Page 26 - 1954-09
P. 26
*e . 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 77
C
DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI
Un milion tone de turbă pentru agricultură Standurile pavilionului R, S. S. Uzbeca
Bogat sortiment de produse textile la Expoziţia Agricolă Unională
Zăcămintele de turbă din Estonia Sovietică, a căror exploatare înlen-
sivă a început tn anii de după război, se folosesc nu numai ca sursa de com Uzbekistanul este principala regiune cultivatoare de bumbac dini
bustibil. ci şi pentru necesităţile agriculturii U R S S . Din cele 2.523 colhozuri existente în R S S Uzbecă, 2 136 se o-
cupă de cultura bumbacului Aţecani za lorii celor 251 staţiuni de maşini şi
In primăvara acestui an. pe cîmpiile colhozurilor şl sovhozurilor din
tractoare înzestrate din plin cu o tehnidă modernă, ajută colhoznicilor să
R $$ Estonă au fost transportate eîteva sute de mii de tone de turbă. In
obţină recolte bogate de bumbac
afară de aceasta, au fost pregătite milioane de ghivece de turbă cu mraiiiţă, In Uzbekistan sporesc an de an suprafeţele semănate cu bumbac. In
în care s au cultivat răsaduri de legume. 1954 aceste suprafeţe au atins aproape 1.200 000 hectare. In .prezent. In
R.S.S Uzbecă se produce peste 60 la sută din întreaga cantitate de bum
Agricultura Estoniei Sovietice foloseşte anul acesta aproape un mi
bac brut obţinută in Uniunea Sovlelică.
lion de tone de turbă.
Cea mai importantă particularitate a agriculturii republicii o consti
tuie irigaţia artificială. Aici se acordă Q atenţie deosebită construcţiei nece
îtiţiativa preţioasă a ndarului I. P. Şirkov din Moscova sare irigaţiei Tn prezent, in Uzbekistan există peste 880 sisteme de iriga
ţie cu ajutorul cărora se folosesc anual pentru irigaţie 28 miliarde m J de
Numele zidarului-movator I. P. Şirkov din Moscova, deputat în So apă provenită din apele curgătoare Lungimea totală a canalelor de iri
vietul Suprem al U R S S , este binecunoscut în Ţara Sovietică El a lu gaţie din Uzbekistan este de peste 160000 kilometri. Extinderea continuă a
crat la construirea a peste 50 de clădiri din Moscova. reţelei de irigaţie a dat posibilitate ca în anii cincinalului suprafeţele se
mănate cu bumbac să sporească de 4.3 ori. iar suprafeţele irigate — cu
In 1950, I P. Şirkov a primit Premiul Stalin pentru elaborarea şi
rlspîndirea unor metode productive în lucrările de aşezaie a cărămizilor 800.000 ha
la zidărie Curăţirea canalelor de irigaţie era în trecut una din lucrările pentru
In ultimii ani, inovatorul şi-a consacrat eforturile în vederea elabo I efectuarea cărora era nevoie de un mare volum de muncă in prezent, a-
oeastă lucrare este In mare măsură mecanizată Numai în ultim’il an,
rării de noi mijloace mecanizate pentru transportarea materialelor pentru staţiunile de maşini şi excavatoare, cu ajutorul unui număr de 320 exca
pereţi de la fabricile furnizoare la locul de muncă al zidarului Primul pas vatoare şi 100pompedenoroi.au scos aproximativ 40 milioane m 4 de pă-
în această direcţie a fost transporta rea cărămizilor în conteinere meta mint
lice, metodă care In prezent este binecunoscută în practica construcţiei.
in 1953. colhoznicii din ariciul „Kaganovici”, raionul Oktiabr, regiu
Transportarea materialelor pentru pereţi cu ajutorul conteinerelor a nea Taşkent, au obţinut cîte 38 chintale de bumhac brut la liecare hectar
perfecţionat şi a îmbunătăţit organizarea muncii în construcţie. A fost din cele 1313 ha. cultivate cu această plantă şi au predat statului 50000
considerabil redusă slârîmarea cărămizii care. după cum se ştie. aduce chintale de bumbac brut Din acest bumbac. Industria a produs 18 milioa
mari pagube. Totuşi, continuîndu-şi activitatea sa inovatoare, zidarul Şir ne metri de ţesături de bumbac, 15 000 chintale de ulei de bumbac şl
kov a descoperit eîteva lipsuri esenţiale în acest procedeu
10 000 chintale de turte.
Anul trecut, el a elaborat un procedeu mai perfecţionat şi mai econo Pentru bumbacul brut, predat stalului, colhozul a primit anul trecut
mic de transportare a cărămizilor — In pachete pe suporturi de încărcare 16 400.000 ruble, iar venitul total al colhozului a depăşit 20 milioane ruble.
— şi-a propus să se folosească raţional parcul de conteinere existent. A- Colhoznicii au primit pentru fiecare zi-muncă cîte 19 ruble în bani, plus
cest procedeu constituie un nou pas pe calea mecanizării complexe a .lu o mare cantitate de produse.
crărilor de construcţie. El constă în următoarele : la fabrică, cărămizile La unul din standurile pavilionului este prezentată experienţa în
sînt încărcate din cuptorul de ardere într-un vagoneţ special cu o casetă- munci a S.AVT -ului din Altîn-Kul, regiunea Andijan. care a obţinut un
conductor şi cu un suport de încărcare demontabil şi sînt trimise la locul înalt nivel în mecanizarea culturii bumbacului Astfel, In colhozurile din
de depozitare, unde suportul se scoate cu ajutorul unei macarale cu capră zona de activitate a acestui S.M.T., , aratul In vederea înslminţăriî
Apoi, o macara automobilă, prevăzută cu o traversă — un dispozitiv spe bumbacului a fost mecanizat în proporţie de 100 la sută. însămîn-
cial de ridicare — ia cile 2—3 pachete cu suporturi şi le aşează in auto ţarea fn proporţie de 99 la sută, prăşi rea între rîndurl în proporţie de 93
camion Autocamionul este prevăzut cu laturi suplimentare care se prind la sută şi aplicarea îngrăşămintelor în proporţie de 99 la sută. Datorită fo
cu şuruburi şi asigură integritatea pachetelor în timpul transportului.
losirii agrotehnicii înaintate şi unei înalte mecanizări a lucrărilor, produc
Pe şantierul de construcţie laturile prinse în şuruburi se desfac şi In clişeu ; Un aspect dc Io fabrica J etiabou 1 din Leningrad care produce 40 de ţia medie la hectar pe întreaga suprafaţă a crescut cu 8 chintale şi a atins
pachetele rămîn libere. O macara cu cupe speciale care ca înfăţişare sea sortimente de textile, cu fir gros. 29 chintale în 1953.
mănă cu conteînerele, prinde cîrlîgele suportului de încărcare şî ridică In Uzbekistan. alături de cultura bumbacului, sericicultura constituie
una din principalele ramuri ale agriculturii. Aeeastâ ramură a producţiei
cîte un pachet sau două chiar pînâ la locul de muncă al zidarului, sau la
colhoznice a luat o mare dezvoltare abia in anii Puterii Sovietice. In repu
platforma de descărcare a construcţiei care se află în raza braţului ma
blică au fost create multe crescătorii de grenă şi filaturi de borangic. Pen
caralei. Autocamionul cu suporturi de schimb se înapoiază la fabrică. Metalurgişii raţionalizatori tru întărirea bazei furajere destinate sericiculturii, colhozurile sădesc masiv
Avantajele uriaşe ale noului procedeu s-au dovedit în practică. S-a duzi. In prezent, tn colhozuri se numără peste 15 milioane de duzi, iar
calculat că se face o economie de 20-25 ruble la mia de cărămizi faţă Din 1950 şi pfnă în-prezent. la uzina de prelucrare a cuprului din suprafaţa ocupată de ei a atins 5 000 ha.
Balhaş au fost introduse aproximativ 3.000 de propuneri de raţionalizări. Folosind grenă hibridă, multe colhozuri obţin o mare recoltă de go
de transportul cu ajutorul conteinerelor
Cu ajutorul muncitorilor uzinei de construcţii metalice şi a colaboratori Economia anuală realizată în urma introducerii acestor propuneri este de goşi Arfelul „Puşkin" din raionul Samarkand, regiunea Samarkand. obţine
în prezent, pină la 91 kg, gogoşi dintr-o cutie de grenă. iar colhozul „Mo-
lor de cercetări, inovatorul 1. P. Şirkov a pus în practică propunerea sa peste 30 milioane ruble lotov” dîn aceeaşi regiune — cite 81 kg.
Un grup de raţionalizatori de la atelierul metalurgic, conduşi de In
ia fabrica de cărămizi de la Nijnekotelsk. De aici au fost transportate la Pentru gogoşile predate statului aceste colhozuri obţin un venit anual
ginerul Melnikov şi de tehnologul Ismagulov, au elaborat o nouă metodă
şantierele din Aăoscova după noul procedeu milioane de bucăţi de cără de pînă Ia 200 000 ruble.
.de construire a cuptoarelor cu reverber, care sporeşte capacitatea
midă Ultima inovalie a lui Şirkov este de asemenea aplicată cu succes In colhozurile din R.S S. Uzbecă ocupă un loc Important viticultura
lor de producte aproape cu 10 la sută. Aplicarea acestei metode permite
şl la fabricile de la Voronţov şi Ceremuşkin şi la una din fabricile de la In Uzbekistan au apărut un mare număr de maiştri a! recoltelor bogate de
să se obţină anual economii de 1 milion ruble. struguri Experienţa In muncă a unuia dintre aceştia — Gafur Djabarov,
Kiew. Transportarea cărămizilor în pachete a fost mult apreciată la fa
Uzina economiseşte anual 1 500.000 ruble prin aplicarea noii metode Erou al Muncii Socialiste, brigadier In colhozul „KIrov”, regiunea Sa
bricile şi pe şantierele de construcţie din Moscova.
de prelucrare a minereului Această metodă a fost elaborată de Graflzlr- markand. este prezentată amănunţit la standul pavilionului. Gafur Dja
Noua metodă de transportare a materialelor pentru pereţi, elaborată
skaia. tehnologul fabricii de înobilare. cu ajutorul llotatorului Maslenni- barov culege anual pînă la 190 chintale struguri la hectar. Colhoznicii
de 1 P Şirkov. va aduce sute de milioane de ruble economii. Propunerea kov şi a maiştrilor Sitnikov şi Mironeev. Producţia concentratului de mi artelului „Kaganovici”. din aceeaşi regiune, culeg cîte 170 chintale de
inovatoare a lui 1 P Şirkov prezintă mare importantă pentru construc nereu a sporit de trei ori, iar conţinutul de metal in concentra» a sporit de struguri Ia hectar. Anul trecut, această ramură a gospodăriei a adus colho
zului un venit de 3 milioane de ruble.
ţie şi pentru industria materialelor de construcţii din U R S S. două ori.
■ *
Muncitori şi colhoznici - autori de carii Valorificarea noilor pimînturi
In Editura de cărţi şi reviste din Lvov au apărut recent Pe întinderile largi ale luncii Volga-Ahtubfnsk, situată
cartea „430 chintale de cartofi la hectar”, scrisă de col-, între fluviul Volga şi braţul acestuia — Ahtuba, con
hoznica ucraineană Ltidmila Kinaşciuk, şi cartea „Des tinuă lucrările de valorificare a pămînturilor noi, care
pre dezvoltarea agriculturii cu multe ramuri”, de Vasili
Siian, preşedintele unuia dîn colhozurile din regiune. sînt inundate In fiecare primăvară de apele fluviului. Lu
Lucrarea „Inovatorii”, scrisă de Viktor Reşelnikov, crările de hidroamellorare se efectuează pe zece sectoare
strungar la uzina de autocamioane basculante, este mult ale luncii care se întind pe o lungime de 600 km între
apreciată de muncitorii din Lvov. Autorul vorbeşte despre Stalingrad şî delta Volgăi.
munca în întreprinderea la care lucrează el. despre crea Cea mai mare întindere din pâmînturile ce sini in curs
torii noilor maşini. de valorificare este cea din jurul localităţii Petropavlosk.
Broşura „Cu viteze sporite”, scrisă de strungarul Via Aici, sînt folosite peste 50 de puternice agregate teraslere
dimlr Gurgal, descrie folosirea metodei de prelucrare ra In regiunea acestei întinderi de pâmînl a fost construit
pfdă a metalului arătind rentabilitatea ei economică. un dig de 13.5 km. lungime. Se construiesc peste 50 de
Editura din Lvov a pregătit pentru tipar alte 10 cărţi staţii de pompare. Totodată, tn curînd va lua fiinţă prima
şî broşuri ale muncitorilor şi colhoznicilor fruntaşi
staţie plutitoare de pompare.
Anul acesta, datorită lucrărilor de hidroamellorare,
învaţă în institute firi frecvenţi colhozurile din regiunea Astrahan vor primi suplimen
tar peste 5.000 hectare de pâmmt fertil.
Institutul unional fără frecvenţă pentru construcţia de
maşini, este unul din numeroasele institute de invăţâmînt
superior dfn Ţara Sovietică în care oameni de diferite Noi sovhozuri în Altai
vîrste şi profesii îşi însuşesc cunoştinje tehnice. îmbinînd Anul acesta. în ţinutul Altai din Siberia au fost înfiin
învjţămîntul cu munca. Printre cei 10000 de studenţi ţate zece noi sovhozuri. Ele au arat şl lnsămîn|at cu grîu
al acestui Institut pot fi fntîlnlţi tractorişti, oţelari, fero de primăvară peste 35 000 ha. de pămînturl înţelenite şl £ greu jJ-(I Imaginezi actualul peisaj rural sovietic tară tractoa Acum ci|lva ani fn Uniunea Sovietici a foii labrlcaO o scrie
viari, mineri, constructori. lucrători din telecomunicaţii virgine. In prezent, pe clmpurlle acestor sovhozuri s-a rele $1 combinele care luercjzî pe ogoare. Dl Ier I te maşini şl meca ciperimcnulâ de tractoare electrice tip „ET-S", create de oamenii
Aceşti studenţi au la dispoziţie toate condiţiile nece nisme uşurează munca (âranulul Avla|la ajuta sl ea colhozurilor de şliinfl de la Institutul energetic al Academiei de 5tHn|e a
sare pentru studii. Lor li se pun la dispoziţie manualele strîns recolta şi s-au obţinut peste 100 puduri de cereale Cele mal noi realizări ale tehnicii stnt aplicate in agriculturi. U R.S S 5/ de la Institutul de electrificare a agriculturii, Acesle
necesare şi materialele didactice. In 33 de mari centre la hectar. Folosirea energiei în agrleullurj preocupi de mult pe inginerii
industriale din Uniunea Sovietică au fost create filiale In ţinut continuă să se stabilească suprafeţele de pă- vl oamenii de ştlin[J sovietici. Tractoarele electrice }! alte maşini majlnt slnt loloslte pe ogoarele colhozurilor din Ucraina, Ural
ale acestui institut. Studenţii primesc consultaţii nece mînt înţelenit şi virgin pe care vor li create noi sovho agricole «leelrilirate, introduse in locul celor care folosesc com regiunea Mofcovcl, Asia centrali şl Caueazul de nord Tractoarele
zuri. In raioanele Uglov şi Kilmanov se prevede orga
sare, participă la lecţii, deu examene. Anul acesta la Jda bustibil lichid, permit sS se economlseasc2 o cantitate Imens! de electrice eleclucaxS peste 20 dc munci agricole. Inclusiv aratul
nov, Orei, Voronej ş! în alte oraşe s-au deschis alte şapte nizarea a două noi sovhozuri cerealiere Pe pâmînturile carburanţi şl iubrelian|l s3 se ?mbuiiSU|eascI şl să se sltnplillee şl boronilul. simultan lucrările de cultivare, deimirlştlre, delrijare,
filiale. de aici au şi început să lucreze brigăzi de tractoare, care
In anul I al institutului s-au înscris anul acesta ceste într-un timp scurt au arat peste 10 000 ha. de ţellnâ pen procesul de prelucrare a solului şl de slringerţ a recoltei. aratul piminlurllor itiţclenife acoperite de tufişuri.
4.000 de studenţi. . . tru sovhozurile nou organizate.
________________________________________________________ _ * + _______________________
IN C O L H O Z U L „ S . /
I BLRENCOV,
preşedintele colhozului „S. M. Budlonnli, (Inutul Krasnoder
Colhozul nostru are 10.000 hectare de pămînt. Aproape nouă zecimi
dîn acesle pâminturi sînt arate, iar circa 200 de hectare sînt ocupate de
livezi şi vii. Producţia de cereale constituie baza gospodăriei noastre Dar
la Expoziţia Agricolă Unională colhozul a prezentai realizările sale în
domeniul creşterii animalelor. In ultimii am am obţinui în aceaslă ramu
ră rezultate mai importante declt fn cultura cîmpului. unde de altfel in
dicii nu sînt nici ei prea mici in ultimii Irei ani cantitatea de lapte muls
a crescut cu aproape 1.000 de litri la fiecare vacă. Anul. trecui o treime
din totalul veniturilor realizate de artei au provenit din creşterea anima
lelor.
Crescătorii noştri de animale sînl în întrecere pentru sporirea pro
ductivităţii animalelor; mulţi au obţinut succese mari în acest domeniu
Îngrijitoarea de viţei Evdokîa Semionovna Drinţkaîa a obţinut cu mult
mai mult tineret dccîî prevedea planul. Fiecare viţel îngrijit de Cj se în
graşă cu cel puţin 800 de grame în 24 de ore. Tinâra mulgătoare Nina
Alexandrovna Talîşeva a obţinut anul trecui de. la fiecare din vacile pe
care le-a îngrijit cîte 3.120 fi(ri de lapte. Sperăm că în curînd ea va a- •
jimge din urmă pe una din cele mai experimentale mulgătoare din artei.
Alaria Andreevna Dcmianenko. care obţine de la vaci o cantitate medie
anuală de lăpte de 3.500 lilri.
Crescătorii de animale studiază particularităţile fiecărei vaci. respec
tă cu strictele'normele de hrânire. luptă penlru îmbunătăţirea rasei şi pro
ductivităţii animalelor. Arlelut are vaci crescute în ferme, care dau 30 de
litri de lapte -în 24 de ore. în prezent luptăm pentru ca întreaga cireada
să albă o asemenea productivitate. Anul acesta avem 53?' vaci. A ar, la. anul
vom avea 680.____ ________________
