Page 24 - 1954-09
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 76
Mesajul adresat 0. N. II.
Adoptarea Constituţiei R. P. Chineze Mesajul de salut adresat de C. C. al P. C. U. S. de guvernul ti. P. Ungare
tovarăşului Marcel Cacfiin
PEKIN (Agerprss). — China Nouă luptei ps care au dus-o muncitorii chi dedlaraţiUe, a subliniat Din Lin. reiese un BUDAPESTA (Agerpres) - MTT
transmite: nezi împreună cu întregul popor, ci 51 oa- singur lucru: Constituţia R- P■ Chineze MOSCOVA (Agerpres) — TASS transmite mesajul de salut adresat Guvernul RepuhLcU Populare Ungaro
La şedinţa din 16 septembrie » Adună Ica pentru trecarea Chinei la socialism este o oomstatuţje populară, ea dă oaroe- tovarăşului Marcel Cachin de C C. al P.C LI S a adresat Adunănl Generale * Organiza
rii rsprezentan^lor popuiLan din întreaga Rectorul Universităţii populare din Pe n-ilor putere, sideşte în ei mindne pen Cu prilejul celei de a 85-a aniversări a Dumneavoastră, Comitetul ţiei Naţiunilor tlnite un mesa) io care se
Chină, crane a avut loc sub preşedinţia kin, U lui-cijan. a subliniat in ouvintarea tru pat na lor. Cef prezenţi au întîmpioat Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice vi trimite, scumpe to spune:
lui Cijan Bo-ţziun, eu continuat dezbate sa că apariţia legii fund aman tale a sta cu aplanez» furtunoase apamţia la tribună varăşe Cachin, un fierbinte salut frăţesc Îndeplinind dorinţa poporului său. gu
rii» pe marginea raportului prezentat de tului. care se discută în prezent in Chi a deputatului Cijao Mao-oen, din partea Ca unul din cei mai vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti franceze vernul ungar se adresează Adunârii Ge
Liu ŞVao-ţ» „Despre proiectul de Consti na. arată victoria învăţăturii marxism-le voluntarilor eh Înec Noi ştim. e spus el, şi internaţionale, ca unul din întemeietorii Partidului Comunist Francez. nerale a Organizaţiei Natlunnioi Unite şi
tuţie a R P Chineze". ninismului in această ţară. Marxism-le că slngele vărsat do tovarăşii noştri în Dumneavoastră slujiţi de mulţi ani fără preget interesele poporului fran declară dtn nou că este gata sâ participe
Demnităţii care au luat cuvintul au spri ninismul. a spus ol. va repurta Şi de acum lupta împotriva agresiunii americane din la lucrările Organizaţiei Naţiunilor Unite
jinit Li unanimitate proiectul primai can- înainte vLetoni In ţara noastră Coreea nu s-a irnat ln zadar, că tot ce cez, idealurile înalte ale oamenilor muncii din intreaga lume. şi, exprimlndu-$i acolo punctul dc vedere,
srtituiţu cu adevărat democratice «a Chinei, Referindu-se la marea Însemnătate a este mai scump 51 pentru care şi-au dat Vă urăm sănătate şi succese continue în nobila Dumneavoastră luptă sâ davlnâ un participant activ la măsu
oare arată poporului, in mina căruia se Constituţiei In viaţa ţării Şi la posibilita voaţa erou căzniţi şi-a găsit reflectarea patriotică pentru cauza clasei muncitoare şi a întregului popor francez, rile îndreptate spre slăbirea încordării
află puterea, calea srpre construirea so tea studierii ei de către toate piturile în Constituţie. pentru interesele naţionale ale patriei Dumneavoastră, pentru pace în în Internaţionale şi asiRurareo unei păci
cialismului. populaţiei U lu-i-ei.jon 0 etras atenţia Oind Ir» sala şedinţei au întinat pionierii treaga lume. trainice
Preşedintele Federaţiei sindicatelor din asupra necesităţii Introducerii in progra chinezi pentru a saluta Sesiunea, toţi de Comitetul Central al Partidului Comunist începînd din 1947, guvernul ungar e ce
al Uniunii Sovietice
tetreagia Chină, deputatul Lai Jo-iul, a mele instituţiilor de învăţământ din Chi legaţii s-au ridicat în .picioare şi *u sa rut Sn repetate rînduri să lie admis ca
vorbut despre larga întrecere ln muncă na a unui nou obiect — Constituţia R P. lutat pe viitorii constructori ai socialis membru in Organizaţia Naţiunilor Unite,
dwfăşiirată în întreaga ţară în cinstea Chineze. Sini încredinţat, a spus in tn- mului cu aplauze îndelungate. dar liră nici un rezultat Amînarea sa-
prwmet Sesiuni a Adunării reprezentanţi choiftre, U Iui-cijan, câ întregul popor, Ln şedinţa din 18 septembrie S-eu în Miting de protest Ia New Delhi tiaifaceril acestei cereri legiitime « Repu
lor populari din întreaga Chină, dasore luminat de razele Con.'rirtuţiei, se va uni cheiat dezbaterile pe marginea raportului blicai Populare Ungare este tn contradic
noile realizări ale clasei muncitoare chi $i mai stnlns .şi îşi va consacra toate for prezentat de Liu Şoo-ţi. In loial, la dez împotriva pactului S.E.A.T.O. ţie cu poziţia pe cane s-au situat anterior
neze Acest entuziasm in muncă, e dedla- ţele luptei .pentru transformarea Chinei bateri au luat cuvântul 89 de deputaţi, mulţi membri ai Organizaţiei Naţiunilor
rat el exprimi mai puternic decll orice Intr-un mare stat socialist reprezentînd toate păiurfle popiiLaţîei, Unite, care au promis că voi sprijini pri
NEW DELHI (Agerprea) — China Nouă
ou vin te aprobarea şi sprijinirea proiectu Deputaţii au Sntînţpmat călduros cuvîn- partidele democratice organizaţiile ob transmite : tuiuii naţional a] Asociaţiei de. prietenie mirea Ungariei fia membri tn Organizaţia
indiano-chinezi
declarat:
„Nu
a
vom
lui de ConsMuţie de către clasa munci tarea cunoscutei scriitoare chineze Din şteşti şi cercurile religioase, precum şi pe La IS septembrie a avut loc la New permite niciunui stat care nu face parte NaţhunMor Unite Este regretabil că. tn
toare din China. Masele de mimciton ai Lun. Ea 0 vorbit emoţionant despre întîl- chinezii care trăiesc in străinătate decurs de şapte ani, nu s-a reuşit să se
funcţionari văd in proiectul de Constitu nwile sale ou oameni din cele mai dife La sfirşilul şedinţei delegaţii au apro Delhi un miting de protest împotriva pac- din Asia ti se amestece in problemele obţină satlsfaceiea acestei cereri legitime
ţie du numai o consfinţire a rezultataloT rite pături ele porprului chinez Din toate bat raportul Comisiei de validare tuiLui S E ATO Mitingul s-a destAşurat asiatice a poporului ungar tn ciuda faptuiui câ
sub preşedinţia hu Syd Nauşer Aii, Modul tn care trebtoe sâ ne apărăm îl
eeeartS cerere se bazează pe Carta Orga
★ * * membru ln parlament.ul indian vom hotărî noi iar nu America sau vreun nizaţiei Naţiunilor Unite in oare se spu
La miting a luait cuvintul generalul- alt stat”
REKJN (Agerprcs). — China Nouă PEKIN (Ager preş) — China Nouă Chină, s-a trecut la discutarea punctului moior Sahib Singh Sockhey. membru in Au mai ţi nut cuvîntâri Romeş Ciandra. ne că membru al Organizaţiei Naţiunilor
transmite : transmite : 2 de pe ordinea de zi In cadrul şedinţei parlamentul indian, laureat al Premiului secretar general al Consiliului Păcii din Unite poate să devină orice stat juhitnr de
S-a adoptat cu unanimitate de voturi sta- pace oare îşi asumă obligaţiile înscrise io
In şedinţa drj» 20 septembrie a prunei După adoptarea Constituţiei Republicii Internaţional Stalin „Pentru intflnree întreaga Indie, d-na Rameyvari Nehru,
tu.tru'1 organizatoric al Adunării Reprezen Cartă.
sesiuni a Advţnării Reprezentanţilor popu Populare Chineze. în şedinţa din 20 sep păcii intre popoare”, care a declarat câ cunoscută activistă pe tăfim social, Dr
tanţilor populari dm intreaga Chină. Recunoscind politica de pace a Repu
lari din întreaga Chină a fost adoptată tembrie a primei sesiuni a Adunării Re Şedinţa următoare a Adunării va avea principiul coexistentei paşnice formulat Anap Svngh Gidwani şi Syd Ahmed, blicii Populare Ungare, URSS Indii,
Constituţia Republicii Populare Chineze prezentanţilor poporului din intreaga loc la 21 septembrie în declaraţia comună Cin En-lai — Nehru membri în parlamentul indian Ei au con Polonia. Argentina, Cehoslovacia, Suedia
a devenit o armă puternică ln munile damnat SE A.TO ca pc o organizaţie
şi o sene de alte state s-au pronunţat La
tuturor asiaticiflor care luptă pentru apă agresivă care pregăteşte un nou război în sesiunile Adunării Gonorale pentru ad
rarea pâcil. El a adăugat : , Pe bara aces Asia şi au declarat co popoarele Asiei de miterea ei tn Organizaţia Naţiunilor Uni
Mărturii despre situaţia grea a muncitorilor americani tui principiu se va hotărî soarta Asiei iar sud-est se opun cu hotârire acestui pact te Unele organizaţii internaţionale, inolu-
nu pe baza pactului S.E A.T.O ”,
La miting a fost adoptată o rezoluţie
Pandit Sundarlai, preşedintele Convte- prin care se condamnă paolul S.E.A.T.O slv Uniunea interparlamentară, au adop
Pe marginea Congresului A. F. L. tat rezdlu'ţil cu privire la primirea de noi
membri tn Organizaţia Naţiunilor Unite,
tiOS ÂNGELES (Agocpras) — Luni «-a ln raport se arată că prevederile legii an litică externă a raportului sprijină pla printre care ji a Republicii Pnţnularc Un
deschis la Las Angeles oel de la 7S-lea ii-muncitoreşti Taft-HarUey nu au fost nurile agresive ale cercurilor conducătoa Scrisoarea Prezidiului Camerei Povulare gare Guvernul Republicii Populare Un
nici măcar „îndulcite", aşa cum promi- re americane. Astfel, raportul conslltul ui
Congres a) Federaţiei Atr.ennane a Mun gare este convins ci primirea unor noi
sescră republicanii în perioada campaniei executiv se pronunţă pentru reîn a n-narea a R. D. Germane către preşedintele
cii (A.F.L.). membri, pruvtre care şi a RepubLcii
electorale Genmariiel occudentale ş 1 împotrova reluă Populare Ungare, esle nu numai tn inte
Intr-un raport distribuit delegaţilor la Raportul consideră dropt un fals siste rii (relaţiilor dvplomatxe şi comerciale cu Bundestagului de la Bonn resul celor care fac demersuri -pentru «
Congres, OxnsiUuâ Executiv al AFL, cri mele de staturiteă folosite de guvernul a- R P. Chineză fi admişi, ci In egală măsură In interesul
BERLIN (Agerpres) — A D N trans creiată o primejdie pentru pace şi ar Ii
tică cu asprime politica internă a guver merican pentru a ascunde creşterea con Raportul recunoaşte însă eşecul politicii mite : create obstacole în calea unificării Ger tuturor membrilor ONU
nului repubbcan al S.U.A „Promisiunile tinuă a şomajului în SUA SU A faţă de „abaţii” lor occidentali, Prezidiul Camerei Populare e R D Ger maniei : Guvernul Republicii Populare Ungare
electorale făcute marilor cercuri de afa Dacă ţn materie de politică internă con arătând că tara a „suferit cele mai seri mane a «dresat preşedintelui Bundeida- e) Acţiuni comune pentru sprijinirea speri efi actuala sesiune a Adunării Ge
ceri au fost îndeplinite cu promptitudine siliul exeouliv =<l AFL s fost novai! să oase pierderi pc târimul politicii interna gikl-ui de la Bonn, Ehlers, o scrisoare in eforturilor in vederea interzicerii armei nerale « Organizaţiei Naţiunilor Unite Ssl
care propune să se ducă tratative intre stomice şi a celorlalte arme de extermi va da. tn spiritul Cartei, consimţămintul
dar angajamentefle luate faţă de munci ţină seama de pi cleştele croscinde ale oa ţionale şi că aşa-numita „nouă politici la satisfacerea dorinţei întemeiate a po
reprezentanţii parlamentelor celor două nare in masă şi în vederea împiedicării
tori şi fermieri au fost rupte ln mod fă menilor munca impotriva scăderii conti defensivă” (New Lookl a înregistrat un porului ungar
părţi ale Germaniei in scopul realizării fabricării lor, precum şi a depozitării lor __•__
ţiş’ 1 — subliniază raportul ln continuare, nue a nivelului lor de trai, partea de po eşec răsunător. unu: acord pc inbreaga Germanie, abil in în Germania :
ceea ce priveşte reglementarea problemei 0 Elaborarea unui punct de vedere co Deschiderea sesiunii
germane, cît ?i ln ceea ce prtveyte asigu mun asupra felului in care 6ă fie împie Adunării de stal a R. P. Ungare
rarea securităţii In Europa. dicată remarmirea Germaniei, precum st
Uneltirile agresive ale S. U. A. în Asia de sud-est După păreree noastră, se spume tn asupra efectivului armamentului şl dizlo- BUDAPESTA (Agerpres) — M T I
scrisoare, dacă cele două pâxţi vor ma cădi forţelor poliţieneşti tn cele două La 30 septembrie s-a desdhis sesiunea
In legătură cu un diseurs a) lui Dulles nifesta bunăvoinţă, in cursul unor ase părţi ale Germaniei. Adunârii de sfat a R. P UDgare
PEKIN (Agejipres) — China Nouă tuat la mai puţin de 5 mile de China con Dulles a calificat drept o „realiaare im menea tratative ar putea fl examinate şi In scrisoare se arată in continuare cl îmre Nagy, preşedintele Consiliului de
transmite : tinentali, $1 ci din Filipme ca să ajungi portantă” această acţiune de subminare a rezolvate următoarele probleme : pentru o tvm'dă normalizare e relaţiilor Miniştri, a propus sâ se te ln discu
John Foster Duillej, secretarul de stat in SUA trebuie să străbaţi Oceanul Pa e) Măsuri care corespund năzuinţelor între Germania răsăriteană şl cea occi ţie proiectele de lege cu privire la aduce
zl SU A., a ţinut un discurs radiodifuzat cific, Modul in care Dulles şi-a prezentat acordurilor de armistiţiu din Indoch'ma, tuturor popoarelor eu-ropene, inclusiv po dentală. pentru apropierea celor două rea unor amendamente Constituţiei R P
de posturile de radio americane, ln care punctul de vedere arată că el consideră încheiate la conferinţa de la Geneva porul german, spre asigurarea securităţii părţi ale Germaniei si pentru uşurarea in Ungare tn legătură cu alegerile de depu
a Încercat să convingă poporul american Filipinele ca cel dt> al 49-lea stat al S.U A. Dulles a declarat că la conferinţa de la si păcii; urma acestui fapt a realizării unul larg taţi al sfaturilor locale, cu privire la ac
tivitatea stalurilor
accr-pta tratetul Asiei de sud-est, lo Mai departe. Dulits a declarat cu în Manilla au triumfat planurile militare e- b) Uo punct de vedere comun in pro acord pe intreaga Germanie şi a unificării
blema tratatului de pace cu Germania şi Germannei, ar putea fi elaborate de co Sesvuneo a aprobat in unanimitate ur
Uvomd sperietoarea, pe care de mult ni drăzneală că semnarea tratatului Astei merteane privitoare la crearea unor „forţe mătoarea ordine de zi :
(n problema restabilirii 6uveranl1âţll în mun «cord masuri pentru uşurarea şi
meni nu o mai ia în serios, a aşa-numi de sud-est a arătat câ Statele Unite vor armate extrem de mobile” în Extremul tregii Germanii; lărgirea Imediată a comerţului interger- 1. Aducerea unor amendamente Consti
tului pericol al „comunismului interna- extinde doctrina Mrmroe asupra Asiei de Ordant yj menţinerea în znna de vest a c) Sprijinirea in comun a convocării man pentru promovarea comerţului ex tuţiei Republicii Populare Ungare;
ţia^a3^ sud-est, adică Filipuiele şi întreaga Asie Pacificului a unor puternice forţe aeriene conferinţe; miniştrilor Afacerilor Externe terior al Germaniei şl pentru dezvoltarea 2 Examinarea proiectelor de lege cu
ai celor patru mari puteri, la care repre lui. mai ales cu tradiţionalii parteneri din privire La sfaturile locale.
Diflles a insinuat chiar că bombardarea de sud-est vor fi incluse în sfera de in şl naviale gata oricind să dezlănţuie răz
zentanţiî celor două părţi ale Germaniei răsărit, ai Germaniei, pentru restabilirea
insiflel Guemoy de câtrre forţele popu fluenţă a S U A., — cum este continentul boiul „fn looul şl prin mijloacele" pe care
6fi participe, cu dreptun egale, la exami unei monete germane unice, pentru dez
lare chineze a pus în pericol securitatea american El a dedlarat ci Statele Unite le vor alege americanii Astfel, tratatul narea rezolvării paşnice 0 problemei ger voltarea Cui luni germane, pentru un Nota cehoslovacă de protest
SUA Argumentul aău a fost ci in sori a ,,se vor ocupa’ 1 de ance problemă a Asiei Asiei de &ud-est, înjghebat la ordinul cli mane. inclusiv problemele retragerii tru schimb de experienţă în domeniul politicii adresată S. U. A.
Quemoy, ocupată de rămăşiţele bandei do sud-est de natură să pericliteze aşa cii agresive americane, nu are nimic co pelor de ocupaţie si încheierii unui trat3t sociale PRAGA -(Agerpres) — Ceteka.
trădătoare dankoişisle. se află la numai zisele interese americane mun cu securrtatei S U A El urmăreşte cu privire la securitatea colectivă fn Eu Tn afară de aceasta ln scrisoare so Ziarul „Rude Pravo" a publicat la 20
ropa ; spune că Prezidiul Camerei Populare a
400 de mile depărtare de FiUpîne Referindu-»e la indluderea Cambodgiei. doir «a împingă poporul american în septembrie nota adresată la 18 septembrie
d) Obligaţia comună de a nu adera la Republicii Democrate Germane este gata de Ministerul Afacerilor Externe al Ce
Dulles. fireşte, nia nu a amintit că in Larw-uite şi Vietnamului de sud în zona prSpestza războiului atunci oind v« crede nici un fel de acorduri militare, deoarece să primească şt să examineze ori ce altă
sula Quemoy csle un teritoriu chinez, si „protejată” de tratatul Asiei de sud-est. de cuviinţă dl Dulles in urma acestor acorduri ar putea fi propunere în vederea tratativelor. hoslovaciei ambasadei Stelelor Unite alo
Amoricli la Praga
In notă se spune Intre altele:
La 17 septembrie 1054, ora 10.3(1 trei mi
tematic preturile la mărfurile indus lelor mijloace de producţie. Pămîn- litari a| armatei Statelor Unite alo Ame-
R. P. Chineză înfăptuieşte primul plan cincinal triale şi alimentare. tul unui membru al grupului de aju ncii au trecut frontiera cehoslovacă, mar
tor reciproc tn muncă este folosit po
Răspunzînd la această grijă, clasa
muncitoare din China, luptă pentru n trivit planului elaborat de proprietar. cata vizibil tn regiunea Eisendorfska Hut
teritoriul
Cehoslovaciei,
pe
îl
aflîndu-se
al economiei naţionale obţine noi succese în muncă. In pre Muncile cîmpului sînt efectuate în co au luat fotografii şi au făcut observaţii,
7-ent. în întreaga tară se desfăşoară lectiv de membrii grupului. lolosind binoaluri şl făctnd însemnări şl
pe scară largă mişcarea pentru îmbu
Anul 1953 a deschis o pagină nouă şini, fabrici de pwaduse chimice, uzine ramură a industriei a depăşit cel mai Totodată, în China există şi gospo schiţe ducă obcerv^tille lor Infractorii au
în istoria marelui popor chinez : a în de automobile şi tractoare Aceste în înalt nivel atins vreodată în istoria nătăţirea tehnicii. Muncitorii perfec dării agricole colective, în care între fost descoperiţi de o pairul* cehoslovacă
ceput înfăptuirea primului cincinal al treprinderi vor fi puse în funcţiune Chinei ţionează procesul dc producţie, aduc gul venit este repartizat între mem de frontieră care i-a somat *ă se opreas
dezvoltării şi reconstrucţiei econo pînă în anul 1959 Totodată, specia Baza energetică a industriei citi propuneri de raţionalizare, luplă prin brii cooperativei potrivit principiului că Unul dintre Infractori a luat-o te fu
miei naţionale a Chinei lişti sovietici cu o înaltă calificare a neze se dezvoltă într un ritm rapid foate mijtoaeele pentru a obţine spo socialist — după muncă, iar pămîntul gă şi s-a refugiat pe teritoriul german
Marea Chină se află acum în peri cordă ajutor în ceea ce priveşte pro La Taiiuan, Cijencijou. Ciunţin. Sian. rirea productivităţii muncii. şi principalele mijloace de producţie CemLalfi doi au fort arestaţi şi idantifioaţi.
oada de trecere de la capitalism la iectarea unoia dintre cele mai .impor Urumci şi In alte oraşe, se constru O garanţie importantă a înfăptuirii sînt proprietatea obştească a coope Unul dintre infractori osie Richard Dri«s.
socialism Această perioadă îşi are tante construcţii industriale, în însu iesc mari centrale electrice. In bazi-. industrializării socialiste este dezvol rativei. locotenent maior ln armata SUA., iar
particularităţile ei, condiţionate de şirea producţiei de noi tipuri de pro nul carbonifer de la Fuşun (China de tarea producţiei agricole. In ultimii Statul acordă un ajutor considera celălalt este George PisW. subofiţer Ln ar
dezvoltarea istorică a tării şi a revo duse, în pregătirea de noi cadre de nord-est), a fost dată în exploatare o ani, în agricultura chineză au avut bil ţăranilor chinezi. In ultimii patru mate SUA Cei dod infractori anortatj
luţiei în China. Ţinînd seama de a- ingineri şi tehnicieni nouă centrală eleclrică. La această loc transformări radicale Ţăranii chi ani. Banca de Stat a R P Chineze a sint colaboratori ai serviciului de spionaj
ceste particularităţi. Partidul Comu Datorită eroismului în munci al centrală electrică ţoale procesele de nezi, sub conducerea clasei munci acordat ţăranilor împrumuturi agrico militiar Nr. 317 din Weidcn (Germania
nist Ciiinez a elaborat linia generală clasei muncitoare din China, datorită produejie, începînd de la descărcarea toare. au răsturnat feudalismul şi au le în valoare de 30.000 miliarde yuani, occidentală)
a politicii sale. Linia generală şi sar ajutorului dezinteresat acordat de IJ- cărbunelui din sagoane şi pînă la fur înfăptuit reforma agrară, in urma că au fost majorate preturite de colec La 18 septembrie 193«. ora 10, frontiera
cinile centrale ale partidului în acea niunea Sovietică şi colaborării cu ta nizarea energiei electrice pentru con reia ei au primit pămîntul moşieresc tare Ia produsele agricole şî au fost cehoslovacă a fost violata din nou ln ace
stă perioadă de trecere constau în a rile de democraţie populară, poporul sumatori — sint complet automaţi în mod gTatnit Muncind pe pămîntul reduse preturile Ia unele mărfuri in laşi loc
ceea ca într-un limp destul de înde chinez a şi obţinut succese remarca zale. care acum îi aparţine, ţărănimea din dustriale de care ţăranii au neapărată Ministerul Afacerilor Externe, amintind
lungat să înfăptuiască treptat indus bile In domeniul industrializării so In anul 1953 — primul an al pri China manifestă un entuziasm fără nevoie Capacitatea de cumpărare a de protestele trimise anterior, dedarâ că
trializarea socialistă a tării, să înlăp cialiste a ţării. mului cincinal — au fost obţinute noi precedent în muncă. In cei cinci ani ţăranilor a sporit considerabil. autontÂtile oehoolovace nu vor tolera ln
tuiascl treptat transformarea socia In China de nord-est, Ia sud de succese în domeniul industriei tării care au trecut de la eliberare, produc Revista „People’s China 1 ’, referin nloi un caz şi nu vor admite încălcarea
listă a agriculturii, a producţiei meş Mukden, este situat micul oraş An- Valoarea globală a producţiei indus ţia agricolă a sporit cu aproape 50 du-se la viata nouă a ţăranilor din frontierei cehoslovace şi câ este împuter
teşugăreşti, a comerţului particular şi şan. Pe hărţile mari acest oraş nu fi triale a sporit în expresie valorică cu ia sută judeţul Nanhoi, arată că în urma re nicit de guvernul Republicii Cehoslovace
u industriei particulare. Această linie gureazâ încă, dar el este cunoscut în 33 la sută fată de arul 1952, iar anul ln prezent în China au şi fost crea formei agrare, ţăranii dîn acest judeţ să protesteze în modul cot mai hotărit
generală este (atu) care luminează tntreaga Chină Aici se afli combina acesta va spori cu încă 17 la sută. te peste 95 000 cooperative agricole au primit 250 000 mu de pămînt (I atît impotriva acestea noi duble încălcări
intreăga activitate a Partidului Co tul metalurgic de la Anşan — mîn de producţie — formă de trecere la mu este egal cu 0.06 hectare), care a integrităţii teritoriului cehoslovac cît
munist Chîrţ^z. dria poporului chinez întreprinde Toate aedste succese au fost obţi agricultura socialistă, ln cooperative înainte aparţinea moşierilor. Ţăranii şi împotriva activităţii provooatoare de
Lima generală a politicii Partidu rile combinatului — adevăraţi gi nute datorită muncii eroice a glorioa le agricole de producţie principalele din judeţ plăteau anual ca arendă spiona] dusă de militari din armata ame
lui Comunist Chinez se bucură de ganti ai industriei grele moderne — sei clase muncitoare chineze — clasa mijloace de producţie sînt încă pro moşierilor 200 000 dani de orez (I ricană pe teritoriul Cehoslovaciei, (o
sprijinul fierbinte din partea întregu stnt înzestrate cu cele mai noi utilaje conducătoare în ţară. prietatea privată a membrilor coope dan este egal cu 60 kg.). După efec regiunii© ei de frontieră
lui popor Muncitorii şi ţăranii din de mate productivitate. Uzina de la In trecut, muncitorul chinez era su rativei lntrînd în cooperativă, ţâra tuarea reformei agrare, ţăranii au fost
China nu şi precupeţesc forţele şi minate mari poate produce într-un an pus celei mai crunte exploatări. El nii pun la dispoziţia cooperativei pâ- scutiţi de aceste plăţi uriaşe Reforma Avioane ciankaiţisle dotorîle
munca pentru a traduce în viată mă o cantitate de materiale metalice de suporta un dublu jug — al capitaliş mîntul lor pentru a fi folosit potrivit agrară a rupt cătuşele care frînau
reţul program de transformare socia construcţie, suficientă pentru cons tilor străini şi al marii burghezii chi unui plan unic. Recolta obţinută se dezvoltarea forţelor de producţie la de unîfăţi ale Armatei Populare
listă. trasat de partidul lor comunist truirea cîtorva zeci de uzine la fel neze, care era strîns legată de primii repartizează proporţional cu suprafaţa sate Ca urmare — producţia la hec Chineze
Uniunea Sovietică acordă un uriaş de mari ca aceea, care le a produs Muncitorul chinez primea un salariu de pămînt adus în cooperativă, iar o tar şi recolta globală a culturilor a- PEKIN (Agerpres). - China Nouă
ajutor dezinteresat pentru construcţia Totodată, uzina va asigura producţia de mizerie, care abia îi ajungea să parie din recoltă este repartizată pro gricole sporesc continuu Venitul a transmite :
economică în China Acesl ajutor are de şine necesare transportului fero nu moară de foame . porţional cu cantitatea şi calitatea nual al lieeăreî gospodării ţărăneşti La 18 septembrie. în timpul atacurilor
o importantă hotârîtoare pentru in viar în continuă dezvoltare Partidul Comunist Chinez şi Gu muncii depuse. din acest judeţ a sporit in medie cu piratereşti impotriva insulei Amoy si a li
dustrializarea socialistă a Chinei: Cu Una dintre cele mai mari victorii vernul Central Popular se îngrijesc La sate se organizează de aseme 960.000 yuani. toralului provinciei Furian. două avioane
ajutorul Uniunii Sovietice în China ale clasei muncitoare din China, este neobosit de îmbunătăţirea situaţiei nea grupuri de ajutor reciproc în Eforturile eroice ale poporului chi cianVaişiste nu fost datorite de focul
vor fi construite şi reconstruite 141 punerea în funcţiune a uzinei de ţevi materiale a oamenilor muncii. Sala muncă Grupul de ajutor reciproc în nez. sub conducerea gloriosului său unităţilor de artilerie antiaeriană ale Ar
de întreprinderi mari,'între care mari laminate. nile muncitorilor au crescut mult, în muncă este acea formă de muncă în Partid Comunist, sînt-o garanţie si matei Populare Chineze de Eliberare
centrale electrice, mine carbonifere, ln R.P. Chineză extracţia de căr centrele industriale au fost construi colectiv fn care se menţine gospodă gură a faptului ca măreţul plan dc In ziua de 18 septembrie bateriile cian-
rafinării de petrol, combinate meta bune sporeşte înlr-un ritm rapid. te pentru muncitori un mare număr ria individuala şi proprietatea privată transformare socialistă a Chinei va fi kais'Ste au continuat focul de artilerie
lurgice, U2ine constructoare de ma Spre slîrşiiul anului Irecut această de case d? locuit, se reduc în mod sis- asupra pămîntutui şi asupra principa tradus tn viaţă cu succes. asupra litoralului provinciAi Fucian.
Redacţia şi Adm. ziarului Slr- 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-183 Taxu plătită Ln numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T, Nr, 136 320 dlo fl Nov, — Tiparul (ntrepr PoUgrafloâ de Stat DEVA