Page 12 - 1954-09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 72

Zece ani dela eliberarea Bulgariei Nota guvernului sovietic Conferinţa de la Manilla
s-a deschis sub semnul
adresata guvernului Statelor Unite
Poporul bulgar păstrează din vechime de P BARENXO brii gospodăriei agricole cooperative de puternicelor divergenţe
o legendă despro „floarea fermecată", cu muncă au construit peste 200 de locuin­ MOSCOVA (Agerpres) — TASS trans­ Uoiunii Sovietice, avionul american a
ajutorul căreia omul poate obţine tot ce Poporul bulgar intrmpină cu noi ţe, Electnolatea şi radioul au devenit o mite : deschis focul asupra lor In faţa acestei Intre participanţi
doreşte Legenda pomeneşte rum au cău­ parte indispensabilă in viata noastră de Le 5 septembrie. A A Gromlko, locţii­ situaţi» avioanele sovietice au fost oevolte MANILLA (Agerpres) — Ln *« sep­
tat eroii populari această minunată succese in muncă ziua de 9 septem­ fiecare zl tor al ministrului Afacerilor Externe al să deschidă şt ala focul Io urma acestui
brie dnd se Sărbătoreşte cea de a tembrie a început la Mandla O'înrerlnţa
floare.. Jn pirezejvt ţaranii bulgari îndeplinesc U.RSS, l-a primit pe Cb Bohlen, am­ fapt. avionul american j-a îndepărtai In
X-a aniversare a eliberării Bulgariei convocată de S U A. >□ vederea semnării
Floarea a fost găsită la 9 septembrie ou succes sarcina unui avfnt considera­ basadorul S.U.A. în URSS-, şi l-a înmi­ direcţia măru-
de sub jugul fascismului şi din lan­ pactului agresiv el Asiei de sud-est —
1814 7n acea zi, poporul bulgar însufle­ bil al agTieuJtuna- eai următoarea notă : Guvernul sovietic consideră necesar iâ
ţurile robiei imperialiste — eliberare SEAT O
ţit da sosirea Armatei Sovietica elibera­ Dezvoltarea economiei naţionale a Bul­ „Guvernul Uniunii Republicilor Sovie­ itrag3 atenţia guvernului SUA c3 a-
cucerită şl asigurată de victorioasa Conferinţa de U Mamlîa a început sub
toare pe teritoriu] Bulgariei a pornit ră- gariei noi a dus la lărgirea legăturilor tice Socialiste consideră necesar să de corta nu este primul caz de violare a
Armată Sovietică eliberatoare. semnul puternicelor divergenţe existente
t coala armată pentru a smulge puterea economice cu alte ţări In prezent pe alare guvernului Statelor Unite ale Ame- frontierei de stat a URSS de către 3-
Ziua de 9 septembrie 1944 a consli- Intre cele opt state participant® la aceste
din mlinile regimului monarho-fascist. bază de egalitate in drepturi şl de avan­ ricu următoarele : uioana militare americane
tuit începutul unei vieţi noi pentru discuţii.
Tn ţară a fost Instaurat primul guvern taj reciproc, R P Bulgaria face comerţ Conform unor date precis atetxllite. Îs Guvernul sovietic adresează guvernului In discursul sâu, Dulles şi-a exprimat
poporul frate bulgar.
popular al Frontului Patriei Bulgaria a cu peste 40 state între oare India. Italia, 4 septembrie sc., ora 18 şl 12 minute (ora S U.A. un protest botărit împotriva aoe- amârăolunea pentru faptul că unt-le târî
Oamenii muncii din Bulgaria,
păşit pe calea dezvoltării democratice, a Austria. Finlanda. Grecia .Pe lingă o Vladivostokului), uo avion imht&r b(motor stiri nou caz de violare flagranta a fron­
sfrins uniţi in Jurul Partidului Co­ asiatice din zona propusului tratat «i mal
Înfăptuit reforma agrară a naţionalizat munist şl al Guvernului Popular, lup­ mare cantitate de grlne de calitate supe­ de tip „Napbun", purttnd semnele de re­ tierei sovietice de către un avion militar ales Laosul. Cambodgla £ Vietnamul
Întreprinderile industriale mari. băncile. rioară. de furaje, fructe şl legume proas­ cunoaştem ale forţelor militare aerleoe ale american. Insistă ca persoanele vinovate baodaist Iip?esc do U conferinţă
tă pentru traducerea in viaţă a Ho-
tran9.ooriul. pete şl conservate, ouă. păsări, tutun, ulei S.U.A., a violat frontiera de stat e de acest ca* de violare s8 fie trase la răs­ InLr-adevăr, după cum reiese din co­
tăririlor Congresului al Vf-lea al de trandalir. vin, Bulgaria exporti In
In cei zece ini de La naşterea el tn Partidului din Bulgaria, pentru înde­ URSS tn regiunea capului Ostrovnod, la pundere cu severitate şl aşteaptă ca gu­ municatul dat publicităţii după prima zi
Republica Pc-pularâ Bulgaria au avut 1oc plinirea şl depăşirea celui de al doilea prezent maşini, utilaj, ciment. îngrăşă­ est de portul Nahodka vernul S U A să La Imediat măsuri pen­ a conferinţei. In urma opoziţiei celorlalţi
transformări uriaşe Bulgaria monarho- minte. texrtilc. minereu, cărbune, produse In momentul în care de avionul ameri­ tru a împiedica pe viitor violarea fron participanţi la Manilla. s-a botărit supri­
plan cincinal, pentru ridicarea conti­
fascistă era una din cele mai Înapoiate ale Industriei de prelucrarea lemnului can. ce violase frontiera de stat o U.RSS. lieneJ de stat a Uniunii Sovietice de către marea dm primul paragraf al articolului
nuă a bunăstării materiale şl cultu­ Culltura naţionala a Bulgari ea este In
ţăn dm Europa din punct de vedere e- s-au apropiat două avioane de vlnăloare avioanele americane" 4 aJ proiectului tratatului SE ATO orice
rale a poporului, pentru întărirea ali­ continuă înflorire In cel zace ani de pu­
conomic Această ţară era aproape lip­ sovietic® pentru a-i atrage ateoţia că se Ambasadorul a declarat că nota guver­ menţiune cu privire In Cambodgia Laos
anţei dintre clasa muncitoare şi ţă­ tere populară In ţară s-au construit a-
sită de o industria grea Pe ogoare pre­ află între hotarele URSS şl a-i cere să nului sovietic va fi remisă guvernului şî Vietnam Pe de altă parte s-a decis
rănimea muncitoare, pentru construi­ proxlmatlv 800 de şcoli noi S-a desfă­
domina plugul de lemn. in oraşe blrvtuia rea socialismului in Republica Popu­ părăsească (mediat spaţiul aerian al S UJL Inserarea în preambulul pactului a unul
şomajul, iar La sale — sărăcia şurat pe scară largă construcţia de tea­ paragraf In care semnatarii tratatului Iau
lară Bulgaria. tre. palate ala culturii. Numai In ulllmU
Astăzi, Insă Bulgaria pare un uriaş notă de acordurile realizat® la conferinţa
cina ani numărul teatrelor a crescut cu Declaraţia agenţiei TASS cu privire la comunicatul
şantier de construcţie Pretutindeni clo­ de La Geneva. Aceasta constituie fără în­
exportate In Cehoslovacia, Romlnla, Fran­ 50*/e. Iar al cinematografelor — de peste
coteşte o muncă creatoare Nu există Ministerului Marinei al Marii Britanii doială o tnfringer® a punctului de vedere
ţa, Credo, Finlanda şi Olanda. două ori. Printre marile instituţii cultu­
colţ al ţării in rare să nu Se înalte sche­ american care urmărea da prin Include­
Dimilrovo — fostul oraş Pemik — se rale construite enul trecut se numără
lele construcţiei. în care să nu h început MOSCOVA (Agerpres). — TASS politicii „de pe poziţii de forţă" caută, rea celor hreJ state Indochlneze în pactul
transformă Intr-un oraş nou, socialist A- Opera de Slat din Plovdiv. Palatul de
sau să nu li luat sJirşit construirea vre­ certa este principalul centru' carbonifer cultură din oraşul Ruse. nt»Ue dlădirl ale La 25 august a fost dala publicităţii dimpotrivă, să sgrave*© situaţia să în­ 5 E A T O să zădărnicească acordurile
unui obieotiv important pentru econo­ al RP Bulgaria In minele dm această la Lrmdra declaraţia Ministerului Mari­ greuneze posibilitatea realizării unei În­ realizate la conferinţa de La Geneva
mie naţională Regimul de democraţie regiune lucrează un marc număr de Universităţii de Stat dm Sofia, Opera de nei el Marii Britanii, in Care au fost ţelegem in problemele internaţionale ne­ •------
populară a descătuşat puterea de oreaţie Stat din Sofia. citate date cu totul neîntemeiate cu pri­ rezolvat®
maşini de tabncatle sovietică da înaltă Numărul instituţiilor de invâţămînt su­ PE S C U R T
n milioane de oameni ai muncii de la vire la flota maritimă militară a Uoiunâi Este caracteristic laptul că campania
productivitate între care combine car­ perior dm ţară a sporit do patru ori In
oraşe şi sate, care şi-ati lu-*t soarta în Sovietice Declaraţia a fost plină de năs­ 3us menţionată aste însoţită de cererea dc
bonifere „Dnnbas" Bazinul Dimitrovo comparaţie cu perioada dinainte de răz • La 4 septembrie. VZ Lebedev am­
propriile lor mîinl şi care construiesc cociri denpre unele planuri da construc­ a se mări alocările pentru flota maritimă
produce In prezent do 3.5 ori mal mult boi In aceste Instituţii primesc o pregă­ basador extraordinar şi plenipotenţiar al
o viaţă nouă cărbune decît în 1939. tire superioară 30 000 tineri şl tinere ţie al® forţelor maritime militare sovle milutară a Marii Britanii iar o sene de U R S S In Finlanda şi-a prenenlat scri-
Dlntr-o ţară agrară Înapoiată, Bulgaria In anii puterii populare. agrioiiltura care se specializează In 15 ramuri In ţară tice, efectivul lor şt altele asemănătoare ziare sperie pe contribuabilii ene'ezi cu soriile de acreditare preşedintelui Repu­
8-a transformat intr-o ţară industrial- Declaraţia departamentului oficial en­ ..pericolul" ce ameninţă Anglia din par­
Bulgariei a realizat succese mart A fost analfabetismul a fost lichidat aproape blicii Finlandez® J K. Paasikivi.
agrară Tinăra ei industrie se dezvoltă ra­ glez a servit ca pretext pentru zarva stâr­ tea flotei maritime mlhtare a URSS
depăşit nivelul producţiei agricole dina­ complet. A fost introdus tnvăţămmtid • Ln Delhl a sotit n delegaţie comer­
pid Rarnuiule principale ale industriei inte de război. Anul trecut, recolta de general obligatoriu de şapte ani nită tn presa engleză Ca la comandă, o După cum s-a exprimat just un ziar sue­ ciala a Republicii Democrate Germane,
bulgare sint producţia de energie electri­ griu a depăşit cu 32,5«/« pe cea dinainte Viaţa oamenilor muncii din Bulgaria serie de ziare emgler^. „Daily Mail" „Daily dez. se pare că departamentul maritim oare după cum relatează ziarul ..Hindus-
că, industria extractivă, construcţia de de război, recolta de secară — cu 27,6°/o. se îmbunătăţeşte an de an Express", „News Chromele” şi altele, pre­ englez „are nevoie de im vînl prielnic' too Times", va duce tratative cu privire
maşini şi Industria chimică. Au fost con cum şi portul de radio englez, au des­ pentru propriul său program de construc­
de orz — cu 37,l«/« Producţia de bum­ Drept Indice al creşterii bunăstării ma­ Ia dezvoltarea relaţiilor comerciale ou
strmte sute de întreprinderi noi Volumul făşurat o campanie în jurul acestei de­ ţii maritime militare
bac a crescut de peste patru ori, cea de selor esto sporirea venitului naţional, India.
producţiei industriale a depăşit de aproa­ claraţii, adăugind noi şi noi născociri. De asemenea, nu este greu de observat
sfeclă de zahăr — aproape de 3,5 ori oara anul trecut e depăşit aproape de • La 4 septembrie au sosit la Pekin Da­
pe cinci ori nivelul dinainte de război Toate acestea nu !asS nicî o îndoială cu că pnn aceada se încearcă să s« abată
tutunul este cultivat pe suprafeţe din ce două ori venitul naţional din 1939 In lai Lama şi Pancen Lama deputaţi In
In această ţară, care acum zece ani im­ ce mai mari ţară şomajul a f09t definitiv lichidat. a privire la faptul că declaraţia Ministe­ atenţia de la revendicările juste şi tot Adunarea pe întreaga Chină a reprezen­
porta coase si seceri, in prezent se fabrică Numărul maşinilor care lucrează pe sporit salariul real, se reduc neîncetat rului Marinei a) Marii Britanii ş\ campa­ mai insistente ale popoarelor — de a se tanţilor populari din partea districtului
peste 1 000 de diferite tipuri de maşini, nia din presă care a urmat au fost între­ interzice arma «tomlcS şi cu hidro­
cîmpule Bulgariei oreşte an de «n. Cele preţurile Ia mărturiile alimentare fi In­ tibetan La gară Dalai Lama şl Pancen
strunguri, locomotive şi vagoane motoare prinse din Iniţiativa cercurilor care urmă gen de a s® reduce înarmările statelor şi
149 staţiuni de maşini şi tractoare dis­ dustriale de larg consum. în Bulgaria Lama au (ost intimpinaţi de Ciu Do vice­
electrice şl utilaj electric complex, beto­ resc să menţină politica ,,de pe poziţii de de a se înlătura primejdia unui nou răz­
pun de pe9te 13 000 tractoare şl dc 1.900 a fost Introdusă deservirea medicală preşedinte al Guvernului Central Popu­
niere, combine şl alte maşini agricole forţă” oe s a discreditat şi care sînt pentru boi.
combine cerealiere S-a făout lin pas uri­ gratuită, a fost creat un sistem de asigu­ lar. Clu En-lai. premierul Consiliului Ad­
Nicăieri tn Bulgaria nu este atît de e- aş înainte. pe calea trecerii ţăranilor la rare socială. continuarea cursei înarmărilor Agenţia TASS eate împuternicită să de­ ministrativ de Stat. şl de iile personali­
videntă diferenţa Intre vechi şl nou r.a in formele colective de muncă. Po baza li In construirea socialismului, Bulgaria In timip ce Uniunea Sovietică face lot clare ea comunicatul Ministerului Marinei tăţi oficiale precum şl de reprezentanţi
al Mani Rritanu cu privire la forţele ma­
tînărul oraş DlmLliiwgrad Acmn oîţiva beiului consimţamînt. peste 52°/o din gos­ populară se sprijină pe ajutorul multi­ posibilul pentru a micşora încordarea in­ el vieţii publice
ani aici se întindea un loc viran acope­ podăriile ţărăneşti s-au unit In 2 747 gos lateral al Uniunii Sovietice. Relaţiile de ternaţională şl pentru a contribui Ia dez­ ritime militare ele Uniunii Sovietice şl la • La 5 septembrie, mll de oameni al
rit cu buruieni şi soaieţi. In prezent, pe co­ podarii agricole cooperative de muncă, prtelenio dintre URSS şi Bulgaria au voltarea colaborării dintre state, adepţii scopurile care le sint atribuite constituie muncii din oraşul Leningrad au primi*,
linele de pe cele două părţi ale liniei de cure dispun de G0«/o din suprafaţa semă­ fost întărite prin Tratatul sovîeto-bulgar o născocire grosolani. cu mullS căldură pe participanţii U
cale ferată se înalţă locuinţe luminoase, nată şi obţin n recoltă cu 20—30 La sută de pnetenle, colaborare şi asistenţă mu­ „Cursa păcii" sosiţi pe bordul vaporu­
au fost construite o fabrică dc pline, spi­ mal mare declt recoltele obţinute de ţă­ tuală lui „Batory
tale. creşe, şcoli, biblioteci, trei K 0 ^ me * rani» cu gospodărie individuală Bulgaria populară constituie o verigă După respingerea de către Adunarea Naţională franceză • După curo anunţă serviciul <1e infor­
dll tehnice, onci cinematografe. Magazi­ — De cînd a fost înfiinţată la noi, In solidă a puternicului lagăr al păcii, de­ a tratatului „comunităţii defensive europene 11 maţii al Ministerului Afacerilor Externe
nele sint întotdeauna pline de cumpără­ satul Kurtovo — Konare, gospodăria agri­ mocraţiei şl socialismului. Guvernul bul­ al Ungariei tn conformitate eu acordul cu
tori Pe marginea străzilor au fost plan­ colă cooperativă — apune Todor Tosev, gar înfăptuieşte consecvent o politică LONDREI (Agerpres) — In urma res­ coastă conferinţă urmează să ia parte pe privire la cercetarea şl pretntlmplnarea
taţi mii de copaci. preşedintele Consiliului popular sătesc — care dCice la asigurarea păcii şi securităţii pingerii de către Franţa a tratatului „co­ lln^ă Franţa. Italia.- Germania occiden­ Incidentelor de frontieră, semnal la 28 au­
Pe teritoriul noului oraş a fost con­ ţaranii noştri au început 6 ’vjnţă rioUâ In Europa, luptă cu perseverenţă împo­ munităţii defensive europene", cercurile tala. Belgia Luxemburg şl Olanda — şl gust 1953 la Bija (Ungaria)■ Intre guver­
struită fabrica „VuJkan" — cea mai mare Munca în colectiv a dat roade bogate triva renaşterii >nIIîţarismului german, conducătoare din ţările occidentale în­ Marea Brilanle, Statele Unite şl Canada nele ungar şi Iugoslav... tn perioada dintre
fabrică de ciment din Balcani, precum şi Dm iniţiativa Consiliului popular de de­ întregul popor bulgar aprobă această po­ cearcă *3 realizeze cit mai grabnic re- In cadrul acestei conferinţe după cum 31 august şl 3 septembrie anul curent a
o centrală lermo-edecLrică In apropiere putaţi ai oamenilor muncii, In î»atul Kur- litică a guvernului său şl sprijină In una­ avut toc la Szegedin cea de a treia se­
s a construit aşezarea minieră „Tînâra lovo-Konare s-au desfăşurat mari lu­ nimitate propunerile Uniunii Sovietice cu în arma rea Germaniei occidentale Agen­ afirmă agenţia France Presse car® va În­ siune » Comisiei mixte ungaro-lugoilave
gardă ' Dincolo de aceasta se află minele crări de construcţie In cursul ultimilor privire la asigurarea securităţii colective ţia France Presse anunţă că guvernul bri­ cepe probabil la 14 septembrie la Londra, pentru probleme de frontieră
bazinului carbonifer al Mariţei. In par­ ani. la Kurtovo — Ktmare s-au construit in Europa tanic a Invitat ţările din Europa occiden­ «e va discuta problema participării Ger­ • La cererea autorităţilor americane de
tea de sud a oraşului se înalţă clădirile clădirea şcolii de şaple ani. a spitalului Păşind în cel de el doilea deceniu al tală oare urmau să formeze C D E. să par­ maniei occidentale la sistemul militar al la Bonn. Ministerul Telecomunicaţiilor de
combinatului chimic „StaJin” — una din­ şi maternităţii, a clubului, a sălii de cine­ existenţei sale libere şi Independente, po­ ticipe la o conferinţă InteimaţionaJă pen­ Europei occidentale — adică problema la Bonn a întrerupt cu începere d® la 1
tre cele mai mari întreprinderi din Bul­ matograf cu o capacitate da 369 locuri, porul bulgar condus de Partidul său Co septembrie legătura telefonică interurba­
garia. Ingrăşâmintele minerale fabricate precum şi zeci de clădiri gospodăreşti In munuct şi de Guvernul Popular este plin tru a examina situaţia la care e-a ajuns restabilirii „suveranităţii" Germaniei oc­ nă directă intre marele Berlin şt Ham
de acest combinat sporesc fertilitatea o- piaţa din centrul satului au apărut noi da hotârlre de a realiza noi succese In prin „moartea" proiectului C D E. La a- cidentale şl a renul itarizării el burg.
goarelor Bulgariei Ele stnt. de asemenea. magazine da stat şl cooperative Mem­ lupta pentru pace şl socialism.
________NOTE ŞI COMENTARII EXTERNE__________
industria metalurgică Industria uşoară şi alimentară a R.P. Bulgaria Este necesar să se împiedice remilitarizarea
In pfinâ dezvoltare în plin avînt
Germaniei occidentale sub orice formă
Industria metalurgică este o ramură Muncitorii din Industria uşoară Jl ali­ furi alimentare au fost construite şase
nouă a economiei naţionale a Bulgariei mentară a RP Bulgaria Întâmpină cu combinate noi La Sofia a fost constru­
Înainte de eliberarea ţării de 6ub Jugul noi realizări cea de a 10-a aniversare a ită marea fabrică de încălţăminte „8 Sep­ Cercurile largi ale opinie! publice din dc G RASSADIN paşnică « Franţei
fascist în Bulgaria existau doar cîteva eliberăm Patriei lor tembrie". Franţa au prtrodî cu profundă satisfacţie In cursul dezbaterilor, tn parlamentul
Întreprinderi semi-meşteşugăreşti care In anii puterii populare a crescut con In industria textilă a R.P Bulgaria a hotărîrea parlamentului de a refuza rati­ Roma” şl „consternare la Bonn, unde s® francez a-au conturat două orientări
prelucrau cupru Şl tiee vechi eiderabil producţia mărfurilor alimentare luat o targă amploare mişcarea muncito­ ficarea tratatului cu privire la „armata aşteaptă noi demersuri dtn partea Lon­ Partizanii ..armatei europene" au susţinut
In anii puterii populare, aceste între­ şl de larg consum. Ir» 1953 s-au produs rilor care deservesc mai multe războaie europeană”. drei şi Washingtonului* 1 . cu perseverenţă orientarea atlantică in
Patrioţi! franceza au repurtat o victorie
Ziarul publică <* scurtă declaraţie fă­
prinderi au fost radical reconstruite şi aproape de 9 ori mai multe ţesături de de ţesut Dstorttă aplicării metodelor Importantă, impiedicînd ratificarea trata­ cută la 30 august de Mend^s-France pe politica externă a Franţei Nesocotind tn-
înzestrate cu ce) mai nou utilaj, în con­ bumbac, lină şi mătase deoît tn 1944 fruntaşilor in producţie sovietici Lev- teresel® naţionale, el au împins şl con­
formitate cu cerinţele metalurgiei moder­ Producţia articolelor d© cofetărie a spo­ cenleo, Muhznova şi Korabelnicova, Între­ telor nefaste care periclitează securile culuarele palatului Bour bon după vot tinuă ti împingă ţara pe calea primej­
rit de 5 2 ori. a conservelor de legume - prinderile Industriei uşoare şl alimentare tea şl Independenţa naţională a ţării „Guvernul francez, a spus el Iţi men­ dioasă a reînvierii militarismului german
ne Au fost construite no« fahnei de Po-
de 87 orL a pieilor — de 3,« ori ete a R P. Bulgaria au realizat Io 1953 eco­ După încetarea războiului din Indochlna ţine neclintit şf fără rezerve devolamen Pa d« altă parte, tn parlamentul fran­
taţle, se desfăşoară amplu lucrările de s-a făcut un nou pas Important pe ca­ tul fată de Uniunea AtlanticL care a fort
construcţie a uzinei de plumb şl zinc $i a Totodată s-©u lărgit şi îmbunătăţit con­ nomii în valoare de peste 13 milioane lea întăririi păovi In Europa şi va râmîne totdeauna principiul lui” cez ae întăresc poziţiile şl influenţa cer­
altor urme Una din realizările cele mai siderabil sortimentul şl calitatea mărfu­ leva In acelaşi an. productivitatea mim RespLngind actualele planuri criminale curilor Cere se pronunţă pentru înlătura­
Important© o constituie punerea In func­ rilor cil a fost cu 52,8®/» mai mare lo compa­ de reînviere a o/ehrmachtiduil german Presa franceză comentează pe larg ho- rea încordării lo situaţia LnternaţJoivali.
ţiune a uzinei metalurgice „VI. Lenin" întreprinderile existente ale industriei raţie cu 1948 tărlrea parlamentului care a respins tra­ pentru tratative Intre marile puteri tn
uşoare au fost reconstruite şî au fost date Pentru succesele obţinute în muncă, sub steagul ..armalet europene'. poporul, tatele de Ia Bonn şl Pari* Se subliniază «copul rezolvării paşnice a problemei ger­
— pruna întreprindere metalurgică de francez a dovedit că şti© âă-şl apere In­ ci aceasta hotârlre a fort adoptată cu mane
mari proporţii din Bulgaria Astăzi, meta­ fn exploatare alte zeci de întreprinderi 15 persoane care lucrează în cadrul In­ teresele oaţionaJe 319 voturi şi 364 contra, adică cu o ma La Paris «e subliniară eu satisfacţie că
lurgia bulgară produce pentru economia noi. Mîndna ţării o constituie fabricile dustriei uşoare şi alimentare au fort dis­ Desigur că nu toţi cel din Franţa şi de Jorttate de 55 voturi împotriva C D.E. avi eşuarea proiectului „armatei europaie"
naţională oţel. argint aramă, ele Către de ţesături de bumbac şl (naturile „Er- tinse cu titlul de Erou al Muncii Socia­ dincolo d® frontierele ai au privit cu bu­ votat toţi deputaţii c om unişi I şt progre­ crează o atmosferă favorabilă pentru not
sJîrşitul anului 1934 producţia metalur­ nesl Thălmano". ..Balkan" — din Gabrovo lista. 19 persoane au fo6l distinse cu pre­ năvoinţă hotăriroa parlamentului fran­ sişti. Din cei 105 deputaţi-soei&kişti. 53 au tratative internaţionale „Respingerea ar­
gică a Bulgariei va spori cu 3 986,6°/ 0 Io
şl „Mariţa" — dm Plovdiv, construite in cez. votat împotriva „armatei europene". A- matei europene pune pe primul plan ideea
comparaţie cu 1948 miul „Dimllrov". mu de muncitori au In seara zilei de 3t august. In timp ce
antl puterii populare. ceasta a dus la o ascuţire $1 mai mare a unei conferinţe a celor patru mari pu­
fost distinşi cu titlul de „Fruntaş în pro­
In vederea lărgirii producţiei de mir- ducţie". majoritatea membrilor Adunării Naţio­ contradlcţltJor tn sinul partidului soctelist teri". scrie uLarul „Combat"
Patrioţii francezi tşl dau seama că o-
Importante succese obţinute nale intona „MarsilieM 11 , Imnul naţional Comitetul de conducere ol socialiştilor a dată cu eşuarea tratatului de la Paris nu
Inspiratorii
„armatei
hotârft să excludă dm partid pe depu­
europene",
francez,
în dezvoltarea industriei Dezvoltarea industriei de construcţii BidauJt, Schuman. Reynaud şi complicii taţii Jutes Mrch. Daniel Mayer şl Mex dispare primejdia reînvierii militarismu­
lor au părăsit In mod demonstrativ sala Lejeune. acuzîndu-i că prin protestele lor lui german Duşmanii păcii nu au renun­
cărbunelui de maşini de şedinţe Timp de mai bme de doi active împotriva „armatei europene" el ar ţat la planurile Iar criminale El vor în­
aru în Franţa s-a desfăşurat, cu sprijin fi „încălcat disciplina de partid" Fireşte cerca să caute uo nou paravan pentru a
in ultimii zede ani au fost obţinute im­ Industrîa constructoare de maşini a 1948 şl de peste 109 ori ţn comparaţie cu din afară, o larga campanie de propagan­ că represaliile împotriva grupului de de-
portante succese in industria cărbunelui R P Bulgaria a luat fiinţa abia in anii anul 1939 dă în favoarea „armatei europene" S-au putaţi-soclaliştl nu pot rezolva contra­ camufla reînvierea wehrmechtuJul ger­
man
a R P Bulgaria. Jnamte de elibararea ţă puterii populare, eăpăttnd o dezvoltare In 1953, producţia întreprinderilor con­ cheltuit milioane d® dolari şi franci, s-au dicţiile existente In partidul socialist, dar Comentînd hotărîrea Adunării Naţio­
ni) de sub fascism capacitatea minelor deosebit de rapidă în cursul primului structoare de maşini a crescut cu 22,6»/« irosit mii şl mii de tone de hîrtie, s-au ele vor provoca ornteote din partea so­ nale. harul „L'Humanlt®" subliniază In
existente In Bulgaria era Insuficientă, plan cincinal Intre 1948—1952 au fost in comparaţie cu 19S2 Către slîrşitul rostit nenumărate discursuri $i după cialiştilor da rind mod just că „Imperialiştii americani, care
iar tehnica folosită era primitivă. reconstruite pe baza tehnicii noi toate în­ anului 1953 e fost pusă la punct produc­ toate acestea partizanii „armatei euro­ In curaui! votării s-a produs o sciziune şi-au Intensificat presiunea pentru ca
Cu ajutorul Uniunii Sovietice şi dato­ treprinderile vechi şî au fost construite ţia a aproximativ 400 de noi tipuri de pene” s-au încumetat să se plingă în şi în rîndurile radicalilor: 34 dintre oi înarmarea revanşarzilor germani să se
rită dezvoltării industriei bulgare de con­ numeroase uzine noi. Tn ţară funcţionea­ maşini, maşini-unelte şi diverse utilaje Adunarea Naţională că nu eu avut. ehi au vntat împotriva tratatului cu privire facă cit ajutorul ..comunităţii defenzive
strucţii de maşini, numai în decurs de ză in prezent mari totrepriDderi con­ şi a peste I 800 feluri de piese de rezer­ purile, posibilitatea s5-şl exprime părerea la „armata europeană". Iar 33 pentru europene", nu vor renunţa la planurile
ciţiva ani industria cărbunelui a R P structoare de maşini ca. de pildă, uzina vă S-a început producţia in serie a com­ Comentatorii francezi spun în mod spi­ Nualeul principat din tabăra partizani­ lor Vlctona repurtată va constilui o etapă
Bulgaria a fos-t Înzestrată cu multe ti­ binelor lor „armatei europene" l-au format de­
de maşini agricole „G DimJtrov", uzina ritual. specific francez, eă în parlamen­ hotăritear© in lupta pentru zădărnicirea
puri noi de maşini şi utilaj Industria de construcţii de maşini a tul francez ziua de 30 august â fost ziua putaţii d\n partea partidului catolic M R.P manevrelor imperialiştilor americani şi ale
de cazane „G. Kirknv' 1 , U2ina de maşini
In prerent, în mine se folosesc exca­ R P Bulgaria asigură cu tehnică moder­ înmormintării „armatei europene" Co­ din care fac parte coi mai activi promo­ agenţilor lor Acum. cînd „comunitatea
miniere „LV. Stalul". uzina de scule nă şantierele de construcţie, transportu­
vatoare buldozere, combine. compre- mentatorul ziarului american „New York tori al politicii americane in Franţa. defensivă europeană” s fost respinsă, este
„Bolşevik”, uzina constructoare de ma­ rile. industrii'l® exfmrccivă, uşoară, ali­
soare, transportoare, locomotive electrice Times", Reston, scrie efi funcţionarii De­ Rezultatele vntmlul din Adunarea Na necesar să «e împiedic® remililarizarea
şi &>tă tehnică, lucru care a permis ridi­ şini „Cen/ena Zveida", urina de maşuji- mentară şl alte ramuri ale economiei na­ partamentului de Stal al S IT.A_ au con­ tională franceză arată eS tratatele de 'a Germaniei de la Bonn sub oricare altă
carea productivităţii muncii in 1953 cu unelte pentru ajehip.r&a metalelor „V. ţionale siderat şedinţa Adunării Naţionale ;,ea Bonn $1 Paris «u fost respinse cu o ma­ formă Este necesar aâ <e depună roate
38.6<Vft în comparaţie cu 1948 In minele Cervenknv” şl altele Spre sfîrşitu! c«1ui de al doilea cinci­ îrvmoTmlnterea unui vechi prieten al loi" joritate mal mare dec.it cea conrtttuţio eforturile pentru asigurarea oâcll In Eu­
„Gheorghi DirruCrov" productivitatea mun­ nal — în 1957 — producţia industriei Ln corespondentele primite din Italia şi oaiă. Aceasta înseamr.5 că în parlamentul, ropa şi pentru reglementarea definitivă
Tn 1652, volumul producţiei industriei
cii unui lucrător dm frontul de abataj constructoare de marin» a R P. Bulgaria Germania occidentală, rterul „Figaro" a- francez exista forţe niţîonal-patriotice a problemei germane pe cale : democra­
constructoare dc maşini a crescut ou
s-a ridicat la 6 500 kg de cărbune in 1953 va spori cu 83»/* faţă de 1953. raîă că rezuttal^e votului din Aduna­ suhtient de puternice, capabile să sprijine tică şî paşnică"
Laţi de 1.109 kg In anul 1930. 459,2 la sută '..-i compe raţie cu anul (Agerpres) rea Naţională au provooat i.confuzi© la o politică cu adevărat Independentă şl (Agerpres)
Redacţia şl Adm. ziaruluJ Str. 8 Martie^ Nr. ^ Telefon: 180-189. Taxa plătită tn numerar eoni aprobării DteecţlunlJ Generale P.T.T. Nr 1SC.32U dlo d Nov.— Tiparul Intrepr Poligrafică de Stai DEVa