Page 13 - 1954-09
P. 13
■ T V0f5aia
I^'^oaaa-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R
Noi succese In clnstej Conferinlel Un cămin cultural modern — Să dăm toată atenjia materialelor
regionale de partid (pag. 2) (pag. 2) critice apărute la gazetele de
Să se pună capăt neregulilor da Pentru dervolta^rea are$terii ani perete (pag-3)
la întreprinderea economică raio malelor (pag-3) — Din nou despre aprovizionarea cu
nală Sebeş I (pag.2) lemne de foc a populaţiei (pag. 3)
„Ziua pompierilor din R P R." Să tnsilozăm cil mai multe Iuraje
(pag. 2) (pag.3) — Note şi comentarii externe (pag. 4)
Anul VI. Nr. 73 (408) I Duminică 12 septembrie 1954 4 pagini 20 bani
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CONFERINŢEI REGIONALE DE PARTID
♦ *
In zilele de 11-12 septembrie ac., în sala cinematografului „PUlmon Sirbu'’ Din prezidiu au făcut parte tovarăşii: Chivu Stoica, membru at Biroului 3. Alegerea delegaţilor Ia Congresul at li-iea at Partidului Muncitoresc
din Deoa, a avui toc Conferinţa regională de partid Hunedoara, ta care au par Politic al C C. al P.M.R., Sudor Vliiam, membru at C. C. al P. M, R., Bontea Romtn.
Jte;'an membru supleant ai C.C. al P.M.R, Coioţ loan prim-secrelar at Comitetu După ce tovarăşul Chivu Stoica — alea preşedinte al prezidiului — a ară
ticipai delegaţii organizaţiilor de partid şl invitaţi din diferite organizaţii poli
lui reolonal de partid, Haidu 1 uliu, Erou al Muncii Socialiste, Doboş Magdalena, tat că această conferinţă trebuia «â ducă la întărirea muneii organelor şi organiza
tice, economice şl de itot
Mete/an Sinefta, Furdui Petru, Mihuţ Vad ie. Lucael Măria, Pîrva Gaşpar, Popa ţiilor de partid, la scoaterea cu curai ia ioeală a lipsurilor care s-au manifestai
Printre participanţii la Conferinţă, au fost fruntaşi tn întrecerea socialistă, Ion $i alţii tn activitatea lor, la ridicarea niuelulul politic şi ideologic al cadrelor şt o mem
tehnicieni si ingineri din Valea Jiului. Hunedoara, Cdlan. Simerla, Brad, Se bej, brilor de partid, s-a dat cuvtnlul tovarăşului Cotoţ ţoan pnm-secretar al Corni-
Delegaţii ia Conferinţă au ales comisiile de validare a mandatelor, de redacta
cte., colectivişti, ţărani muncitori Entaoărăşifi, ţărani muncitori fruntaşi ai recol rea procesului verbal şi de redactare a proiectului de hotărlrL teiului regional de partid Hunedoara, pentru a prezenta darea de seamă asupm
telor b o acte ţi intelectuali devotaţi poporului muncitor. activităţii Comitatului regional de partid.
Conferinţa a adoptat următoarea ordine de st;
La propunerea tovarăşului Cotoţ loan prim-secre/ar al Comitetului regional de J Darea de seamă asupra activităţii Comitetului regional de partid; Publicăm mat Jos textul prescurtat al dării de scamă prezentată la Conferinţa
partid, a fost ales un prezidiu pentru conducerea lucrărilor Conferinţei. 2. Alegerea Comitetului regional de partid şi a' comisiei de revine; regională de partid.
----------------------------------------- * + —— ■
— Text prescurtat — In ce priveşte primirea candidaţilor,
In prima parte, darea de seamă a Co- Darea de seama asupra activităţii Comitetului regional de partid — Hunedoara darea de seamfi arată c* Comitetul re
md teiului regional da partid anală că. In gional s-a preocupat ca rezoluţia şî in
urma ajutordhil primit <lln partea Univi trimestrul I. al anului 1953 Asemene® podarii mici şi mijlocii In sporirea pro S-au obllrvut succese şl In ce priveşte In darea de seamă se arată că organi strucţiunile CC si fie cunoscute şl În
oJi Sovietice, poporul nostru muncilor, succese a mai obţinut şl întreprinderea ducţiei La hectar şl piui dezvoltarea con extinderea zonelor legumicole, în Jurul zaţiile de partid de la Combinatul me suşite de către toţi lucrătorii de portW
sub conducerea Partidului Muncitoresc de preparaţii Petnia şi altele. tinuă şl întărirea economlco-organlzato- contrelor muncitoreşti Insămlnţlndu-se talurgic „Gh Gheorghlu-Dej” din Hune pentru a ajuta organizaţiile de bază In
Romlrv a obţinut însemnate succese In rieă a sectorului socialist al agriculturi! 6 640 hectare ISO hectare au fost data ca doara. minele din Vulcan şt PetnJa primirea eandtdaţi'or Cu toate acestea
In activitatea lor comitatele raionale,
industrie, agricultură şl culturalizarea S-a reuşit astfel ca, do la apariţia ho- loturi Individuale unui număr de 4.330 CFR. Teluş, gospodăriile colective (Veoa- în munca politică pentru primirea da
comitetele de partid dm întreprinderi,
maselor; succese care so datorese poli lărinii plenarei lărgite a CC al PM.R. muncitori din fabrici şl uzine. Insă slaba glu şi Miercurea şl altele au avut o pre candidaţi mal există încă lipsuri seri
. organiza ţlQe de bază, au fost ajutate de
ticii consecvente de pace dusă do ţara către Comitetul regional, pentru a te u- din august 1953, să la fiinţă 12 noi gos erientare a sfatunJor populare şi a corol- ocupare permanente faţă de activitatea oase deoarece nu In toate organizaţiile
noastră $1 de întregul lagăr al păcii In aupa îndeaproape de rid>carea nivelului podări) agricole colective cu 386 familii telelor sindicale a făcut ca anul acesta activelor de partid şl fără de partid, de bază există preocupare pentru primi
frunte cu U.RSS rea candidaţilor
politic şi profesional al comuniştilor şl ol şl 7 întovărăşiri agricole dintre care 6 din suprafaţa de 1.700 hectare planificate reuşind să obţină succese însemnate tn
Luând In dezbatere problemele Indus muncitorilor Aceasta a făcut ca un nu cu caracter zootehnic. pentru Irigare să fi® Irigate doar 1200 producţie şi In diferite alte ramuri d* *
triale, agricole şi soeial-culturale din re măr însemnat de muncitori, tehnicieni şi Măsurile poJrtioo-organizatorice luate hectare activitate. Pentru susţinerea sarcinilor Izvorita
giunea noastră, darea de seamă anali Ingineri, să propună o serie de Iniţiative de Comitetul regional da partid au făcut Datorită preocupării Comitetului regio Dor In această problemă au existat şl din hotfirirlie plenare» lărgite a CC al
zează Iedul Tn care şi-au desfăşurat ac preţioase, care fiind studiata şi puse In să crească capacitatea economică a gos nal de partid faţă de dezvoltarea septe zerioase lipsuri De pildă, comitetele ra P.MR din augurt 1953. darea da seamă
tivitatea organele şl organizaţiile de par aplicare, au adus un aport uriaş la mă podăriilor agricole colective gî a întovă- tului de animale, s-a reuşit să se înfiin ionale de partid Brad şl Oriştie n-au in- arată că. Comitetul regional s avut o
tid, economice şi de stat. rirea producţiei şl la obtmarea unor e- răşaritar, prin crelerea şl lărgirea ferme ţeze 6 noi Întovărăşiri zootehnice şi 3-au drumal în suficientă măsură orgaidzaţIUe preocupare permanentă pentru orientarea
Oowplndu-se de Industrie, darea de conomli însemnate lor anexe de creştere a animalelor, pă cneiat condlţl! pentru înfiinţarea altor de bazfi pentru a desfăşura o mtmcă vie propagandei de partid In vederea ridică
cearnă arată efl regiunea Hunedoara prin Numai la Combinatul metalurgic „Gh sărilor. albinelor, prtn dezvoltarea grădi noi întovărăşiri şl permanentă cu activele de partid şi rii nivelului Idenlogic şl politic al mem
grija partidului şl a guvernului, a obţi Gheorghlu-De)” Hunedoara, s-au pus în nilor de zarzavat, etc Deşi a existai o preocupare a Comite ffiră de partid Din această cauză unele brilor de parlkl şi al candidaţilor, în
nut o seamă de realizări însemnate tn aplicare In acest en 130 de inovaţii care In darea de seamă au fost arătate o tului regional de partid in asigurarea u- organizaţii de bază, In special săteşti scopul însuşirii învăţăturii marx»st-Jenl-
dezvoltarea şl înzestrarea minelor, uzi eu adus economii da peste 15 imlicrane serie de succese In acest dom emu, obţi nel baze furajere coreapunzăloare numă s-au mulţumit doar cu întocmirea tabe niste-
nelor şl fabricilor cu utilaje şi Instalaţii lei. In urma preţioaselor Iniţiative ale nute de merita gospodării, cum ar fi; gos rului mare de animale din regiunea noas lelor. In lumina hotlriril C C. al P M R. cu
moderne cp: strunguri, frez-maşini, ra- muncitorilor s-a ajun» să se confecţio podăria coleoBlvă „Brazdă Nouă” din A- tră, nu s-a reuşit ca această problemă să In continuare darea de seamă a Comi privire la pregătirea anului şcolar 1853-
boteze, combina miniere, compresoare neze blocvolţuri pentru laminoare, care pokkd de Sus. raionul Sebeş, care şi-a fie soluţionată. tetului regional arată că în luarea hotă- 1934 In cursurile jj cercurile InvSţămtn-
maşini de încărcat şl multe altele Dea- In trecut se importau, Iar la Exploatarea mărit suprafaţa oulbvabilă cu Încă 308 rlrtlor şi In executarea controlului înde tului do partid au fost cuprinşi un nu
In multe raioane din regiune $! In mo
senienea şl întreprinderile de construcţii minieră dtn Aninoasa printr-o inovaţie hectare, iar numărul familiilor a crescut mentul de faţă există o slabă preocupare plinirii lor, s-au obţinut In ultimul timp măr de peste 10 600 tovarăşi
au primit maştol de înaltă tehnicitate: adusă roţilor alergătoare de pe funicular au 58. Ferma anexă a gospodăriei are rezultate mai bune Majoritatea holărl- Cu toate rezultatele obţinute în dome
masor îl e, excavatoare, caterptfare. auto II s-a prelungit durata cu 100®/* acum 27 boi. 17 vaci cu Lapte. 71 pord, In asigurarea bazelor furajere, ceia ce nlor luate corespund problemelor ridi niul propagandei de partid, lotuşi, sa
frinează dezvoltarea şeptelului.
basculante etc.. prin care s-a sporit şi Din darea de seamă prezentată, a mal 903 al cu lină semifmă. 30 stupi şi multe cate de practica vieţii de zi cu zl a or ' manifestă tncl lipsuri serioase, datorită
mal muflt ritmul marilor construcţii paş reieşit cl pa lingă succesele obţinute de alte ramuri anexa producătoare de veni In domeniul colectărilor, contractărilor ganizaţiilor de parbri şi de stat Comite controlului şi ajutorului insuficient acor
nice. oare fac ca regiunea noastră să de organizaţiile de partid din Industria e- turi Succese asemănătoare au obţinut şî şl achiziţiilor Comitetul regional de tul regional de partid a pus de mai multe dat de către Comitetul regional organe
vină unul dintre putem iclle centre In partid şi-a intensificat munca politică.
xlstă totuşi şi unele organizaţii care încă gospodăriile colective „Iile Plntibe" din ori în discuţie felul In rare comitetele lor şt organizaţiilor de partid, lucru e#
dustriale Influenţlnd In mod pozitiv masele de ţă
nu-şl exercită pe deplin ralul de condu Dobîrca şi „Steagul Roşu” din Miercurea, raionale elaborează hotărîrtie şl organi 8-a manifestat fn mod deosebit tn raioa
Potrivit prevederilor hotărî retor plena cător politic la locurile de muncă. Sini raionul Sebeş. „Partizanii Păcii” din Cis- rani muncitori In valorificarea produse zează controlul îndeplinirii lor, combă nele' Sebeş şl Orăşbe
rei lărgite a CC al PM.R din august cluar organizaţii de partid oare dau Im lel. raionul AJba, precum şi multa alte lor prin comerţul de stat şl cooperatist, tând sistemul blroeratnc ce B-a m ana f est st O contribuţie însemnată In munca co
1953, Comitetul regional de partid a sta- portanţă numai unor secţii Iar pe altele le ţospodănl colective din celelalte raioane contnbuond astfel la o mal bună aprovi la unele comitete raionale In ce priveşte mitetului regional, se arată In darea da
biU/t un program de măsuri concrete în negHJează, pe motivul „că n-ar prezenta Datorită întăriri! ecanomlco-organJzato- zionare a oamemior muncii transmiterea hoLărtrMor la organizaţiile seamă, a adus-o agitaţia politie* tn rin-
drum'nd In mod permanent organele da o aşa măre Importanţi". Aceasta'duce la rlre a gospodăriilor colective, venitul ma Astfel, la colectările de came, plănui de bai 3. «lul maselor, care a lămurit conţinutul
partid şl economice tn vederea lămuririi lipsuri serioase, care pe Ungă faptul că lerial al colectiviştilor a crescut simţi anual a fost realizat în proporţie de 67t»/ 0 . Cu toate rezultatele bune obţinute In hotlrirllor partidului şl cuvernulul sl a
şl mobilizări! maselor largi de oameni al îngreunează organizarea procesului de •or. O buni parte dtn colectivişti şi^au la lină in proporţie de 101 «/*, iar plenul domeniul luării hotărtriloc şl organizării problemelor de politică Internaţională
muncii la înfăptuirea lor. producţie, împiedică şl' realizarea sarci construit case, şi-au cumpărat mobilă de achiziţii şl contractări a fost depăşit raotroiulul îndeplinirii lor, la unele or Dar cu toate rezultatele pozitive nbţinu-
In această direcţie, Comitetul regional nilor de plan nouă, aparate de radio şl multe alte bu cu ZiB/o La colectările de produse cerea gane şl organizaţii de partid se mani le. mal slnt încă organizaţii de bază. care
de partid, primind un sprijin deosebit Lipsurile se mal datorese şl faptului c8 nuri. Colectiviştii Moranj Raraschlv® din liere pînă la I seplembrie, In raport cu festă lipsa de operativitate şl eficacitate nu se ocupă de conducerea muncii cu a-
dtn partea C C aj P M R. a reuşit să ri organizaţiile de partid nu ajută suficient OIrbova, Bogdan Partenle din JUa şl al trelerisul, planul anual a fost realizat In Ca o cauză a lipse! de eficacitate tn con gttatorlt şi nu-l Instruiesc periodic şl
proporţie de 63*/&
dice la un nivel mal înalt munca poli conducerile administrative ale întreprin ţii şl-au construit case. iar Preda Toan trolul îndeplinirii hotăririlor este aceea operativ Aşa se Intlmplă in organizaţiile
tică de masă Aceasta a permis organi derilor şl organizaţie sindicale, Tn apro din Peşleniţa şi-a cumpărat motocicleta * cl Comitetul regional de partid ou s-a de bază de la Secţia 11-a CFR Sime-
zaţiilor de partid sl orească in munca vizionarea cu cele necesare la locurile din veniturile obţinute prlD culele mun Faţă de aceeaşi perioadă a anului tre preocupat Îndeajuns de calificarea lucră ria. Mina Aninoasa, organizaţia de bază
lor, să sprijine şi să conducă organele de producţie şl nu folosesc din plin uti că prestate In gospodărie. Asemenea e- cut. acrul acesta oamenii muncii de la torilor din aparatul de partid Aşa se din oomuDâ Hărău $1 altele.
economice, slndioala şl de UT.M , pentru lajul O asemenea Lipsă sa poate cons vempla aîtvt multe în regiunea noastră oraşe şl sale au primit pnn comerţul de face că secţia Industrie grea n-a execu Tn problema culturalizării maselor, da
a organiza mai temeinic procesul de pro tata La uzinele „Victoria" Căi an, la ml stat ţi cooperatist mai multe produse ali tat întotdeauna un control caUfioat asu
Comitetul regional de partid a luat o
ducţie pentru folosirea Tn mod raţional nele Lupeni Şl Fetirila. ate., lipsuri care serie de măsuri pentru asigurarea unei mentara şl Industriale Astfel prin co pra procesului de producţie din unele rea de seamă apreciază, că s-au obţinut
deosebite.
rezultate
Au luat
teei
fiinţă
a maurul or gl agregatelor, pentru antre trebuiesc grabnic curmate îndrumări Juste şi operative a agricultu merţul de stat şi cooperatist au fost dis întreprinderi rămase In urmă. tecţia a- de noi cămine culturale, echlp» artistice
narea unui număr tot mal mare de In continuare, darea de zeamă erată rii. trirmţiAd la sate peste 80 de cadre tribuite cu ieo/ c mai multe produse ali grară n-9 venit întotdeauna cu propu de amatori, etc., care au desfăşurat o vie
muncitori, tehnicieni şl Ingineri tn între mentare, Iar prin trusturile alimentaţiei
străduinţa depuaS de organizaţiile de par pregătt|e şl destttutnd pe altele care s-au neri concrete pentru îmbunătăţirea mun activitate In rlndurlle ţăranilor muncitori.
cerea sccIoJistl si aplicarea metodelor tid, economice şi de stat pentru tradu abătut de la hotărirîle şl Instrucţiunile publice cu 36o/p mal multe produse cii unor comitete raionale în problema
de muncă înaintate Grija partidului şl guvernului faţă de Totuşi, datorită ajutorului ştab dat de
cerea in viaţă a prevederilor hotărlrdor CC. al PMR transformării socialisto a agriculturii sfaturile populare în selecţionarea cadre
Ca un rezultat al acestei munci. In din august 1933, cu privire la mărirea oamenii muncii din regiunea noastră a-a Asemenea situaţie s-a manifestat şl In
Prin măsurile luate de Comitetul regio
lor corespunzătoare pentru cămine cultu
cinstea zalei de 23 August, In bazinul producţiei bunurilor de larg consum. Re nal de partid, succese de seamă au obţi manifestat el prin dezvoltarea construcţi cadrul eecţte» de propagandă şl agitaţie rale, mal există Inc* directori de cămine
earboolfer Valea Jiului. au fost cuprinşi ilor ds locuinţe pentru muncltorL In anii
zultate frumoase tn acest domeniu s-au nut şl întovărăşirile agricole din regiune, Comitetul regional de partid, se arată culturale elab pregătiţi etît politic cit şl
tn întrecerea socialistă mii de muncitori 1953—1934 au fost date în folosinţă oa
obţinut Ja Fabrică „Simion BămutJu*' d>n cum ar fî cele dJn raioanele Alba, Qis In darea de seamă, apreciază că alege profesional, cere frinează buna desfăşu
mineri, dintre care peste 10 000 lucrează menilor muncU din Hunedoara şl Valea
Sebeş. „Vidra” Orăştle, DR UM Petro şl altele rile organelor conducătoare de partid au rare a muncii culturale
după metode sovietice, iar peste 2 900 şani, Combinatul „Oh. Gheorghlu-Dej" Jiului peste 4 50C apartamente dus 1® îmbunătăţirea muncii organizaţii
^nt fruntaşi al întrecerii socialiste Sub Hunedoara, care produc mari cantităţi Darea de seamă a arătat Tn continuare Mal există Insă lipsuri in ceea ce pri lor de partid, ia creşterea maturităţii po *
îndrumarea organizaţiilor de partid, or bpsurUe grave manifestate In munca Co
de bunuri de larg consum : maşini de mitetului reglonzj de partid, care au fă veşte calitatea construcţiilor, ceea ce de litice a membrilor de partid, (a îmbună In încheiere, darea de seamă a Comi
ganizaţiile de tineret împreună cu cela gătit, lămpi de gătit, unelte agricole, ma cut ca Importanţa întovărăşirilor agricole notă slaba preocupare a conducerilor în tăţirea activităţii lor to procesul de pro tetului regional arată principalele sarcini
sindicale, eu format peste 430 de brigăzi şini de cusut, mobilier casnic, etc La fel, să fie nesocotită, ajunglndu-se in unele treprinderilor de corutruoţii faţă de ca ducţie Majoritatea membrilor de partid ce revin organelor şl organizaţiilor de
de producţie ala tineretului Toate aces s-a dezvoltat şl Industria locală care a litatea şl stflul construcţiilor. au manifestat exigenţă tn alegerea orga partid In vederea înfăptuirii prevederi
tea au însufleţit avlntul bravilor noştri pus In comerţ: marmeladă, siropuri, con părţi la fnCSlciri ale statutului model şl S-au construit un număr de peste 70-J nelor conducătoare prin faptul că nu au lor plenarei din augiurt 1933, precum şi
mineri, mre au reuşit să obţină o însem serve şl altele. Astfel, de la apariţia ho- ale indicaţiilor dale de C C al PMR de locuinţe individuale pe baza cooperă mai ales pe unii secretari sau membri el grija deosebită pe care trebuie să o a-
nată victorie prin realizarea samartor tărlrii din august 1953 şl pînă în prezent, Aşa se face că în raioanele Haţ-g şl Hu rii între locatari s pe baza creditelor a- birourilor care mi au depus o activitate corde toţi membrii de partid dezbaterii
de plsn pe Întreaga Val» a Jiului tn au fost produse de către Întreprinderile nedoara. comitetele raionala de partid, eordate de stat. satisfăcătoare Deasemenl. alegerea orga proiectului Statutului modificat al PMR
proporţie de 101,W/o- datorită neînţelegerii sarcinilor de răs îl proiectului de Directive ale celui de
republicane şl din industria locală bu- pundere pe care le au faţă de consolida Pentru culturalizarea maselor de mun nelor conducătoare a scos la Iveală slaba
In urma îmbunătăţirii muncit organi at IT-lea Congres al P MR cu privire la
nun de larg consum in valoare de peste rea organizatorică şl economică a gospo citori şl ţărani, o mare amploare au luat preocupare a organelor de partid faţă de
zaţiilor de partid, a crescut mult răspun dăriilor agricole colective şl a Întovără conrtrucţule culturale Slnt In curs de dezvoltarea e gri cult urii in următorii 2-3
derea faţă de îndeplinirea planului, fapt 50 000.000 lei şirilor şi datorită prvactldl lăsării lucru construcţie, prin autolmpunere. 34 de că munca In rlndurlle tineretului şl femei ani A coate documenle de partid de Im
care a tăcut ca acestea să sa intereseze Arăttnd succesele obţinute în domeniul lor. portanţă istorică In viaţa ţării noastre,
ca fiecare om al muncii, secţie sau în bunurilor de larg consum, darea ds sea rilor să meargă de la arne. au lisa» cs mine culturale 91 numeroase şcoli. Comitetul regional de partid cu toată
mulle întovărăşiri şl gospodărit colective
treprindere, aâ-şl îndeplinească sarcinile mă combate cu putete unele slăbiciuni aă se dezvolte slab Încă de la înfiinţa Au fost electrificat® pină acum 17 co munca depusă n-a reuşii să Imprime vor trebui să fia dezbătute In aşa fel In
ce-i revin dm planul de stal Succese în care s-au observat la cadrele de partid rea lor mune şl 29 jale ceea ce a dat posibilita -răspunderea faţă de sarcini la toate or cit aceasta să ducă la întărirea vieţii de
această direcţie s-au obţinut la Combi 8» Tn special atitudinea unor conducători tea 6ă funcţioneze 42 de staţii de radîo- ganele de parWd şl să ereleze o atitudine partid, la Întărirea muncii politice de
natul metalurgie „Gh GheorghiU-DeJ’" Superi ic ialitatea cu care mulţi din ac Lieore cu un număr de peste 22000 de prielnică pentru dezvoltarea Criticii de masă În rîndurile ţăranilor muncitori ş(
de întreprinderi precum şi a unor preşe tiviştii Comitetului regional de partid au difuzoare.
dm Hunedoara, unde in urma întrecerii la lărgirea sectorului socialist a) agri
dinţi de sfaturi populare, cărora cu toate irartat problemele agriculturii, a făcut ca Cu ajutorul partidului şl guvernului Jos, fapt care a dus ca unii tovorăşi cu
pentru titlul de „secţie fruntaşă", secţia aceştia si nu seriseze la timp principa e-au construit In regiunea Hunedoara munci de răspundere, prin diferite for culturii.
că 11 s-au făcut numeroase propuneri de
Oţdarle Siemens-Martln a dat peste plan lele probleme care se ridicau pe teren peste 360 de instituţii sanitare; 9.090 de Organele de pardd şj de stat trebuie
către oamenii muncii In vederea desco me. aâ grtuie critica. Mai slnt cazuri
3100 tone otel, Iar secti* laminoare 4 2 000 şl astfel să nu poată da îndrumări con muncitori din regiune şl-au petrecut con cind lucrătorii din aparatul de partid nu să acorde o grijă deosebită tmbunătăţlri!
peririi şl valorificării resurselor locale şt a
tone laminate, devenind secţie fruntaşă crete organizaţiilor de bază. In acelaşi cediul tn staţiunile de odihnă şt climate muncii organizaţiilor de bază din expiat
produce mii de noi sortimente de bunuri, rice. iar protecţia muncii est® asigurată îndrăznesc să critice lipsurile biroului si
Rezultate Importante tn îndeplinirea pla greşală a căzut şt o parte din activul urile miniere, din metalurgie şl din In
nu le-au dat atenţia cuvenită. în cea mal mare parte prin contractele In mod deosebit ale secretarilor, dato
nului a avut şi colectivul de muncitori sfatului regional, da re a fost criticat în dustria uşoară, pentru a asigura înde
Comitetul regional, apreciind că există colective ale Întreprinderilor rită faptului cl nu întotdeauna se ere
de la Complexul C.F.R. Slmetla, iar pen repetate rinduri pentru lipsurile sale tn plinirea pianului la toţi indicii şi pentru
încă multe lipsuri tn valorificarea resur lor* Climatul corespunzător pentru acea
tru realizarea ş> depăşirea sarcinilor de tratarea problemelor Ivite tn agricultură ir sta a dezvolta continuu producţia bunurilor
selor locale, consideră că pe viitor este
plan. Depoul CFR Teluş. Fabrica „I Mai" Slabă a fost munca politică pentru a- Munca de conducere polittco-organi2a- Darea de seamă arată că o atitudine de Larg consum de calitate superioară,
necesar să fie îndrumate mei îndeaproape
Petreşti şi Întreprinderea „Ceramica” frogenea ţărănimii muncitoare in diferite toricâ. arată In contnnuare darea de sea asemănătoare faţă de critică au şi unii care să satisfacă cerinţele cres-dnde ale
organele de partid precum şl cele econo
Baru Mare, au obţinut drapele da forme de asociere pentru lucrarea pă- mă, s-a tmbunâtăţit simţitor tn ultimul tovarăşi din birourile raionala de partid, oamenilor muncii.
mice şl de stat, pentru a studia şl a fo
fruntaşe pe ţară pe namură de produc mlntuilul cu mijloace mecanizate timp CJHăurindu-se după prevederile ple ca tovarăşii: Boureanul Ştefan prlm-se- tn vederea îmbunătăţirii muncii Ideolo
losi cu răspundere aceste bogăţii, în sco
ţia. In scopul înfăptuirii prevederilor pJe- Aceasta o confirmă faptele că In regi narei din august 1953, Comitetul regio cretar al Comitetului raional Hunedoara, gicei darea da seamă ara IA că organele
pul măririi producţiei bunurilor de larg
narei CC. al P.M.R. din august 1853, Co unea noastră există sule de cereri ale nal de partid a îndrumat organele şl or Juhasz Ca rol pnm-secretar ol Comitetu de partid, au datoria să ridice neconte
consum, pentru aprovizionarea oamenilor
mitatul regional a Îndrumat organizaţi’ ţăranilor muncitor» care s-au hotărî» a ganizaţiile de partdd spre întărire® conti lui raional lila, Blaga loan secretar al nit calitatea educărd marxlst-lenlniste a
muncii cu cele necesare.
Jle de partid pentru a pune tn centrul se uni in întovărăşiri şl gospodării agri nuă a legăturii lor cu masele, prin creie- Comitetului raional Petroşani, care în cadrelor, a membrilor de partid si a can
preocupării lor, mărirea producţiei şi re ir cole colecNve Insă cane nu aînt rezolvate rea In organizaţiile de partid a acUvetor vorbe slnt de acord cu critica insă io didaţilor. ta aşa f#L ca aceştia să de
ducerea preţului <*.e cost. In scopul ob .Darea de seamă s-a ocupat tn conti de organele de partid şi de stal de partid şi în Jurul lor a numeroase ac fapte o resping. vin 5 luptători neobosiţi şl Intransigenţi
ţinerii unei abundanţe de mlrfiiri Indus nuare despre faptul că regiunea Hune Cu deosebită putere, darea de seamă a tive lără de partid Deaseraeni, In darea de seamă se com raţă de lipsuri, să apere ca lumina ochi
triale Ca nn rezultat al acestei preocu doara are, pe lingă un sector industrial scos <n relief faptul că Comitetu! regio DeosemenJ. Comitetul regional s-a în bate atitudinea de coooloşlre a lipsurilor lor unitatea partidului, să demaşte cu
pări. la Combinatul metalurgic „Gh puternic şi un important sector agricol nal de partid n-a dat atenţia cuveniţi grijit îndeaproape de îndrumarea muncii şl tendinţa de e sa tacă paradă tn Ju îărie orice uneltire a duşmanului de
Gheorghiu-Daj" din Hunedoara, pe tri de care Comitetul regional de partid s-a muncii potHJce în rîndul ţăranilor cu organizaţiilor de bază cu activele de rul realizărilor. O astfel de atitudine s-a clasă 1 şi să lupte cu toate puterile pen
mestrul II al acestui an, s-a realizai la ocupat In bună m3sură. reuşind să ob gospodării mic! şi mijlocii tn scopul ri partid şi fără de partid, combătînd cu manifestat In activitatea biroului comite tru înflorirea patriei şi apărarea păcii.
preţul de cost o reducere de 0,99/o peste ţină succese traemnate pe calea sporirii dicării producţiei la hectar prin folosi tăile manifestările de formalism şi înţe tului raional Brad. Imprimată de fostul
sarcina planificată, iar clşUgui muncito- producţiei agricole prin cointeresarea rea pe scară largă a color mal înaintate legere mecanică a.acestei importante pro prlm-seoretar Ard el ee nu Ion şl în biroul (Dezbaterile asupra dării de seamă,
vor fi publicate In numărul următor
rdor fiind cu 26,9®/ 0 mai mare faţă de
malepialâ a ţărămnjil mufttlloare cu gos melode. bleme. regional U.Ţ.M, al ziarulm).