Page 17 - 1954-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R

—- Oeşte producţia bunurilor meta­ de toamnă (pag 2-a) : — In interesuT asigurării păcit fn Eu­
lice de larg consum (pag. 2-a) ; — Se pregătesc de Insăminţări ropa (pag. 4-a) ;
— Ce e nou în fabrica noastră (pag. 2-a) ; — O Infrîngere serioasă a politicii lui
(pag. 2-a) : — Lucrările Conferinţei reglomte de Adenauer (pag. 4-a) ;
— Cum trebuite sâ insămintăm grîul partid (pag. 3-a), — Comentarii externe (pag. 4-a).

Anul VI. Nr. 74 (409) Joi 16 septembrie 1954 | 4 paginf 20 bani

Să pregătim cu grijă Răspunsurile lui V. M. Molotov Conserve peste plan
Oontinuînd cu tnsufleţlro întrecerea to-
întreprinderile pentru iarnă ia întrebările redactorului şef al ziarului japonez c lai tată. colectivul da muncă al fabricii
de conserve din oraşul Deva, produce tot
„Ţiubu Nippon Simbun“, dl M. Sudzuki mai multe conserve şl mezeluri peste plan.
A sosit toamna. Placare gospodar vred­ miri şl oiţe material* jxsnfau buna des­ Numai In prima decadă a acestei luni.
nic «© pregăteşte acum, fiindcă acestui făşurare a lucrărilor do construcţii pe şan­ Redactorului ţef ol zarului „Ţiubu Nippon Simbun", dl MIŢURU SUDZUKI cel* S brigăzi utemlste au reuşit să a-
anotimp tt urmează terna. Se ştie că tn tiere In timpul Iernii, terminarea cJt mal ducă o contribuţie d© seamă la îndepli­
turale de tema, posibilităţile de transport urgenta a garajului pentru adăpoetirea SHmxfe domnule M Sudzuki. conferinţa de la Geneva, creşte dorinţa eimaite. Totuşi, al consideră, tn acelaşi nirea sarcinilor de plan.
0 a<pro vizionare slnt grele ţa pot aduce maşinilor, etc. Am primit scrisoarea dv. oare cuprindă popoarelor din multe ţări de a restabili Ump, admisibil ca un stat independent şi Astfel brigada intîia utemtstâ condusă
suveran să albă forţe armate proprii, In­
prejudicii bunei desfăşurări a procesului A trecut insă Jumătate din luna sep­ Întrebări ou privire la relaţiile sovleto- coexistenţa paşnică Intre Răsărit şl Apus, de ttnlrul Avrămescu Ioan a Înregis­
de producţie In Întreprinderi De aceea, tembrie şi majoritatea ăucrSrttor pregăti­ japoneae. ataţlMe normale dintre Japonia şl dependente, In concordanţă cu necesităţile trat o depăşire de $1 la sută, Szabo An­
trebuie să facem din timp toate pregătirile toare pentru iarnă nu ®tot nlol începute, In conformitate cu dorinţa exprimatB UJtSS n-au (ost încă restabilite minime ale autoapărării şl ou poaibllHâ- drei din aceeaşi brigadă avînd o depăşire
ţUa sale economice
de lamă, înflâturind teama că nu vom pu­ Iar accdo unde s-au început totuşi, lu­ de dv., răspund la aceste întrebări. Resimţind un profund regret tn legă­ de 46 la sută Brigada doua d* la secţia
Care este părerea dv. în privinţa forţe­
tea (ace faţă Sarcinilor de pian. crările se desfăşoară cu o încetineală ne- 1. „Cu privire la încheierea unul tură cu situaţia sus-arltată, aş dori «5 lor armata de autoapărare a Japoniei 7“ conserv» condusă d* tovarăşul Curta
lama trecută — deosebită de alte land permisă. pact de neutralitate sau a unui pact ştiu care stat, după' părerea dv., obsta­ Aurel şl compusă din tinerel* Popa Emi­
— a Învăţat muMe pe conducătorii noştri Exsflic&tla in încetineala cu car* se fac de neagresiune intre Japonia $» colele care împiedecă tn momenhâ de (aţă Răspuns. Uniunea Sovietică este pentru lia, Benea Oatlţa, gUa depăşit şl aa sar-
Intre
restabilirea
relaţiilor
cln Ha de plan în proporţi* d* S2 la sută.
cele
normate
de tatraprindarl. Gerurile şl înzăpezi inie pregătirile de iarnă la ICÂ Hunedoara U.R.SS. două ţării” o reducere substanţială a înarmărilor de Rezultate frumoase în producţie au
au provocat mari greutăţi întreprinderilor poate fl găsotă In aceea efl pOanul de pre­ către toate statele şl pentru Interzicerea obţinut şl brigăzile 3 şl 4 compuse din
slab pregătite în vederea lemtt Acdlo gătiri se află tn sertarul inginerului şef După conferinţa da Ia Geneva se ac* Răspuns Obstacolul principal care îm­ necondiţionată a armelor atomice, cu hi­ fruntaşii întrecerii socialiste Dorodid Iu­
însă unde măsurile de prevedere pentru Wculeeou, Iar dinsul e plecat tn concediu eentueari filarea de sptrtt a opta tel pu­ piedică restabilirea relaţiilor normale In­ drogen şl a celorlalte tipuri de arme da ti ana, Gros Aurelia, Domoooş Terezia şl
buna desfăşurare a procesului de produc­ Directorul tehnic, tov Mânu Rudolf, dnd blic© mondiale In favoarea stabilirii cît tre cete două ţări este, după părerea mea, exterminare In masă Totodată, Uniunea Andrsş Ioan, care au obţinut depăşiri de
ţie au (ost luate din tâmp, efectul Iernii este întrebat despre stadrid lucrărilor de mal grabnice a coexistenţei tntro Răsărit faptul că anumite cercuri din Japonia ur­ Sovietică porneşte de la premi2â că orice norme tn proporţie de 4—36 .la SUtâ- Dea-
aspra a fost mai puţin sim|!t De pildă, ]a iarnă, asigură pe dnlclne că „evidenţa" o $î Apus. Poporul japonez, cu excepţia unei mează dictatul cercurilor dominante din stat suveran poate dispune de forjele ar­
ţesătoria Vulcan, titmd asigurată din «mp Una mecanicul şef, iar acesta din urmă minorităţi neînsemnate, nu doreşte desi­ SUA. oare caută să menţină Japonia In mate necesare autoapărării. semenl brigada ctocoa de la înmagarinarea
conservelor, a cărei fruntaşi ca Brânet Lu­
cu materiile prime şi materiedale nece­ ..regreta" că pianul e te Inginerul şef gur ntcl d s9 M© tn relaţii duşmănoase situaţi 3 de ţară dependentă. Se înţelege După nm se ştie, propunerile guver­ cra ţi®. Neamţ Rucsanda au avut depăşiri
sare, Instalaţi Q© puse la punct, etc., tema Conducătorii de întreprinderi nu tre­ cu U R S S sau să Intre din nou in ase­ ci Japonia, nu poate afi rAmină vreme în­ nului sovietic cu privire la tratatul de Intre 03—60 la sută.
nu a Împiedicat — decât foarte puţin — bui* să se împac* eu tipsuri'lo c* există menea relaţii cu (J RSS delungată In această situaţie da (ară ce- pace cu Japonia prevăd că o Japonie inde­
EconomlO© realizata în prima decadă
desfăşurarea muncii în secţii. CXi toata în privinţa rămdnenH în urmă a planuri­ In această ordine de Idei, care este In mlooupată. pendentă. Iubitoare de pace şl democra­ a acestei luni d* brigada patra utemlstâ
vitregia Iernii, Întreprinderaa a dat mii lor de pregătiri pentru terni Timpul este momentul de faţă părerea dv despre po­ In ceea ce priveşte Uniunea Sovietică, tică poate dispune de forţe armate nece­ se ridică la 32 kg cositor.
de metri de ţesături peste .plan. Anul a- intr-adevăr frumos acum. dar cl nu aş­ sibilitatea încheierii unui pact de neutra­ ea declară că este gata să normalizeze re­ sare pentru autoapărare.
cesta, conducerea întreprinderii e trecut teaptă, s-ar putea schimba brurc, pot în­ litate seu a unui pact de neagresiune in­ laţiile cu Japonia, In cazul etnd din par­
deja la luarea de măsuri in vederea pre­ cape- ploHe de toamnă, apoi frigul. tre Japonia şi UJtSi». 7" tea Japoniei va £1 manifestată aceeaşi ho- 5. „Cu privire la dezvoltarea legă­ Comune fruntaşe
gătirilor pentru damă. Se repară clădirea Trebui* combătută atitudinea aceea de Răspuns După cum se ştie. 1n rdJatJUe tărire. turilor culturale inlre Japonia şi în transportul lemnelor
fabricii, sa pun geamurile lipsă şi se re­ a considera că pregătirile de Iarnă în în­ sale cu celelalte ţâri, guvernul! sovietic U R S S
pară acoperişul La magazia cantatei se treprinderi slnt sarodnl ce aparţin numai 3. „Cu privire la dervoltarea co­ Slot profund convins că lărgirea legătu­ Aprovizionarea oamenilor muncit ca
face văruitul, se construiesc rafturi, etc. conducerilor lehnlco-admlnistratlve. Aces­ porneşte do la recunoaşterea principiului merţului intre Japonia şl U R S.S. rilor culturale intre Japonia şl URSS. va lemne de foc şi a întreprinderilor cu lemn
In striosâ colaborare cu conducerea uzi­ te sarcini trebuie să preocupe în largă coexistenţei paşnice a statelor cu orln- Consider că existenţa legăturilor co­ exercita o influenţă favorabilă asupra con­ de construcţii, este o preocupare de seamă
nei electrice s-a făcut Izolarea unei con­ măsură şl comitetele de întreprinderi duirl sociale diferite şl de la faptul că merciale Intre ţâri vecine, precum şl lăr­ solidării unor relaţii cu adevărat priete­ a multor sfaturi populare din raionul
ducte de aburi pe o lungime de 900 m., El* trebuie si cheme masele de oameni pot fl realizate hoLBrtri de comun acord neşti Intre Japonia şl URS S., chiar şi In Ilia P* Lingă celelalte mund da vară.
s-au verificat Instalaţiile electrice. si mutoii din întreprinderi, mobliirindu- In problemele internaţionala nereglemen­ girea tntr-0 măsură cît mal mare a volu­ cazul eînd nu se aşteaptă Intr-un viilor ele au reuşit să aducă o frumoasă con­
unul
asemenea
constituie
comerţ,
mului
O preocupare intensă în vederea pregă­ le, dezvoltând tn rlndu] lor grija şl dra­ un fenomen firesc şt, prin urmare, şl o tribuţie In îndeplinirea planului de trans­
tirilor de temă se observă la urina „Vic­ gostea pentru aplicarea în practică a mă­ tate, daci părţile Interesate tind spre e- apropiat restabilirea relaţiilor normale port pe trimestru III, tadapliaindu-1 plnă
c*st lucru Oamenii sovietici stat ©arwtaşl dorinţă inevitabilă a popoarelor japonez la dala de 28 august tn proporţie de 101
toria” Călan ’Alct, pregătirile de lamă ee surilor luate, pentru pregătirea attt mai şl sovietic între cele două ţări.
Cad după un plan bine gîndlt, întocmit bina a secţllllor, halelor, liniilor ferate. cS o asemenea politică corespunde nu nu­ După părerea dv. care este calea con­ Care este părerea dv. In această pro­ la sută la lemn de foc şl cu 198 la sută
de conducerea t raprindenll, comitetul de mai Intereselor popoarelor din Uniunea blemă 7“ Ia lemn da corvstrucţlL
magazLDor şl depozitelor, crltlolnd pe acei cretă pe care se poate dezvolte comerţul
partid şl comitetul da întreprindere, plan Sovietică, cl şl intereselor popoarelor din Intre Japonia şl URSS. 7“ Răspuns. Uniunea Sovietică sprijină Frimtaş© h\ aoeaslă acţiune slnt comu­
care manifestă atitudini da J mişte" şi nele : Pologa. Dohra. Lăpuşnîc, Brănişca.
ce a fost defalcat deja pe secţii Planul celelalte ţări, care năzuiesc spre micşora­
obişnuiesc să opună că „mal este destul Răspuns. U RSS. est» pentru dezvolta­ bucuros şl tinde prin toate mijloacele la Lăpugiu şi Sîrbi, care şl-au depăşit pla­
prevede că la gudronarea tuburilor, la bă­ rea racordării internaţionale şi consolida­ dezvoltarea legăturilor culturale cu cele­
timp” pini la Iarnă. rea rotaţiilor comerciale cu Japonia în nul la transportul lemnelor de foc şl de
ile uzinei, la spălător şl la cantină se vor rea pAcll. lalte ţâri, Inahizlv Japonia. Numeroase construcţii între 17—230 la sută. Un e-
Pregătirfl* întreprinderilor pentru Jaroă condiţii redgrroc avantajoase, deoarece
Introduce lirjectoane cu combustibil Ucbld Uniunea Sovietică duoe In mod consec­ delegaţii de oameni de ştiinţă şl cultură port deosebit l-au adus deputaţii Lazăr
trebuie făcute din timp, acum, etnd e- aceasta corespunde Intereselor popoarelor
pentru încălzire, tnjectaare confecţionate vent o politică de pace şl năzuieşte spre din alte ţări eu vizitat In ultimii ani Serafim, BalaJ -Petru şl Alba Avram din
xîstâ toate condiţiile, şl nu tn pragul Ier­ celor două ţări. Acest lucru este confir­ aalul Valea Lungă, Martinlcă Ştefan $1
la scoţia mecanica. S-au luat măsuri pen­ nii şl In salturi Grija cea maro trebui© dezvoltarea unor relaţii normale cu toate mat şt de experienţa perioadei în care U.R.SS,. tar delegaţii culturale sovietice alţii, care au mobilizat şl antrenat şi pe
tru repararea aooperişidul balei nr. Îndreptată tn primul xdnd asupra înma­ Statale care năzuiesc, la rtndul lor, să UR-S S. şi Japonia .Întreţineau largi le­ au vizitat o serie de ţări străine După ceilalţi ţărani muncitori in această ac­
2, se pun peamuiri la silozul de gazinăm stocurilor normate de materii Întreţină asemenea relaţii cu U.&S.5. Ea gături comerctale, ceea ce aducea mari cum se ştie, şl dteva delegaţii din Japonia ţiune patriotică. OPREAN MIRON
zi. La turnătorie, Încălzirea na ee duce aceeaşi politică şl Haţâ de Japonia, au vizitat Uniunea Sovietică. corespondent voluntar
prime şl materiale, luptei împotriva pier­ avantaje ambelor părţi. Trebuie subliniat
va mal face cu lemne ca In anii trecuţi, derilor provenite din risipă tn timpul des­ cu care nu întreţine plnă în prezent re­ .că posibilităţile existente pentru dezvol­ Nu ne îndoim că In Japonia exJstâ des­
d ou ajutonfl ganuflul de la furnale, In- laţii normale, deşi problema reglementării tui oameni, mai ales In rindiniJe Intelec­
cărcării acestora, grijii deosebite faţă As tarea comerţului Intre U.RS& şl Japo­ Noi construcţii săteşti
Lrodua prin tastadaiţU qpeoteta. 1 o m acestor relaţii a devenit actuală. Se în­ tualităţii Japoneze, care năzuiesc In mod
nia slnt departe de o fl fofloslte. In comuna Baru mare, anul acesta au
Exemple bune de Muă cum so pregă­ Şefii staţiilor de oale ferată, organiza­ ţelege că rezolvarea acestei chestiuni ar sincer spre lărgirea legăturilor culturale în copul multe lucrări de construcţii. D©
Ca măsuri concrete în acest scop ar pu­
tesc In Întâmpinarea iernii, slnt şi eite torii d© grupe sindicate din cta|U, întrea­ Îngădui examinarea problemelor concrete tea servi întâlniri mal frecvente între per­ cu popoarele U R S.S. pildă, pe lingă şcoala elementară din sa­
conduceri de Întreprinderi, ca «Je de le ga conducere administrativă şl politică ale reU&ţtftor dintre VUSS. şl Japonia. Este în afară de orice Îndoială că acest tul Petros, se construieşte un Interna»,
soane Şl delegaţii Interesate tn comerţul
Preparaţi a minei Petrfla, „Matura” Lu- din staţii trebuie să acorde o deosebită 2. „Cu privire la restabilirea rela­ sovîeto-japonez. S-ar putea discuta şi lucru va exercita o influenţă favorabilă prin au ta Impun ere. începutul construirii
penî, fabrica de hlrflo _1 Mal" Petrcşb, grijă bunel Rmdţlonări a trenurilor mun- ţiilor normale inlre Japonia şl problema ca U.RS.S şt Japonia să facă asupra Întăririi relaţiilor prieteneşti din­ acestui Internat, a fost posibil datorită
muncii organizaţiei de partid şl sfatului
„Vidra" Orăştie, etc. Aceasta este o trea­ cltoireştil; vagoanele cărora te lipsesc gea­ U.RS.S, tre Japonia şl U R S S., relaţii în care slnt
un schimb de misiuni comerciale otlcdale popular, care au desfăşurat o Largă mun­
bă bună. Iar «cele ooîoottve de-întreprin­ muri, sau liwtaflaţifle da încălzire Je slnt In duda faptului că eu trecut deja tn condiţii de egalitate In drepturi şl re­ Interesate attt popoarele noastre cit şl că de lămurire te rtndul ţăranilor mun-
deri came se îngrijesc din Uirşp de role ne­ delecta ®ă ftta trimisa din timp noul ani de la terminarea colul de el celelalte popoare care tind spre dezvolta­ cltort
ciprocitate In prezent, constmeţla Internatului este
cesare producţiei tn timpul lemU, cu si­ pentru a fl revizuite şl pus* la punct, &- doilea război mondial şl că, mal alea după rea colaborării internaţionale şl spre con­
guranţă că &şl vor îndeplini şl supra În­ dgurtndu-se în acest fel transportul oa­ „Jlubu Nippon Simbun'• este un zlor 4. „Cu privire la reînarmarea Ja­ solidarea păcii generale p© terminate.
La fel, a început să se construiască şl
deplini sarcinile de (fon. menilor muncii In timpul frigului oara nu japonez influent, editat intr-un tiraj total poniei. Cu stimă. să se lărgească sala culturală din comună.
Problema pregătirii or de Iarnă nu preo­ locuiesc bi preajma întreprinderilor. de peste 2 milioane exemplare, in oraşul Poporul Japonez nu doreşte scăderea ni­ V. MOLOTOV In fruntea muncilor stau tovarăşii: OrSs-
cupă însă în suficientă măsură pe toate In domeniul forestier. Trustul Sebeş Nagola, unul dintre cele mai mori centre velului său de trei, ca rezultat al reînar- 11 septembrie 18i4. cu Gheorghe. Tratan Ştefan, Jitean Pe­
conducerile de Întreprinderi şl aeea oe est* dator să se Îngrijească mal îndea­ industriale din Japonia. mării sau al sporirii efectivului forţelor Moscova tru şl alţii
este mai grav, această neglijenţă se ob­ proape de frfiil cum i FET-uriîe asigură
servă In întreprinderi mari. cum ar il mljloaceSe de transport pentru lamă, ma­
spre exemplu ICS Hunedoara, Combina­ terialul de protecţie, grija faţă d* mun­ Constituirea Comitetului Naţional pentru sărbătorirea
tul metalurgic „Oh. GheotEtau-DeJ” de citorii forestieri, aslgurtndu-fo condiţii rit
te Hunedoara, unele întreprinderi aparţi­ mal orptim© de muncă, locuit $1 hrană, sti- „Lunii prieteniei romîno~sooietice“
nătoare Trustului 4 construcţii, etC mtil!ndu-Ae iniţiativele şi hărnicia. Condu­
Anul trecut, terna a găsit întreprinde­ cerea ITE T.-uliul Orăştl* trebui* eă în­ Simbâtă la amiază a avut loc la sediul şl artistice, fruntaşi In producţie, reprezen­ teniei romlno-sovletice”, a subllnlal că tn lori rea „Lunii prieteniei romîno-aovJe-
rea de construcţii siderurgice de la Hune­ vaţă din experienţa anului trecut şl din Consiliului General A.R.L.US şedinţa de tanţi «I presei romi ne şi străine aoeet an tradiţionala sărbătoare a prie­ tlre‘*.
doara (LC.S.H) nepregătită. Utiflajele şl primăvara acestui en, efind. ne respecţi ti- constituire a Comitetului Naţional pentru Au participat de asemenea P S. De- teniei dintre poporul rorrun şl cel sovie­ A fost adoptat pionul de desfăşurare a
camioanele basculante neadfi&jostite. au du-şl angajamentele faţă de muncitorii fo­ sărbătorirea „Lunii prieteniei romflno- duşkzrv consliller al ambasadei URSS. la tic va coincide cu cal de al U-laa Con­ manifestărilor din cadrul „Lunii priete­
sovietka". Bucureşti, V. T. Skomiakov. ataşat aJ am­ gres al Partidului Muncitoresc Romin şi
pierdut mll de ore din producţie plnă la restieri a făcut sl ©cadă produoţia în a- niei romteo-sovleUce", expus de tov. Gh.
La şedinţă au participat tovarăşii : dr
pornirea motoarelor. Toate marşlnfle se a- ceastă ramură fnsamnatâ a economiei na­ P. Groza, Gh Apostol, acad. prof dr basadei U.R.SS., şl D. E. Belov, reprezen- cu împlinirea a 10 ani de exLslenţâ a ffossu. vicepreşedinte al AR.LU S.-uluI
tantul permanent al VOR S -ului în ţara
AR.LU S -ului.
llroentau ou cotnbusbbfl şl iubrefianţi de ţionale. C I. Parhcen, D. Coku, acad. I. Murgu- aoaâhrâ. Particrpanţn la şedinţă au aprobat apoi Participanţii au manifestat ou căldură
la un singur centru, pierzăndu-se şl aici Este de datori© organelor şl organizaţi­ leenu. D Petoescu Constanţa Crăciun, Şedinţa a fost prezidată de acad prof în unanimitate propunerile făcute de tov. pentru prietenia indestructibilă caro
alte ore preţioase, pe cînd foarte bine ar ilor de partid, ca tn munca poHUcă oe o Gh Hcssu, acad. P. Oonvtaallnescu - Tuşi. dr. C. L Purbon. preşedintele AJt.LU.S-- Sanda Rangheţ, secretar al Consiliului Ge­ uneşte poporul romin eu poporul sovie­
fl fast dacă existau tn întreprindere mal duc cu maseăe, să susţină însemnătatea M. RdLler, conducători *J organ Lzaţirlor uâul, oare, vorbind despre amploarea pe neral A.RLU.S., cu privire la compo­ tic.
do masă, personalităţi ale viaţii ştttnţfâoe care o va avea sărbătorirea „Lunii prie- nenţa Comitetului Naţional pentru sârbă- (Agerpres).
multe centre de alimentaro, Xi deosebită ce o au pregătirile de Iarnă în
I.C.S Hunedoara ere prevăzut In con- întreprinderi. Comitetele de partid şl or­
traotufl colectiv o serie de măsuri spe- ganizaţiile de bază din întreprinderi tre­ Comitetul Naţional pentru sărbătorirea „Lunii prieteniei romîno-sovietice“
«tale tn vederea pregătirilor pentru l&r- buie să se folosească şi aid de dreptul Adochiţel Constantin, brigadier zooteh­ preşedtate al Consfliullul de Miniştri ; Co- Lupu Nicolae, ecademlCian ; Manole O/e- Roilor AfOutl!, academician; Roşionu Mi-
măsuri izvortte din propunerile ce le­ lor de control asupra activităţii economi­ nist La gospodăria agricolă de- stat Co- tiu Dumitru, prim secretar al DomMetuIul Ka, secretar al Comitetului regional Bu­ hail. preşedintele Institutului Romin pen­
uci ifsui masele de muncitori şi tehni­ ce, cetind conducarUor administrative dări ţuşca, regiunea Suceava, Erou ai Muncii regional Bucureşti art P.M.R. ; Constanţi- cureşti al P M R.; Manolescu fon, artist tru Relaţiile Culturale cu Străinătatea ;
Socialiste; dlerovici dntoaneta, filatoare nezeu-laşl Petre, academician, ministrul al poporului din RPR; Mendelsohn At- Sadousanu Mthall, academician, laureat al
cieni în urau învăţămintelor primite In de seamă periodice asupra stadiului în
fruntaşă în producţie la Uzinale tex­ Cultelor; Crdchtn Constanţa, ministrul fred, conxpozltor, Laureat al Premiului de Premiului de Stat; Sălăjan Leontin, «*-
timpul lemU trecute. De pildă, *e arată care se afiă pregătirii© de lamă.
tile „7 Noiembrie” din Bucureşti; dpo»- Cui tor II ; Danielopolu Daniel, academi­ Stat; Menkeş BenecUct, directorul Bazei neral locotenent, prim locţiitor al minis­
tn contract, că ptal La 1 octombrie 1934 SS ne pregătim din vrem© întreprinde­ tol Ghecnohe, prim secretar ai C-C- cian ; Deşllu Dan, poet, laureat al Pre­ Ştiinţifice din Timişoara a Academiei trului Forţelor Armate ale RPR ; Sduu-
şâ se termine reparaţiile la acoperirea a- rile In vederea intim pin St Ii Iernii pentru al P MJt ;Baicu Aur, brigadier fruntaş miului de Stat; Dtnculescu Constantin, R PJL, membru corespondent al Acade­ iescu Traian, academician, preşedintele
I«Merelor, punerea la punct a Instalaţiilor o desfăşurare ritmică a producţiei, pentru la gospodăria agrlcoAă colectivă din Călă­ reotond rn^itotului PoMlshnlc din Bucu­ miei RPR.; Mezincescu Eduarâ, vicepre­ Aoademiei R.P.R., laureat al Premiului de
de încălzire, Iluminare şl aerisire, repa­ creşterea productivităţii muncii, realiza­ raşii Vechi, regiunea Bucureşti. Baiu >4fa­ reşti, membru corespondent a] Academiei şedinte al S R S C.; Miller dlezorvdru, Stat; Sebostlan Rusan, mitropolit al Mol­
nase, strungar, şef de 6aoţle, la Uzinele de RP.R ; Dumiireseu fon, corupem tor, lau­ profesor unlvereitar, membru onorific al dove! şl Sucevei : SUucstrt Constantin,
rarea şl completarea stocurilor necesare rea de economii şl reducerea preţului de
tractoare „Emst Thăbnanm" din Oraşul reat ad Premiului de Stat ;Enescu Stela, Academiei R PJL ; Morare StcKan, pre- dirijor, directorul Teatrului de Operă ei
de material de protecţie, asigurarea sto­ cost aî produselor, contribuţii de seamă Stoiln, fruntaş în produoţie; Bonbu- preşedinta Comitetului Femeilor Demo­ şedlnteie Oonaiihllui Central al Sindicate­ Balet, Laureat al Premiului de Stat:
curilor normative de pietriş, nisip, cărE- la grăbirea construirii socialismului I ctan JCrikor, drroctor de seoţie la In­ crate din R-P.R : Fulger Cornel, prim se­ lor; Murgulescti IM*, ministrul Învăţă Socor Matei, compozitor, vicepreşedinte al
stitutul „Dr V, Babeş”; Benetafo Grl- cretar el CC. a] U.T.M.; Georpescu mtntului; Nyaradv Erasmus, academi­ Consiliului General A.RLUS.. laureat al
pore, profesor universitar — CLuJ, membru Georoe, dirijor, artist al poporului din cian ; Nicclaeu Eugen, membru tn Con­ Premiului de Stat; Spocu Gheorghe. aca­
Din activitatea unei comisii de femei corespondent ai Academiei RP.R ; Benlue RPR, laureat al Premiului de Stat; siliul General A.RtLU S. : Parhcn I. C, demician ; Teşa Nicolae. secretar al Con­
Mihai, secretar al Uniunii Scriitorilor din CheorpMu-DeJ Gheorghe, preşedintee aaademlcLan. preşedintele A RL U.S.-ului ■ siliului General A R LU S. ; Toma Prună,
Nu de rm£t, în grădtna de vară I.C.S. sfatului popular, famel fruntaşe in între­ R P.R., laureat al Premiului de Stat; Bod- ConsHluluJ de Mmiştri ; CheorpMu S fon, Petrescu Cezar, scriitor, laureat al Pre­ preşedintele gospodăriei agricole colectiv©
Hunedoara, Comitetul raional de partid, cerea socialistă şi mame eroine nfiraş Emil, ministrul Forţelor Armate aJe academician, directorul Institutu'ul de miului de Stat ; Petrescu Dumitre, minis­ „Flamura Roşie", comuna Tlrzii. regiunea
prin secţia munca de partid în rineţurile La această conferinţă, au participat pesto RP.Jt : Bodnăraţ Manole, preşedintei© C©- Energetică ^ Academiei RP R.: Gher- trul Fia ante'or ; Petrovici Emil. academi­ Iaşi; Toma Sorin, redactor şef al ziarului
femeilor, a organizat împreună cu comi­ 500 d© femei Casnice, muncitoare, tehnJ- mitetuluj pentru cultură flrlcâ şi sport: man Mircea, secretar al ConsRiului Cen­ cian, vicepreşedinte al A.R.LU S.-uJuî: „Sctotela" ; Tutoveanu Ion, general loco­
Bogdan losif, vicepreşedinte al A RL.U.S- tral al Sindicatelor; Groza Petre, preşe­ Pik Cheorghe. direotor al Institutului de tenent ; Vosflache Constantin, strungar la
sia de femei de pe lingă sfatul popular elene şl Intelectuale.
ulul locţiitor al ministrului Sănătăţii ; dintele Prezidiului Marii Adunări Naţio­ Studii Romîno-Sovletlc; Popescu Con­ Urinele metalurgice „Gh Gheorghlu-DeJ"
al oraşului, conferinţa : „Femeile o mare Conferiixţa a fost urmată de un Irumoa Bopza Geo, scriitor ; Bughi Pal. preşedin­ nale ! Naldu futiu, miner, şef de brigadă stantin, mkvlstrul Agriculturii şl Silvicul Tlrgovlşte, Erou al Muncii Socialiste;
forţă In lupta pentru pace şl socialism”, program artistic dat de echipa de amatori tele Comitetului executiv al Sfatului popu­ la mina Petrlla. Erou al Muncii Socia­ lurll; Popescu Doreanu Nicolae, vicepre­ VasiUu Birlic Grigore. artist emerit al
în scopul educării şl mobilizării tuturor a cooperativei „Drum Nou” din Hunedoa­ lar al Regiunii Autonome Maghiare; liste: Horsu Gheorghe, vicepreşedinte al şedinte al AS.I T, ; Prladcenco Alexandru R P.R., laureat al Premiului de Stat;
femeilor la îndeplinirea sarctodor trasate ra, de ansamblul IC S Hunedoara şl s-a fireitenştetn Ernest, redactor şef al ziaru­ A.R.L.US.-ului. ministrul Construcţiaor şl director de secţie la Institutul de Cerce­ Vtenooc Ştefan, academician, prim secre­
lui „Neuer Weg" ; Bunaclu -4vram, secre­ el Industriei Materialelor de Construcţii ; tări Agronomice; Ripon Raluca, acade­ tar al Academiei R P-R. ; Vidraţcu Gheor­
de partid şi de guvern. încheiat cu nilarea fllmuilui „Ultima
tar al Prezidiului Marii Adunări Naţio­ Lor JosiJ. pictor, artist al poporului din mician ; Rangheţ Sanda, secretar âl Con­ ghe, preşedintele Comitetului executiv al
Conferinţa a fost condusă de un pre­ etapă”. nale ;Ca»apea Boris. sculptor, laureat al RPR ; Kouars Guorgy, 6CTlitor, laureat siliului General A R LU.S. ; Rdutu Leonto, Sfatului popular al Capitalei; Zaharia.
zidiu. din caro a făcut parte membri ai BOGOŞ E. şl IANCU SORA Premiului de Stat; CetnStescu Radu, aca- al Premiului de Stat; Ltoescu Jean, rec­ profesor universitar; Rodan Eugen, ss- Gheorghe, general maior, redaotor şef al
eomdtetv&ui raional de partid, orefadlnWte CCtf*9pood«t{i v$hB»tw1 ^ ţm Ici an ; CMşlneuscht foslj, prim vlce- torul Unlversităpl „Al. I. Cuzi” din lajl; cretar »\ Consiliului General A R LU.S.; ziarului „Apărarea Patriei".