Page 10 - 1954-09

Pag.^2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 72
i a
Să pregătim din timp campania- agricoli d& toamnă Produse agro-aiimeni are Sărbătorirea Zilei Aviaţiei R. R.
valorificate
PcatTU ssigjireree unşi producţii agri­ portant U- au organizaţiile-de partid- şl In, bunul, mers ai campaniei agricole în satul lui Aurel Vlaicu
cole, mărite la. anul viitor, şl. In următorii comitetele ; executive ale sfaturilor^ popu­ de toamnă un rol- important TI are S.M.T.- prin cooperativă
2—3 ani, — aşa cum ee prevede In pro- lara, care trebuie să ducă, o susţinută urile. în vederea apropiatei campanii de Anul «oasta. cctactlvudki gospodăria! Pe cerul semn soarele abia ee ridicase nici să participe ie sărbătoarea şolmUof
lortxii DirectjveJor cehii de al M-lea Con­ muncă de lămurire tn rlndurile ţărănimii însăffntnJSri. S M.T -urDe. trebuie să M de o suliţă, dnd. cu un şuierat strident patriei noastre.
gres al P.MR de pe acum trebuie si' se muncitoare. Sfaturde populare au in mod îngrijească de repararea şl folosirea la agricola colective din Miercurea raionul trenul de persoana Îşi anunţă sosirea în In poiană este forfotă mare. Plecare
Sebeş au contractat cu cooperativa din
pornească cu eforturi sporite la pregăti- special sarcina să se îngrijească de func­ maximum a Întregului atelaj agTroal De comună însemnata cantităţi de produse mLcuţa haiti „Aurel Vlaicu". Din eJ, co­ participant vvea să fie mai aproape de
rea campaniei, agricole de toamnă:- Ţă­ ţionarea tn bune-condiţluni a- atelierelor, asemenea, conducerile 5.M:T:-urilor au agro ^alimentare boară sute de călători Cu toţii au venit scenă, mal aproape de (difuzoare
ranii muncitori din gospodăriile colective, da reparat Inventarul agricol. In perioada drept sarcină respectarea cantractelor în­ să sărbătoroaccă Ziua Avmtld Republi­ La ora II, tovarăşul Dan Dle, preşe­
din întovărăşirile agricole, precum şl cel campaniei agricole, da toamnă, şl să as- cheiate cai gospodări De-agricole colective, Pe o suprafaţă de 12 ha echipa de gră­ cii Populare Romîne, In satul In oare s-o dintele Sfatului popular afl raionului Oră;-
dină compusă din 36 de colectivişti In născut Aure) Vlaicu — pionierul avia­ tle. a deschis mitingul Marea de capete
.ai gospodării mici şj rrojtock imediat gure in eeolaşt timp materialele necesare Întovărăşirile.- agricole precum ţii eu. ţă­ frunte, cu prioeputel grădinar Dletrlch ţiei patriei noastre. se linişti deodată In prezenţa a peste
după terminarea trelerişutin, sub direc­ reparaţiilor Tuturor tr(oarelor, selectoa­ ran»» cu gospodărit) Individuale: Pentru Pînă la Începerea mitingului, mal este 2500 de oameni al ntuiudL tovarăşul A-
ta îndrumare a inginerilor; şl.: tehnicieni­ relor, maşinii or de semănat, olt. şi. aitor ; : buna: rauşvtfl-. a- apsetel campanii- ele- au- da Simian, au sădit rrdi de fire de varză,
a
Eugen,
lor agronomi trebuie să treacă «la., pregă­ unedte- agrlcoler Jâ- Li «o- f««ă- din- ttmp asemenea- serei na. aâ-şi mărească numi­ ardei; au pus ooapă, fasole^ castraveţi, Inel Ump Sutele de vizitatori se Îndreaptă gratlnl importanţa acoj conferenţiat des­
des­
zile,
pre
tel
spre oas -ra-izeu. Ale* . sînt expuse do­
tirea terenurilor, la efectuarea : arăturilor reparaţiile necesar o de- bună- oalitate. In. nd . ccatraottţjor de lucru. S M.T.-urne In (roşii, pepeni, etc. şl ta-au îngrijit după cumente din viaţa şl lupta aviatorului pre Istoricul aviaţiei în patrie noastră.
pentru fiuămlnţârl,. La. selecţionarea şt tra­ ceea ce priveşte folosirea'raţională a ma­ acostă- campdnie au- datoria eă execute cete mai înaintate metode. Aura) Vlaicu, do numele căruia se leagă Tovarăşul Agratlnl. a vorbit pe larg
tarea semeţelor precum. şi. 1* ; repararea şinilor da semănat, sfaturile popvdare au dt mal multe Vârâturi şl de bună calitate Lupte cu buruienii# crescute tn urma
despre viaţa şJ lupta primului cuceritor
utilajului agricol. sarcina să Întocmească din timp. un plan' deoarece aşş <eum prevede proiectul deselor ploi; nu a fast uşoară Dor colecte- construirea primului avion din Rcmlnia al aerului din ţar-a n«ăislrâ, despre lngta
Schiţele prin care Aurel Vlaicu a făcut
Conştienţi: că aceste, luorănl agrominlme de folc9lre a lor, evitlnd Umpli 1 morţi - do Directive,- planurile de producţie ale primul pas spre construirea „păsării cu nerul aviator Aurel 'VIuauju, «re a între­
sporesc cantitatea = de cereale, oamenii prkn trambala re a fără rost. e. maşinilor. S.M.T-uriJor şl băgărilor de traotoare ee vtştW eu învins; toate greutăţile. $1 mun­ erip) de fieri 1 , uneltele ou oara a lucrat, cut pe mulţi străini, alungind printre cel
muncii de pg ogoarele regiunii noastre: Avlnd In vedere , că majoritatea terenu­ vor considera Indepii tarte numai ou oondU ca lo-a fast răsplătită din plin. Da pe scrisorile dm care se vede lupta ce a mai buni aviatori dlm vremurile acelea.
eu şl trenul.-la executarea lor.. Astfel,; gos­ rilor pe care se vor face Insăndnţările pa realizării phmulrtJ producţiei la hec­ cele 10 ha. cootzraotet#, cxateriteviştH au re- dus^o şl greutăţile (nltmplnate tn calea De asemeni, eomfererfciarul a vorbit des­
podăria edlacti vă iPotOflŞendor" dln^Deva, slnt ocupate-cu culturi do -toamnă, 1 sfa­ tar pe - c Impurii o lucavate- do SiStT, leş­ coibat şl 1 valortWcB . prin cooperativă, pînă realizării visului Iul, impresionează mult pre suoceseJe aviaţiei io anii puterii popu­
gospodărie - colectivi „Drumul lut - Le­ turile- populare trebuie- săiocganiaete. re-, in vederea tnsafnănţfrriW fl*- facă- ouptu- In preaent 16.000 kg. varză de vară dedeu
coltatvd acestor-cultllcI in momentul - cind. rl de mal multe- maşini^ le un tractor pe cel oare vizitează caaa-muzeu. lare. despre Înalte măiestrie 8 piloţilor
mn” dtn Geoaglu raionul Orăştue.şv-gos­ 4 000 kg. mal' mult dedt cantitatea eon- După ca cercetează cu amănunţime a- noştri de astări. dnspre zmmoa aces­
podăria , coiecdlvă din. stui Oetea raionul ole srfnt coapte, şi rfnd Inginerii şţtehnlcde- . pentru a 1 scurte- perioada- Insămlnţărilor. oaste ptreţloase documente, vizita lard sa tora.
Alba. au seteaţionat deja grhuiLişt. au ,pre­ nil agronomi recomandă acest lucru De Buna- desfăşurare- a- ovmpanJei agri­ tractaifi. 11800 kg oastaavaţli 9.500 kg Îndreaptă spr; local unde se va ţine mi­ După conferinţă pi rLLdpanţil la miting
gătit Întreaga .suprafaţă■ de. teren pentru asemenea, sfaturile populare trebuie sâ“ cole- de-toamnă-nu depinde» numsd da pre­ ardei gras, 4000 kg. spanac, 3.000 kg tingul. Oara-muzeu. a fost vizitată Io au aabtat la frumonîeie programe pre­
Inslmfnţart La pregătirea campaniei de arate ţăran «or muncitori câ ; 1nsăm)nfarea gătirea economica ci; Şl: dat pregătirea el- ceapă verde. 2.000 kg. fasole verde, 2.000 ziua aceea de peste 1300 oameni al muncii zentate tn cinstea Zilei Aviaţiei R.P.R.
toamnă. 1 - au trecut şt, ţăranii-: muncitori gritzkii: nu - trebuie-să* se : facă- peuterenuri ■ poLtlca- Organizaţiile de ba\"4. tr$buie> să kg roşii- şi ăMe produse agro-»al1mentare. In poiana din marginea satului, oare de către echipele artistice din Şlbot, CXi-
Întovărăşiţi din regiunea noastră. Ţi­ pe - care- a . fost tot griu. Pentru ■ o- recoltă instruiască !n» mod tamemiţ'. agitatori^
de gclu. sporită. la hectar, tnşămlnţarea care. In lumina proiectului dă Directive, Pentru produsele valori Roate prin coo­ a îmbrăcat haina de sărbătoare creşte gtr şt Oră şti»
nând! muncitori din întovărăşirea agri­ Sărbătorirea zilei de 8 septembrie. Ziua
colă din comuna PoJogarţL satuk Sâleiva. griului de toamnă trebuie să se facă' nu­ «9 lămurească ţăranii’mnncttbii despre perativă pini In prezent, gospodăria •- mereu numărul celor care au veo4t să la Aviaţiei R.P.R-, a djwedlt Încă odată lup­
terminând. primii po regiune trenerişul pă- mai In acele terenuri care au fost* cul­ necesitatea dezvoltării producţiei jgrtoate grtoda couectlva a pclnut suma de 1I1000 pacte la rnlUng Din întreaga regiune so­ ta bolărttă a poporului muncitor de a
ioesedor,- au -Început selecţionarea ser n- tivate- anul acesta • cu cartofi, sfeclă- de Organele', do. partid şl; de*stat ^pentru e lei Această realizare prm valorificarea sesc camioane cu oameni al muncii, dor­ păstra cu străşnicie Înaltele hil cuceriri.
ţtflor şt repararea un olt olar. zahăr, sfecla furajeră sau cu: plante; fu­ ra obtUza- ţăranii, muncitori la sporirea pro- produselor a dus la. creşterea valorii ri-
rajere tnsâmjnţato..anul; trecut, şi. do pe- ducţlaL agricole, trebuie^ să, dea mare
In..ceea..ce .priveşte Începerea pregătirii
care s-a,recoltat coasa a doua, cum oi atenţie organizării întrecerii' socleli%te In latamuncă al deci, U. îmbunătăţirea nive­
oampanded agricole de toamnă, nlcd ţă­ Silvicultorii din raionul Sebeş lupta pentru
fl de exemplu trifoiul. De asemenea griul G A S şl G.A'C precum şl' a lului da. trai ol colectiviştilor. De ase­
ranii muncitori cu gospodării miri şl mij­
da toamnă- trebuie Să fie* Insămînţat In patrlotnoe' Intre ţăranii: Individuali,' dofire meni, d ^u contribuit astfel, la îmbună­
locii n-au stat pasivi. Astfel,, ţăranii mun­ refacerea patrimoniului forestier
acele-terenuri de pe care s-a. recoltat bor- comune;- sate- ertc. In, fruntea- acestor în­
citori «Mn comuna „Fi) iman SSrbu" ralo- ceagul. treceri, trebuie £*■ stea comuniştii, agi­ tăţirea. aprovizionării cu produse agro-.
ml Ala, evtnri 8 : centre de-selecţionat alimentare e munoitorilor de le oraşe.! Ochtul călătorului se simte satisfăcut Btetra. s-<au evidenţiat: echipa muncito-
Reuşita campaniei agricole de toamnă tatorii şt deputaţii, caro să fie un exem­ de fnimuset« covorului de verdeaţă for­ ruăul Aspru D Bftarln care a depăşit nora
seminţe,- .au reuşlţ al selecţionere plnă tn consta şl In repartliarea din timp dţ că­ plu praoUe penbru, ceilalţi m-unrilorl do La obţinerea acestor rezultate, îh mod!
preaent 0 000 kg.- griu. In această < comu­ mat din desişul plantaţiilor tinere do mo­ ma ou 3ă#/ 0 , MLron VasiJe cu 30O/ o> mai­
tre secţiile agricole- ale sfaturilor popu­ pe ogoare cere- trebuie sâ-şl sporeaecSl deosebit au- contribuit colectivistele RothJ lid, crescute şl conduse de mina măias­ ştrii Sinea Ioctn. D&nflă Nlooiae. Bodoa
nă, ftjoteffl J de - asemenea S centre de re­
lare-raionale-a Inginerilor, şl tehmolem- eforturile. In., vederea unei producţii agd-v Mana, Dletrich BUspbota, tlnăra Roth tră a silvicultorilor de la ocoalele silvice Luna, Andrei I Arm ah tehnician din Slbl-
parat unelte, care au efectua* plnă In
lor agronomi In centrele de comune pen­ co4^. sporite., la. ha. Sebeş şl Blrtra şej, Haneheş lotsm do la ocniUl silvic Bls-
prezent repararea -şl revizuirea a 230 plu­ tru a Îndruma ţărănimea muncitoare de O .sarcină însemnată in pregătirea cam­ Ecaterma şl altele. Nu prea de mult. peste terenul ocupat tra. msaistaru] ’/omănar Ioan şl alţii. i
guri şl 160 grape- Ţăranii muncitori-din. felul' oum trebuie să- aplice regulile agro­ paniei agricole de toamnă o ere şl S R SXZ- Colectiviştii dm Miercurea) duc: mal de-ţ azi de viguroasele desişuri de molid, se
a
refacere
de
a-a
Acţiunea
pădurilor
această comuni au trecut chiar şl la ară­ tehnice la InsăminţaL Inginerii 1 şi tehni­ ul, dare_ trehule să întocmească şl să ţină poarta munca pentru a trimite, prin 1 coo-ţ Întindeau munţii despăduriţi de societă­ extins cu aceLsiţ! intensitate ş! Io pfldurllo
turile pentru tmămlnfyare, reuşind - să 1 cienii agronomi- au datoria j ca -în- corou-- conferinţe, despre, luer&rfle de toamnă' 1n p^ratlvfiţ ctt mai multe produse agro-a- ţile capitaliste, care In goana lor după de foloase, fag? Şl gorun. Plantaţiile şl se­
ore 25 ha. Fruntaşi In- pregătirea tare- nele pa -care le ou sub . directa, lor In-, faţa ţănanDor. m unei tor L lintantare oomenBor muncU- din Industrie. ; profituri mari, au distrus codrii falnici mănăturile dUecte ou Jir şi ghindă din
nunAor pentru Insiminţările de toamnă. drumare să - organizeze la căminele cul­ Oameni al muncui de pe ogoare, pregă­ ■ de molid din bazin ui Văii Sebeşului valea Mărtanidi, valea Planului-Strungari,
BÎnt ţăranii numoWori: Popa Luchlan, turale consfătuiri ou tiranii muncitori că­ tiţi din Um£> biata reuşită « campaniei \ ------------* -- ! Porţiunile de păduri tăiate do societăţile pădurea mare şl „DelUfi" au preocupat
5taler AugustK Braţe Petru, Popa Au- rora să le arate Importanţa aplicării re­ agricole de toamnăr De- aceasta depinde capital Iste şl rămase neregenerat#, nu nu
gusttn. Slrbu FSHmon şt- alţii: gulilor agrotehnice, dlndu-l«; în. acelaşi obţinerea unei recolte bogate tn anul vi­ Rrcmii de cidicitate mai că provocau o pagubă tn economie mult pe silvl^ullorll ocolului Sebeş Dl se
preocupă in icontlouu de îmbogăţirea cu­
In pregătirea din timp a campaniei a- timp şi exemple concrete-.- Totodstă r < Ingi­ itor ■ Prin obţinerea de: recoite. bogatei sbeordate minerilor I 'naţională, dar dădeau un aspect urft noştinţelor rdlvtce. învăţlnd din ştiinţa a-
gricole de toamnă; de oare depinde Intr-o nerii., şi - tehnicienii agronomi trebuiai: să contribuiţi atu.la creşterea.ni,yeluJui vos­ Oa rezultat el aplicării şl rfisptndim munţilor golaşi vansatâ sovlottcă e marilor savanţi Doku-
măsură' destul de mare sporire» produc­ ştab Roase epocile de loşâmînţare pen­ tru , de. bral . cit. şl la creşterea puterii In an» puterii populare, din 1944 şi ceaev, KostUurv şl Wiiiams. Azi, nu mal
ţiei de cereale In anul vrltor, un rol Im­ tru fiecare comună tn parte. economice a patriei noastre. metodei graficului ddlc, minerii da la rfhă ari. s-o împădurit numai în zona constituie o greutate de neînvins nici re­
Petrii». înregistrează pe zl ® trece tot
molidului suprataxa de peste 23 000 ha., popularea izj gorun e veraanţllor „arizi"
mal frumoase rezuttate In - mărirea pro­ cu molid prin plantaţlunl şi semănături expuşi arşJţţd. Aceasta o dovedeşte semă­
Se pregătesc pentru însămtntări ducţiei de cărbune De curind, un nu­ cUrn-ct In cuiburi şi prin Imprişttare. A- năturile dlatcto de la „DelUe" din comu­
măr da 63 mineri de la această mină, CMliv arborele tinere cultivate prin 1n- na Deal. lmorări bine reuşite şl conduse
Comuna Fvlimoo Slrbu din raionul Dla, a-e La- căminul, cultural din- comuna, Fi- statţprlmJl te-sat oare:, au-pornit U exe­ pentru depăşirile înregistrate au fost pre­ teeţjoart du tehnica silvică avansată de da inginera! Mihu Iile De asemeni bine
situai printre cormmelo fruntaşe In cam­ Ibrvon Slrbu, nu se mal vorbeşte, despre cutarea. Arăturilor, pentru. Insămtnţărlle miaţi cu suma de 30 441 tel. culhtirft e pădurilor, vor constitui pădu­ reuşite atol şl semănăturile sub masiv,
panie de recoltat, trrierlş - şi ■ dermlriştlt oampania de treieriş. Fiecare ţăran mun­ de toamnă rile de viitor tla ţării, caj>abUe st satis­ ou Jir şl şCaoteţii în amestec, din valea
Printre brigăzile oara au prlmh acesta facă. cerinţe^ cresclnde ale induatriel
Locuitorii acestei - comuna, au terminat ; citor îşi are recolta acasă Ternii «Vid ?' In comună s-au deschis 8 cenlrţ de cu* Pian-StrurBgerl lucrări conduse de tîni-
iralerişut încă la- data de- 22 -august căratul notelor de pe arie, 'ţăranii: mun» răţat'. seminţe- Trloaneie reparate şl bina premii, ee numără cea condusă de frun­ foreaftere. Tehnica aHvlcI apLcată In nă şl pri^sputul maistru Bucur Nlooîee.
Aceasta se. datorrştc muncii organiza­ ottarl la Indammil sfatului popudar au puse la.punct, funcţionează,din., pljn Pini taşul întrecerii socialiste, Hăidu lulhi, mod 1 ştiinţific după metodele sflviculto- Aceste Uucrări da Împădurire, vor con-
ţiei de partid din comună cil şl a depu­ început pregătirile pentru şampania #- In prezent a fosl. curăţită , cantitatea de „Brou rf Munat SociaUste". car# n primit lor. scSy.Ieticl, a dovedit că productivitatea itibui la ^oprirea puhoaielor şl a terenţl-
taţilor sfatului popular, care eu mobili­ grlcolă de toamnă; 5.000 kg. seminţo. pentru o depăşire de alaiuri de lO^o/a pădurilor noastre de molid creşte de la 4 lor. la apărare* cultiaMor agricol# jl căilor
zat' ţlranU muncitori la toate lucrările O' bună porte din al au şl trecut la Zl de zl Ih. comuna Filimon Sirbu. pe mo anual pe ha La 5.5 mc. In lucră­ de oomutlloaţle, la înfrumuseţarea mun­
din- campanie. Un exemplu, bun de ur­ repararea uneMelor agricole; Pini.:In.: pre­ tabla, fruntaşilor din. faţa sfatului popu­ suma de 9042 led, iar brigada condusă da ţilor şl tmbelşugarea du materie primă a
mat pentru ţăranii muncitori, l-a. consti­ zent, la cele oLnd contre-de;, reparai unel­ lar, se trec noi. nume da ţăranţ muncitori tinănH fruntaş el întrecerii socialiste Qroi- rile de - întreţineri de arborate tinere industrie!; forestiere, la sporirea bogăţii­
tuit- Întovărăşirea agricolă din comună te, au fast pregătite un număr de 233 care fac arături penbru Ins Anunţări, tşl tora Gbeorgho ce luarează Io sectorul executate de ocoalele sdvice Sebeş şj lor aatuBiIe ale patriei noastre.
oare».a fast- fruntaşă la recoltat, desni- pluguri, 160 grape şt alt Inventar agri­ repară uneHede şt tşl curăţă seminţele. II al' minei, la pregătiri, şl- care a reu­
riştlt şl treieri®. Prin gazeta de stradă' şt col O parte dJn ei eu trecut' la execu­ Frate- ci leva- zile; pe- zeoile da. hectare şit si înregistreze o depăşire de daturi Vizitarea muzeului regional din Alba Iulia
panou) de onoare, zilnic au fost popu­ tarea arăturflor pentru Insămlnţiri. Oon- arate,, ţăranii, muncitori - din comuna Pi­ de 18,7#/, cu sume de 11.003 leL
vtngmdu-se. căi prin respectoree.. agroml- li mon . Strbuu- vor lnsăminţa boabels.. de Ib ultimul ttmp, muzeu] ncglcrral din rau], au; fost : Şcoala de zede anJ din Iaşi
larizaţi fruntaşii şt metodele lor bune'de
nimului. obţm. o reooltă bogată, ţăranii griu curat, care.le.va.asigura recoltă;bo­ Premii do riotiattete variind Intre 000— AJba Iulia. s fost vizitat de numeroşi ti­ cu 73 elevi ; Şcoala profesională Timi­
muncă. Le fel au fost criticaţi cel care
muncitor! Popa Luchian. Sta Ier Augus­ gată In .anul vil (or. 1146 tel, au mal primit şl tinerii Mlhai neri din Întreaga ţajă. Cerceiinâ pdeeale şoara ca 19 elevi Şcoala pedagogică
n-au înţeles să'lasă la timp la seceriş, tul, Braţ# Petru şt alţii. Imediat după POPA MARÎA- Ştefan, Rusu Gavrtl, Loghin lullu şl alţi expusa In muzeu, viritatorH şl-au craat Clm pul ung-Muscel cu 70 elevi Liceul
dezmlrlştit şl treieri» seceriş au făcut dezmlrtşţihil Acum, el corespondenlă voluntară Imagini cUne atft cu privire la trecutul teoretic nr. 3 Bucureşti eu 81 elevi.
mineri. de luptă al poporului nostru, dt şl la Şcoala profesională din Abrud cu 7]
MAR LA MORARU
perspectivele luminoase ale viitorului elevi şl Centrul şcolar medical Cralova cu
coreep- voluntară. Printre colectivele care au vizitat mu­ 04 elevi
Fruntaşi la predarea cotelor
Ţăranii munottenl din satele raionului înainte de termen. In fnmle slnt comu­ Numeroşi ţărani■ muncitori dtn • raionul N. FERE — „DASCĂLUL MEU"
Ilia au predat' in întregime coleJe de nei# Sirbd, Şolmuş, Lăpuşnlc şi altele Dta şi-au predat în întregime cotele de Nlkolal Edu&ndovlcl Fere unul din co­ bibliografice
lînfi datorata statului In acest an. Frun­ De asemeni, ţăranii muncitori din: sub­ cente laple, lină» precum şl - cale, de,, pro? laborator)' apropiaţi- aJ luJ Anton Se-
taşi In această acţiune slnt ţăranii mun­ urbiile- oraşului Deva ca, Slntuhalm,- co­ duec vegetala Printre aceştia , slttt {( tir mlonovkd Makaranko, publică In acest paginile CScula ee. ogţlnâ^c experienţa 0 întîmptere zguduitoare al cărei erou
citori din Lăpugiul de jos, oare au dat lonia Ceangăi Şl Vflle-Noi, şl-au predat rani! muncitori loan Cizmaş-şI Toan Brin— volum amintirile, salo. despre marele pe­ etttor ani de aofetvttato pedagogică. este un bătaie corb alb, o urjoalcă-
cu.flt/r mal multă lină decit a, fost pla­ In întregime-cotata da' dame:, pentru tri­ duşa- dia: comuna-. Lăppşaic,. Mana- Huleţ dagog- sovietic O scurtă btagrafie, a tul Malcarenko. mamă sau o delicată căprioară.
mestrele. I, JL şi'IU’precum şi 47#/ ( lin şi Adam. Igns fRacănăLdlr Slntuhalm, Prezentate In stiltf. unei atrăgătoare
nificat fl ‘Se stdectez* po comună. relatarea ottorve Intllniri — peste ani — Şl prins de farmecul povestirii, de
cota planificată pentru trimestrul' IV. Iar Anton Mnlnar din- colanta Ceangăi; poyepţiiţl. străbătută de senttmeotul cu (pştU. colanişţl ajunşi oameni cu. care duioşlş ce străbate din flecare pagini
- PQafţul - de colectarea cărnii, pentru cele
comuna Certe) şl-a: îndeplinit’ planul 1a Oheorghe Stna din Viite-JNaţ.ei^muiţl.aiţll prieteniei pe căra o purta „dascălului Tara Sovietică şe mândreşte, încheie vo­ citită, al impresia că aşlşţl ty însuţi la
tra trimestre ale acesltd an a lost In- colectarea-: cărnii pe cele trei trimestre, cu ZAHARIA AVRAM său”, însemnările lui N. Fere- dau un lumul „Dascălul meu" „Drama dtn pădure", că petreci „O zl
deplinii tn întregul raion ou 28 de- zQe 30 de tHe Înainte de termen. corespopdent voluntar bun prilej cititorul ui de a cunoaşte Cartea Iul N. Fero este o contribuţie la capirelo sălbatice", că le afli la „Por­
şl. de a admira, şi mai mult pe Moka- valoroasă, la cunoaşterea unei Ilustre ţile lupUor'V, sau că eşti martor ţa sce­
ranko^. pe acest. om. ntlnunat. dăruit ou Ugurl de pedagog, sovietic SUÎul lu­ na cu „UrştT de pe muntele Hustup"
Brigada uiemistă de mulgători o Inteligenţă pătrunzătoare, având o In­ crării — amlptlnd în mod pregnant pe De neuitat aînt şl povestirile „Pazni­
finită dragoste pentru tinwet, pentru ; cel al Iul. Makarenko — limpede, plin cul cocorilor", mărturie s spiritului de
Brigada- utemtotă- de rmilgători de vad, melodeLOf sovietice, de hrănlre a- anima­ da neoeoitaieâ. bunei aprovlzlonirl a oa­ oameni- un-prilel de a înţelege, mal. bine
condusă- cta Bllă< Dlonlsle de le gospodă­ lelor, tinerii ulemiftt au- apJJcai o hră­ menilor muncii, cu lapte este permanent opere acestui- pedagog: care a ; revolu­ de prospeţime, măreşte valoarea lite­ organizare ale acestor păsări Inteligen­
rară a; acestei cărţi.
ria agrozootehnică Minerul IV — Simen a. ni re. raţională, cu furaje, şl concentrate tn mijlocul brigăzi pe. care o conduce ţionat ştiinţa- pedagogiei. m te — „Pottmlchea" In oare te Impre­
a- reuşd- să ajungă brigadă fruntaşă- In PăpinaUd l-ou. făcut după un plan bine îndrumird-r şi.conţrpiîhdu-l munca. Fere povesteşte, in epeaal episoade V. Anantan — „IN MUNŢII ARMENIEI" sionează dragostea mamei pentru puii
tntroeerea socialistă, obţinlnd in ultimele stabilii, prin Împărţirea suprafeţei de p!- Alături de s^ful, dţ.. hrigşdă muncesc din timpul dt — împreună cu Maka- Povestirile de vfnătoare şl-au căpătat et. — dragoste dare-l dă puterea de e
7 luni- o depăşire la producţia de l*ple şune in pacele calculate pe. cap de. vacă ou sirBuanţă, $1 cAtalţl. tineri utemtşţl renko — a mundlr In „colonia, de mun­ de rtvuli faima unor tnttmplărl nevero­ sta neclintită tn casa unul Cline de vi-
de 160 la sută peste pian Oeea ce a sporit cantitatea de lapte la Printre oet care s-au evidenţiat. In. mod că Gorkl” unde- a: contribuit la opera simila care urmăresc să scoată tn evi­ nltoora, sau „Banele”. Indulo-jăloaree
poveste a unei fnmflîl de pă9ărt călă­
Rezultatele frumoase obţinute; de a- vacile din această brigadă; este şi mu) deosebit’ sînl Rrlcople. loan. şl- Eşanu Şte­ de reeducare a sute de copu vagabonzi denţă de cele mol multe ori — erois­ toare. I
ceostft brigadă- de mulgători se datorase geraa de Ired ori pe a vacilor, prtcum fan,.«re, obţinind ulnlc o producţie de ’ — în oameni folositori societăţiL în mul fals o} vânătorilor. Origina]A plini de farmecul naturii
In primul rînd: aplicării metodelor sovie­ şl masajul ou epă' călduţă- aplloit ugeru- 9.4 Utri de lapte: pe cap de vacă. au fost constructori d şoeiallsnrolul. Printre cărţile oara vin să desmintă zugrăvite atrăgătoare prin tntîmplărilr
tice- la mulsul- şi-hrăniree- vacilor, metode l »i tnairvte de mulgera. Din flecare Inlîmplare povestită do această legendă, care vin să povestească deosebite. Interesante pe care le înfăţi­
pe oare tinerii mulgători şl le-au însuşii Rezultatele frumoase obţinute pînă a- răsplătiţi eu diplome de onoare Fere, se desprinde puternica persona­ fapte din viaţa vlnâtortlor. — bazate şează, scrisă cu căldură, de un scriitor
la; cursurile profesionale din tarnă, la cum se daiuresc In priimU : rind şefului DEJA» DUMITRU litate a lui Malcarenko, se vădeşte Jus­ pe realitate, pe adevăr, pe o observaţie talentat cartea „In munţii Armeniei
care au- pârtie sal ou-regu-eritete Re ba2a de echipă Bila: Diontate oara conştient corespondent vphmter teţea $1 valoarea metodei sale de edu- Justă. — se înscrie şl cartea lui Vahtang este destinată fără îndoiala unu) sue-
raţJe „In munţii, Armenled". cea deplin tn rândurile odtlloritor noştri-
Dragostea şl respectul colonkalIştQor Scţtitoru) sovietic Anxnian. — el în­
Din activitatea Trustului regional; Realizări în achiziţionarea pentru binefăcătorul şl învăţătorul lor suşi pasionat vtr.ător, îndrăgostit de na­ Pro/, fnp. Huqo Lebve
de construcţii locale fructel'or de pădure — sentimente pe care carto» le pune în tura patriei sale — a colindat mult „PROCEDEE DE FUNDAŢI — Voi. I.
lumină — stnt şl ele mărturii ele reu­
tbnp prtn munţi şt 1n locurQe pe dara
şitei munci pedagogice depuse de Ma-
Trtistul regional de construcţii- locale beşei: De asemenea a fost terminaţi o le descrie In cartea sa. « trăit sau e Lucrarea prezintă voi. 1 din „Procedee
Centrul 1 de pulpana a fructelor' de pă­ karanko. auzit întlmplirile pe care le povesteşte
Hunedoara-Deva, e încheiat luna august creşâ- la- sanatoriul T.B.C Geoaglu, un de fundaţi)". In dare stnt tratate tlzioa
dure din munţii Cuglrului (Arieşuiul), cu Amuzante dar şl emoţionante In a- Vină tor II pline de peripeţii de tot fa* Sl mecanica maselor de pâmtnt.
cu o depăşire a planului de producţie de dormitor pentru muncitorb, trustului la coJaşl Ump. aînt exemplele cu «re au­
IS;i le sută-. Dm codrul lucrărilor de Deva. clădiri pentru muncitori la Blroea- îndrumarea, permanentă, a. lucrătorilor luL poveşti de dragoste de o rară gin­ Capitolele I—VI studiată compoziţia
torul acestor însemnări ilustrează senti­ găşie, Istorisiri din viaţa animalelor şl
construcţii' planificate, s-eu- dat spre fo­ Mare şl s-au> executat lucrări de irigare Agevaeoopului Qrăşhe. şi In; special a pământurilor şl determinarea caracte­
mentele colonialiştilor, pentru Mokaren- a pisărilor pădurii — 01 firea şl obd-
losinţă sau se execută ultimele lucrări de pentru 60 ha- teren. referentului tehnic Popovicl Nlcotee, a Ico Coloniştii stnt In stare do orice sa­ risticilor lor fizice. Capitolele VII şl
finisară; la Şcoala de 10- ani din PetriU. In ce priveşte munca de reparaţii şi oedurfle lor Interesante. — aspecte din VIII dnt consacrate stabilirii eforturi­
reuşit să obţină însemnate realizări tn crificiu. uneori chior de- acte necugeta­ viaţa oamenilor care trăiesc în munţii
Şcoala din Chttld-Hunedo&na, iar ih raio­ transformări, se află tn lucrare. Spitalul lor unitara Capitolul IX studiază îm­
achiziţionarea fructelor de pădure te. atunci cind- au Impresia că Anton Armeniei. în noile condiţii CT-eate de
nul Aibe : şcolile din Faneş şl Mele;. In veneric din Deva,, tar la moara „Nlcoîae (cum 11 spun el cu drag, 1 în lipsă, hrt bunătăţirea calităţi* mecanice a pămân­
raionul Sebeş- e-a- terminat construirea BâJcescu" din Alba Iulia s-a terminat Astfel au fost achiziţionate,, plnă în regimul sovietic, lată tn câteva cuvinte turilor Capitolele X şl XI sînt consa­
căminelor culturale din SSsciori >4 Se- caaa-transforraator. prezent 14 294 kg smeurâ. In valoare de Mokarenko) este In primejdie conţinutul cărţii Iul Ananlan. crate repartizării eforturilor în exte­
Vizita Ud Maxim Godd în colonU de Citrtoru] este cucerit de la primelle riorul maselor da pămtnt Problema îm­
57-168 tel; 444 kg. afine, peste 200 ks.
mtmea ce-1 purta numai® este uc nou pagini, de stilul admirabil al scriitoru­ pingerii pămlntuîul esie tratată tn ca­
Lupta pentru mai mult cărbune mura. etc valoarea lor rldletndu-se pînă prilej pentru autorul cărţii „Dascălul lui de talantul său da e te conduce ca pitolele XII şl XIIL Capacitatea por­
la suma de «a 60 000 le) Obţinerea a- meu", de a ne Istorisi o secte de tn- o adevărată călăuză îndatoritoare şl tantă e fundaţiilor este studiata in ca­
Cu: forţa sporita muncesc minerii do la Pe întreg sectorul- TT-. * Ieşit fruntaşi cestul rezultat tn valorificarea bogăţiilor tlmplări adine emoţionante atentă, prtn 1 cetirile pline de farmec, pitolul XIV. tar calculul fundaţiilor su­
T-ebea pentru îndeplinirea şi depăşirea in această perioadă; grupa condusă de naturale, contribuie- la o cil mal bună a- Din carte mal aflăm cum s-a născut de poderte ale legendorfilar munţi al pa­ puse vibraţiilor In capitolul XVIII Ca­
plajnilui do producţie. în luna; trecută, de maistrul miner Manea Tănaso. care a Provizionare a oamenilor muncii, cu pro­ celebru! „Poem pedagogJc” al luJ Ma- triei sate, prin pădurile seculara unde pitolele XV—XVIII sînt consacrata pro­
pildă, minerii sectorului II au- reuşii exirae cu 4B0/p mai- mult cărbune peste dusa alimentare de larg consum karenko şl despre lupta pe care auto­ mişună lupii, mistreţii şl urşii şl pe blemelor hldrodtnomtce, .stabllltălU te-
să-şi Indepknnască sarcinuo de plan la plan, urmată de grupa condusă de lova- rul a trebuit s-o dea cp duşmanii sls- care numai cel îndrăzneţi şl curajoşi htzelor şt teoriei consolidării «silelor
exf^>nţM- eăr-bunolul- în proporţie de rSşu! Davdd -Andrnn care gl-a ceallret croza iosrp ternului său de educaţie, pentru a-şt le p't străbate Cartea este destinată Inginer (lor con­
îcneo/q. planul In proporr.le dc W6"/o. ■ coresp ve'.imter I putea ilpâri S» râsptedt „Poemul" tn 51 La fiecare popas el îţi povesteşte structori şl studenţilor.