Page 14 - 1954-09
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 73
Piese de mare tonaj Un cămin cultural modern
i succese în cinstea Conferinţei regionale de partid
Zilele trecuta, turnătorii de la Combi S-au ndical tlscloranu cu toţii, ca un dee-tul. ba că varul treboie procurai din
natul metalurgic „Gh Gheorgtuu-Dej" dui singur om, ea să-şl clâdeafcă „palatul" suree locale, şl multe alte neajunsuri
Conferinţa regională de partid a Jott întâmpinată cu mult entuziasm de către oamenii muncii din regiunea noastră Hunedoara, au turnat cea de a 6-e oală 1a oare moşi» $t strămoşii lor nici n-au Dar cu hărnicia lor şl cu sprijinul or
Nenumărate schimburi de onoare organizate cu acest prilej, au constituit o nouă ocarie de afirmare a recunoştinţei de mare capacitate Aceste oale care au putut gindi $i-au luat bunica nepoţeii ganelor de partid şi de stat locuitorii din
1 aţă de partid, Îndrumătorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre. o capacitate de 11 mc., sint utvlirate le de mînâ şi au plecat să puni piatra dc Săaciori au învins toate acesta greol&ţl
evacuarea zgurei de ta furnalele man 3 temelie. §i-au lăsat femeile treburile Numai sutele de zile de muncă volun
dintre acestea deservesc deja marele fur- caselor, şi au pornit aă pună şl ele ală tari. au adus o contribuţia tn valcare de
RezuLtatals înscrise ou această ocazie, De asemenea brigăzile de economii din Un aport deosebit la îndeplinirea şi naJ nr 6 turi de soţii şi fii lcr o cărămidă la ri pesta 120 000 lei Dar săsdoraniî au dat
vorbesc destul de convingător Publicăm complexul nr 3 conduse de tovarăşi* depăşirea angajamentelor luate cu aceas Turnătorii Strempel Canol Kiij Ştefan dicarea căminului evdtura] $i ca autoimpunari pentru acest minunat
lchiim Mlhsi şl Bucur Nieo-lae, au obţi tă ocazie, l-au adus fruntaşii întrecerii Furca loan. Nemeş Gheorghe, Laucae Toţi săsciorerull. cu sprijinul dat de eta< local al culturii, peste 45 mii de lei
mar jos câteva din renzLtalede obţinute :
nut realizări de Indici de 2,67 şl respec *001*3liste Baaanab Mtrcea. Lupuţ Corne Odisel «1 alţd, de sub conducerea comu au pomii la construirea căminului cul Astăzi, cu aceei cămin cultural se rr.in-
Uzina „Victoria" Călan tiv 2.65 exemplul acestora brigăzile lia din secţia bianâna, Veida Aurelio. nistului Păcuraru loan maistru şef, se tural. care astăzi se ridică falnic peste dre^te nu numai comuna, dar si întreg
noastră
regiunea
Este
Sebeş
Popa RafiiLa şl Szegedi Mihaj din secţia
sl
raionul
mîndresc că lor le-o fort încredinţată tur
Urmlnd
satul acestor oameni harnici
complexe ale tovarăşilor Buse Alexandru, croitorie, caro lucrtnri pe faze de lucru, narea unor asemenea oale. primele de a- Nu a fost deloc uşor să construiască unul dintre ceJe mai frumoase cămine
Schimbul de onoare organizat la uzi
Buzea Gheorghe şl Hauptkom loan, au au înregistrat depăşiri de 100 —-231 °/ 0 - cest gen din ţara noastră un asemenea „palat ai oulturla 1 ’ —■ cum Culturale construite in ultimii ani 1n re
na „Victoria" din Căkn. a lăout cunos
înregistrat indici de 1,13—2,36. Şl eeib»lţi De la secţia fabricaţie 8-au remarcat Nu le^a fast uşor turnătorilor $1 lupte li zic săsciorenll — care fă aibă cinema giunea noastră Şi asta se datoreşte hăr
cut realizări importante obţinute do oa
muncitori şi-au adus partea lor de con în mod deosebit tovarăşii Oprean Ion, eu greutăţile Practica de zl cu zl l-a în tograf şi teatru, bibliotecă sală de citit, nicii al şl hotărînl cu care au ştiut ţe> dm
menii mtmeli de aci In ziua schimbului,
tribuţie In această zi. Minerii de la ca lovan file,, Mi hai Ana ş» utemistul Bor- văţat multe La prima turnare au dat etc.. unde să poată participa nu numai Săseiori să ducă lucrul pLnă la capăt;
s-o Înregistrat la turnătorie o depăşire «o? Alexandru, cu depăşiri Intre 60— greş - aplicaseră greşit „atacul" (punctul hărnicie care este caracteristică tulurn»
de plan de l.fi'/o, »ar la furnale o depă riera de piatră printre care şi tov Jur- locuitorii din sat el din întreaga comună
că loan. Năooară Pompiiiu şi Mlclfilan 68»/o pwr care intiră otelul în forma da turnare, Uneori au fost lipsuri Ba nu ajungea oamenilor muncii ee lupta pehtru un trai
şire d» 3,70/c i 11 nu fueasa plasat la locul potrivi».!. Turnă cărămida, sau materialul lemnos nu era şl o viaţă fericită
Echipele de turnători conduse de to Cllaudtu, şi-eu Îndeplinit indicele de plan ■•'
varăşii Teaacâ Ignat ce lucrează la sor In proporţie de 3,62. La mina Aninoasa torii au Irvtfmpinat greutăţi şl ln cea ca
priveşte uscarea „miezului', mzi ataş In
timentul tuburi şi ceea condusă de tur Um.puil iernii. Din i/iiţiri/iva unui colectiv
nătorul Novac lo&lf de la c o chile, au do Combinatul metalurgic Li mina Aounoasa, ziua schimbului de de tehnicieni şi munolton. a fost cons
bândit depăşiri de plan de SS Şi respectiv onoare, a fost mîi rodnică decît toate zi truit un acoperiş specia] de tablă In for
-»20/ . Hunedoara lele acestei luni ma unui uriaş clopot cu ajutorul căruia
0
Echipele de fumaJişti de la furnalul Un frumos succes au doblndlt oţeîarii In abataje, pâcinltu] pikamarnlor nu
numărul 2 din schimbul tineretului, con înceta o clipă, meomeu subterani du mal se menţine căldura In jurul „miezului"
hunedoreni in ziua schimbului de cmoere de nisip al piesei pentru uscarea tui ra
duse de tovarăşii Munte an u Ionaşcu şl pridideau cu transportul vagonetelor pJme
Atei. s-au elaborat In această zi două pidă. Rezultatul acestui procedeu este că
Arghlr Oonstantin au dat cu 45’/ 0 mal şl goale, Iar munca era mai spornică ca
şarje rapide. In fruntea oţeJanllor s-a uscarea se face acum Intr-un bunp mult
muitl fontă peste norma zlilnică. altă dată
clasat echipa condusă de primtopitorul m&l scurt sl se reallrează totodată În
La secţia transporturi, mecanicii îbarc Andruţ Gheorghe oare Şl—a realizat gra Nu era de glumit, exploatarea Aninoa semnate economii de cărbuni
loan şl Petricălolu Gheorshs, au obţinut sa îşi luase angajamentul ca in acel
ficul cu 120,]«/ 0 schimb de onoare să întreacă planul zil Pricepuţii turnători execută de fapt nu
depăşiri de *3®/,. iar manevrantul Plairel Harnicii muncitori de La laminoare din numai oaJe de mare rapacitate, ci şi alte
Gheorghe o realizare a plenului de l62«/ 0 schimbul tov Andreescu Gheorghe au ob nic cu pesle 2S0 tone de cărbune De a- piese de mare tona) ca : oale pentru eva
Colectivul atelierului mecanic şi-a dat şl ţinut la sfinţitul tuaruiui o frumoasă şi ceto, minerit lucrau eu forţe sponta, pu cuarea zgurel de 1a furnalele vechi, cu o
el aportul la obţinerea de rezultate fru bine mentală victorie, norma fiind rea nând în practică toate cunoştinţele lor capacitate de S 35 m c, valţuri pentru
moase In muncă Fruntaşul In întrece lizată in proporţie de l'27.3°/o Rezultatele eforturilor depuse n-^u in laminoare, dispozitive ds răsturnare pen
re socialistă Gaburâ Adalbert şl tovarăşul Elanul muncii creatoare a avut im tîrziat să se arate Din fiecare sector erau tru oalele de fontă de la furnalul nr 6
Lotou losif. au dat ou 65 şi respectiv larg ecou şi in rinduTile fumallştllor oare trimise spre „ziuă" sute de vagoane în necesare la turnarea pe bandă, etc
30°/o mal multe produse alături de celdallţi munoitorl, s-au stră cărcate cu cărbune de bună calitate.
La sectorul I. brigăzi de mineri ea caîe
Depăşiri de 34—S'IO/q au reaJirat şl to- duit si întâmpine Conferinţa cu noi rea
conduse de Gfllâbuţ Gngore, Broda Nico- Cultură fizică şi sport
vuuâşb Lazăr Arcadle Şi Dila loan de la lizări In muncă In rhra schimbului de lae şl Blăjean loan au scos ln ziua schim
fenaVla j precum şi echi/pa tovarăjuîul onoare, brigada formalistului Oindea lo- bului de onoare cu 24 şl 70 de tooe de
Rritfhil Ferdinand de la vinzăni slf a îndeplinit norma cu 102.3 la sulă. Primii în spor*
cărbune peste angajamentul luat. Planul
din ziua aceia pe întregul sector a fost primii în producte In fotografie: căminul cultural din Sdjctori, de curînd Inaugural
1. C. S. Hunedoara Fabrica „Vidra ‘ Orăştie depăşit cu 192 tone de cărbune In practicarea duHniril flalce ji a spor
De asemenea, brigăzile conduse de har- tului în regiunea noastră s-au înregis
însemnatele depăşiri obţinute de mun La Pabnca „Vidra" din Orăştie, re nioil mineri Both Beta, Moldovanu Vasiie trat succese de seamă A crescut numă Ziua pompierilor din R. P. R,“
citorii de la I CS Hunedoara In toate zultatele schimbului de onoare organizat Şl aWelei care şi-au dapăşit angajamen rul participanţilor la competiţiile spor fi
perioadele acestui an. au găsit o mal In cinstea Conferinţei regionale de partid, tele cu 10 şl 20 tone. eu făcut ca secto tive de masă, a creacul mâiesttia spor In fiecare an la 13 septembrie, se jata şl voluntare de pază contra incen
Largă ewpresie In rezultatele Înscrise 1n au fost deosebit de lrumoese\ planul pe rul IV (Priboi), să-şi întreacă planul zill-
tivă Cele 295 colective sportive din re sârbitoraşte „Ziua pompierilor dm R P.R " diilor Marele număr de întreceri ce se
schimbul de onoare organizat în cinstea întreaga fabrică fiind realizat in propor mc ou peste 120 tone de cărbune giune cuprind 29.79G sportivi dintre care Această zi constituie uh prilej de trecere desfăşoară Intre aceste formaţiuni, Ilus
Conderintel regionale de partid. ţie de 160*/«- Renul tale frumoase au obţinut şl bri 6.200 femea In revistă a realizărilor obţinute de pom trează Interesul lot nvn mare el maselor
La complexul nr. 2 al 1C S H , brigada Rrvntre brigăzile fruntaşe care şl-«u găzile de mlnerri conduse de tovarăşi! Imbinîftd cu succes munca sportivă cu pieri în lupta pentru apărarea bunurilor pentru problem^e tehnici prevenirii »i
UTM fruntaşă In întrecerea socialistă depăşit angajamentele, se află : „Briga Turlui loan. Turaciuc Mihai şi altele, ds munca oreatoare din fabrici Ş» uzine, gos poporuhu muncitor, împotriva incendii stingerii incendiator Zi de zi. capătă o
condusă de tovarăşul lonescu Peiru, a da păcii” cu o depăşire de 69°/o. urmată la sectorul III., care şl-au depăşit planul podării eoleotlv^ Instituţii de Invăţă- lor, un prilej de cultivare e tradiţiilor de tot mai largă dezvoltare mişcarea inova
Înregistrat In ziua schimbului de onoare de brigăzile utemiste I, 121 şi IV, care ou 151 de Ion? de cărbune mint etc-, sportivii noştri obţin succese luiplă ale pomipieriJor. ai căror Înaintaş» torilor In rinduirile pompierilor, caro
o realizare a indiceflui de plan de 2,12 au înregistrai depăşiri Intre 32—63«/o- Exploatarea Aninoasa şl-a depăşit an Însemnate atît ln sport dt şl ln produc eu luptat glorioşi pe Dealul Spini In a- luptă pentru o 1naMă tehnică In s»in--*a-
ier bMgada de fierari betonişll condusă Secţiile croitorie, blănărie şi fabneaţie. gajamenlul. In ziua schimbului da onoare, ţie nul 1848 împotriva cotropitorilor turei rea Incendiilor şl pentru a gă^l cele mai
de tovarăşul LasJo loan a realizat un In au avut depăşiri Ln proporţie de 29— dlnd cu 376 tone mai mult cărbune peste Aşa de exemplu, tinerii de La fabrica Pe vremea regimului burghezo-moşie- practice procedee de prevenire a lor
dice de 2.27. 900/, plan „Simian Bămuţiu” din Alba Iulia. ca resc, fostele formaţiuni de pompieri eiau Datorită muncii politice desfăşurată de
Mandac Gheorghe, Dătan Nlcoitaa, Gllgor ’ slab Înzestrate, cu un utilaj demodat şi
orgintoaţtita de partid şi UTM din uni
Florie». Mlndreacu loan şi alţii, şJnt pri
Bunuri de larg consum peste plan încă o victorie mii Ln sport, primii In producţie, zilnic de proastă Calitate, Iar lupta împotriva tăţile de pază contra incendiilor, în rln-
mod
pn-
Intr-un
Incendiilor
dusă
era
dezvoltă
se
tot
pompierilor
durile
mai
deplşlndu-ri normele. reaJlzlnd economii mltov. mult spiritul de vigilenţă curajul şi e-
Luna trecuitfi. In cadrul Întrecerii so secţia argăsitorie cu o depăşire de nor Cooperatorii meşteşugari de la coope de materiale şl efectuând lucrări de bună Paza contra incendiilor a luat o mare rolamul Un mare număr de pomctatl
cialisto ce 3-<a desfăşurat Intre munci mă de 79 la sută rativa „Moţul" din Bala de Crlş. eu în caii tete dezvoltare in ţara noastră după 23 August din unităţile de pază contra Incendiilor
torii fabricii „VidTa" din Orăştie, nu O mare atenţie a acordat colectivul registrat Încă o victorie In munca lor. ir 1944 Acest fapt a făcut să se reducă In au fost decoraţi cu ordme $1 medalii p?n-
meroşi oameni al muncii au înregistrat fabricii, producerii a cît mal multor bu depăşlndu-şl plamui global de producţie, mod considerabil numărul Incendiilor şl tru munca Ireproşabilă, spiritul de sa
depăşiri însemnate. Printre aceştia se nu nuri de larg consum ln luna trecută s-eu pe luna august eu 1 la sulă. Sporlivl din regiunea noastră pagubelor provocate de acestea. In anii crificiu şi abnegaţia dovedită in lupta
mără şi tovarăşii Nosek Kalman, Zaharie produ9 paste plan 250 căciuli pentru co La unele sortimente, ca de pildă la în loturile naţionale care au trecut de la eliberare, unităţile contra Incendiilor. Frzntre aceştia se 2â
sandale bărbăteşti s-a dat un număr de
llllsabeta, Şlef OomeAia. Maltei Elena. pii, 75 capişoane, 200 perechi de mănuşi In sezonul sportw din wara acestui an de p&2ă contra Incendiiior au fost dotata ««se tovarăşi ca Leoveanu toan Preotu
Bl perechi peste plan ; la comenzi şi re
Popa Rafii a şi Mlhal Ana. care au înre de protecţie, 130 misade de vulpe. 210 paraţii s-au executat lucrări pesle plan rezultata demne de evidenţiat au obţi cu puternice maşini primite din URS S Gheorghe şl «iţit. care şi-au riscat viaţa
gistrat depăşiri de norme cuprinse Intre misade din furdale rea tur (din piele ar- In valoare de 55.000 Ie), Iar la produse nut atleţii Blnţlnţan Elene. Oehuţ loar», şt ou maşini fabricate In tară. ou utilaj în nenumărata rlndurl pentru a salva
Graleştein
tehnic de bună calitate
Damei
—
tăni
recordmanul
S4 şi 700/» găsită) 20 perechi de mănuşi din furdale nerepartiMle s-a înregistrai o realizare noastre la ciocan, Ştaf Letipa, toţi de la Prin traducerea din limba rusă a o se vieţi omeneţtî şi bunuri preţioase, de
furia distrugătoare s flăcărilor.
Din cele 20 brigăzi ce există In ca şl 130 căciuli din furdale Valoarea a- de 107 la sulă colectivul sportiv „Metalul" Hunedoara rie de manuale lehnice de cpeeialîtate La 13 «eptembrie. „Ziua pompierilor din
drul fabricii s-au evidenţiat ln e- cestor produse date peste plan. este de Succese frumoase a obţinut ln munca Tot din acest colectiv au obpmut succese munca de prevenire şl atingere e In R P R’’ pompiem din unităţile de pază
6a. brigada 11-e U T M-lslă condusă de
ceastă perioadă brigada IH-â U.TM de 116 275 lei. de seamă şi Constantiinescu Vasiie, Fillop cendiilor a fost ridicată la o treaptă su contra incendiilor, membrii formaţiunilor
tovarăşuâ Lfizâruţ loan II de la secţia
la secţia fabricaţie avlnd o depăşire de La obţinerea acestui Irumos rezultat a Adalbert şl aJţii, In ramura lupte clasice perioară, desfăşurîndu-se pe baie ştiin angajata şl voluntare de pază contra in
tMpuit, care şl-a depăşit eu regularitate apoi Vel leu Dumitru şd Florea la discipli
13S*/«, brigada I-a de economb de la contribuit întreg colectivul fabricu re- noima de producţia cu 30—50 la sută. na fotbal ţifice Unităţile de pază contra incendii cendiilor trec In revistă succesele obţi
acţta blănărie care şl-a depăşit planul marclndu-se în deosebi tov. Basarsb Mit- Iar fcovurăsul Megyari loan, Pantea A- Colectivele „Minerul" Petroşani şl Mi lor au astăzi sarcina principală de a nute plnâ acum şi se angajează să mun
preveni izbucnirea incendiilor, a cunoaşte
oantatattv ln proporţie de 730/tj, şi bri cea de la secţia blănărie. NtriS Florian, dalhert şl Alexe Lucian, şi-au depăşit nerul - Lupent de asemenea cuprind spor toate cauzele care provoacă Incendii, pu cească şl mal Intens, pregJtindu-se te
normele eu 25—40 Ia sută O muncă rod meinic pentru ea tn lupta lor. apărind bu
gada IV-a de calitate de La secţia croi Trakeny Ştefan şi Iovan LLie de la fabn tivi de valoare La disciplina fotbal au ţind astfel lupta pentru Înlăturarea »
nlcă au desfăşurat şi cooperatorii Doblr- nurile poporului muncitor împotriva in
torie care a obţinut o depăşire de normă eaţie care au înregistrat depăşiri de nor dovedit calităţi deosebite Ccouşe Gheor- eestor cau2e. cu procedee înaintate cendiilor. să fie demn) de înaintaşii .lor,
cău Radia Don Romul. Fiţ Alexandru şl gha Gabor Victor şi Parsschiva. de la
de 36J/,. Secţie fruntaşă pe fabrică este mă de 110—2250/j. Vîrdea Gnaţian de la secţiile din Brad Mase tot mai largi de oameni al mun bravi] pompieri din Dealul Spini s* să
„Minerul" Petroşani, Iar la ramura popice cii de la oraşe şl sate sint antrenate as apere cu sirlşnicie tmpolnva Incendiilor,
Klspel Iosil Foldvari Mana. Navradl
tăzi In apărarea bunurilor împotriva In bunurile poporului muncitor, construc
Irina şi Vlădioeanu Amalia de la colecti
cendiilor In fiecare întreprindere şî co tori al socialismului
Să se pună capăf neregulilor vul sportiv „Minerul" Lupenl mună. sint organizate formaţiuni anga CÎRC1U ILIE
.Sportivii maj sus arătaţi, oa urmare a
de la întreprinderea economică raională Sebeş! rezultatelor obţinute intră şi in compo
nenţa loturilor reprezentative ale tarii
noastre Au început campania agricolă de toamnă
întreprinderea economică raională Se cherestea Importante de răspundere din întreprin -#■
beş. are Jd componenţa sa multe zecţii Explicaţia mul lor nereguli de la Între derea eoonormcă raionala, sint euibărite Pentru obţinerea unei recolte sporite agricol Astfel, el au reparat 0 semănă
oa: JoagBre, ttmpllne, mori, fabrici de prinderea economică raională S«be« poa eOemente necinstite şt duşmănoase po Pentru cît maj mullî tineri Ln anul viitor, muncitorii şl lehmclenii toare cu tracţiune animală. 2 semănătoa
ulei, fabrică de sifoane şi limemadă, ate te fi găsită in faptul că secţiunea de In porului muncitor purtători at insignei G.M. dc )a Gospodăria de slat din comuna Cal re cu tracţiune mecanică, 2 tractoare
liere de repanaţu auto. fabrică de cără dustrie locală a sfatului popular reglonol Oormtotuj raional de partid Sebeş, deşi da de Jos ratonuJ Alba, însufleţiţi de pro- KD 35 şl 2 tractoare I AR, revizuind
mizi, etc Această întreprindere ocupă un h acordă foarte puţin sprijin şi ajutor cunoaşte de mult timp cele ce se petrec Complexul sportiv G.M A constituie tactul Directivelor Congresului a! H-lea in acelaşi timp şl toate celelalte tractoare.
loc deosebit de Important in producerea Mai mult, i-a făcut chiar uncie greutăţi la întreprinderea economică raională n,u baza educaţiei fizice multilaterale, menită al partidului, au pornit eu eforturi sporita De asemenea, au repara! 32 grape şl 5
bunurilor de larg consum de«Una1e popu Astfel, de nenumărate ori. conducerea în r luat din timp măsuri energice de în fa crească oameni sinăioşi, curajoşi şt la efectuarea muncilor campaniei agri pluguri de tractoare
laţiei şt in prestarea anumitor servicii treprinderii şl sfatul popular ralona3 Se tărire a organizaţiei de baza de acolo plini de viaţă, luptători notârlţi pentru cole de toamnă. Pipă In prezent, au fă Paralel cu muncile din campania agri
necesare economiei naţionale Au fost beş au cerut secţiunii aprobare 1n legă A sosit de mult timpul pentru a se cauza păcii, apărarea patriei şi construi cut arături adinei de toamnă pe o supra colă de toamnă, muncitorii de la Gospo
obţinute unele rezultate, lăudabile chiar tură cu valorificarea însemnatelor slo- pune capăt neregulilor de la Întreprin rea socialismului In tara noastră
la afară de vechile sortimente de bunuri ouri de cherestea râmînind şi asllzi fără derea economică raională Sebeş l Secţiu Pinâ In prezznt. de la introducerea faţă de 32 ha. şl au selecţionat 6002 kg dăria de stat dm comună Gsdda de Jos.
de larg consum produse ana] trecut, se nlci-un rezultat S-a cerut Insistent sec nea de industrie locală de pe lingă sfa complexului G.M.A., in reştiuna au cu grtu pentru semănat sînt preocupaţi şl de recoltarea produse
produc pentru prima dată in aceri an ţiunii industrie locală a sfatului popular tul popular regional are datoria sa li cerit insigna G.M.A. 1SOUO oamsni al Muncitorii de la aceasta gospodărie, o- lor de toamnă Plnă In prezent el au reu
diferite articole de tucerle. Umonadă, san- regional să se la măsuri de înlocuire a chideze orice urmă de birocratism şi tă muncii Exemple de colective care şi-au dală cu aratul şi selecţionatul seminţe şit sâ seringă o mare pane din recolta de
da3e. numeroase articole executate din contabilului şef Chirca Eugen, un fiu d® răgănare in munca sa ţmlnd un perma dus cu succes munca în domeniu lor, au trecut şi la repararea utilajului fesole şi de floarea soarelui
lemn la strung, etc nipîrcă chiaburaască de prin comun.* nent contact cu terenul Elementele ne- sint ..Minerol" Petrila, ..Flamura R^sic"
Triebule apus Insă ci această între Slsciori. care s-a strecurat In aceri post corespunzitoaire duşmănoase mersului Alba Iuti» ..Progresul" Sebeş şi „Meta
prindere economică, cu toate că are largi şl frînează intenţionat orice iniţiativă nostru înainte, trebuie scoase nelntirzîat lul" Brad Tn desfăşurarea acestei acţiuni
posibilităţi de dezvoltare, nu şl-a înde creatoare a muncitorilor şi tehnicienilor din funcţiile ce Ie ocupă Conducerea în un rol de seamă au avut sindicalele, care In atenţia agitatorilor
plinit (o acest an plenul la niciurva din cinstiţi De fapt. Chirca nu-l singurul e- treprinderii economice raionale tTebuie să au creat şl pus la dispoziţia aspiranţi
secţiile sale Există largi posibilităţi de lement duşmănos de care conducerea în tină o mai strinjâ legătură cu sfatul popu lor bazele materiale (săli. terenuri, echi A apărut Carnetul agitatorului nr t3 — septembrie 1954, cu următorul cu
vaQorifieane a resurselor locale, descope treprinderii este înconjurată Funcţia de lar raional şi orăşenesc, căutînd să-şi re pament sportiv, ele), precum si cadre teh prins
rite şi nevalorificate încă, aşa cum ar li şef al sectorului exploatări forestiere o zolve problemele locale fără a aşlepta nice din cele moi pregătite 1 Un oast program pentru făurirea bunăstării poporului muncitor
de pildă zăcămintele de cărbuni. Cu a- deţine chiaburul Alisie Vaslle, originar ca totul sări sosească numai de la „cen 2, Perspectivele mdrefe ale agriculturi! noastre.
ceşll cărbuni s-ar putea pune In funcţie dm sa4ul Loman, care a avut magazin tru". Ce sâ citim 2. Vom contribui ta înfăptuirea programului de dezvoltare a agriculturii.
fabrica de carfimi2l care şl-a încetat acti de manufaotură In Sebeş. Comitetul raional de partid Sebeş, are Convorbirea agitatorului Dumitru Stctao
vitatea tocmai din oauza lipsri de corn Cauzale princlpaJe care au determinat datoria să întărească munca politică de PROZA tehnldan agronom dm Gospodăria agri
bustibU Cărbunii se găsesc la suprafaţă existenţa gravelor lipsuri şi nereguli da masă din această întreprindere, chemlnd colă de elat SSeulem — Roman
si tn oanUtâţl aşa de mari, Incit ar trece la întreprinderea economică raională Se îomunlşlji. uiemlştll şi pe toţi oamenii * 4- /i n | d c tuptd — Culegere de 4 Munca de agitaţie tn brigadă — eondifie principală a îndeplinirii planu
chiar şi perie necesităţile raionului, pu beş, se datorese faptului că aici nu a cmsfclţi ta intensificarea luptei pentru proză lui de producţie at gospodăriei agricole colective.
ţind fi fokciţl şl In alte întreprinderi ale existat o colaborare rtrlnsâ Intre condu sporirea producţiei bunurilor de lari con MIHAIL SADOVEANU : Vwfo lut Şte
regiunii. Alte exemple : în satul Dobirca cerea întreprinderii şi comitetul sindical sum popular, ta descoperirea şi valori fan cel Ma*e — povestire Victor Sărăcită agitator, brigadier dlr
exiMă mari cantităţi de Ipsos, material intre conducerea întreprinderii şl sfat/ul ficarea resursclbr locale şi ta vegherea ca GALA GALACT'ON : Nuvele - biblio Gospodăria agricolă colectivă „N. Băl-
alSt de necesar construcţiilor de riadul popular raional şi comitetul raional de Ir» postamle cheie ale întreprinderii să nu teca pentmi toţi. ceseu" dlr» corn Tuxla regiunea Constant»
LucrăriUe de pregătire şi exploatare o a- partid A lipsit cu desăvârşire munca po pătrundă duşmanul de clasă In condu S. Munca politică tn rindurile tineretului — o sarcină de cinste şt de răs
cestui preţios nvaterial se desfăşoară cu o litică de masă şi ajutorul ce trebuia dat cerea trebutrior administr atriv-gospodă- EUSEBIU CAMILAR : Livezile tinere — pundere
încetineală de melc. fn pădurile din mun conducerii întreprinderii de către orga reşli ale Întreprinderii să fie promovate nuvele. Afario Costescu, agitatoare, fabrice „Tri
ţii Sebeşului există cantităţi imense de nizaţia de bază. precum şi controlul po cu curaj elemente vrednlee. cinstite şl V EM GALAN : SJrdgcn — roman, cotajul Rcşu" — Bucureşti
lemne provenita dkn căzături din care litic ce trebuia să-l exercite aceasta a- harnice şi să fie ajutate permanent pen voi. I 6 Cum sprijină gazeta de perete îndeplinirea şl depăşirea planului in ate
niri 10 la sută nu s-au valorificat Cea fiupra administraţiei Tovarăşul Prvtaonu tru e-şl însuşi arta de a conduce însu ION PAS: Lanţuri — roman, voi IV lierul nostru.
flOOO m liniari de margini dj cherestea Mlron. care a îr-JJoptinit şi funcţia de se şirea ariei de a conduce masele, de a le N " ’ * "* ^ Costco Vaslle
şl 520 m eubi seînduri, stau In depozite cretar al organizaţiei de ba2ă, s-o ocupat insufla curaj In forlole lor, priceperea TIBERIU VORNIC: Sub pajura Impdrd- 6aaretaml organizaţiei de bară din ale-
nevaloriftcuto, de mai bine dc doi ani, mai mult de interesele sale personale, nu numai de a învăţa masele, d şi a în ţi ei — roman * J - Lieru] „Lanţuri Rotary” uzinele „Gh.
imDăeîndu ee cu starea proaslâ de fapl e văţa de la ele contac'ul eu torenul cu I LUDO : Domnul o«r»«ra! guverneozd Gheorghlu-Dej" — Tbgov^te
tn loc ca aceste materiale să (ie repar-
lucrurilor din întreprindere Tovarăşul viaţa şi frământările ei zilnice, iată sar — ediţia II e 7. Un deceniu de erlstenţă a Bulgariei populare
tiaata coafitrucţinlar rurale şi in special
Dan loan, preşed-ntele Comitetului execu cina conducătorilor noştri din ramura in D. BRATV
gospod&nUor agridde eoleollve, care cer tiv al sfatului popular reional Sebeş a dustrie! locale producătoare de hunuri MARIA VLAD: Casa apelor — roman.
aproape In ftarare zJ să 11 se repartizeze aflat abia acum cîteva zile că In posturi de targ consum I I TUFARU HARALAMB ZINC-".: /urna! de front. 8. „Agenda agitatorului" — un Important sprijin lij tnujtca politică de masă