Page 15 - 1954-09

Nr. 73 DRUMUL SOCIALISMULUI i«. 3

Pentru dezvoltarea creşterii animalelor Să dăm toată atenţia materialelor critice
apărute la gazetele de perete
— * © -------------------------------------------------------------------------------------------------- - - — -
Terminînd la timp construcţiile, vom creşte mai multe animale Muka colectiva «le gazetelor de pe­ ale gazetelor de perele şl să obţină unele cine poate să publice ce vrea şl eînd vrea.
rete din regiunea noastră, obţin succese rezultate, putem opune că maJ sînt or­ Astfel, a apărut la gazeta „TrlcoteruT
Gospodari© noastră, punlnd tn prac­ tul executiv al statului popular Alba, leaţuni. grinzi şl căprior», nu le-am primit materiale car* au criticat lipsa de apă
tică îndrumările date da partid, s-a dez* care n-au privit cu toată răspunderea nici ptnâ In prezent. In schimb, am pri­ însemnate, reuşind Si cuprindă prin ar­ ganizaţii de partid care nu acordă aten­ potabilă, absenţei» nemotivate, indisci­
mijloc
acestui
suficientă
important
ţie
voltat în mal muHe d»rvcţii De la tnfHn- problema canetrucţitfor gospodăriile e- mat o repartiţie pentru un vagon de ci­ ticolele publicate, probleme Importante din de agitaţie La locul de producţie. plina, Lipsa de Interes faţă de ridicarea
agri­
gospodăriilor
viaţa
tntreprtnderDcr,
ţare fl plnă in prezant, tn cadrul gospo­ gruxle colective. Cu toate că aceştia eu ment de care nru avem nevoie. cole de Stat şi colectiva, s M.T.-uriior, Organizaţia de bază de la sfatul popu­ nivelului profesional şl altele fără cu­
dăriei am înRanţoit o fermă de oi. o prv ga ut că gospodăria noastră trebuia să Credem că este necesar ca etll secţia comuneJorj ete. lar al raionului Sebeş, a cărui secretar noştinţa colectivului de redacţie.
oacâ eu 86 famflii da albine, Crescătorie oonsOrurascâ în anul 1953 o maternitate agricolă a aflatului popular raional, comi­
Un exemplu grăitor In această direc­ este tovarăşul Constantin lacob, n-a mai Datorită acestui Lucru, preoum şl a
de porol şl pisări şl aăte ramuri oare pentru 23 scroafe şl un grajd CU o ca- tetul executiv el sfatidul popular regio­
ţie, Q dovedeşte gazete de perete de le pus In discuţia biroului organizaţiei da faptului că nu le-a urmărit nimeni efi­
aduc vânturi gospodăriei noastre. Daottate de 40 vite mani, nu ne-au ajutat nal. alt şl conducerile I F.E.T.-unlor din
Întreprinderea „1 Moi" Petreştl din ra­ partid de luni de zile activitatea colec­ cacitatea, nu s-a luat nicio măsură de
Oi toata reaUzlrile noastre de pînfi cu nimic şi cele de mal sus n-au fost regiune, să privească cu mai multă răs­ îndreptare a ceJor semnalate.
acum, ccnsUerfim că gospodăria nu B-a construite nici pînă 1n prezent Cauza pundere problema construcţiilor din gos­ ionul Sebeş, Intitulată „Glasul nostru”. tivului de redacţie- Din aceasta cauză, De asemeni, aed nu există o reţea de
articolele ea schimbă La foarte mari In­
dezvoltat Va nivelul posibilităţilor el. principală pentru oare nu am putut În­ podărire colective, afi ţină cont da ne­ Ou un colectiv format din muncitori şl tervale Ultima ediţie a apărut le 18 corespondenţi, deşi există largi posibili­
Prea mică importanţă om da! dez­ cepe construcţiile este aceea că nu ni voile gospodăriilor In problema construc­ tahntotenl. gazeta da perete „Clasul nos­ august. Iar penultima în urmă cu 2 luni, tăţi da orelerea el.
voltam fermei de vad şi de porci, s-au repartizat La timp materialele pla­ ţiilor şl si trimită materialele planificate tru” a reuşit să^şt formeze o Largă reţea adteA U 24 Iunie a. c. Tovar&şa Jiteanu Angeda, secretare or­
ferme care ne-ar ft adus dştigurl în­ nificate de care avşam nevoie pentru la ttmp. de corespondenţi din rind urile munci ganizaţiei de ba2ă, nu numai că nu spri­
semnate. Nedecvoltarea acestor ramuri, lennhiftma construcţiilor, trimiţlndu-ne Noi salutăm ou bucurie proiectul de tarilor, tehmldenstor şt funcţionarilor La Materialele publicate la gazete de pe­ jină colectivul de redacţjek dar înţelege
gazeta „OTasul nostru”, apar ediţii bilu­
a rămas In urmă In primul rlnd din cau­ materiale pe cane nu te-am putut folosi Directive ou privi/re la dezvoltarea agri­ rele „8 Mai” do ta sfatul popular raio­ greşit activitatea a cos tuta. Aşa pe face
ză el nu am avut construcţie necesare la construcţii. De exemplu, în 1953. 1n culturii şl ne angajăm ca ptnă tn anul nare ou materiale care vorbesc despre nal Sebeş, nu sânt discutate de întreg cA la gazetA există două colective de
viaţa de zi cu zl a întreprinderii. Ar­
penttru adăpostirea animalelor loc fă nl se trimită leorm pentru oons 1906, să na mărim numărul păsărilor, ticolele puhMoate La gazete de perete e colectivul d« redacţie, iar biroul organi­ redacţie. IntrucH şl suplimentul de sa­
în probtema conatrucţrUor. vara prin- trucţi» nl s-a trimis 50 m c. de lemne famălMilor de albine, porcilor,' oilor Şl zaţiei de bază aprobă cB fie publicat» o tiri şl humor el gazetei „Tricoterul” are
întreprinderii
„1
Mal’’
Petreştl.
reuşesc
oîpaJă 6 poartă servim:! gospodării co­ pentru foc, de care nu avem nevoie vitelor ou Încă ÎS la sută faţă de cele «9 popularizeze la fiecare ediţie succesele seamă de articole neprincipiale şi nejuste un colectiv de redacţie separat
lective din cedrul secţiei agricole a sfa­ Chiar şi eatedaRe materiale ca, ciment, existente. muncitorilor, inovatorilor, raţlonattzato- Un exemplu demn de remorcat în a- Attt gazeta de perete „8 Mar de la
tului popular raional, respectiv tovarăşul Ug'ă şi cărămida, le-am primit abia la PA3CU NICOLAE rtfor şl a celorlalţi muncitori. ceastA direcţie ni-1 oferă articolul tova­ sfatul popular Sebeş, cit şl „Tricoterul"
Popa Va ale, şef ut Serviciului, tovarăşul siiryitul lumi decembrie, clnd nu mal preşedintele gospodăria! agricole co­ Colectivul de redacţie ol gazete! Gla­ răşei Angola Stanoiu, în căra se confun­ de la fiahrioa Teba, au toate poslbilttAţUo
dtfnea Claudiu, tehnician cu construcţiile puteam începe construcţiile. lective „Partizanul Roşu” din. dă noţiunea de demascare şl critică Trei de a deveni agitatori, propagandişti şî
*n gospodăriile Colective, ctt şl comite­ O buni parte din materiale ca sclndurl. comuna Bealo ralonud Alba sul nostru”, a reuşit In ultima vreme să din salariatele sfatului popular raional
mtnuiască cu curaj arma enticU. dezvă­ sînt „demascate ca elemente putrede, cu organizatori colectivi al masador.
luind o seamă de lipsuri din cadrul în­ moravuri burgheze” In articol, corespon­ BirourHe organizaţiilor de partid tre­
Vom îngriji şi mai bine păşunile treprinderii şî ale unor tovarăşi. Astfet. denta a protestat şi e cerut să se la mă­ buie să analizeze periodic şl db efte ori
gazeta „Glasul nostru” publică materiale suri împotriva acestora este nevoie activitatea colectivelor de
Tn oekpttdkă VT din prefectul de Direc­ mărul animalelor cu mat mult de Jumă­ carea pă^unatiulut raţional pe parcele şl critice la adresa celor car* tnWrzde de redacţie ale gazetelor de perete, trastnd
tive, am văzut că se pune toate bază pe tate faţă de acum 2—3 enl, la fel a sperii de animale, am dat o atenţie deo­ la serviciu, absentează nemotivat, etc Un Dar tovarăşele deapre care se vorbeşte sarcini concrete acestora, tn sensul ea
dervoWgrea creşterii animalelor, spori­ crescut şt in crteflaHte sate din raza co­ sebită îngrijirii şl întreţinerii păşunilor eît gen de materiale critice care apar La în articol, nu ne sînt duşmănoase Dimpo­ întreaga activitate a gazetelor de perete
trivă, ede işl fac conştiincios serviciul, nu
rea productivităţii lor. crederea unei bare munei noastre In acest an. pe o suprafaţă de 40 ha. gazetfi. slm caricaturile şi satirele intirzîe, nu absentează Corespondenta aă se axeze pe hotăririie onsaftltaţi»'
furajere corespunzătoare şl mărirea coin­ Creşterea simţitoare e Qumărului de de păşune din satul Tolla, am împrăş­ De pddă, una din caricaturi reprezenta de partid.
teresării materiale a ţăranilor munci­ animale tn comuna noastră a fost posi­ tiat îngrăşăminte minerale cite 120 gr un cal scos la reformă ştirul do vorbă Angola Stanciu le-a calificat ca „elemen­ AstfeL trebuie urmărit sistematic să
tori bilă datorită faptului ci s-au mărit sim­ Ia hectar. Curăţitul păşunilor de scaieţi, ou un deoavit (transportor de materiale), te putrede” pentru faptul că şi-au luat fie publicate articole concrete legato de
Pădndu-ne soooftaato, ne putem da ţi tor suprafeţele de păşuna! pentru vite mărăcini şl împrâştlerea muşuroaielor, care din neglijenţa atelierului mecanic, engajamentul şl nu ou participat la mur locul do producţia. Popularizarea succe­
seama de avantajele şi posttdbtăţule pe Iar ca măsuri pentru Îmbunătăţirea pă­ am fâoul-o de mal muiie ori. Astfel aro a slot timp îndelungat nereparat In urma ea voluntară La pilvl-lul legumelor şl zar­ selor oamenilor muncit, a metodelor tnl-
oare nl le-a acordat partlrifâ şl guvernul şunilor na-am condus după regulile zoo- reuşit ea să obţinem 18 000 kg. masă apariţiei caricaturii, conducerea întreprin­ zavaturilor de la grădina cantinei. Pen­ Irvale de muncă trebuie eă oonslrtue o
şri phvă acum tn ce priveşte creşterea tehmlnbne in perioada de vară am a- verde la hectar păşune pentru animale derii a luat măsuri şi deeavdul a fost tru această lipsă, tovarăşele Trlfu Paras- permanentă grijă a colectivelor de redac­
şl dezvoltarea animatelor. plicut păşunatoi raţiona! pe parcele şî pe Pe vlHor, vâzind Importanţa ce se a- redat producţiei in numat două zd© chlva, Găldeanu Emilia. Corciţi Eugenia ţie Inovatorii şi raţionaliza torit de ase­
In documente ca, Legea ou privire epech de animale, împărţind păşunea tn cordă creşterii şl dezvoltării armatelor, 6 alţi gazetă de perete care a reuşit şl aîţb de care s-a vorbii tn articol, tre­ meni trebuie să Ale popularizaţi pe scară
la creşterea numărului de animala, apă­ tred tartele şi folosind-o pe rind După să publice un număr însemnat de ma­ buiau criticate pentru a le ajuta tn li­ largă
rută anul trecut, hol&riYfle partidului şl ce s-<a păscut prima tarte, cireada cu oît şl oreşterii producţiei acestora, ţăra­ teriale critice, esle şl aceia a organiza­ chidarea fetişurilor şi nicidecum calificate Birourile organizaţiilor de bază tre­
guvernului cu pnvwe la contractarea ani­ vite a trecut pe a doua, apoi pe a treia. nii muncitor) din comuna noastră sini ţiei de bază de la goapcdîria colectivă ca „elemente putrede". buie ei acorde o atenţie deosebită faţfi
malelor şl fixarea cotelor de lapte, etr, Fcdoaind acest sistem de păşuna.!, fle­ holăriţl să îngrijească şl mal bine pă­ „Drumul lui Lenăn” din Geoaglu raionul Acest articol dovedeşte miopia politică de materialele critice ce apar 1» gazetele
putem vedea grija părintească pe care care tăria de păşime s-a odihnit de ot- şunea. deoarece ştiu că aceasta contri­ Oră^Ue. Printre numeroasele caricaturi s-a de care di dovadă secretarul organizaţiei de perete, să dea curs dezvoltării Cri­
ne-o poartă partidul şi guvernul nostru teve ori în timpul verii, in «cest tbnp. pubUcai ş! una care satiriza munca de da bază Constantin Tacob şl întregul bi­ ticii de jos, căci întreaga răspundere da
buia la creşterea numărului de animate rou al organizaţiei de partid, care a
Putem spune ou satisfacţie ci aceste vegeta (te s-a refăcut, aslgurtnd astfel a- mîntulată a legătorMor de snopi, tn tim­ felul cum muncesc colectivele de redacţie
şl totodată la mărirea veniturilor lor admis publicarea acestui articol şi a al­
masuri au făcut să crească simţitor nu­ nlmalelor o cantitate îndestulătoare de pul recoltatului pioaselor. Caricatura a tora de felul acesta ale gazeteior de peretu cade asupra lor.
mărul de animate şi producţia a ceai ora nutreţ verde Totodată, prin folosirea a- MUNTEANU PETRU făout ca aceştia să-şl îmbunătăţească Birourile organizaţiilor de bazâ. con­
Oamenii muncii de pe ogoare prind tot cestul sistem de păşuna!, am pulul hrăni ţăran muncitor ou gospodărie indi­ munca Nici preşedintele gospodăriei O altă gazetă de perele din raionul dus» de comitetele raionale de partid, tre­
mat multa dragoste faţa de creşterea ani­ pe păşune cu 30 la sulă mal midie vite. viduală, deputat în sfatul popular Stoica Vastle nu a fost Iertat de colecti­ Sebe& este „TrlcoteruT de La fabrica buie să tec9 din gazetele de perete, ade­
malelor In satul Toba, a Crescut nu­ Pe lingă readtaitede obţinui» prin abdi­ al com. Bâcia, raionul Hunedoara vul de redacţie Acesta a fost criticat Te ba La această gazetă se publică multe vărat© focare de educare a maselor largi
pentru iaplul că a lăsat în ploaie, ex­ materiale pozitive şl erIUCe, caricaturi si de muncitori şl ţărani muruSUorl, In spi­
puse fitricăctunk, o cantitate de seminţe satira Dar ele siîmesc doar haîul mun­ ritul dragostei faţă de muncă, pentru mo­
Din sa mintă bună recolta bogată de plante furajere. 5i In acest car, Cri­ citorilor, căci nu se iau măsuri de lichi­ bilizarea lor In lupta da sporire a produc­
tica Justă prin gazetă, a făcut Bă fie dare a lipsurilor ţiei şl productivităţii muncii', pentru creş­
Ce semeni aceea cudegl — zice un pro­ 1000 kg. la hectar, Iar nouă numai 700— trebuie De aceea şl In toamna trecuta salvată sămlnţa $1 aceasta, pentru că materialei© apă­ terea bunel rtărl materiale şl culturale
verb 51 aceste cH-eva cuvinte exprimă un 800 kg ?" — ziceau unii. „Oare nu avem ca şi tn suLţi ani, ml-am schimbat sămlnţa Dacă unele organî&aţii de partid au rute la acoaslă eazvdă nu se publică cu a celor ce munceae.
meşe adevăr. la bana de recepţie. De acolo am primit ştiut să îndrume colectivele de redacţto ştirea colectivului de redacţie Aci, ori­ C RADU
acelaşi pămin.t 7 Şi apoi de lucrat şi noi
Bte şi-eu găsit malertsUzurea şl In sămVnţă sănătoasă şl viguroasă.
ne-am lucra! bkne pămrîntuT, ziceau alţi».
mrunoa ţăranilor muncitori din comuna Cate apusa de ţăranul Bttiu loah nteu Recensământul copiilor
Cut raionul Sebeş Celor ce-şl puneau asemenea întrebări rămas fără rezultat La sfatul popular Din nou despre aprovizionarea
le-a răspuns Intr-o bună zi ţăranul mun­ în vîrslă de 1-14 ani ;i al
Clnd de la arit — după ce-şl treieraseră al comunei s-au prezentat z LI ale acestea
griul — ţăranii immcfctori Dăian Dlo citor Bithi Toan care încă de acum doi pem/tru a fi trecuţi pe tabel sl-şl schim­ neştiutorilor do carte cu lemne de foc a populaţiei
(Gbldirţ),' Bl tiu loen (Potloagă), Boca lila ani îşi anhimb* sămînţa la baza de re­ be sămlnţa, o seamă de ţărani muncitori In ziua de 18 septembrie va avea loc In
st alţii, au plecat cu oarele încărcate de cepţie printre care Nwtor VasJJe, Blscă Susana intoaage ţară recensaminlul , copiilor, tn. Problema lemnelor de toc constUuc o Dacă privim proporţia tn care a fost
saci eu gr Iu, pentru miri ţi ţărani din co — Mi-am dat seama că semăntnd an de (Bfelie) Fleşer Cruriţa şl alţii Şi nelipsit vlrstă de 1—14 ani şl el neştiutor dor de preocupare de seamă pentru oamenii mun­ distribuită h-anşa l-a, sa poate vedea că
wJtta. acest fapt a constituit obiect de an aceeaşi sămlnţă, de la o vreme aceasta de pe tabel este oa şî In alţi ani Bitiu carte In virată de peste 14 ani cii din regiunea noastră Dacă Iarna tre­ n-a (ort făcută sută la sută, tocmai din
vii cMrooţtL „Cum de le-a dat lor peste nu mal are putere, nu mal rodeşte cum loah. Înregistrarea copiilor nlsouţl între «nil cuta, din cauza truăpezlrll drumurilor şl cauza ne^pruvlrionâril la timp şi tn can­
1840—1938 se face In vederea şcolarizării a neajunsurilor provocate de aceasta tn tităţi suficienta a depozitelor cu lemne.
tuluror CopliOor de vîrstA şcolară şl în­ exploatarea pădurilor, sau crelat greu­ A sosit toamna. După cum şă ştie
Realizările unui harnic colectiv tocmirii din vreme a planurilor de şco­ tăţi tn aprovizionarea cu lemne de foc. toamna este un anotimp ploios. Deocam­
larizare In aniJ următori In anul acesta s-au luat unede măsuri dată vremea este favorabilă. Dacă in tim­
Muncitorii fabricii „Digrtfeutis" din Orăş- Ana de la prelucrări, care au ajuns eă Coleotivul fabricai a trecut la 6 sLsle- Înregistrarea neştiutorilor de carte are pentru a preveni repetarea unei situaţii pul cel msl scurt nu se vor depune toate
tie îşi dau toată străduinţa pentru a asi­ se numere printre muncitoarele fruntaşe. motică fotestre a oleandrului care, după oa scop cunoaşterea numărului total al asemănătoare eforturile pentru a se asigura oamenii
gura întreprinderile farmaceutice din ţara In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de ea a fost folosit ca materie primă, arte analfabeţilor care mal există In ţara noa­ Ca urmare a acestui fapt. In oursui se­ muncii cu lemnele de foc necesare, greu­
noastră cu produse dt mau multe şl de muncă şi a uşurării eforturilor fizice, întrebuinţat In loc de combustibil pentru stră, In vederea lichidării neştimţei da mestrului II al anului acesta a început tăţile dm Iarna trecută se pot repeta.
calitate In lima trecută, a-a reuşit sâ bo mecetiîcu Hegeduş Ludovic şl Semenluc ardere. In acest fel. s-a reuşit să se eco­ carte prin cuprinderea la cursurile de 0 activitate mai Intensă de aprovizionare Pentru a preveni aceat lucru, trebuie sâ
obţină rezultate frumoase in muncă depâ- losâf, au construit un elevator pentru în­ nomisească pe licoare schimb o cantitate elfebetilzare a celor în virata de 14—55 cu lemne de foc Aşa de pUdS In oraşele se depună o muncă Intensă, de zl <fo zl.
pndu-re planul te uleiuri eterice cu 72 cărcarea cazonelor cu materia primă, scu­ de ooa 2 m steri lemne de foc De ase­ enl. SLmeria, Teiug şi Cugir se duce în pre­ de cltr© toţi cel care răspund de apro­
vizionarea populaţiei cu lemne. El trebuie
te sută, iar Ia ceaiuri medicinale cu 73 tind muncitorii de a urca sacii pînă sus menea, s-eu fSccut încercări pentru folo­ Executarea lucrărilor de necenaămîat zent o muncă susţinută de aprovizionare sA privească această problemă nu sub
la sută Prin introducerea acestui elevator, a ră­ sirea oleandrului $1 ca îngrăşfimlnt pen­ Intră In sarcina comitatelor executive ale cu lemne foc Pînă la 1 septembrie în
tru vite Pini In prezent s-a experimen­ sfaturilor populare regionale, raionale, întreaga regiune fusese distribuit! 30*% prizma Îngusta a situaţiilor şl rapoartelor
La oiştigarea acestui rezultat un aport mas oîte un om disponibil la flecare
tat aceet lucru la goapodăride agricol* orăşeneşti şl comunale D© asemenea. Îşi din cantitatea prevăzută In tranşa 11-a. c© le Înaintează forurilor superioare cl
de seamă au dat munmtoajela Kiss Etelka schimb, om care este întrebuinţat acum colective din Oeoeglu, Berlu şl Orăşti*, vor da sprijinul orgaolzwţiUe de masă Pentru a uşura munca d« transportare ca pe o necesitate a oamenilor muncii,
de te droguri, Lorlncz Ana şi Dobreanu te altă muncă rezultatele fiind promiţătoare. (Agerpree) a lemnului da fcc. s-a pus 1a dispoziţia de oare răspund şl care trebuie rezolvată.
parchetelor care au drumuri greu ac­ Secţiile combustibil de pe Ungă afetu­
cesibile tractoare cu remorci, camioane rile populare raionale, precum şl sfatu­
Studiind proiectul de Directive al Con­ superioară, cea mei mere atenţie trebuie şl alte mijloace mecanizate Numai In rile populare comunale au datorie să mo­
gresului al Il-lea al partidului, am văzut Să însilozăm cît mai mulle furaje ! dală presării continua a nutreţurilor tn parchetul „Cep tu rarul" din raionul Orăş- bilizeze toţi cărăuşii cu atalajole proprii
Importanţa ce trebuia să o Acordăm dez­ timpul ln&tl02ării. aceasta pentru a nu i“ă- tte, s-a primit un numAr de 3 tractoare şi să verifice în ce măsură aceştte tş)
voltăm şi măririi produoţlel de animale a a umplut groapa cu porumb tecat, am Toate acestea arată eh de numeroase mjne spaţii ou aer. Acolo unde se InsHo- cu remorc!, fapt ce a tăcut ca în luna îndeplinesc îndatoririle, daci respeotă pla­
Noi ne-am dat seama că menţinerea unei pus pe deasupra un rind de coceni da şl de variate slrut resursele local* de zează cantităţi mai mari de nutreţuri, august să se transporte S 000 m. steri nificarea stabilită, luind măsuri de recom­
producţii ridicate a aramalaloc în timpul porumb aşezaţi unul Ungă altul. Iar peste nutreţuri pentru înajlozore şi ce mari trebuie să se formeze echipe permanente da lemne, deplşlndu-ae cu mult planul pensare a celor ce se evidenţiază. De a-
1 fermi şi mai aies menţinerea unul nwrt el un slrat da pămint gros pe 40 cm. posibilităţi au gospodărferie colective şi oare să transporte furaJeJe d» la cîmp, In raionul lila. duciudu-se o muncă semenea, sfaturile populare trebuie să se
înalt a producţiei de lapte, are o mare Hrănlrea vitelor ou nutreţ mural am ţăranii muncitori cu gospodării indivi­ echipe de tocători şl care să împrăştie şl susţinută de către comitetul executiv al preocupe intens de repararea drumurilor
importanţă pentru aprovizionarea popu­ făcut-o In tot timpul iernii. Pînâ olnd duale pentru asigurarea şl lărgirea baze) să presez© nutreţul tn groapă sau siloz. afetului popular raional şl secţia com ce duc la gurUc da exploatare, oonsi-
laţiei In acest scop, gospodăriile agricola s-au obişnuit cu gustul acrişor al acestui furajere. O mare însemnătate c are efectuarea bustlbU, s-a reuşit ca planul pe trim. III derînd aceasta ca pe o datorie patriotic!.
colective şl flecare ţăran muncitor cu nutreţ, nu l-au prea miwcat, dar după Avînd în vedere faptul că nutreţul Hv- Insilozării fără întrerupere, deoarece în­ să fie îndeplinii pînă 'a 28 august în f F E.T -urli© şi ocoalele 9ilvtce trebuie
gospodărie indlvtduclă trebuie să-gl asi­ vreo 2—3 zile. clnd s-au obişnuit cu el. silorat se poale păstra ani de-a-rlndul treruperile dăunează cattrtăţii nutreţului proporţie de 101®/» la lemn de foc şt ta înceteze de s se mal ascunde sub
gura furaje de bună calitate şl in Canti­ au început să-l mănince maJ bine de cum constituind o rezervă preţioasă de nu insldozat. 198<7o la lemn de construţJl motivări lipsita de temei, atunci cănd
tăţi suficiente penăru hrămrea anhnalolor mtncmi Iarba verde. Hrănitul vilelor fti treţun pentru enll secetoşl, gospodăriile Pentru asigurarea unei puternice bo2e sînt trase La răspundere pentru neînde--
In bunul mere aJ procesului de apro­
în bmţnrt ietfmÎK; nutreţ mural a sporit considerabil pro­ colective şl ţăranii muncitori ou gospo­ furajere şi pentru buna reuşită a acestei vizionare cu lemne, un rol de seamă 1) ptlnUea sarcinilor de plan !a tăiat, faso­
in aceaslfl perit jQfij cea mal ImporlantS ducţia de Lapte, ajungi nd pe oap de vacă dării Individuale trebuia si tnslilozeze pe acţiuni este necesar ca tehnicienii zoo­ joacă corhănlrea lemnelor de îa gurile nat, eorhanrt, Iras-aproprtt şi transpo^
acţiune de angureree barei furajere este In medio la 12 kg de lapte 1a zl. Toto­ Ungă necesarul de furaj© pentru anul a- tehnici să îndrume permanent gospo­ de exploatare la locurile accesibile pen­ tul materialului lemnos în Iod sA ticlu­
frisldoasiva a cît mai mulle furaje Prin dată. vitele au crescut foarte mult In ceste, cantităţi mari de nutreţuri ca re­ dăriile colective şl ţăranii muncitori cu tru transport In această privinţă Insă, iască asemenea motivări, ar face mal bine
Inshlozore sau mumrea nutreţurilor, gos­ greutate. zerve pentru anul viitor. gospodării Individuale de felul cum să să la toate măsurile pentru a tndăpUni
podăriile coiăcttve şl ţăranii muncitori cu Văaînd avantajele pe care le aduce nu­ Ou toate că nutreţurile murate Au o facă îosdozarea nutreţurilor DeaswnenI, 1 F.ET.-uriJe şl ocoelel» silvice nu duc o aşa cum trebuie sarcinile arătate mii sus
gospodării Individuale, pot să-şl asigure treţul astfel pregătit, gospodăria noastră mare Importanţi tn asigurarea bazei fura­ pentru traducerea in fapte a prevederilor muncă susţinută, lăsind în păduri canll- Atunci elnd situaţia drumurilor nu esle
peuvOru Hrana animalelor în lot Umpul va pregăti şl în acest an. cel puţin teri jere, şl ;e poala face fătră cheltunfell mori, proieoti>l/ul Directivelor Congresului al II- lăţi importante de lemne netran^portale oaa mal bună, să caute, ca de comun
lenali, un nutreţ foarte valoros, Ieftin, bo­ vagoane do nutreţ murat Pentru că în- metoda tnadoză/ll furajelor este tncă prea lea al partidului cu privire la creşterea Aşa se lntîmpll La parchetul Vuitori, a- acord cu sfaturile populare, să le facă.
gat în substanţe hrănitoare, oare contri­ rtlozSnd plantele de nutreţ, facem ca pier­ puţin răspîndită producţiei agricole tn următorii 2—3 ant. parţtnînd de I.FE.T. Sebeş şi Ocolul sil­ din nou practicabile
buie la mărirea producţiei de carne şl derile de substanţe nutritive din furaje Principale!© operaţiuni care trebuie fă­ este necesar ca sfaturQe populare comu­ vic din ŢeLna, raionul Adba.
lapte, deoarece nutreţunUe murate au o să fie numai de 4—5 la sută, pe eîtfi vre­ cute pentru tnstfloBarea nutreţului, sini nale, membrii da partid $i agitatorii, si Greşesc grav acele IFE.T.-urt carb^
valoare hrănitoare apropiată de cea a me prin conservarea furajelor sub formă construirea silozurilor sau facerea gro­ desfăşoare o temeinică muncă de lămu Nici transportul dealtfel nu se dcrtA- pentru a-ş» îndeplini Intr-o anumită pe­
nutreţurilor în stere vsrde. Nutreţul mu­ de fin, se pierde din valoarea nutritivă pilor de plmtnt şl loca rea nutreţurilor. rlre In r'mduJ ţăraMor muncitori, crescă­ şoară în condlţhinl optime. Sfaturile popu­ rioadă pianul, angajează mulţi oameni,
rat festa numit pe drept cuvlnl „pîşune.i plnă la 30 la sută. Este bine oa acolo unde nu se pot tori de animate şl să le ©rate foioasei© pe lare comunale şi raionale nu se preocupă făclndu-le promisiuni exagerate, pe caro
de Iarna a animalelor". Pentru InsOorat sa pot folosi tot feiul construi stloauri din ciment, să fie folo­ care le aduce însiHozarea forajelor. deoît In prea mică măsuri de organiza­ ©pot nu te pot satisface Acest lucru
Gospodărea noastră colectivă a acor­ de plante şl mal ales porumbul furajer, site gropile de pămînt cu pereţii tncJI- Un rol Important rovine organelor de rea transportului ou atelaje proprii şl nu duce la micşorarea număratul braţelor
dat o atenţie deosebită Inridotărli nutre­ floarea soarelui. dovJeci (bostani) tn a- neţi, săpate pe un teren mal ridicat pen­ partid oare trebuie s3 îndrume şt să stimulează pe cei ce obţin depăşiri Ia de muncă, la scăderea productivităţi!
ţului şl anul trecut. Încă de pe Umpul mestec cu paie tocate sau pleavă, plan­ tru a se scurge apa (aşa cum am făcut controleze activitatea comitetelor executive transport La fel nu se preocupă de re­
Ins im In ţării porumbului, am «vut In ve­ tele din culturile duble semănate în mi­ şl noi anul trecui). In aceste gropi care ale sfaturilor populare şi a tehnicienilor muncii şl Le demobilizarea muncitori­
dere asigurarea bazei furajer?, însă min­ rişti şl cocenii de porumb tocaţi bine şi se construiesc uşor şl fără nicio oheituisJă, zootehnist! In ce priveşte munca de spri­ pararea drumurilor. O asemenea lipsă de lor forestieri
ând două hectare cu porumb furajer, care amestecaţi cu plsavâ, Cartofi, sfeclă, mor­ insftlozarea dă rezultate foarte bune jinire a acţiunii de insllozare a unor Can­ preocupare se poale vedea La sfatul popu­ Atragerea oamenilor mundl care lu­
l-am recoltei în perioada cînd porumbul covi, varză, etc. De asemenea se pot în- Toca rea nutreţurilor trebuie făcută ime­ tităţi cut mal mari de furaje. lar comunal Hărău raionul ll>a, cBruJo crează în întreprinderile forestiere le
a rodit şl oînd boabele au fost cu lapte sUoza frunzele d© sfeclă, varză, vreji de diat după recoltare Tn cazul clnd nu a- In5llozînd cit mai multe furaja produ­ deşi i s-a sezisat de mal multe ort nici îndeplinirea conştiincioasă a sarcinilor, 9e
Tocatul pentru siloz l-ara făcut cu o to­ casteaveţl, popenl verzi şi galbeni Ex­ vem tocătoare, (mai ales pentru lnsOo- cătorii agricoli din gospodăriile colective pin5 tn prezent n-a reperat drumul oe Impun» ca un fapt de la sine înţeles, ur-
cătoare acţionat.1 de un tractor, al S.M.T - perienţa făcută pînă acum de gospodăriile zarea de cantităţi maJ mici de nutreţuri), şl ţăranii muncitori cu gospodării Indi- duce de la Vărmaga Ia Barapotoc, pen­
ului Porumbul l-am insflozat Intr-o groa­ de stat şl gospodăriile colective, a dovedH toca rea se poate face ou cazmaua, cu sapa VTduale crescători dc animale, vor asigura mărindu-se scopul măririi producţiei şl
pă cu o capacitate de 2 vagoane, adinei că. cocenii de porumb todaţi bine şl puşi bine ascuţită, sau cu un topor bine as­ o bun A hrană pentru animale în timpul tru a fi transportate lemn© spre centrul productiv ii Aţii mundl. Oamenii munch
de 1,50 m., lungă da 3 m, lăţimea la la siloz îndată după ce s-au recoltat ştiu- cuţit, punîndu-se sub Coceni sau nutreţ o iernii, vor obţine o producţie 9porilă de CFR. Teîuş. din domeniul forestier trebuiesc apreciaţi
fund ’ m„ iar la gură 1,20 m. După co leţii şi stropiţi ou o soluţie de 1 La sută blană s-au o bucată d« lemn. Gospodăriile came şl lapte pentru aprovizionarea oa­ Situaţii de aCesl fel se pot intUnJ. din în rmmda lor, erelndu-ll-se toate con­
am *>^vnlnot de săpat am ara puţin perelH medaaâ (rămăşiţă da la fabricarea za­ colective oare InsUozează cantităţi mal menilor muncBi de la oraşe şi sate şl-şl păcate, tn mal multe părţi ale regiuni) diţiile corespunzătoare.
cu ^<ue, pentru a se întări După ce po- hărului). iar In cazul oînd nu avem me­ mari de furaje, trebuie să pună tn func­ vor sport şl veniturile proprii. şl toarneI asemenea fapte fiac Ca planul
rumbid a fost tocat, l-am aşezai in groa­ lasă cu o sdluţie de 2 la sută sare (In ţie toate toeătortle pentru ca. munca o- In acest fel, el vor munci ou dragoste
pă. preaîndu-se brie pentru e nu rămtne proporţi® de 40—30 kg soluţie la 100 log datA Începută pentru însdozare sA re des­ SILIVA3AN AUREL să fie îndeplinit de către 1 FE.T.-url şl răspundere şt saroma aprovizionării
locuri gnele, unde să pătrundă aerul, care coceni), asigură un luibreţ bun pentru &- făşoare ţn timpul col mal scurt, in ob­ pet de brigadă tn G.A C. „FNartizanll numai 1a tăiat si fasonat. Iar la trans­ populaţiei cu lemne de foc va fl rezol­
ar h pute! produce stricăciuni. După ce Dimale In trmpul lejrrvkL . , «* ţinerea unul nutreţ LnsMosat de Calitate păcii” dto Ctatel radonul Alba port mi. vată.