Page 18 - 1954-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 74

Creşte producţie bunurilor metalice de larg consum Intense pregătiri Se pregătesc de însămînţări
pentru iarnă Ţăranii muncitori din regiunea noastră, uneltelor din fler, a-au reparai ptnâ în
La Combinatul metalurgic „Gh Gheor- aceaslă Ingenioasă Instalaţie lucrează echi­ tehnicienii de alei au dat in luna august
ghlu-Dej” din Hunedoara, producţia bu- pele vrednice conduse de tovarăşii Lădar peste plan mal mult de 4 tone de aseme­ La Preparaţla minei Petrlla, au fost lisate însufleţiţi de proiectul de Directive cu prezent 97 pluguri, 43 grape şl 2 semă­
privire la dezvoltarea agriculturii In ur­
ourdoi de larg oonvum a devenit una Petru şl Toma Io an, echipe care 6B în­ nea produse. In Întrecerea socialistă ce din tdnvp o serie de măsuri tehnlco-orga- mătorii 2—3 ani, se pregătesc din plin nători. Repararea uneltelor la vreme, a
dintre preocrupânie de seamă ale condu­ trec între ele pentru titlul da echipă e pornit ou svJnt crasolad. turnători har­ Ql2atcrfce pentru Îmbunătăţirea aprovi­ pentru campania muncilor agricole d© făcut posibilă eă se are adine o suprafaţă
de 739 ha., pe eare fie vor sdmăna oul UIM
cerii- De cuirind, au fost unificate cete fruntaşă. nici oa Sebeştem Nandor, Mice Nlcolae. zionării locurilor de muncă cu materii pri­ toamnă El ştiu cl pentru e smulge din da toamnă
trei aecţii: turnătoria „Patria”, secţia de tn Imediata apropiere a laminorului fi­ Lăzflrescu Silvia şl toţi cel ce lucrează me şl materiale, In timpul lemU. Printre bogăţia pămlntuJui cât mal multe pro­ Unii ţărani muncitori care eu numai
forjare a uneltelor agricole >i laminorul nisor se află secţia de forjare a unditelor tn această secţie, au executat tn prima lucrările efectuate In prezent aJnt duse agricole, trebuie să lucsere pămtntul cîte un animal da inacţiune, s-ai) înto­
finisor, puntndu-66 sub o singuri condu­ agricole URCA D. e primit de eurtnd Bfiptămănă « tuntil septembrie peria 8 amenajarea f unicul arul ui de la mină, Ia timp şl după cele mal noi şl avansate vărăşit între el şl In felul aresta su a-
cere de aici 2000 fiare de plug necesare ară­ tone de produse metalice de larg consum. repararea utilajului minier, asigurarea matode. Jurvs sâ-şt termine arăturile edlnei de
OAmeoll muncit din sectorul producător turilor pentru campanii de toamnă. In In sectorul producător de bunuri de căldurii In caz de ger, cu o rezervă de In comuni Vlrvţul de Jos, din raionul toamnă Aşa s-eu Întovărăşit Tomuşca
el bunurilor metalice de larg consum, luna august, echl<pele fruntaşe afle tova­ larg consum, există Insă şl unele lipsuri 10 sobe construite dla tablă, etc Alba. pregătirile pentru carhpahla de NJrolae, cu Jicârean Izidor $1 alţii
lupte In îrvtrrecerea socialistă pentru in- răşilor Pribil Franclse, Oâaiun loslf şl Principi lipsă aste aceea, că deşi ve­ De asemeni, 8-au luat măsuri pentru pu­ toamnă, se desfăşoară cu succes Sint In cele 5 centre de selecţionarea semin­
fâptizimaa sarcmHor tras ale de parlld 5I ele altor muncitori harnici, au produs chile seoţtl producătoare de bunuri irtete- nerea geamurilor aparte, repararea uşi­ angrenate in această muncă toate organi­ ţelor, organizate pe sectoare, s-au selec­
guvern, făurind din fontă 3 oţel-deşeu, 13 500 «a<pe. Calitatea acestor produse s-a llce de larg consum z-eu unificat el pui lor şt asigurarea cocnbustibLUdui pentru zaţiile de masă, Instituţiile de cultură şi ţionat 53 tone griu şl aJle speeii de să­
bunuri de larg consum necesare popu­ îmbunătăţit mult, datorită perfecţionării sub o singură conducere, continuă să albă
temi t învăţământ, etc mânţă. Printre primii care eu terminat
laţiei De sub caja laminorului finisor. matriţelor de presat lape. Intr-un scurt 0 contabilitate împrăştiată, răspândită prin * selectldnarea seminţei sint tătănli Vlore)
Intrat fn funcţiune In acest an. au Ieşit timp. va fl Inllocult complet vechiul pro­ alte sectU ale combinatului, oeea oe face Pregătirile pentru lamă continuă cu La începutul Iurtei septembrie, la sfa­ Nicolae şl Birsăn Nlcolae. \
numai In cursuH lunii trecute. 0000 bucăţi ces tehnologic de confecţionare e aepâlor. oa preţul de cost al produselor 8ă fie succes şl la fabrica „Simlon Bărnullu", tul popular al aceste! comune a avut loc TâranU muncitori din comuna Vlrtţ, âu
şine pentru căruţe AceasU Înseamnă e- prin Introducerea unul sistem de presare greu urmărit, creJrud astfel dificultăţi tn sectorul Alba iulia, unde pînă in prezent o consfătuire cu deputaţii, unde s-a dis­ o Preocupare de searrlfl pentru Incercgreri
chlparea cu elne a 2200 căruţe. mult superior celui vechi. Vor fl eliminate lupte pentru scăderea Iul. Nd se ştie oare b-«u executat o eerlo de lucrări pregăti­ cutat sarcinile pentru campania muncilor puterii de germinaţie a seminţei Această
Producţia şinelor este tn continui creş­ o mare parte din vechile operaţii. Iar e- este preţul de cost «oact st aoerior pro­ toare, eu eoopul asigur Urli unei mal bune agricole de toamnă După aceasta depu­ treabă el o fac la cele 12 centre existente
tere Oallhatea acestor produse este :«»- oonomiule ce le va aduce această ino­ duse de larg consum, deoarece scrlpteJe funcţionări a fabricii pe trrnvp de iarnă şi taţii au început Imediat să mobilizeze in comuni
ţăranii cu gospodării miei şl mijloci, pen­
pnoşabUfi ^e provin din capete de oţeJ- vaţie se vor ridica la suma de 31 000 lei se ţin in mod neorganlzat tn oondlţlunl normale. tru a-şi pregâu uneltele, terenul şl eă- în fruntea tiranilor muncitori care au
deşed de te laminoare)© mari ale com­ anual, Iar şase oameni vor fl eliberaţi de Contabilitatea combinatului nu ie preo­ Ca măsuri de prim ordin au fost pune­ încercat puterea de germinaţie 9 semic-
binatului deşeuri dare până nu demult la operaţiuni de tăiere, croit şl ajustat cupă de centralizarea contabilităţii acestui rea geanturOor, repararea uşilor, a Insta­ m1nU necesară InsămâhţariOor de toamnă (elor 9e află ţăranii munwtorl Heda Va­
erau trimisa la oţelărle pentru retopire şl vor fl folosiţi la alte operaţii Concep­ sector Important, lnvootnd motive neîn­ laţiilor de apă, electrice, de Încălzire, pre­ Meloda cea maJ bună pentru mobili­ cile, Voju Ansnl© şl alţii.
Oombtnatufl livrează mari cantităţi de ţia acestui nou sistem de presare este temeiate, ba că nu se găseşte una, ba că cum ei instalarea unul număr de şase zarea ţăranilor muncitori la sceste munci Pentru asigurarea tratârll aemJnţeJor.
rodul străduinţei unul colectiv de m/unel- rate cea folosita de depulat/ul Floca Nl­
tine cooperativelor Săteşti sl magazinelor nu ae găseşte alta. Tovarăşii Covaci Put- sobe noi de teracotă. Pentru aprovizio­ -,faăuâ popular a înfiinţat cele 6 contre,
O.C L., la un preţ ou 73 te sută mal Ieftin lorl şl tehnicieni In frunte cu şeful secţiei me, contabil şef şl adjunctul său Roşea narea eu cele necesare producţiei, fabri­ colae. care urmăreşte tn fiecare rl reali­ iar cooperative a procurat din timp e-
dedt preţul pleţli. Spiritul Inventiv este adine oultlvaţ tn Petau. lronireaiă pe acel care se duc şt ca fl primit un camion, care va fl uti­ zările ţăranilor din sectorul său El e bavldul necesar
Pentru buna flunflţfcmare 9 laminorului, concepţia forjerlflor El îşi amintesc cu le propun ilmpltUoarea aparatului admi­ lizat la ambele sectoare — Alba şl Sobeş reuşit astfel să faeâ din sectorul de oare In fruntea pregătirilor campaniei de
mărirea capacităţii Iul de producţia şl ce efort mare s-a lucrat aici plnă nu nistrativ şpunlhdu-Le eâ: „aţi greşit — ale flabrldl De asemeni s-flu luat mă­ rispunde, nu sector frunte» Toţi ţăranii 'oomnă a-a dovedtt a fl comun inul To-
mlrşorahea eforturilor oalor ce lucrează demult, mal ales etnd era vorba de tăiat uşă”. suri concrete de aprovizionarea oamenilor muncitori din sectorul iul. au reparat u- mu$aa Nlcolae gl deputaţii FQoca Nicola©.
neltale şl au arat adine 80 la sută din
atol au fost aduse unele perfecţionări materialul operaţie ce se făcea ou foar­ Direcţiunea generală a Combin a tulul a şl cantinei cu combustibil şi produse a- Lăncrăjan Ion şl Paattu Ion Anghel oare
tehnice oa : a-au confecţionat două garni­ feci rudimentare Amd acesta a fost con­ dat de mult timp dispoziţii oantablîltăţU gro -alimentare suprafaţa destinată culturilor de toamnă pe Ungă că eu mobilizat ţăranii munci­
turi de cilindri din oteQurl aliate, cilin­ fecţionată din resursa locale o foarfecă să se tngrijeeeeă de centralizarea conta* Fiecare deputat s-a străduit să ridice tori din sectorul lor, au terminat pro­
dri speriau pentru laminarea şinelor ; s-eu medanicS Cu ajutorul el productivitatea bllltaţll sectorului producător al bunurilor !n frunte sectoarele dc care răspund. Cel priile loz lucrări de pregătiră.
ţfiflăturat opririle des» $1 s->s ameliorat muncii a crescut ou 350 la sută. Foarfecă metalice de larg consum, dar tovarăşul Noul „contabil u care au obţinut rezultate mal bune, sînt Ţăranii muncitori din Vlnţuâ de Toj.
degradarea oţel/ulul tn timpul Încălzirii este mânuită de 2 tăietori sl deserveşte Covaci sfidează pur $1 simplu orice dis­ deputaţii Jicărcan Ana. Paştlu Ioan An- sint hotîîrîţl să asigure Îndeplinirea cam­
luî tn cuptor, cu ajutorul cuplării venti­ nevoile de producţie a 0 echipe, pe olnd. pariţie sau propunere Nu de mult, la cooperativa „Munci­ ghe! p altd paniei muncilor agricole da toamnă, tn
latorului fără curea de transmisie; B-a luarlndu-3e după vechiul ilstem, flecare Conducerea Combinatului este datoare torul” dla Călan. s-e sdhlmbat contabilul La cele 7 centre de roparacea unelte­ cinstea celui de sl II-lee Congres al Parti­
eonstnxiit un wagonet cu sju/toru) căruia echipă avea un tăietor. jfl intervină energic pentru s trage te şef, pe motlvui c& şl-e neglijat serviciul lor. dintre care 3 9Înt pantru repararea dului Mundtpresc Român
se faoe' Încărcarea cuptorului da Incil- Vechea turnătorie .Patria” — aparţină­ răspundere pe acel Ce se fac vinovaţi de ş\ tn locul lui a venit Ovidlu Călugăru uneltiloi 1 din lemn. lor 5 pentru repararea C. CRACIUNESCU
rire. fără ea oamenii să depună efor­ toare acum Combinatului — « trecut ex­ tărăgănare, muncă birocratică, lipsă de Toţi aveau convingerea eă acum totul
turi prea mari, ete. clusiv le producerea bunurilor metalice răspundere şl atitudine netovărăşeaecă de va merge bln® Dar s-au Inşedet... Noului
Acest laminor finisor nu numiil că de larg consum Aid se confecţionează care dau dovadă. contabil şef U place băutura, ba chiar o
produce şina pentru căruţe, multe, bune maşini de gătit complete numirufl 9 şl Producerii bunurilor metalice de larg îndrăgeşte atît de mult. tnctt uHă să facă Pentru semănarea griului de toamna
$1 Ieftine, dar scuteşte şfl munca a dois­ 10, accesorii pentru aceste^ oa: plite, contabili te tea. să tacă preţurile de vin- Hotârtţl să dea o producţie de cereale
prezece torjeri, oare tnatote de Instalarea rame, uşi. grătare şl ram© pentru sobe consum, organizării Judicioase a muncii zare şl forţează pe gestionat !ă-l dea voie Printre ţărani) muncftorl dlh comună
(Laminorului, forjau materialul pregătitor tip „Veste” şl sobe de teracotă, vase ne­ pentru îndeplinirea planului de producţie să gradeze el băutura, care se vinde apoi sporită In anul viitor după cum preveda eare au pregătit leranul s» au selecţionat
confecţionării sapeflor. Acum materialul gre de fontă, maşini de călcat, menghLn! la toţi lndioll şl sortimentele, trebuie să fără preţul stabilit. Aşa se IntlmplS că proiectul Directivelor Congresuhli aJ IMea toată cantitatea de grîu pentru semănat,
el partidului ţAranll muncitori din comună
din care se confecţionează sapele este săteşti şl alte bunuri. 1 sq dea toall atenţia I şeful contabil este aproape In flecare ri sint ţăranii muncMori Oimpeanu Petru
prefabricat la laminorul finisor. Aici. la Caiculat in lodogreme, muncitorii şi I TUFAJMJ in stere de ebrietate. Slrei-Sîngeorgiu raionul Hunedoara, au care a arat de două ori terenul unde va
La toate astea Insă. le pune oapSt în­ trecut ta pregătirea campaniei agricole de insămlnţa griu. Pădureanu LazAr, Bogoş
clinaţia pe care o arc Ovtdhj Călugăru toamnă Poli şl alţi!.
Ce e nou în f a b r i c a n o a s t r ă la box (17). Da la box I Dar spre deose­ La cele 7 centre de selecţionat seminţe In această comuni lo oedsrea bunel
bire d« boxerii eare se încadrează în dis­ existente tn .comună, el au selecţionat ptnă
Am exflns valorificarea echipa de lăcătuşi condusă de maistrul regiunea noastră. ccfleotAvuil de te fabrfic® ciplina sportivă şl îşi demonstrează măies­ In prezent 3000 kg griu munci­ desfăşurări a campaniei de toamnă, n-a
deşeurilor Flaişer M©ld de hlrtJe „i Mal" Peîraştl ocupă un loc tria pe ring. şoful corvtabll „boxer" face tori din această coemună, n-au neglijat nici fost uitată nici repararea uneltelor agri­
Lărgindu-şl activitatea, tn secţia recu­ pregătirea terenului pentru Ins Amin ţări cole. Cele 3 centre de reperat unelte a-
Seoţâ© reduîwftri deşeuri de la fabrica perări deşeuri fl-au oonieoţlcmat mll de de frunte. Sprijiniţi şl îndrumaţi de con­ ..antrenament" cu clienţii din restaurant
ducerea fabrici), formaţiunea de pompieri Astfel, eu îngrăşat şi arat c suprafaţă de gMeoîe, au reuşit să repare o bună parte
de Mrti© „1 Mal" Petreştl, care !n trecut bioc-notesuri intr-o formă îngrijită şl a- De exemplu. Intime zi a f»part 17 pa­
era org aninată (rudimentar şl avea o ac­ trăgâloare. Pe luna august de exemplu, voluntari de aici, compună dLh muncitori. hare. propunlnd apoi să f\e plătite de 10 ha de pâmlnt. din unelte
tivitate radină, de câtva timp. prin grija muncitorii acestei eacţll şl-au realizat pla­ ridicat continuu cunoştinţele fiind ospătari. Mal muli, bate «tlenţll. asa cum
conducerii fabricii, a căpătat o largă dez­ nul tn proporţie de 011,87 la sută In ob­ gata a interveni pricind du succes ta sal­ e bătut pe maistrul Olah Ştefan, pe Insta­ In întîmpinarea sărbătoririi
voltare. La organizarea el şl-au adus con­ ţinerea adestel însemnate victorii, s-au varea bunurilor fabricii IngrlJlTi-dU-jl cu latorul Necor Ioan. pa pantofarul Dobeş- „Lunii prieteniei romîno-sovietice *
4
tribuţia tovarăşii Trimjsoş loalf şeful sec­ evidenţiat în mod special muncitoarele răspundere ullUJefla eu care sint dotaţi, tean Ştefan şl ©iţii
ţiei confecţii caiete şl Tompoş Oheorghe, Clett Elzo şl Barta Parazchlva. demonstrând In .cursul exerciţiîlor prac­ Acest contabil şef „boxer' 1 , pentru oare Comitetul A R L U S, de la. Preparaţla din seoţl© întreţinere şl. Mandre© Marta
căruia t-fi fost încredinţată conducerea tice imdită indomînare. pompierii volun­ directe, upercutul sau croţeul, este spar­ munci Petrii©, tn întâmpinarea „Lunii responsabila cercului din sec pa adminis­
Gala orlctnd a salva tari de 1a fabrica de hlrtle „1 Mal" Pe- prlelenleJ rom!no-sovietice" desfăşoară o trativă.
acestei secţii. O contribuţie de leamă tn gerea paharelor şi e sticlelor te eapul
bunurile fabricii treşti. su OlşHgat întrecerea socialistă pe rodnică activitate. Numai in ultimul timp. Activitatea rodnică ca se desfăşoară
ce priveşte montarea utilajelor poligrafica clienţilor, prinderea lor de gît. bataJa.
aici, se datoreşte faptului câ sprijiniţi de
nod, rau recondiţionate, tn noul local des­ In Întrecerea aootelistă, desfăşurată In­ regiune, înmlnlHdu-11-se drapefliui de co­ etc.. are ca admiratori pe Olaru UI*, con­ pentru popularizarea metodelor înaintate organizaţi© de bază, membrii comitetului
da muncâ ale stehapoviştilor sovietici ©t
tinat eecţleâ recuperări deşeuri, a avut-'' tre ooleotivde de pompieri voluntari din lectiv fruntaş. tabil e*< le ICSMC, pe Popeseu leah ale fruntaşilor întrecerii socialiste din pa­ AiRLU.S de la Preparaţla minei Petrila
contablJ la gospodărie şl alţii Pentru a- tria noastră şl pentru popularizarea re­ îşi tntocmesc planuri de muncă lunare
ceştte, boxerul’' dă dispoziţii să fie eec- vistelor sovietice, membrii acestui comi­ pe oare 1© respectă întocmai
Mai multă activitate din partea deputaţilor sfaturilor populare vip de La pivniţă, tn timp ce publleul tet, cum este tovarăşul Doboş Ştefan, cu In această perioadă, comitetul ARLtâS
ţinut la centrul de radlollcare din Petrila do la întreprinderea Prepefatll Pelrllă se
Hotănirea partidului şl guvernului din turile zootehnica ale sfatului popuJaz, le aproape deloc de felul cum se desfăşoară este iervjt eu laconicul : „Nu este I”. mal multe conferinţe tehnice pregăteşte temeinic In vederea deschiderii
mal 1954, ou privire 1a campania de vară, ureteral şl la transportatul lor muncile din cadrul campaniei de vară şl De multe orL Ovidlu „boxerul” ae nă­ In flecare săptămână, tovarăşi din co­ cursurilor de Umbs rusă Dar problema ■
a ©tdmlt un viu interes in rindurlle mul­ Pe Ungă aceste munci, deputata Petraş- ou se ocuipă deât pentru a-şl satisface căjeşte foc pc eeel ce h 9pun că va fi mitetul ARLUS al Întreprinderii Pre­ căreia ân prezent l se acordă o mal mare
tor deşrutnţl ai sfaturilor populam, case cu Aslnefte nva! duce o susţinute munci interesele lor personale traa odata la răspundere de consllluj coo- paraţii, vorbeze la emisiunile lodaîe trans­ atenţie, este pregătirea pentru sărbători­
lnţelegtndu-^i sarcinile ce le revin, ou poldtică în aat pentru a uni cetăţenii intr-o Exemplul de muncă al tovarăşei de­ pereltveL răapunztndu-le obraznic „Ce-I misa de staţie de radtafleăre. Comitetul rea „LunU prieteniei romlno^sovletlc©”
luptat ou hotărâre pentru traducerea lor Intovârâsşire de creşterea oilor putate Petraşcu Aalnefta, va trebui sS ee preocupă şl de înscrierea de abona­ OomlteSuâ ARLUS. în întâmpinarea
consiliul ? In scurt timp ti scot pe toţi
In viaţă. Dacă muiţl deputaţi au obţinut rezul­ constituie o pildă pentru toţi tovarăşii de­ ment© 51 sprijină pe cel ce colectează abo­ «cesiui eveniment, pregăteşte un bogat
In această muncă s«a evidenţiat depu­ tate frumoase în munca lor, mal sint ^1 putaţi cane trebuie 6â dea dovadă cS aJârâ din conducerea cooperativei I". namentele pentru presa sovie&lcA Ocu- program artistic, prin oare muncitorii de le
tata Petraşcu Aslnetfta din comuna Roş- deputaţi ca Trlfu Petru (Gaiţa) şl Trlfu merită clnffiea care le-a fost acordată de De ce consiliul de conducere ăl coope­ pindu-s© îndeaproape de acest lucru, la PetrlJa; tşt vor manifesta dragostea şl prie-
carvl, dare este şl responsabila comisiei Petru (Ousu) care, eu toate că Iau pari? locuitorii satului atunci, otnd au fost aleşi. rativei nu la rUd-o măsură 7 Îl convine Preparaţte. In utimul llmp. s-au lleul fenla lor neţărmurită faţă de poporul <0-
da femei. Ea e antrenat temelie tn di­ )a şedinţele comitetului executiv, ei nu £l trebuie să lupte cu hotârîre pentru a purtarea huliganică a acestuia? Oamenii 6 abonamente La reviste „URSS. azi” şl vietic. care ne ajută să construim şi la
ferite munci de folos obştesc laşe cum a pun tn practică In circumscripţiile lor motnJLza masele de ţărani muncitori la în­ muncii sînt de alta rUrere : asemenea ele­ 15 de abonamente la ziarul „Veac nou" patria noastră o viol A fericită.
fost cazul la curăţirea căminului cultu­ hotârlrlle luale. cu tot ajutorul primit făptuirea hotărârilor partidului şi guver­ ment nu au ec căula In conducerea coo­ O frumoasă activitate In comitetul
ral), Iar In campania de vară a mobili­ din partea tovarăşilor deputaţi al sfatu­ nului DRAGUS NICOLAE perativei I ARLUS al întreprindem eu şi tov. Ma- MORARU MARTA
zat temelie la seceratul păi oaselor din lo- lui popular raional El nu i-ou Interesai «sorespondent voluntar c. lOsrF tuş Olga responsabila cercului ARLUS corespondentă voluntară
o adJnelme do 18—20 cm , chiar dacă te­ vate eu grâu, de pe care s-au recoltat această privinţă, un exemplu buh de ur­
renul nu a fost deimiriştlt. Iar în carul jemlnţe din salurile cele m©t bune şl mal mat este gu^iodarla colectivă din Miercu­
Cum trebuie să tnsămlnţăm griul de toamnă e5 a fost desmtrlştlt. arătura pentru tnsâ- rezistente condlţlunllor climaterice ale re­ rea, care anul trecut de pe suprafaţa în­
mînţdrl se execută la aceeaşi adincime şi giunii noastre sămânţată eu grâu tn rlnduri încrucişate,
cel mult după 4—5 săptămâni de la dezrm- Din experienţa făcută, s-a constatat că a obţinut o producţie modJe de 3350 kgr
Măsurile prevăzute te proiectul Dlnec- tovărăşirea agricolă din Hărău, a obţinut lui sînt terenurile ce au fost cultivate eu riştlt Aceîsta, pentru a nu Ieşi din pe­ cele mal bune soluri de griu din regiunea la hectar. Nu se recomanda semărtatui !n
tivellor Congresului al Il-Jea al partidu­ peşte 1400 kg. griu la hectar pe câtă leguminoase, ca: trifoiul, mazărea, bor- rioada ploilor de vară şi pentru a nu da noflfilră. sint: Olvoş 241 şl Cenăd 117. rlnduri încrucişate In terenurile delbroase
lui !o legătură ou dezvoltarea agricultu­ vrem* alţi ţărani muncitori din comună ceaguâ (măzărichea), etc posibilitate pământului &ă se usuce, de­ De asemeni, sâmlnţa trebuie efl fie cjt eu umiditate mo) mare şl sUe mal mult
rii, au menirea să ducă la întărirea eco­ oare n-au aplicat regulile agrotehnice în- O contribuţie serioasă In sporirea recol­ oarece, arind terenul cind este uscat se mai curată s'i albe boabele pline, mari şi noroasa, deoarece, pLantele eu mal multă
nomică a patriei noastre De aceea, una sSmtnţind griul după obiceiurile bătri- tei de griu la hectar, o oduee foloslrer. scot foarte mulţi bulgări oare împiedică cit mai uniforme ca mărime şa să aibă lipsă de lumină şi rvu trebuie să se um­
din principalele sarcini puse de parUd şi neştt, abia au obţinut oiţe 000—700 kg Îngrăşămintelor şl In specl-ad a gvznol/udu. lămJnţa să eadâ uniform şi din cauza a- putere de încolţi re pentru ea tn cel mult brească reciproc.
guvern în faţa oamenilor muncii de pe o- griu La hectar. de grajd buie putrezit Prin gunolre. ceasta scade producţia. 2—4 zile de le tnjămintere să încolţească Un faotor Important de oue trebuie
goane, aste şj lupte pentru organizarea Proiectul Directivelor atrage tn mod (care trebuie «ă ee facă chiar In ziua clnd înainte de InsSmlnţare, sămtnţa trebuie ţinut seama la recolte de griu. este adlri-
creşterii producţiei agricole, în eşa fel, ca deosebit atenţia organizaţiilor de partid, se execută arătura), se obţine sporuri de In cazul clnd nu am executat arătura să fie tratată cu absvtd elmca de semănat. Adincime© la eare se
In următorii 2-3 ani, sl obţinem recolte rtaturillor populare 51 organelor agricole recoltă mal mări cu 30—73%. Olnd terenul la timp şl pămtntul este tare, atunci arS- In comunele şl satele deluroase şl mal Însămlnţeaz-S trebuie să fie: tn solurile
tiirfl pentru însâminţări se face numaJ la
bogate de eeraaJe. suficiente ridicării con­ asupra necesităţii de a aplica pe o scară nu esle bogvat In substanţe hrănitoare, a- 10—12 rm ; aceasta, ‘pentru a înlătura răcoroase, unde griul se coace prto luna m©l umede, mai reci şi mal grele se va
tinuo a nivelului de trai material şi cul­ cit mal largi egrolehnLca cultivării de tiznol se deu oca. 30—40 căruţe de gu/noJ Scoaterea bulgărilor. Arătura pentru în- august, tncolţlrea durează mal mult. din semăna la 4—7 cm adâncime. în cele us­
turali ol oeflcrr ce muncesc cereale, prin raspecharea şl aplicarea me­ bine putrezit la hectar Este bine oa odată sâmînţări se gripează Imediat In cazul cauza rerpausulul germinai lung Pentru a cate, calde şl uşoare. 1© fi—3 cm adînoime
In perioada actuali cea mal mare a- todelor înaintate, Încă din perioada pre­ cu bălegarul de grajd, să se împrâştio cel clnd facem arătura cu‘mult înainte dr secate sămânţa dlr acest rep.'ma preo In vederea începerii irisâmînţxrildir la
tenţte trebuie acordată măririi produc­ gătirii pentru insâmlnţări Nu este su­ puţin 130 kg luperfosfat, deoarece acest Insâminţare, se recomandă ca terenul si lung. este necesar să aplicăm seminţei timp proiectul de Directive arate cS data
ţiei de cereale şl te prl/nuJ rind, mărirea ficient să aplicăm regullla agrotehnice nu­ tngrăşămJnt grăbeşte vegetaţia şi preln- se lucreze cu exlmpatoru] sau prâşltoarea, tratamentul becotermlc Aceol tratament începerii ituămlntă^ltor trebuie sb se sta­
producţiei de griu mai in perioada întreţinerii culturilor, d, tomiplnj căderea tuiplnel plantei Aceste ori de cîte ori ap.ir buruienile Dacă pă- constă tn a întinde cămin ţa la soare pe bilească pentru fleoarv raion şl comună
Proiectul DLreclJveloT arată că produc­ acestea trebuie aplicate începând eu îngrăşăminte de bază ale terenului (gu­ mlnlul se îndeasă şl prinde crustă (scoar­ o prelata, ân strat subţire de 6-8 cm., timp In parte Dc aceea, Inginerilor şl tehnicie­
ţia medie la grîu de toamnă la hecter tre­ dota pregătirii terenului şl seminţei pen­ noiul de grajd şl «uperfosfatUil)( trebuie ţă) atunci ie lucrează ou cultivatorul eau de 3—7 zjJe Peste zl. se amestecă de 3—* nilor agronomi de pe lingă secţiile sgrt-
buie să ajungă In următorii 2-3 ani până tru însămânţat Introduse sub brazdă. orj cu ajutorul unei greble, Iar noaptea. eole ale sfaturilor populore raionale şl de
cu o grapă grea. Ultima lucrare te exe­
la 1400 kg Acest lucru se poate realiza SLntem la Începutul campaniei însâmîn- După plantele leguminoasa (trifoi, ma­ cuta cu exbnpatoni] sau prfişltoarea, la ©- sSmjnţn se adună grfl.madâ şl se acoperă la punctele agricole, ie revin sarcini de
cu uşurinţă chiar #1 tn regiunea noastră, ţărilor de toamnă Flecare om al muncii zăre, borceag)i pimîntuzl rămâne bogat tn tftndmea do lnsâmlnţere şl In ziua clnd cu o prelată, rogojini sau se depozitează mare răspundere Iri perioade ectualfi el
cu toate cl este o regiune muntoasă de pe ogoare ştie câ de succesul ©ceste 1 ezot sl de aceea nu se mal dă gunoi de ins&mlnţâm. Io magazii trebui© să eteblleoscă data începerii tn-
Slr.1 multe gospodării colective, Întovără­ campanii depinde recolta de griu b sumlto grajd, oi numai eUperfosfaA aproximativ Clnd semănăm griul după plante care Numai după ce am îndeplinit toate e- simlnţirUor pe flecare raion $1 comună
şiri şl ţărani muncitori cu gospodării in­ viitor. De aceea, este necesar do ştiut 15(3—200 Vg la hectar eliberează terenul mal ttrziu; cum sint: ceste condiţii 0( timpul este cel mal po­ in parte, să îndrume gospodăriile colec­
dividuale, czre anul trecut aplicînd me­ cum se pregăteşte terenul şl oum trebuie Un rol Important In sporirea produc­ porumbul, floarea soarelui, cartofii, sfe­ trivit, facem tnsămînţiirea Se recomandă tive. întovărăşirile agricole si pe laraaii
todele agrotehnice înaintate, au obţinut o cultivat griul ca să" obţinem recolte eflt ţiei de griu la hectar o ©re erătura pen­ cla de zahăr st furajeră, etc. ee face o ca semănatul să se facă pe cât potibll ou ,-nuncitorl s3 pregătească bine terenul s<
producţie In medie la griu Intre 2700— mal mari tru JnsBmtnţal Importanţa arăturii con­ singură arătură la adâncimea permisă de semânalorîle. Ţăranii muncitori eu gospo­ sămlnţâ, să îndrume sl să ajute comite­
3000 kg la hectar Gospodăria colectivă O mare importanţă pentru cultura griu­ stă în fiapl/Ul că afinează şi mărunţeşte umiditatea solului, laz pentru o se aşeza dării Individuale, pot Închiria de la coo­ tele executive ale stalurilor populore co­
„Viaţă Nouă" din Sintand/et, de pildă, a lui O ore alegerea terenului. Alegerea te­ Bolul, îngroapă resturi!© organice; bălega­ arătura, este bine eă se dea eu tăvălugul. perative, sau, acolo unde sînt S M T.-uri, munale să-şt organizeze munca tn aceasta
obţinut anui trecut 3114 kg griu la hec­ renului se face ţinlnd cont de pretenţiile rul şl alte Îngrăşăminte tace ca âoiuî 6ă Astfel vom evaa siguranţă că seminţele gospodării d© stat, gcvTpodâril colective, eampaal© ân aşa fel. Indt Insamtntănâe
tar, Întovărăşirea „6 Martie” din Rapol- griului Cele mal bune rezultate îe dă înmagazineze mat multă apă, căldură şl să îe le eu împrumut de la acestea Uni­ de toamnă să s© termine în 20—25 zile
tufl Măre. a obţinut 2900 Vg grâu ţa hec- 2riu] de toamnă semănat In terenurile ©li­ aer, favorizează circulaţia acestora, scoa­ vor răsări uniform tăţile socialiste eu datoria să şpriţ trie sec­ de lâ începere şt în toate zonei©
tez. lor ţJnanuJ muncitor cu gospodărie berale de plante care lasă pâmlntod bo­ te la Suprafaţă solul cu structură măză- Sâmlnţia necesară pentru Insâmlnţările torul individual cu maşini sl unelte agri­ Pentru ă ajunge la o producţia de griu
IndfWduaJâ Lăzii Ioan din comuna Bâ- gat in azot Griului 11 merge bine şi în retă şi îngroapă solul îără structură pe de toamnă trebuie pregătită Încă din cole şi totodată, aă le dea îndrumări des­ sporită ân următorii 2—3 ani. aşa cum e-
dâ Satul Tot ia, o obţinut 3000 kg grîu terenurile ce ou fosl cultivate cu plante eare îl regenerează mai llrrlu rădăcinile Kmp In acest an. tn regiunea noastră. 3-a pre aplloarea metodelor agrotehnice îna­ ratâ proiectul de Directive, a=te necesar
la hectar Astfel de exemple sint multe trecut pentru prima dată li rajonarea se­ intate să aplicăm şi să extindem dt mal mijit
prăsitoare ce se recoltează puţin mal târ­ plantelor Pe lîngă aceasta, arătura, stîr-
1h regiunea noastră ziu ca: porumbul, cartoful, floarea soa­ peşte buruienile, unele boit ertptogamice minţelor şi ia recunoaşterea celor mai Gospodăriile de rtat. gospodăriile colec­ metodele Înaintat© de hnuheS de ie Insa-
lîune soiuri .Astfel, din recolla ©cestul an.
Chiar şl In acest an mal puţin favora­ relui, sfecla de zahăr şl furajera Insă Si insectele, activează oridărlle din sol. In cadrul gospodăriilor agricole de stat, tive sl întovărăşirile agricole, trebuie să mlnţera şl ,ploă La recoltare. Acestea sint
bil cutlilril griului, gospodăriile colective pe acesle terenuri, trebuie să aplicam o care la rlndul lor tac ca subsLanJele in­ gospodăriilor colective. întovărăşirilor a- folosească pc scară largă metodele avan­ con di {lumile principale pentru obltaerea
întovărăşirile agricole şi ţăranii munci­ agrotehnică corespunzătoare, deoarece se solubile să devină solubile şi accesibile grlcol* şi în cadrul gospodăriilor Indivi­ sate sovietice de ânsămlnţare în rîndur) unei recolte bogate Numai aşa vom pu­
tori care au aplicat regulile agrotehnice, au Intirele semănatul Cele măi recomanda­ plantelor. duale ale ţăranilor muncitori, au fost cre- încrucişate şi în rlnduri dese tea asigura hrana poporului muncitor şl
Semănatul tn rlnduri încrucişate, spo­
obţlnzA o producţie sporMS de grîu. În­ bil© terenuri pentru tneăminţărea griu­ Arătura pentru InsamlnţSrl ee face la teto peşte 200 ha loturi semir.care eUltl- reşte cu 10 "15% producţie la hectar. In industria alimentară cu materie primă
In* agr. DED1U SlMiON