Page 20 - 1954-09
P. 20
p^9- 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 74
Plecarea din Soîia
Bn mleresui asigurării păcii în Europa Adunarea festivă de Ja Phenian în cinstea a delegaţiei guvernamentale
detaşamentelor de voluntari chinezi
BERLIN (Agerprea). problemele Importante pentru naţiunea care se evacuează sovietice
2 La roi „Neuas Deutechiand" publică cu- Cuvântarea lui Otto Grotewohl germană. PHENIAN (Agerprea). — Agenţie C*d- plomaţie. Ţol Clan Ik a rostit o cuvtntare
SOFIA (Agerprea) - AT B
vlntarea rostita In cadrul celei de a 2fl-a la plenara C. C. al P.S.U.G- Grotewohl a subliniat necesitatea unită trelă Telegrafică Coreeană transmit*: In numele CC. al Frontului Unit Demo- La 11 septembrie a părăsit Softa dele
plenare a C.C. al Ftartadului SoclaMil Unit ţii de acţiune e clasei muncitoare ger ora/t Patriotic Coreean. El a subliniat că
mane — forţă capabilă si înfăptuiască o La 10 septembrie a avut loc la Phenian gaţia guvernamentală sovietică compusă
din Oermsnaa de Otto Grotewohl, primul gi propuneri concrete diferita, Îndreptate o adunare festivă convocată dta Iniţiativa participarea detaşamentelor de voluntari din M. Z. Saburov, membru ln Prezidiul
ministru ai Republicii Democrate Ger spre ra^lvarea paşnrei şl dt mal grab cotitură poBilră In dezvoltarea Germaniei C.C al FroDfcuîul Unit Demarat Patriotic chinezi In războiul împotriva agresorilor Comitetului Central al PCUA, vicepreşe
mane $1 miaAbiu In Biroul Politic al CC. nică n problemei germane; vorbitorul e ocddenlale şl să prevină o nouă catas Coreean In cinstea detaşamentelor de vo americani, care au atentat ta libertatea şl dinte a) Consiliului de Miniştri al U R S S ;
al P.S.U G. 9n cuvfntarea sa, Grotewohl a subliniat că această politică va fi conti trofă îngrozitoare luntari chinezi care se evacuează. La adu Independenţa Coreei şl la securitatea
tăcut o analiză amănunţită a situaţiei in nuată, deoarece ea cora^nrrude Intereselor Amintind deda raţia guvernului sovietic nare au luat parte vloemaregaiul Ţol En R. P. Chineze, a constitui o contribuţie la N N Bespalov. vicepreşedinte al Coosl-
llulul de miniştri al RS F S R ; I S Senin,
terne $1 externe a R. D Germane, traslnd întregului popor german. Această politică din 25 martie 1934 privind stabilirea cu Gen, vicepreşedinte a! Cabinetului de Mi apărarea păcii In Extremul Orient şi 1n
sarcinile ca stau In faţa P.SU.G. In peri a PS.U.G. a dus La crearea unei largi R D. Germană a aceloraşi relaţii ca şl cu niştri ai RP D. Coreene şl ministru al Întreaga lume. Ţol Clan Ik * urat volun prim vicepreşedinte al Consiliului de Mi
niştri al RSS Ucralntene. şl S. S. Blrki-
oada pregătirflor pentru apropratel* a>- baze democratice pentra lupta naţionala toate cefldtalte state suverane, Grotewohl Apărării Naţionale, Pak Dan Ok. Klm Ir, tarilor chinezi ca după înapoierea ln pa 20V, genera! d© armata.
fler1 pentru Camera Populară a R D. a porponduJ german ; ea găseşte aproba e declarat: In Republica Democrată Ger- trie să doblndească cucoese tn construi Delegaţia guvernamentală sovietică a
Oerenane mană suveranitatea se află tn mîhrile po Ţol Clan Ik şl Hon Men Hi, vicepreşedinţi
rea păturilor largi ala populaţiei din Ger rea Chinei democrat*
Verdictul rostii de FVsnţa Împotriva mania occidentală şl slujeşte promovării porului Acest fapt prezintă o mare Im al Cabinetului de Miniştri, generalul Van Adunarea festivă a fost urmată de o re fbst condusă la aerodrom de V Cerveti-
„corrvunMAţli defensive europene", a deda- forţelor democratica ş! Iubitoare de pac» portanţă, arătlnd anmipatrloţiSor noştri dkn lun-Jui, reprezentantul comandamentului cepţie oferită de Ministerul Apărării Na kov, preşedintei* Consiliului de Miniştri
rat Grotewohl, Îndeamnă respingerea po- In Germania oortdentallă. Germania occidentală calea de Ieşire dln- volunlarRorT chinezi, membrii corpului di ţionale al R PD. Coreene al RqpubUoll Populare Bulgaria ; G Da-
Irtkhi americane de râiboi, care a stat la lată de ea. a spus Grolawohl in conti tr-o situaţie de oabastrofă naţională, spre mianov, preşedintele Prezidiului Adunări]
baza acestui proiect. Aceeaşi soartă aş nuare, politica P SU G. şl-a dştlgat în care duce militarismul şl JascisroUl şt pe Populare; A. lugov, G. Traipov, G Cean-
teaptă sl toate celelalte „hotâriri alterna crederea Uniunii Sovietice, Chinei, ţări care astăzi vor s-o contau* ocupanţii a- Congresul internaţional de la Budapesta
tive" pe care Statele Unite le caută şi le lor de democraţie popiflarâ, precum ş) a nmrkani, întocmai ca (J monopolIşUl ger kov, 1 Mihailov, R Damianov — vicepre
propun tn prezent popoarelor europene vecine, printre care mani $1 guvernul Adenauer. Importanţa pentru mecanizarea agriculturii şedinţi ol Consulului de Miniştri; T Jiv-
Internaţională a declaraţiei guvernului so
Grotewohl a arătat că printre diferitele a poporului francez şl a celui italian BUDAPESTA (Agerprea). — M.T.I.: şef adjunct al direcţiei generale a S M.T- kov, prim secretar a! CC. el Partidului
planuri de rata arme re a Germaniei occi Efectuarea eu eu crez a alegerilor pentru vietic constă In faptul că noul etat ger La 13 septembrie s-a des Oria La Buda urflor şl mecanizării agriculturii din Mi Comunist Bulgar . G. Ţenkov şl E Stadcov
man poate şl va urma. pe baza egalităţii
dentale elaborata tn prezent de aflătorii Camera Populară a R. D. Germane va In drepturi şl a suveranităţii, alături de pesta Congresul Internaţional pentru me nisterul Agriculturii ai U.R S S.. a rostit — membri 1n Birou! Politic o! CC al
la război, figurează şl planul american de eanstUxd un cau paa hotărâtor pentru re toate oededalte state suverane; politica sa canizarea agrtoutturil. ta care participă 1n numele delegaţiei sovietice, o ouvtn- Partidului Comunist Bulgar, miniştri şl
lndudere a Germaruei occidentsde In blo cunoaşterea Internaţională a Republicii de pace şl de relaţii prieteneşti cu cele delegaţii din Uniunea Sovietică, R.PR. tare de salut
cul agresiv el Atifmtkjuhd de nond. Democrate Germane R D. Germană, R. Cehoslovacă, oameni de Profesorul Imre Rave, directe rai Insti ah* personalităţi oficiale
lalte popoare Delogaţte guvernamentală sovietică a
Toate a Certe noi combinaţii americane, Grotewohl s-a ocupat apoi de succe Vorbind despre Importanţa apropiate ştiinţă şl mecanizatori din agrlcriUairt tutului de cercetări ştiinţifice pentru ma
e declarat Grotewohl, nu vor duce La li sele obţinute de R D. Germană în dome lor alegeri pentru Camere Populară a din RP Ungara Congresul a fost des- şinile agricole din Ungaria, a prezentat mat fost condusă da 1. K Prihodov, amba
nişte şl securitate in Europa. dimpotrivă, niul «instrucţiei economice şl culturale, R. D. Germene; Grotewohl e subliniat eă ehls de Mihaiy Kokeny, locţHtor al mi apoi referatul „Mecanizarea complexă a sadorul U.R S S ln Bulgaria, de persona
ele vor provoca o lntansfcftcare continuă precum şl tn cel al îmbunătăţirii condiţii numai acolo unde La putere se află mun nistrului Agriculturii al RP. Ungare. recoltării cerea/lekrr. construirea şi folo lul ambasadei sovietice, de şefii şl mem
a încordării Intre ţările veet-europene lor de trai ale oa/nendor muncit citorii şl ţăranii, unde a fost nimicită do L. A Korbut, şeful delegaţiei sovietice. sirea combinei A Z -4C0". brii ambasadelor ţărilor de democraţie
Numai tratatul general european cu Relevind faptul eă regimul adenauerist minaţia m Os turiştilor şt fasciştilor, unde
privire la securitatea cdleotivl In Europa şl politnoa sa nefastă întlmpml greutăţi o fost nimicită puterea economică a pro populară.
(propus de Uniunea Sovietici poete duce din ce tn ee mal mari. Grotewohl a sem prietarilor de bănci şi de conoeme, există Plenara „Federaţiei mondiale a Asociaţiilor Pe aerodrom ee afla aliniată o gardă de
9a linişte şl pace In Europe. Iată de ca nalat fapte care dovedesc Intensificarea o adevăretă garanţie că s la temui electo prietenilor Naţiunilor Unite 46 onoare. Fanfara a Intonat imnurile de stat
edeastft propunem prezintă şl pentru Împotrivirii opuse In Germania occiden ral corespunde Intru totul voinţei şl Inte ele Uniunii Sovietice şl RP. Bulgaria
campania noastră electorală cea mal mare tală orientării războinice a lui Adenauer. reselor majorităţii covirsltoare a popu GENEVA (Agerprea). — ţionale, dezarmarea şl Interzicerea armei
Importanţă politică de actualitate; ea Congresul Partidiuhll sooial-demoerat din laţiei. AflegerOe de la 17 octombrie vor La Geneva are loc cea de a 0-a pHenară atomice, probleme reprezentării Repu
poate dut» In stabilirea urci adevărat* Germania, a spus Grotewohl tn conti da um nou Impuls dezvoltării democra B „Federaţiei mondiale a Asociaţiilor prie blicii Populare Chineze la ON U., admi Acord între R. P. Chineza
krfotagert reciproce Intre toate ţârde eu nuare^ a Învederat faptul că nemulţumi ţiei in Republica Democrată Germană şl tenilor Naţiunilor Unite”. terea do noi membri in O N.U, dreptul şi Finlanda pentru
ropene. rea faţă de politica de remllitartzare cu ne vor apropia de realizarea măreţului La planară participi 29 de asociaţii na popoarelor la autodeterminare, dezvolta transformarea misiunilor
Grotewohl a amintit că, tn urma Iniţia prinde cercuri largi al* partididui sodal- ţad — creare,a unei Germanii ou adevărat ţionale (printre care din Bulgona, Un rea colaborării economice dintre Apus şl
tivei P.S.U G., Republica Democrată Ger democrat. Totuşi, conducătorii acestui democratice, suverane, Iubitoare de pace garia, India, Cehoslovacia, Potenta, Răsărit ş.ajnd. diplomatice în ambasade
mană a făeuit pfnă astăzi 52 de declaraţii partid nu au o atitudine consecventă In şt unitate Franţa, Anglia. SU AJ, reprezentanţi a 11 Comisia politică a plenarei a respins PEKIN (Agerprea). - China Nouă
asociaţii fără drept de vot deliberativ şl cu majoritate de voturi propunerile pre
Guvernul Republicii Populare Chineze
reprezentanţi e opt asociaţii <tare nu Mnt zentate da unei* delegaţii. In frunte ou şl guvernul Republicii Finlanda, pentru
O înfrîngere serioasă a politicii lui Adenauer tncă membri al Federaţiei. Reprezentanţi specia) ln ceea ce priveşte principiu) una a întări relaţiile prieteneşti dlnlre cale
S.UA, de a se revizui Oarta O.N.U, In
din nouă ţări, printre oare din Rom&nia,
Alegerile parlamentare din landul Sehleswlg Holsfeln asistă tn calitate de observatori. nimităţii ln Consiliul de Securitate. Comi două ţări, ou hot&rit să ridice legaţia
Pe lingă aceasta, La lucrările plenarei sia s-a pronunţai de asemenea împotriva R P Chineze fn Finlanda şl legaţia Repu
BONN (Agenpnas). — Prim alo informa Reuitar afirmă ci fie cred* că „e^eouO par la 27 tuni* ac, partidul Iul Adenauer a Iau parte reprezentanţi al Organizaţiei Na încălcării de cline guvernul S.UA a sta blicii Fină an da în China La rangul de am
ţii sosite din Germania oooldentală tn le tidului creştin-democrat va tngrădl con pierdut 90% din numărul alegătorilor săi. ţiunilor Unite, nouă organizaţii speciali tutului colaboratorilor organizaţiilor In basade şl eă facă schimb de ambasadori.
gătură ou rezultatele alegerilor parla siderabil libertatea da acţiune a lui Ade PARIS. — Agenţia France Press* trans zate ale ONU, şl a 44 organizaţii negu- ternaţionale şl a adoptat o rezoluţie In
mentare din landid Schleswlg Hobteln, nauer In problema relnarmărll Germa mit* primele comentarii ale ziarelor pa vemamentale (printre care I. Bhrma, re care exprimă Îngrijorare In legătură cu " ”
care au avut Ioc la 12 septembrie, arată niei şi aducerii el In N AT.O." (pactul riziene In legătură ou alegerile din prezentanta Consiliului Mondial al Păcii). „verificarea lolalilăili" colaboratorilor Primul ministru birman
că partidul creştin-democrat al lui Ade- nord-AM antic). Schleawig Ho’steln. Ziarul „L‘Aurore" In centaul atenţiei lucrărilor plenarei se ONU şi ai organizaţiilor .specializate ale va vixifa R. P. Chineză
oauer a suferit o tnfringere serioasă Comenlînd rezultatele alegerilor din scrie că „slngurufl lucru care para lim află probleme ca roiul Federaţiei In des ON U, verificare care mal continuă In tn luna decembrie
Partidul creştin - democrat e obţinui Schleawig Hulstein, agenţia France Fresse pede este că curentul socialist, favorabil tinderea încordării 1o relaţiile Interna S.VJL
doar 584.770 voturi dlntr-un total de subliniază că „acest* alegeri eu constituit unei conferinţe In patru, oe Intâraşte". PEKIN (Agerprea) — China Nouă
1.217.407, adică tai aproxima tiv 2SOOOO o înfrîngere netă a partidului ereşlln-de- La rtndtil aău, ziarul „Le Figaro" scrie, La Invitaţia Guvernului Central Popu
mal puţine dedt la alegerile din 1953. moorat al Iul Adenauer" printre altoie, că ,/eea mat mere part* a Ziua internaţională de luptă împotriva lar al Republicii Populare Chineze, pri
Partidul soclal-democrat a obţinut pronosticurilor făcute plnă în prezent
Agenţia conolud* că recentele eveni fascismului şi a războiului mul ministru al Blrmanlel. U N>u, va face
996 067 voturi Cu toată teroarea exerci prevedeau o înfrîngere a creştin -democra
mente Interne şi externe, trecerea in RD
tată asupra eJegAtnrtlor In timpul ciam- ţilor. dar in nici un caz de proporţiile pe lmpotriva fascismului şl să chemăm ta o vizită oficială Ln cursul lunii decembrie
Germană a lui Otto John şl a deputatului BERLIN (Agaifires). — ADN.
pamel electorale, numărul voturilor obţi care le-a luat".' Şl alte ziare subliniază la Republica Populari Chineză.
creştin - democrat Wtttmaek, respingerea Cu prilejul Zile) tnlemaţtonaj* de luptă luptă împotriva reînvierii- fascismului,
nute de partidul oomunişi a eporlt faţă Infringerea suferită de Adenauer. „Franc împotriva fascismului şl a războiului, la împotriva pregătirii unor noi războaie
de anul trecut, astfel Vncît comuniştii au de către Franţa a C.D E. şl marile greve Tireuri* !;l Intitulează articolul „Eşec 12 septembrie, ln plnţa Thălmatm din Ber Acest lucru este deosebit de important
In prezent patru mandate In parlamsntul de La Ham burg şi din Bavacia au zdrun pentru Adenauer" ; articolul ziarului lin, a avui loc un miting de masă al oame acum clnd cel care l-au Împins pe Hit» 100.000 muuciton japonezi
landului faţă de trei cit avuseseră înainte. cinat serios partidul Iul Adenauer „Combat", consacrat aceleiaşi teme. se nilor muncii venJţl din toate părţile capi Ier şl poartă împreună cu el răspunderea în grevă
Intr-un comentariu pe marginea rezul încă la alegerile parlamentare din Re- Intitulează „Lovitură serioasă pentru pres talei germane Cel prezenţi au primit cu pentru crime monstruoase au revenit ta
tatului acestor alegeri, agenţia engleză nania de nord-Westfalia, care au avut loc tigiul cancelarului Adenauer". aplauze apariţia ta tribună a preşedinte putere fn Germania occidentală. TOKIO (Agerpres). — 100.000 munci
lui R. D Germane, WiOhdlm Piecîc, a mab- Lulnd apoi ou vin tui, reprezentantul tori japonezi, care lucrează pentru forţele
brflor guvernului R. D Germane, ln frunle Fran|ed. Plerre Vl-Hon. secretar general al americane de ocupaţie din Japonia, eu de
înăsprirea terorii antimuncitoreştl în S. U. A. *u Otto Grotewohl, a membrilor Biroului Asociaţie! naţional* e foştilor luptători clarat la 12 septembrie o gravă generală
Politic al C.C. ai PS.U G., a conducătorilor din mişcarea do rezistenţă, a subliniat de 4fl de ore în vemn de protest împo
DRNVDR (Agerprea). — Potrivit rela clarat tn cadrul unei conferinţe de presă Măsurile de teroare an un ţaţe de Brow partidelor democratic* şl organizaţiilor de că poporul francez, care a respins rati
tărilor agenţiei United Press. Herhert că, împreună cu Hoover, a prezentat pre nell nu se referă Insă numai la partidul masă ficarea tratatului cu privire la „comuni triva refuzului guvernului american de a
Brownell, ministrul de Justiţie el S.U.A, şedintelui S.U.A. planuri In vederea lichi comunist După cum arată United Presa, Participanţii 1a miting au ascultat cu acorda o anumită alocaţie celor 20 000 de
şl J. Edgor Hoover, directorul FB I.-ului. dării partidului comuni31 din această ţară In planurile administraţiei este Indusă o mare atenţie cuvlntarea delegatului so tatea defensivă europeană” agresivă, va muncitori Japonez! care urmează să fie
au avut o întrevedere cu preşedintele „Scopul administraţiei — a spus BrowneJl vastă anchetă asupra activităţii sindicale vietic, general A S Gundorov. Am venit iL^rta şl de acum înainte alături de for Concediaţi In curtnd.
Elsenhower, la reşedinţa de vară a pre — este de a distrugă cu desăvirşlre Par lor progresist* american* Brownell a a- aici din Uniunea Sovietică, a spus al, ţele Iubitoare de pace ale poporului ger
şedintelui din Denver. tidul Comunist din Statei* Unit* şl acti nunţat că ancheta a şl început Intr^un nu pentru ca împreună au toţi germanii ţi man împotriva reînvierii militarismului După cum relatează agenţia France
La sflrşltjul întrevederii, BrowneU a de vităţi lo a ale" măr d« sindicate. reprezentanţii altor popoare să protestăm şi fascismului ln Germania ooeideDfcală Presse, greva aceasta va afecta 700 de
instalaţii militare americane din Japonia.
Ea este a doua grevă generală a munci
COMENTARII EXTERNE Îndreptate „Împotriva întregii diploma rata de e ooptlraa ,.politica unificării eu torilor japonezi oare lucrează pentru tru
ropene cu toata el a teta care stot dispus*
ţii franceze din ultimi! 80 de ani”.,.
Ţipetele lui Adsnauer. scrie ziarul „Ll- Ia aceasta". In continuare, programul cere pele americane
băratian", nu stnt ln stare să ascundă un să se acorde „suveranitate" Germaniei
Revanşarzii vest-germani vor U atrict delimitate prin vreun acord. ajutorai cărora ol, Adenauer, ar putea ln- faliment tot moi accentuat, precum şl ooetdentâle şl proolemă necesitatea „par Concursul hipic
Adenauer a dedarat făţiş că guvernul de
îşi dezvăluie planurile ta Bonn va rezolva el însuşi toate acest* genunchla Franţa faptul că cancelarul ee află tn deplină ticipării Republicii Federale la apărarea internaţional de la Berlin
Toate aceste declaraţii făţişe ar putea
subliniază
de P. NAUAfOV probleme după aprecierea Lui „Relnarma- h atribuite stării de Iritare o • cancelarului derută In faţa primejdiei prăbuşirii între Occidentului" ,Js Totodată se trebuie înfăp cl
apărare"
participarea
rea Germaniei, a subliniat Adenauer, tre de la Bonn, provocată de eşecul croaţiei gii aata politici". Into-adevăr, serie „U-
Dlpflomaţta blocului atlantic este ocu băratlon", nu poate exista o reînarmare tuită" fără nici un fel de discriminare BERUN (Agerpras) — Duminică a
buie Înfăptuită In proporţiile $» In forma sale — „comunitatea dafensavă europea
pată zflele acestea cti căutarea de noi a Germaniei fără Ctmslmţămlnfcul IVan - faţă de Germania", fn lina, programul cere avut loc pe hipodromul de La Hoppegarlen
corespunzătoare politicii urmate până tn nă". Dar planurile pe care le expune cu
forme pentru retoarmarea Germaniei oc ţ*J S UA. ştiu acest lumi şl Adenauer de ,.tratative imediate cu Marea Brltante şl oea de a Lrete reuniune e marelui concurs
prezent de Republica Federală Republica atlta oinlsm şeful guvernului de la Bonn
cidentale Presa americanizată a trecut In asemenea 11 ştie. Franţa noj doreşte reân- Statele Unite ale Amertcti". hlplr Internaţional. In programul curse
Federală va fl gata, cu toate că va dispune 8* bucură de aprobare la Washington şl
revistă numeroase variante de soluţii po- armarea Germaniei. Ca şl majorkatea ger lor au figurat 4 probe cu caracter interna
de deplină suveranitate. 8ă-şl impună co Londra Mai mult deoît atât, Adenauer „Programul" lui Adenauer denotă că
elbae. Ea a ascuns insă cu grijă adevă manilor, francezii vor pacea şl dezarma ţional
însăşi, în materie de înarmare îngrădi a arătat 1n derfaraţla sa radiodifuzată eă Bonnul are nevoie numai de divizii ale
ratele planuri ale partizanilor refacerii rea In premiul Berlin, victoria a fost repur
rile necesare pentru continuarea pollHcIl Intre Bonn, Washington şl Londra se şi wehrmachtuiul restabilit, iar paravanul
wehnmachtulirl hKăerist AslieJ, pentru o Declaraţlfle Iul Adenauer ridică vălul tată de Pîetmioa (R.PR), condusă de Jo
europene". duc tratative, al căror obiect, după spu sub care va ti camuflată creare* lor
linişti opinia publică, s-a afirmat că. în de pe secretele Jooulul de culise dintre constituie o problemă de tactică. In pre cheu) Huţuleag. Criteriul Stalngrad a re
orice caz, dnd se va trece la nemllitari- Aşadar, nici un lei de control, nici mă sele lui, este „acordarea suveranităţii şl Washington, Bonn şl Londra. Lulnd cu-, zent clnd planul „comunităţii defensive venit calului Kasanbrent (R. D Germană),
zaraa Germaniei occidentale, se vor găsi car fiotîv, şi nici im fel de îngrădiri. contribuţia germană la apărarea Lumii li noştinţă de ele, cercurile largi ale opiniei europene" a eşuat, Bonnul cere reînvie care a dispus La mare luptă de caii CIdon
„mijloacele eficace" caro să permită pr»- Revanşarzii de la Bonn vor decide el în bere". „Eu subliniez, a spus Adenauer. publice tşi dau mai bine seama că odată rea wehrntachtului ln mod independent (R.P.R.) şl Argus (RJ 3 R.) Câştigătorul Der
IntfrnpmareQ refacerii necontrolat* a ma şişi asupra forme! şl proporţiilor înar ci aspiraţiile noastre şi necesitatea contri cu prăbuşirea „comunităţii defensive eu Pretenţiile cercurilor revanşarde de la biului cehoslovac din acest an, Simbol, a
şinii de război hitteriste mării. Tocmai aceasta esta „deplina liber buţiei germane la apărare se bucură de ropene", primejdia renaşterii militarismu terminat învingător ln premiul Moscova.
Acel care a da» o lovitură acestor ter tate de acţiune pentru mUitertşUI vest- deplină înţelegere „In S.UA. şl Anglia' 1 . lui german agresiv nu a fost cltuşl de Bonn ou privire ta reînarmarea Germa Iar calul Export, aparţmlnd hergheliilor
tipuri ale propagandei „atlantice" n-a fost germanl", pe oare ei o revendică încă de Vorbind despre cererea conducerii Par puţin înlăturată. niei occidentale şiret sprijinite attt ta sovietice, şl-a adjudecat premiul Bucureşti
nimeni aitotaeva deoît însuşi.. cancelarul mult Germania occidentală In-lenţlonaso tidului social-democrat din Germanie, de Washington, dl şl La Londra. Dufles a
dedlarat că „apărarea efectivă e Europei
Adenauer La 4 septembrie, ziarul „Ti 63 obţină această „libertate” sub camu a convoca o conferinţă a celor patru pu occidentale necesită o contribuţie mili PE S C U R T
mes". care apare la Londra, a publicat flajul aşa-jnzmRel „comunităţi defensive teri. Adenauer a declarai categoric că Sistemul securităţii colec tară substanţială din partea germanilor"
un Interviu acordat de şeful guvernului europene" Acelaşi lucru ea îl cere şl as respinge această cerere, arBtlnd că o a- tive în Europa va înlătura S*nt cunoscute Intenţiile guvernului en • La 11 septembrie e avut loc la Buda
de la Bonn In seara aceleaşi zile, Ade tăzi, otnd această „comunitate" a dat fa semenea conferinţă „nu poate fl avanta
nauer a făcut o declaraţie In faţa micro liment joasă” pentru puterile occidentale Ollen- pericolul reînvierii glez de a obţine convocare* imel confe pesta ceremonia Inaugurării Expoziţiei
rinţe a celor nouă |ăr) — SU.A., Anglia.
agricole ungare
fonului. In a Ceste două declaraţii el a Din deotaraţitle Iul Adenauer se vede de hauer, preşedinte)* Partidului soclal-d*- militarismului german Franţa, Germania occidentală. Italia,. • Potrivit agenţiei France Press*, pri
expus deschis tot ee au vrut să ascundă asemenea că cercurile guvernante de la mocrat din Germania, a făcut Ln legă Olanda, Balgte, Luxemburgul şl Canada
acel ce In prezent caută să convingă Fran Bonn ameninţă Franţa ci se vor orienta tură cu aceasta următoarea Justă remar EşedUl tratatului cu privire le ./Comu mul ministru al Indoneziei. SastroemJd-
Jojo, va sosi tn curind la New Delhl pen
ţa să accepta „noua variantă" a Inte direct spre o axă Washington-Bonn, tn că : „Cancelarul federal proferă evident nitatea dofensivă europeană" eato privit — care urma aă se deschidă la 14 sep
grării Germaniei occidentale In „sistemul cazul clnd Franţa nu er accepta poli încercările sade de e salva politica eu de «rencurlie patriotic* din Germania ca tembrie ta Londra pentru a discuta po tru a conferi cu premierul Indian Nehru
de apărare" a Occidentului tica renaşterii wehrmachtuiul. ropeană eşuată, politicii unificării Ger o mare victorie e forţelor picii. In Ger sibilităţile de reînarmare a Germaniei oe- asupra pregătirilor In vederea organizării
Dalălmlnd In fed şi chip Adunarea Na Totodată Adenauer a lăsat sl ee înţe maniei”. mania se constată ou profundă satisfacţie cidentele ca membru tn organizaţia pac unei conferinţe a ţărilor din Africa şl
ţională franceză pentru hotărî rea el de a leagă i&ră echivoc că Germania occiden Sinceritatea excesivă a cancelarului de că odată cu falimentul planului d» creare tului nord-attantit Asia, propusă de guvernul Indonezian
respinge tratatul de la Paris. Adenauer tală, tn pofida poziţiei adoptat* de Fran la Bonn, care a divulgat lucruri pe care a „comunităţii defensive europene" a fost Cursul Bonnului spre atingerea vechi • Corespondentul din Teheran a) agen
a declarat că „singura posibilitate de a ţa, va lupta ca şi pini acum pentru înfăp alţii au vrut să le ascundă un anumit înlăturat unul din cele mal grave obsta lor scopuri prin metode noi, stîrneşte ne ţiei Aasoctated Press anunţă că fostul
risipi dezamăgirea inc'eroată de Germania tuirea planului american al unificării poli timp opinie# publice, a provocat o anu cole din calea unificării Germaniei Toto liniştea tn eercurOe politice dta Germa prim-ministru el Iranului. Mosaddîk. caro
din cauza hotăririi franceze cu privire tico-militare e Europei occidentale. In mită durere la Londra şl Washington dată comportarea cercurilor guvernante nia occidentală. Partidul sooial-democrat se află în prezent în închisoare, e adresat
la ,/comunitatea defensivă europeană", frunte cu revanşarzii da la Bonn. „Co „Cancelarul federal a rostit ln aceste de la Bonn face ca poporul german să dea a publicat o declaraţie ln care subliniază o scrisoare şahului şl Tribunalului suprem,
este acordarea suveranităţii Republicii munitatea defensivă europeană" va fl zii* cuvinte pu|ln potrivite pentru a a- dovadă de o m&re prudenţă După anun că Adenauer insistă asupra „reînvierii în care califică acordul încheiat recent cu
Federal* In continuare, Adenauer s pre (!) Creată intr-o formă sau alta .." a spus duce o îmbunătăţire tn relaţiile franco- ţarea votului din parlamentul francez, „comunităţii defensive europene" sub altă privire la petrolul Iranian drept o „Jig
cizat că In concepţia Iul „suveranitatea" Adenauer. subliniind că el nu are Inten germane", «cri* ziarul „Daily TeJegrsph cercurile de la Bonn ac înscenat o co mască". Ziarul vest-bariinez ..Telegraph”, nire" adusa naţiunii Mosaddîk declară că
•îseamnă în primul rind acordarea drep ţia să ţină seama de votul de .procedurd" ond Momlng Post". medie slmullnd derută şl panică După critlotnd programul lut Adenauer. dedart acest acord înseamnă „înrobirea tării pe o
tului la reînarmarea Germaniei occiden (?l) el parlamentului francez. In cuvinte In Franţa, declaraţiile lui Adenauer au cum au arătat Insă evenimentele ulteri că „cei de ta Bonn nu vor să tragă în parloadl, de 40 de e*d” .
tale „Dreg^uil La reînarmare, e spus Ade pe înţelesul tuturor, aceasta înseamnă fost apreciate ca „un amestec direct şi oare. aceasta s-a făcut numai de ochii văţăminte” din eşecul „comunităţii defen • Aăenţla France Presfie\enunţă că 1*
nauer, H cere Germania nu ca ceva deo ameninţarea făţişă de a impune cu sila inadmisibil tn politica franceză". Ziarul lumii. Mai mult, guvernul de )a Bonn a sive europene”. 13 septembrie 9 reînceput judecarea pro
sebit. d ca o parte a suveranităţii el” Franţei participarea îa o grupare mili „Le Monde" întreabă: Nu au fost oare dat publicităţii un comunicat conţlntnd Este neîndoelnlc că noile planuri de cesului fostului general SS, Karl Oberg,
DesmlAţifrd afirmaţiile presei an filo-a- tară pe oare ea a rasplns-o recent. Fflclnd dictate acţiunile cancelarului de la Bonn un „program alcătuit din 5 puncte", care reînviere a wehrmaehtulu» germano-fas- fostul şef al poliţiei hltlerlste din Franţa,
merlcane şl a personalităţilor oficiale din aceste declaraţi), Adenauer speră In mod de dorinţa de e provoca răsturnarea gu exprimi făţiş tendinţa monopolIştDor vest- cist vor avea acelaşi sfirşlt, Upsit de supranumit pentru cruzimile îăvlrşlte în
aceste ţări, potrivit cărora forma şi pro vădit că SU.A vor ajuta Germania occi vernului lui Mend6s-France ? După păre eermanl de a obţine reînarmarea Progra glorie, pe care l-a avut planul „comu | timpul ocupaţiei (ascete „călăul Parl-
porţiile painarmăril Germaniei occidentale dentală să creeze armate puternice Cu rea acestui ziar. ieşirile Iul Adenauer siflt mul proclamă intenţia Republicii Fede- nităţii defensive europene". ! suiui"
Redacţia şl Adm. ziarului Str. fl Martie, Nr. 9, Telefon: Î83-189. Tara plătită îa numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 133.320 dla 0 Nov.— Tiparul locrepr. Poligrafica de Stai D£Va