Page 22 - 1954-09
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 76
Materiale pentru Congresul al D-ica al P. M. R.
Pentru strîngerea la timp şi Iară pierderi a reeoltelor de toamnă,
pentru executarea la timp a arăturilor şi însămînjărilor de Organizaţia de bază, temelia partidului
In proiectul Statutului modificat al pe teren, pleacă f A vă a le ajula In mod
toamnă, pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor lajă de stat! P.M.R la capitelul VII se precizează că ■ concret In muncă Vinovaţi de acoastâ
„Organizaţiile de bază sînt temelia parti lipsă ee mal fac şi membrii comitetului
(Urmare din pag. 1) pozitele către stat, taxele AD AS şl autoimpunerea duall, pentru a asigura ilrlngerea ţl conservarea recolte dului" Intr-adevăr dacă se citeşte şl te raional da partid: Bogătan Nicolae, Bu-
6 Vcun termina - repararea şoselelor pe o distanţă lor de toamnă ţi necutarea muncilor de insăminţărl ţl analizează bine acaat capitol, se poate ve dugan Aurel. Den ILe şl Pascu loan care
Angajamentele ţăranilor muncitori de 20 Ion., vom repara podul de pe şoseaua Cuca — arăturii Luptaţi pentru tnsuţlrea $1 aplicarea regulilor dea că întreaga muncă politică şi organi se deplasează foarte rar la organizaţiile
din comuna Cuca-Bujorul Calaţi — Bâleni. pini la data de 24 octombrie, iar agrotehnice ţl aoolehnîce avansate ! Folosiţi din plin ca zatorică se desfăşoară prin organizaţiile de bază şi nu iau măsurile necesare pentru
pină la 20 octombrie vom face un pod nou ţi vom a- pacitatea de lucru a maşinilor. a tractoarelor si a ate a ajuta Instructorii raionali st birourile
1. Vom termina recoltarea culturilor de toamna pini lajelor l Să luptăm penlro aporlrea producţiei la hec de bază. prin care partidul Îndrumă şi
menaja 13 ftntinl. organizaţiilor de bază
la 20 octombrie tar. pentru mărirea numărului de animale ţl s produc mobilizează masele la Înfăptuirea hotî-
★ rlrflor sale In proiectul de SUtut. se mal prevede
2 Vom termina însâmîntârile de toamnă pini la 20
tivităţii lor.
octombrie asigurind în acelaşi timp condiţionarea 51 Muncitori, Ingineri, tehnicieni ţl funcţionari din Comitetul raional de partid Orăştie, în câ organizaţia de baza a partidului alege
Prin realizările noastre In lupta pentru creşterea ne anual tn adunarea generaJS organul său
tratarea întregii Cantităţi de sămînţâ $1 vom aplica S M T.-ufl, gospodării agricole de sld şl cenlre mr. şedinţa cu activul său dezbltîrvd pe larg
îngrăşăminte naturale pe o suprafaţă de 200 bertare ranlce membri al gospodăriilor agricole colective $1 contenită a producţiei agricole vegelale ţl animale, să proiectul Statutului modificai al partldu- executiv — biroul — cere conduce întrea
3 Rină la 7 Noiembrie vom face arături adJnod de ai întovărăşirilor, oameni de ţtllnţă din agricultură, ţă contribuim dl mal mul! la ridicarea nivelului de trai luL a pus un mare accent pe felul In care ga muncă curentă a organizaţiei de bâză
toamnă pe o suprafaţă de 1 300 hectare, dintre care rani muncitori cu gospodări! Individuale mici ţl mij al tuturor celor ce muncesc din patria noastră, să do a condus şi îndrumat munca organizaţii In acest &cap comitetul raional de partid
lor de bază consta tind că s-a ajvms ca a căutat să ajute birourile organizaţiilor
pe 130 hectare vom face arături pe curba de nivel locii: In Intlmplnarca celui de al ll-lca Congres al vedim din plin dragostea ţl devotamentul nostru (aţă de bază. pe care le-a pregătit prin dife
(d«-a latul coastei). , P.M.R ţl a celei de o 37-a aniversări a Marii Revoluţii ele să se ridice la rolul de conducător pa
de partid $1 guvern, taţi de scumpa noastră patrie liile tn rasa lor de activitate Aceasta le a rite şedinţe organizate la centrul de ra
4. Pini la data de 30 octombrie vom achita In în Socialiste din Octombrie punejl In slujba dezvoltării
Trăiască alianţa dintre clasa muncitoare ţl ţărănimea permis sâ îndrume mal btne organele e- ion, arâtindu-le •« mod eoncret sarcinile
tregime ootele obligatorii la produse animale ţi ve agriculturii testă hlrnlcla ţl priceperea voastră I Anali-
getale. zaţ! ţl valorificaţi posibilităţile evlslenle In Urcare uni muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare I conomlce si de stat în vederea realizării ce le revin In toate domeniile de activi
tate şl propuntndu-le metodele cele mal
6. RnA la 7 Noiembrie vom achita In întregime Im tate agricolă socialistă ţl In llecare gospodărie Indlvl- Trăiască cel de al ll-lea Congres al P.M.R. I sarcinilor
Exemplu în această direcţie aste orga bune care trebuiesc folosite In vederea «-
__e — nizaţi* de bază de la I F E T OrSşlle care pUcfirid lor Ca o urmare a acestei pregă
a îndrumat in permanenţă organele sin tiri birourile organizaţiilor de bază de la
Constituirea Comitetului regional peotru sărbătorirea Ocol silvic dicale şi conducerea administrativă spre fabrica „Vidra* 1 , şl satele Spini şl Orăş-
îndeplinirea sarcinilor de plan.
tloara de Jos, au reuşit să conducă mal
fruntaş pe regiune Bine au muncit «I organixaţlUe de b»2ă bine întreaga muncă de partid Ele au
„Luni Prieteniei Romîno-Sovietice“ de la gospodări» agricolă colectivă din folosit din plin activele fără de partid, cu
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Geoagiu s* din sacul Mârtlneştt. care au care s-a consultat în diferite probleme au
In după amiaza zilei de 20 septem Comitetul regional penfru sfatului popular regional, Endşescu
pregâtjt cu regularitate colectivele de a-
brie a c., a avut loc în sala de festivi sărbătorirea .Lunii Prieteniei Octavian, vicepreşedinte a Comitetu Ocolului silvic Simeria. au sărbătorii mobilizat ţăranii muncitori la muncile a- gitatorl 3< au antrenat comitetele de re-
zilele acestea un evenimenl deosebit :
grtcole de vară «ii la obţinerea de recolte
tăţi a Sfatului popular regional, şe lui executiv al sfatului popular regio cîştigarea drapelului de ocol silvic bogate daotte ale gazetelor de perete pentru
dinţa de constituire a Comitetului re Romîno-Sovletice nal, Ibânescu Gheorghe, secretar al fruntaş pe regiune, pe perioada pri In proiecbul de Statut el partidului, se popularizarea realizărilor obţinute şl com
gional pentru sărbătorirea „Lunii prie Arieşan lostf, membru al Comite Comitetului regional de partid, lancu mului semestru al acestui an. drapel maj arată că : „Organul superior al orga baterea lipsurile r
teniei romîno-sovietlce". tului regional de partid. Bontea Avram, secretar al raionului ARLUS
Ştefanmembru supleant al C C Orăştie, Josan Gheorghe. şelul secţiei ce a fost deţinut timp de mai bine de nizaţiei de bază a partidului este aduna Rezultate pozitive au fost obţinute ş!
La şedinţă au luat parte fruntaşi 2 am de Ocolul silvic Retezat rea generală, oare se convoacă cel puţin In pregâbrea şl organizarea noului an
ai vieţii politice şl economice din re a! P M. R. şi preşedintele Co de propagandă a comitetului regional La lucrările de proiecţie şl paza pă odată pe lună” Eu consider că de felul şcolar al Invăţămfntulul de partid Ptnâ
giunea noastră, activişti de partid, ai mitetului regional A R L U S., ARLUS, iazăr Magdalena. preşe durilor, Ocolul silvic Simeria a avut cum organl2a|IUe de baîâ respectă şi a- în prezent s-a reuşit să se facă o Justă
organizaţiilor de masă, culturale şi Balasz Rudolf, şeful secţiei de propa dinta gospodăriei agricole colective de executat 8 genuri de lucrări, pe plleâ In viaţă aceste îndatoriri. a$a vor selecţionare a propagandiştilor (care aoum
sociale. gandă şi agitaţie a Comitetului regio „Petofi Şandor” Deva. Matei tosif, reuşi sâ analizeze yi să rezolve cete mal urmează seminariul de pe Ungă comite
nal de partid, Bistrian Amalia, secre care le-a executai integral, în procente
Şedinţa a fost deschisă de tov Enă secretar al Comitetului regional UTM, cuprinse între 100-126%, Iar la lucră Importante probleme, care sini strins le tul raional şl cursul de specializare ce
tara filialei S R;S.C. Deva, Blrfan Iu- Mogoş Carot. secretar al Comitetului
şescu Octavian, vicepreşedinte a) Co liu, preşedintele Comitetului executiv rile de operaţiuni culturale-curăţirî şi gate de viaţa întreprinderilor, comunelor funcţloneaaă la Alha lullal. Iar cursanţii
mitetului executiv al sfatului popular al sfatului popular orăşenesc Deva, orăşenesc de partid Deva, Moza loan, rărituri — suprafeţele parcurse repre- si satelor sfl fie însorişi tn eerourl şl cureurl.
regional, care, vorbind despre priete director al spitalului de stat Deva, zinlă un procent de 272 faţă de ci In raionul OrăţAle există multe organi Tot ca un rezultat ol Instruirii birou
nia poporului romîn cu popoarele Uni Bîrlea Traian, prim topitor Combina Moruş Jlie. activist al comitetului re fra planificată. zaţii de bază ca cale de la gospodăria a- rilor organLralilloT de bază de căore co
tul „Gh. Gheorghiu-Dej” Hunedoara. gional ARLUS, Opincaru loan, şeful
unii Sovietice, a subliniat că, luna Bodea Eftîmie, ţăran cu gospodărie Ocolul silvic Simeria a avut plani gricolâ colectivă Vinerea, satul Balsa. etc.. mitetul raional de partid, s-a ajuns să
prieteniei romîno-sovietlce a devenit secţiei culturale a Sfatului popular ficat ca tn cadrul exploatării produse unde se pregătesc bine adunările gene crească frecvenţe îa adunări a comuniş
o tradiţie pentru poporul romin şi că individuală din comuna Buruiene. regional. Pîpoţ loan, secretar al Co lor forestiere să execute un număr rale, dindu-se posibilitatea sâ discute cete tilor la 90 Ia sută. Iar cotizaţia să fie în
Brâdescti Gheorghe. preşedintele Co
oamenii muncii din regiunea Hune mitetului orăşenesc ARLUS Deva, mitetului raional de parlld Hunedoara, de 17 sortimente ca : lemn de mină, mal importante probleme legate de locul casată în calo mai muîte organizaţii da
doara văd Tn zilele „Lunii prieteniei Butea Cornel, secretar al Consiliului Popa Maria, colectivistă fruntaşă din stîlpi pentru electrificări. lemn pentru de muncă şl să ia cele mai juste hotărî;» bază 190 la sută.
romîno-sovietice” prilejul unei calde sindical regional, Cotof loan, prim- gospodăria agricolă colectivă „Petofi construcţii şi diverse utilizări, tra în scopul lichidării Lipsurilor Si a întări In această perioadă. In care organiza
manifestări a sentimentelor profund secretar al Comitetului regional de Şandor” Deva. Pirvu Eugen, director verse de cale ferată şi lemne de foc, rii vieţii de partid ţiile de bază se pregătesc să întâmpine cel
prieteneşti pe care le manifestă faţă C.L D.C Deva, Pop Vladirntr, preşe precum şi 5 sortimente de bunuri de La nod în raion, mai există Insă şi or de ăl ll-lea Congres al P.M.R. şl and
de marea Ţară a socialismului victo partid. Covaci Constantin, membru dintele U R C A. D„ Pepenar larg consum ca : putini pentru brtnză, ganizaţii da bază ca cete din satele Cioa peste tot se dezbate proiectuil Statutului
al Comitetului regional de partid. Că
rios, Uniunea Sovietică. In continua linescu Gh., corespondentul ziarului A'icolac, secretar al organizaţiei regio spiţe pentru roţi, araci, ele La (oale ra, Bobflna şl Geoagiu Băl oare deşi ţin modifloat al pirtiduluj. organizaţiile de
re, vorbitorul a arătat că această mare nale de Cruce roşie, Rusneac Simian, sortimentele planul a fost realizat în mal multe adunări pe lună. totuşi, orga- bază din întreprinderi. Instituţii şl da la
sărbătoare coincide cu cel de al ll-lea „Scînteia" pentru regiunea Hunedoa redactor şef al ziarului „Drumul So procente de la KXM62Y nlzlndu-te slab şl oempîndu-se mult de sete, au datoria de a analiza activitatea
Congres al Partidului Muncitoresc ra. Kolotzi tosif. preşedintele C C F.S. cialismului", Soimoşi Ştefan, şeful Realizările obţinute la exploatarea probleme de mică importanţă, scapă din lor tn spiritul acestui document. în sco
Romîn şi cu împlinirea a zece ani de regional. Ciorobîtcâ Mihai, preşedin secţiei organe conducătoare de partid, pădurilor tn procentele arătate mai vedere problemele esenţiale pul îmbunătăţirii muncii politice şl are
tele Comit. reg. de luptă pentru pace. sindicat şl U T.M de pe lîngă Comi
existenţă a A R L U.S.-ului. sus se datoresc în primul rînd patrio Faptul câ aceste organizaţii de bază ganlxatorice şl pentru ea ele sâ-şl trăias
Ciuceanu Sanda, şefa secţiei femei de tetul regional de partid, Sirbu Dra-
Participanţii la şedinţă au aprobat tismului oamenilor muncii de aici şi se orientează greşit In alegerea probleme că pe deplin viaţa de partid
propunerile făcute pentru Comitetul pe lîngă Comitetul regional de partid, gomir, prim-secretar al Comitetului întrecerii socialiste bine organizată lor de discutat, se datoreşle în mare par PAVEL IO AN
regional U TM , Stoica Cornel, şeful
regional de sărbătorire a „Lunii prie Călin Lulu. inginer constructor Hune secţiei culturale a C S R., Secureanu Planul producţiei globale pe semes te şf Instructerrior raionali Hor) Llvl/u şl prim-secretar al Comitetului raional
teniei romîno-sovietiee” cît şi planul doara, Kopetin Geza. miner fruntaş trul I al anului 1954 a fost realizat Mînrahi loan, pentru cS aceştia clnd merg de partid Orăştie
Nlcolae, activist al Comitetului regio
de desfăşurare a manifestărilor din de la mina Lonea, Dejeu Dumitru, nal A.R.L.U.S , Tatu Gheorghe, şeful în proporţie de 261%, înregistrîndu-se
cadrul acestei sărbători. preşedintele Comitetului executiv al secţiei de difuzarea presei Deva. o creştere de 8% a producţiei faţă de
perioada corespunzătoare a anului tre Să desfăşurăm munca de agitaţie în mase
cut. Pe toate şantierele de lucru ale
Deputaţii se consfătuiesc cu oamenii muncii ocolului, o deosebită atenţie a fost In proiectul Statutului modificat el Late asupra măsurilor luate de partid şl
dată muncitorilor, cărora li s a asi PMR, La punctul a din articolul 60. te guvern precum şl asupra situaţiei Inter
Zilele trecute, Ia organizaţia de muncă susţinută de lichidare a anal — lucru ce nu s*a realizat de către gurat aprovizionarea cu unelte bune, prevede eâ organizaţiile de baîâ ale parti naţionale Tovarăşul Cozlnţl Anton, In
dului eu sarcioa ză „desfăşoare muncă de
bază P.M R cartier din Petrila, a a- fabetismului şi de construire a ştran sfatul popular — preşedinte tovarăşul medicamente, cazare şi hrană consis agitaţie jt organizatorică In maze, pentru struieşte agitatorii şi îi repartizează pe
vut loc o consfătuire Intre deputaţii dului din Petrila. Cozma Gheorghe — a cerut din nou tentă şl la timp Datorită instructaje înfăptuirea chemărilor şl holărirtlor perfi strâ2l 31 grupuri de case dindu-)e sar
raionali şi oamenii muncii, unde s-a Deputatul Kozincz Anton a format rezolvarea acestei probleme lor de protecţia muncii şl propagandei cina de e organiza convorbiri In cadrul
discutat despre realizările obţinute două echipe care să ajute colectivele Tovarăşul Balco DIonisie. a propus vizuale Ia fiecare Ioc de muncă, acci dului"; cărora se dezbal problemele de politică
in activitatea deputaţilor şi a oame de control obştesc în executarea con să se pună mai mult accent pe ilumi dentele au fost inexistente. Această prevedere, a proleotulul Statu Internă şl Internaţională la or<Unea zi
nilor muncii din circumscripţiile oră trolului la magazinele dc desfacere narea străzilor : vînzâtorii din maga Cu ocazia primirii drapelului de tului modificat va duce şl mal mult la lei. In aceasta muncă, s-au evidenţiat a-
şeneşti şi raionale, precum şi a sfa şi să ajute vfnzâtorii în ridicarea ni zine să fie mal mult ajutaţi în munca ocol silvic fruntaş pe regiune, au fost ridicarea simţului de răspundere a orga- gitatcril Popa Nlcolae, Petl Anton, Ju-
de
partid
noastre
nlnaţtllar
tului popular orăşenesc. velului de deservire. lor şi să se ia măsuri împotriva # celor citaţi ca exemple remarcabile în mun centrul preocupărilor această Punlnd In hasz Maria. Dlcluc ElîsabeU şl alţii
Daci multe organizaţi! de bază din ra
Importantă
că. pădurarii Gruescu Adam, Şerbescu
Deputatul circumscripţiei raionale Nu toţi deputaţii insă, au depus 'care au atitudini nejuşte faţă de
nr. 32. tovarăşul Cocor Dimitrie. a acelaşi interes în muncă. Deputatul cumpărători Gheorghe, Berîndei loan şi alţii: frun «eroină ca pe o metodă de Întărire a le ionul nostru privesc cu simţ de răspun
găturii partidului cu masele şl mobUizo-
prezentat o dare de seamă asupra circumscripţiei nr. 7. tovarăşul Stău- De asemenea, s-a mai propus să se taşii .întrecerii socialiste: pădurarul rea lor de a contribui activ la opera de dere munca de agitaţie există încă şi
muncii sale personale, unde s-a scos ceanu Gheorghe, pe lingă faptul că dea o atenţie deosebită aprovizionării Oancea Abel. maistrul lacob Ludovic, construire a socialismului, ale vor cu organizaţii de bază care nu au înţeles pe
in evidenţă realizările obţinute. nu s-a ocupat de îndeplinirea sarci locuitorilor cu combustibilul necesar tehnicianul Munteanu Pavel. tlnărul noaşte mal bine politica partidului nostru deplin Importanţa acestei rmmcL Astfel
Tovarăşul Cocor a scos în eviden nilor ce le avea ca deputat în sfatul pentru iarnă, iar locuitorii sâ fie mai inginer Lupu Mihai şi alţi tovarăşi de organizaţii de baîS sînt cele de La Lo
ţă faptul că marea majoritate a de popular, n-a participat nici măcar la mult antrenaţi în munca de folos ob vrednici ai Ocolului silvic Simeria. şl anume, grija permanentă pentru ridi nea I şt IF. Uzina de reparat utilaj minier
putaţilor sfatului popular al oraşului şedinţe, lipsind fără justificare. ştesc. carea nivelului de trai. material şl cul Petroşani, Servlclui coloniei Petroşani şl
Petrila au depus mult interes în re Participanţii la consfătuire au fă Intllnfrea deputaţilor cu oamenii Cabinet tehnic ce nu-şi tural al oamenilor muncii altele, caro desfăşoară munca de agita
zolvarea sarcinilor ce le stăteau în cut o seamă de propuneri menite sâ muncii, vor duce nemijlocit la o mai Ia raionul nostru, multe organizaţii de ţie pe campanii Aceste organizaţii de
faţă. Aşa de pildă, deputaţii Stan îmbunătăţească munca deputaţilor şi strînsă colaborare, la îmbunătăţirea trăieşte viata baza, InţeJegtad importanţa acestei munci bazl aşteaptă oa comitetul raional de
loan, Lingurar Alexandru, Dumbravă a sfatului popular. Tovarăşul'Kozincz muncii şi la participarea întregii ma obţin succese în lămurirea maselor asu partid sâ dea Instrucţiuni speciale pen
Anton, care deşi a cerut în repetate rîn- se de locuitori, la rezolvarea trebu La Întreprinderea 703 construcţii Pe- pra politicii parbdulul şl leagS strln« po tru flecare Instructaj cu agitatorii A-
loaehim şi Hiszem Alexandru, au trâla, cabinetul tehnic nu-$l trăieşte viaţa litica partidului cu sarcinile de produc ceastS atitudine pasivă şl formală în
duri să se amenajeze piaţa oraşului rilor ce privesc oraşul lor.
mobilizat locuitorii la muncile volun Petrila şi să se construiască barăci MARIA MORARU a?s curo ar trebui Una din cauzele prin ţie Exemplu de acest fel este organizaţia munca de agitaţie, slăbeşte legăturile
tare de interes obştesc, au dus o pentru oamenii ce vin să vfndă aici. corespondenta voluntară cipale care determină această atare de de bază nr. 3 şi 4 de la mina Anlnoasa partidului cu masele şl trebuie combă
lucTuri, esle că membrii comisiei din ca Secretarii acestor organizaţii, tovarăşii tută cu toată tăria.
drul cabinetului tehnic, Upseac de la şe Molj Petru şi Bucur VaBlle Îndrumă şi Parotel/parea Întregului birou a tuturor
De ce întîrzie electrificarea Teliucului Inferior dinţele de dezbatere a propunerilor de instruiesc In permanenţă agitatorii $1 îi membrilor de partid şl s agitatorilor la
inovaţii Tovarlyul inginer Georgescu controlează In muncă In aceste sectoare lămurirea politicii partidului şi guvernu
Tolîturul Inferior este o suburbie a ora .,centru", dar să fie ajutaţi Să li se In Teliucului. Şl s-au dus ciţlva. zicindu-p' Marin şeful serviciului tehnic. Stranskl miniere, se folosesc din plin ceie 0 ore lui nostru duce la întărirea capacităţii
şului Hunedoara ; l se mai spune şl stra dice locul de unde să tale şl sâ care stîl- In sinea lor : „acum cu siguranţă că nu Franelsc şaf mecanic şl Tonescu Panalt de muncă, deoarece agitatori ea Guran de mobilizare a tuturor munci terilor ta
da „Volcu Cneazul" Această suburDle ss pll, eâ Ii se d&a sârmă şl Izolatori (eu plată, vom mai aştepta mult” şeful serviciului organizarea munci! nu Auguslln, BoAh Bela, Loy loan şi mulţi al lupta pentru mărirea producţiei şl e în
află la un km şl Jumătate distanţă dc nu degeaba), sâ le ajute cineva la trasatul — N-avem stiipi, le-a spus repede Crl- reuşesc sâ întrunească comisia de Inova ţii, sînt exemple pereonele In muncă şi tăriri: discipline! tn muncă
oraş. Locuitorii de aici lot trag nădejde stupilor. căci plantarea lor o vor face ei şan, şeful secţiunii decum l-a văsuţ, fără ţii, cu toate că a fosl convocată de două fruntaşi al Întrecerii socialiste El explicS De aaeea. aceasta prevedere a proiec
de vreo ciţlva ani. că şl In casele lor va Dar ţi-a! găsit! Nici lovarlşul Crtşan ca aceştia să apuce sâ deschidă măcar ori Din oauza aceasta, cele trei dosare minerilor necesitatea de e da patriei m?i tului de Statut, o consider ca foarte Justă,
pătrunde odată turruna electrică Kt au A urni şeful secţiei gospodărie comunală gura cu propuneri de inovaţii. £tau de aproa mult cărbune De asemeni, ts mine Url- pentru cl ea va duce la ridicarea La un
aflat că lumina elerlrtră a pătruns plnft el Industrie locală, nici chiar tovarăşul — Nu ne mol trebuie stâlpi, au spus el pe o lună, nerezolvale eanl agitatori ca lovim Silviu, Todoran nivel mal însjt a muncii de agitaţie
$1 în sale şi comune la mari depărtări de Adespd Vasile, preşedintele sfatului, nu lată cererea: aîrmă şi electricieni ne mal Printre Inovaţiile depuse la cabinetul loan Bartha Ludovic şl alţii, prin munca Tn legătură cu articolul 00, propun să
Hunedoara, cum ar fl de pildă : Ccrmz, şl-au dinţii n-ci măcar un deget $1 lată trebuie I«au povestit apoi cum au făcut tehnic se poate cita cea e tov Dum de agitaţie pe care o desfăşoară la locul se completeze punctul a, în felul urmă
Ruda, Cinci* TeLiucul Superior. BoJI, Nă- ofs au trecut anii rost de celelalte Degeaba însă. cererea bravă Stelian. denumită „Procedeu de de muncă, şl tn toate ocazilie. au reuşit tor : „Organizaţii bază desfăşoară
dăştia, ete., numai tn casele lor nu Deee Cetăţenii Teliucului Inferior nu s-au se „odihneşte” şi aoom nerezolvată la sfa confecţionat pietre de polizor din deşeu să întărească dişctpUna tn muncă jl s* munca de agitaţie şl organizatorica în
oare ? descurajat Au aşteptat Aşteaptă şl acum. tul popular orăşenesc, cu toate că a vă ri! e râmase de la maşina de frecai mo ridice producţia şl productivitatea muncii mase pentru înfăptuirea Chemărilor şl h>-
Nenumăratele drumuri făcute la sfat Ce să facă 7 zut-o şl preşedintele Dar atît şl nimic zaic". Înregistrată la data de 14 august Oa urmare a acestei munci de agitaţie tărtrtlor partidului şl Informează masele
de tovarăşul Covaci AJexandru, deputat ac De asemeni, la 10 august ac. s^a în mina a devenit fruntaşă pe Valea Jlu- a»u<pra situaţiei Internaţionale, eslgurS
Trustul 4 construcţii $l-a deschis un mai mu3t Şi cetăţenii Teliucului Infe
orăşenesc, s-au dovedit zadarnice. Adică registrat Inovaţia tov Inginer Greco Oc- luL conducerea prese! din întreprindere sau
şantier in apropierea Taliueulul Inferior rior aşteaptă .
chiar zadarnice nu, deoarece deputatul a Au adus cu ei şl lumini electrică-. S-au Iată cauzele care au determinat neelec- lavlan cu privire la „perfecţionarea unul La Petrila. secretarul orgarvizaţlel de Instituţie (dare de uzine, gazete de pe
avut ocazia sâ vadă cum nu trebuie să aprins atunci noi nădejdi in Inimile lo trificarea Teliucului Inferior: tărăgănare, conlelner ou fundul detaşabU pentru cor bază-carWer, tovarăşul Cozlnţl Anton, a rete, etc)”
muncească un comitet executiv de sfat puri de umplutură". Iar la 28 augost j-a înţeles că pentru întărirea legăturii parti danxscu ŞTEFAN
calnicilor : curentul electric se afla numai muncă birocratică, promisiuni, vorbărie
popular orăşenesc, cum este cel din Hu la 30 m Deai nu mai trebuia nici trans goală şj atitudine de dispreţ din partea înregistrat inovaţia aceluia? inginer cu dului cu masele este neoesar oa cetăţe activist a! Comitetului raional
nedoara Cititorii vor afla, de ce întârzie formator pentru instalarea Iul le linia de Comitetului executiv al sfatului popular denumirea de „tăvălug de călcat argilă". nii oraşului să fie Informaţi cu negul ari- do partid Petroşani
aista electrificarea Telsuculul Inferior. înaltă tensiune, mei un aşa mare număr orăşenesc Hunedo&ra, faţă de cerenle în Toate aceste lnoveţll stau în momentul
Ere pe la sfirşJtuJ anului 1931. Comi de stilpf. Bună treabă. Conducerea şantie dreptăţite ale cetăţenilor de faţă şl aşteaptă timpul dnd comisia
tetul executiv al sfatului popular oră rului IRCL Hunedoara seotorul Hu de inovaţii va binevoi să le hotărască Se pregătesc pentru deschiderea noului an şcolar
şenesc s asigurat po cetăţenii de la Te- Nu e cazul oare ca asemenea atitudini soarta. Prototipul containerului cu fundul
nedoara, a făcut rost de stilpi. din eco şi altele asemănătoare, să fte combătute
Uuc care făcuseră o cerere, că In ziua nomiile realizate, le-a dat ajutor la tra detaşabil a fost aprobat de conducerea Pe baza îndrumărilor primite de la Co cursul seral anul I,, au fost trecuţi la
de 1 Mai 1932 vor inaugura electrificarea de comitetul executiv al sfatului popular întreprinderii şl confecţionat pe şantierul mitetul raional de partid Aibă, încă din cursul seral anul II; Tovarăşii Gumian
satul terenului pentru Instalarea stilpdor, raional, iar cel vinovaţi să fie traşi la
Au trecut de atunci trei ani şl oamenii Lonea, insă nu e-a luat nici o măsură luna Iulie, birou] organizaţiei de bo2i de Ion, Popa Nlcolae, Dan loan şi alţii, care
cetăţenii l-au îngropat în pâmtnt ; Izola icspundere in mod exemplar ? Fără în
lot cu lămpile de petrol tş! luminează pentru folosirea lui cu toate că are o ca la fabrica „Simian Bărnuţiu”. 8 început au obţinut rezultate bune în studierea
torii de asemenea s-au găsit şl ei tot din doială că da I Şl asta In cel mal scurt pacitate de ridicare pinâ le 900 kg., adică
oasele timp. Sarcina sfatului popular raional este recrutările cursanţilor în învăţăm in tul de Istoriei P C U.S anul 7„ ,anu) aceste au
Cetăţenii de aici au spus in nenumărate economi! Strmâ n-au avut de unde sâ 30 bucăţi corpuri de umplutură cu 2 go partid Comisia pentru recrutări, formată fost încadraţi în anul pentru etudierea
rindurt sfatului popular orăşenesc, că el le dea dc- a face „lumină" în această chestiune luri. sau 60 corpuri de umplutură ou un din tovarăşele Bucur Elena şt Pstruţ Ma Istoriei PCU.S. Iar candidaţii de partid
au aşteaptă ca torul să le fie tnmi3 de la — Hal la sfat — şi-au zis Iar cetăţenii VLAD NTCOLAE singur gol rt*. ajutata fiind de un tovarăş din comi Jomolean Ecaterina şi Tune an Comei şi
Azi. acest container continuă să stea sia raională de recrutare, a discutat cu alţi utemi^tl care şî-eu exprimat dorinţa
în mormanul de fler vechi din faŞa ate flecare membru de partid şl candidat In de a oumoaşte trecutul de luptă al parti
Pionieri şi şcolari, lierului de fierărie, unde a fost confec parte, Intrebîndu-i la ce curs doreşte să dului nostru, au fost încadraţi ta cursul
A trecut vacanţa cu excursiile ei plăcute. cu neuitatele ei focuri de tabără. Rectificare ţionat şl unde dacă va mal sta mult. Q participe Ţinindu-ee (tont de cunoştin de Istoria P.M R
va distruge rugina. ţele politice ale membrilor de fartid şi Comisia de recrutare, stînd de vorbă cu
Aft păşit cu bucurie în noul an şcolar A$a Înţelege cabinetul tehnic de la În
Prietena voastră „Seinlcla Pionierului", vd va întovărăşi şi de a lunpul acestui In pagina II din ziarul „Drumul Socia ale candidaţilor, comisia de recrutare a flecare membru de partid şi candidat îo
treprinderea 703 construcţii Petrila sâ Încadrat majoritatea membrilor de parlld parte, ş! expljcîndu-le necesitatea studiu
an şcolar, a;utîndu-vă în muncă şl tnveeol»ndu-vo lismului" nr 74 a fost publicat în coloa
lngrijiţi-vă din vreme sd faceţi abonamente la gazeta „Scînteia Pionierului”. muncească pentru a stimula Inovaţiile oa 3t toţi candidaţii de la fabrica „Sirruon lui marxism-lemnismulul s-a ajuns ea tn
nele 3-6 articolul „Se pregătesc de însă- menilor muncii, care le-au cneiat pentru B3mu{iu” în diferite cercuri şi cursuri anul acesta numărul membrilor şi candi
Abonamentele se fac la Maţe OFICIILE POŞTALE, LA SECŢIILE DE DIFU
mînţări’’. In coloana 5, aliniatul 4. rîndul mărirea producţiei şi productivităţii mun De pildă, tovarăşii Cîmpear Alexandru. daţilor de parbd ce s-au înscris la tnvi-
ZARE A PRESEI $1 PRIN FACTORII POŞTALI. cii. pentru a da cit mai multe locuin(c Cozma Simlon şl alţii, care «nul trecut ţamîntul de partid, fă se dubleze (aţă de
Costul unui abonament-■ J luni 3,Z0 lei; 6 luni 7,30 Iei; ) an 14,40 let. 7, se va citi un iector fruntaţ. muncitorilor şl-au însuşi, materialul ce s-a predai tn cel de amd trecut