ha. teren Areaslâ reotorul zootehnic în gospodăriei aâ mi­ rul maşinilor agricole de la data înfiin­
atrage ta med deosebiri atenţia organiza­
ale partidului Proiectul de Direotive pre pentru transformarea socialistă a agricul­ măsură va duce şl mai mult la ridicarea nai ferma de veci de laple de La 16 capete ţării şi pînă In prezenl In această perioa­
ţiilor de partid, staturilor populare şi or­
vede măsuri pentru organizarea teritoriu torii să a&Mvtzeze tinerelul şl femeile de producţiei de coreale in gospodării, deoa­ cîte avem ta prezent, ta 30. maternita­ da. SMT a dat un sprijin efectiv gospo­
ganelor agricole asupra necesităţii de a
iul şi Introdu oerea asoLamentukii raţional ia sate rece. nu vom mal luora şi ins im în ţa pâ- tea de scroafe de la 20 la 40, Iar ferma dăriilor colective, întovărăşirilor agricole
Îmbunătăţi în mod hotărât agrotehnica cul-
In gospodăriile agricole colective, Înca­ m,intui după metode învechite oa : îr.şl- de oi de la 450 cile avem in prezent pînă şl ţăranilor muncitori cu gospodării Indi­
| luril cerealelor prin introducerea şl res­ Trebuie îmbunătăţită radical munci
drarea lor cu ingineri agronomi, măsuri minţatu! aceleiaşi culturi de plante pe la 800—900, mărmd totodată şl producti­ viduale sprijin acordat atit in campaniile
pectarea regulilor agrotehnice. organizaţiilor de bază dan S.MT-uin, goS-
pentru sporirea ajutorului pe care tre­ aceraşi suprafaţă de teren In doi ani de Insămînţărl cit şl In campaniile de re­
Combătând şablonul ta aplicarea unor buia tă-i’ dea SMT-urile ta vederea or­ podlril de stat, gospodării colectivei în­ la rind. sau aplicarea îngrăşămintelor na vitatea acestora prin furajarea raţională
metode agrotehnice, proiectul de Directive ganizării şl mecanizării producţiei Un şir tovărăşiri agricole şl dm sate Organele turale La dale nepotrivite, aşa cum de Sîntem botărlţi să luptăm pentru apli­ coltai Muncind pămfntujile cu tractoare­
le s M T , gospodăriile colective. întovă­
prevede ca termenele optime pentru ta- de măsuri stat prevăzute pentru întărire* Şi orgiamzaţiile de partid dm Sntroprln- altfel am tăcut şl noi Sîntem convinşi că carea metodelor înaintate deoarece ştim răşirile agricole şi ţăranii muncitori cu
săminţat să fie stabilite pentru fiecare ra şi devvnltarea întovărăşirilor dorale şi Instituţiile oare au sarcini prevă­ prin repartizarea unul agronom, gospodă­ că prin aceasta gospodăria noastră va În­ gospodării Individuale au obţinut recolte
ion de organele locale şi prevede organi­ zute în Direotive trebuie să considere în­ ria noastră va obţino succese deosebite flori, totodată va înflori şl viaţa ftecă
trebuie
acor­
o
deosebită
importanţă
zarea unei consfătuiri ta scopul dezba­ dată diferitelor forme de asodere a unor deplinirea acestora drept sarcină politică în mânrea producţiei atît la cereale cit yi rui eoleotlvist tn parte, contribuind dc a- matl de cereale
Pe viitor, ne vom strădui să traducem
terii problemei raionfirU Culturilor agri­ grupe mai mari sau mai mici de ţărani principală In această perioadă în ramura zootehnică în fapte prevederile Directivelor ajutînd
cole. ţtaînd seama de oondlţille de climă muncitori oare de bunăvoie îşi unesc to­ Înarmarea aotivlşhlor de partid cu Măsurile prevăzute in proiect in do semenea şl La aprovizionarea oraşelor şi mal mult gospodăriile colective, întovără­
Şi sol şi de agrotehnica practicată tal sau parţial pe o perioadă mal scurtă cunoştinţele de bază în domeniul agricul­ meniul construcţiilor, constitue pentru noi centrelor muncitoreşti şirile agricole şi ţăranii muncitori cu
O importanţă principală oro de aseme­ turii este o sarcină din cale mal Impor­ un pas înainte spre dezvoltarea multi­ DAMIAN MiHAlLA
nea hotărârea de a nu se mai da planuri sau mai lungă pămîntul şl alte mijloace tante laterală a gospodăriei Gospodăria noas­ preşedintele gospodăriei agricole colective gospodării individuale.
OLARTU SABIN
de producţie în vederea muncii tn comun,
de cultură pentru cereale gospodăriilor in­ a contractării în comun sau a folosirii ta Plenara CC al PMR. dm 2 augurt tră de la înfiinţare şl pînă în prezent şi-e Dala Rontină raionul Sebeş directorul SMT Orăşlie
dividuale, urmlnd oa acestea să primească comun a maşinilor agricole ale statului ac a ho tării să se supună proiectul de
pînă la 1 septembrie al fiecărui an numai Aceste asociaţii vor găsi un larg sprijin Directive une» dezbateri temeinice cu par­
obbgaţide pentru predarea cotelor de ce­ tid© anea largă a organizaţiilor de partid
din partea partidului şl statului Intovărăşitii au împărţit recolta
reale către stat a tuturor oamenilor muncii dd la oraşe
La formarea dc noi gospodării colective,
Tn ceea de priveşte producţia de plante şl sate
întovărăşiri şi asocieri trebuie să se res­ Au Imaout mat bine de doi snl de clnd teze de cum dă in pirgâ, pentru a nu se punse cîneva din grup Oamenii ei <
tehnice, în următorii 2<t ani, aceasta va Dezbaterea pro Ied ului de Directive tre­
pecte cu slnoteţe principiul liberului con­ ţăranii săraci şi mijlocaşi din Turdaş, pierde nici un bob pe clmp cn toţi vweli şi sărbătoreau tn&ienjul
creşte pînă la 100 000 tona bumbac nee- buie că ducă la îmbunătăţirea m un cui de
simţământ al ţăranilor muncitori pornind pe drumul luminos arătat de In prima zi de treferiş a fost mare for­ Batoza a inghiţit timp de 1 zile intT-Uita
grenat 2 100 000 tone sfeclă de zahăr. conducere a agriculturii, la sporirea efor­ partid, au dat fiinţă întovărăşirii agri­
420 000 tone floarea soarelui etc, iar su­ Asigurarea investiţiilor şi realizarea la turilor pentru strângerea recoltei şl pre­ cole din comuna lor, căreia î-au dat nu­ fotă la arie Nici nu s-a luminat bine snopii de spice aur», pină ce stogurile
prafaţa cultivată ou cartofi şi legume vj timp şt în cele mal bune condiţiuni a eoo- gătirea exemplară a muncitor agricole de mele istoricei zile „23 August" de ziuă şl înlovfirâşiţil erau cu toţii in ju­ fos» terminate Bucuria cea mare orrji «
fi extiasă Dină la 480 000 ha ta 1956, din slruoţUlor de ateliere, remize, măgării, toamnă La fel ca şi ceilalţi ţărani muncitori rul batozei. Batoza a fost pusă tn func­ de acum înainte. Membrii întovărăşi
cana cel puţin 270 000 ha cu cartofi. grajduri, precum şi de locuinţe şi grupuri Deosebit de preţioase vor fi propunerile ţiune şi primul sn©p de spice aurii a s-au adunat cu toţii să imparii gri J
sociale, reprezintă o condiţie dintre cela dm regiunea noastră, membru întovără­ fost înghiţit cu lăcomie de gura flămîn- Speranţele lor n-au fost înşelate, mat»
Toate centrele muncitoreşti şi oraşele de îmbunătăţire a proiectului ventte din şirii din satul Turdaş au pornit cu dir-
industriale trebuie să-şl aibă baza proprie mai importante pentru dezvoltarea pro­ rtndurile oamenilor mundi Ziarelo cen­ zeme lupta pentru a traduce In fapte dă a acesteia Au urmat apoi alţii la la ba a fost de .1047 kg., pe oînd târ»-
nll individuali au obţinut în medJe ra­
rind Duma Petru, preşedintele întovără­
de aprovizionare ou cartofi şl legume. Se ducţiei agricole, vegetale şi animale In trale şi locale trebuie să-şi punâ coloa­ hotârîrile partidului şi guvernului, mun­ şirii. a fost tot timpul în mijlocul oame­ mai 800 kg de griu la ha
va extinde cultura cartofului în zonale de acest scop vor ti alocate sume foarte nele la dispoziţie pentru articolele şi pro­
mari ; 3 miliarde în anul 1955 ;i 4 miliar­ cind neobosiţi, pentru sporirea recoltei la nilor, care plini de voioşie discutau cu După ce şl-a achitat datoriile (aţă
munte unde cartoful reuşeşte să dea pro­ punerile oamenilor muncii, să publice ha Griul pe terenul întovărăşirii a tost
de ta anul 1936 Vor fi construite 20 aprindere despre rezultatele munou lor stat şi a plătit S M T-uluJ, întovărăşii-J
ducţii mai mari deeît porumbul. Iar în lo­ materiale privitoare la dezbaterea proiec­ îngrijit la timp şi plivit de cîte ori a
S.MT-uni noi, vor fi dotate SMT-unde unite. S-eu umplut primii saci cu boabe Bartok losif a dus acasă 884 kg grl i
calităţile cunoscute ca fiind ta trecut cul­ tului de Directive. fost nevoie Rezultatele muncii harnice
şi gospodăriile de stat existente cu clădiri de griu. Preşedintele a luat un pumn de de pe cele 97 de arii, pe ciad ţăran
tivatoarei de cartoli şl legume aceste cul­ Sâ facem ca acest program sl devină depuse de întovărăşiţi, n-au întârziat sâ
necesare producţiei şl bunei cazări a mun­ griu, resfirmdu-l cu degetele pe palmele-' Individual Lupşor fosif a recoltat de
turi vor fi din nou introduse, fotasmdu-se un bun al milioanelor do oameni ai 3e arate Nimeni în tot satul n-a avut
citorilor şî tehnicienilor Gospodăriilor co­ bătătorite de muncă întovărăşit» s-eu I SO ha num-»l 850 kg griu
astfel experienţa acumulată de cultiva muncii din ţara noastră, o armă puter­
lective li se vor repartiza din timp cre­ griu mai frumos ca intovSrSyiţu. Fieoacc adunat in Jurul lui. admirirvd boabele fn cuvintele întovărăşi ţilor, rostite U
(ori şi condiţiile favorabile Se va extinde
dite şi materiale necesare construcţiilor. nică în lupta pentru construirea socia­ dintre membri întovărăşirii aşteotau roşcate Împărţirea recoltei,» s-a văzut hotăriiu*
metoda plantării de vară a cartofilor lismului. pentru făurirea buneistărl a po — Avem frumos griu — spuse cu În­
Posibilităţi largi de dezvoltare se des­ Îndeplinirea cu suoces a sarcinii ridi­ porului nostru muncitori cu nerăbdare secerişul Aproape în dreptăţită mtndrie întovărăşiţi»] Bartok lor, de a pregăti temeinic cam panta 1n-
chid viticulturii şi pomîfuJturii Zeci de cării agriculturii este indisolubil legală ficcarn ri mergea cineva sâ vadă dc losif să-alnţârtlor de toamnă'pentru oa Io ar ( uJ
mii de hectare de vri şa hveo cu viţe şî de cointeresarea materială a ţăranilor *) Articol de /orul din „Scînfeia" m. 3063 griu întovărăşiţi! au hotăilt să-0 recol­ Să vedom oît 6 media la he fi răs­ viilor să obţină recolte sl mal bogate