Page 27 - 1954-09

Nr. 77 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Să respectăm cu stricteţe indicii de consum Deschiderea anului şcolar Largi posibilităţi
în Invăţămîntul de partid pentru dezvoltarea creşterii animalelor
Res*>ectarea cu ce» ma> mire strictele sure In general, şl a consumului de cocs naj şef Hlrsufescu Mire©a şf pe Inginerul
0 indicilor de consum, are o deoscbi'S Ln- în special Consumul de cocs pentru fie­ Mireei Nlcolae, sub a cărui conducere Tn discuţia biroului Proiectul Directivelor Congresului oilor a crescut de la 960 la 1657, îm-
&emnâ:ate în economia noastră naţională care tonă de fontă elaborată din acest s-au făcut reparaţiile capitalei inginer ce raional de partid al ll-lea al P.M R. cu privire la dez­ tunătăţindu-se totodată şi rasa de ui
voltarea agriculturii In următorii 2-3 ţurcane fiind înlocuită cu rasa ţlgae.
Producerea de bunuri de otic© natură, turnai a ajuns sâ fie întrecut cu pasta sa află tn postul de şef al serviciului teh­
cere conducătorilor noştri dm economie 500 kg. Nerespectarea Indicelui de con­ nic, pe Erdel Mlhal fcet mecanic şei p© In aiua de 20 septembrie, biroul comi­ ani, pune ca o sarcină dc mare im­ Faţă de 1953 producţia acestor ani­
să tini seama de aceşti indici, pentru a sum al cocsului ce trebuie Introdus In fur­ alunei, Iar acum şeful secţiei mecanica, tetului raional de partid Haţeg a ana­ portantă lichidarea rămtnerii în urmă male a crescut cu peste 45% Totuşi
nu ae încarcă preţul do cost al produselor nal pentru fabricarea femtet ie dartoreşte ex Iată deci cauzele care au dus — şl a creşterii animalelor şi In special a dezvoltarea acestei importante ramuri
La imna lp Vloioria" Câlan, se dă In faptului că sistemul da închiderea gurii continuă să ducă — I» depăşirea oeper- lizat felul cum te desfăşoară pregătirea creşterii vacilor, ridicarea considera­ a agriculturii a rămas nesalisfăcâ-
bună măsură atenţie respectării indicilor de aLmentara da La gltial furnalului nr 1 mlsi a consumului de coca pentru fle­ anului şcolar In Invăţămîntul de partid. bilă a productivităţii acestora, acce­ toare lată de posibilităţile comunei
lerarea ritmului de creştere a efecti­
noastre. Este ştiut faptul că pentru
de consum Muncitorii de la fumciul nr este defect Defecţiunea datează din anul care tonă de fontă elaborată de furnalul Din referatul prezentat de tovarăşul vului de animale şl mărirea cantităţii dezvoltarea şeptelului de animale,
2, Inregiâtreori succese deosebite ţn lupta 1032, cînd s-au făcut reparaţiile capitale or. 1. oauze oare puteau fi evitate. Zamora Nlcolae. şeful secţiei de propa­ de produse animale ca : piei. carne, trebuie asigurată o puternică bază fu­
pentru sporirea producţiei şi calităţii fon­ sie furnalului, reparaţii făcuta de mln- Faptul că consumul de coca e fost Şl gandă şl agitaţie, precum şl din discuţiile etc. rajeră căreia noi nu i-am acordat aten­
tei Toţi Indicii de plan etrvt realizaţi la tuială continuă să fie ridicat, se mal explică ;t purtate pe marginea referatului, e reieşit Socotim că in problema dezvoltării ţia cuvenită.
zl. iar Indicele consumului de cocs oale Normal ar fi fost ca de la bun Început prin acela ck minereul şl calcarul nu se numărului de animale, prevederea Di­
sub cel planificat La data de 21 septem­ slslemul de Închiderea guni de alimen­ introduc In fumai conform normelor pre­ că In raionul Haţeg s-au tăcut temeinice rectivelor cu privire la îmbunătăţirea Considerăm ca o sarcină de cea maî
brie. harnicii fumaîişil d© aici, tn frunte tare de la gţtul funtaluliu să funcţioneze scrise dlQ punctul de vedere aJ g nanul a- pregătiri In vederea asigurării bunel or­ mare importanţă ce ne revine pentru
cu primtopHoj-y Bokoş Anton, Pâvceanu perfect, adică sâ se închidă ermetic Dar ţJei. Minereul şl calcarul vin in bulgări ganizări a Invăţămîntul ut de partid şl a fîneţelor şi păşunilor naturale este de lichidarea râmînerii în urma a dez­
o foarte mare importanţă Prîn mă­
Gheorgh© şl Foro Dranlm, introcusorâ pre­ nu s-a IntSmplat aşa Prelucrarea segmen- prea mari şi In cantităţi Insuficient© ridicării calităţii propagandei surile de desţelenire a păşunilor şi li- voltării creşterii animalelor şi în spe­
vederile planului cu 152 tone de fontă In ţilor care formează pilnia guru de alimen­ Conducerile întreprinderilor miniere' tre­ încă acum 2 luni, biroul comitetului ra­ neţelor slab productive, ce se vor lua cial a vacilor de reproducţie, să ere-
luna august s aoesud an. furnalul nr 2 a tare a furnalului s-a făcut din fugă l.n buie sâ-st revizuiască atitudinea şl să res­ iem o bază furajeră corespunzătoare
elaborat peste plan 149 tone de fonti, cu loc ca această prelucrare (etanş a ne a) să pecte întru-totul normele de furnizare a ional de partid, analizund ou grijă şl exi­ prin curăţirea de tufe şl scaieţi, tm- care sâ asigure în mod raţional hra­
prăştierea muşuroaielor, strîngerea
un coeficient calitativ ridicat Atăt pe se facă la maşină, s-a făcut manual cu materialelor oe la Uimit furnalelor Cu genţă activitatea fiecărui propagandist, o pietrelor şi prin alte măsuri, se va a- na tuturor animalelor.
luna august, cit şi pe cele două decade ale dalta, ou toate că exlrti maşini chiar In ocazia reparaţiei parţiale ce va avea loc completat corpul de propagandişti eu încă junge ca pină In anul 1956 recolta la Pentru aceasta într-una din şedin­
lumi septembrie. declasatele au fost reduse uzină La început, această dificultate părea In curind la furnalul or. 1 al uzinei „Vic­ 80 tovarăşi, care au pregâtâree politică jl ha a fîneţelor naturale să se ridice ţele comitetului executiv, am discutat
le zero Economiale de cocs c© s-au făcut mică ; cu timpul Insă desebizirure comi­ toria” Câlan. conducerea uzinei n a sec­ despre posibilităţile ce le avem pentru
le acecl fumai In primele 21 de riJe ale sului s-a accentuat şi repartiţia materia­ torului furnale slnt daloaze sâ tragă În­ Ideologică necesară. Printre rvoU propa­ ptnă la cel puţin 2 200 kg fin la ha., dezvoltarea bazei furajere.şl am ajuns
tar a păşunilor la cel puţin 6 000 kg de
lunA trec de fi tone. lelor în furnal (cocs, minereu, calcar) a văţăminte din greşelile aăvirşita acum doi gandişti se numără tovarăşii Marcu La- masă verde. Numai creînd o bază se­ la concluzia că în comuna noastră
Aceste realizări eu fost pasibile, dato­ încăput sâ se facă n©uniform In zadar ani De fapt, un«le măsuri au şl fost luate, zăr, Morar Ltvtu şl aUţJl rioasă de furaje putem să mărim nu­ putem creşte încă odată pe alltea ani­
rită faptului că Jurnaliştii aplică metoda fumaiiştii şi-au dat silinţa să micşoreze In ceea ce priveşte procurarea şl prelu­ In schimb, eu fost scoşi din funcţia de male. In această privinţă noi am lic-
crarea pieselor necesare. mărul de animale.
sovietică A Filipov. metodă cano oonslă consumul de axa; pe partea comisului, Reparaţiile marilor zg regate trebuie eă propagandişti, ecel care In anul trecut nu Legea apărută încă anul trecut, pri­ tărft ca începînd din toamna acestui
In lupta pentru obţinerea de ooetxlenţi unde s-a format deschizătura, cad mate­ s-au anhitat de careinile ae Le reveneau, vitor la creşterea animalelor în anii an să desţelenim din păşunea comu­
fie încredinţate Inginerilor şl LehnlclerUlor
tnalţj la furnale rialele Io fumai pe cale directă Această capabil), ca re cunosc furnalele şl pun in printre care se numiră Pescoru Lezăr şl 1954-1956 a stabilii o serie de măsuri nală suprafaţa de 50 ba pe care o
Şl la lumitona urinei s-au obţinut suc» cădere directă, cere fără Îndoială o ran- în vederea creşterii animalelor, mă­ vom împărţi ţăianilor muncitor) din
munca lor toată dragostea şl Interesul Borna la&ia. comună după numărul vitelor pe care
ce;e remercabli© In ceea ce priveşte res­ titate mal mare de combustibil, pe dnd, pentru creşterea producţiei şl producti­ suri care fn mare parte au fost puse
pectarea Indicilor do consum jj e altor dacă se fac© Introducerea materialelor vităţii muncii împotriva lucrului de min- Pentru Inermarea propagandiştilor cu în practică 1/ noi fn comună, faţă s-o muncească tn asociaţie, însămîn-
indici De pildă, In luna trecută, planul pe cale Indirectă în furnal, materialele fulală, a palavragi Hor oare vorbesc mult principalele problema teoretice şl prac­ de 1953 a crescut simţitor efectivul a- ţînd-o cu plante furajere care produc
de producţie a fost realizai in proporţie pot fl topit© şi cu ajutorul gazelor. Din şl fac treabă puţloă, trebui© dusă o luptă tice sie partidului nostru, pe lingă comi­ nimalelor de producţie şl de muncă, maî multe nutreţuri şi de calitate mal
de 100 5 la eută, preţul de cost a scăryt ce uz a deschizăturii Insă, o mar© canti­ tetul radcmal de partid funcţionează două cft şl cantitatea produselor acestora bună. cum este borceagul sau porum­
necruţătoare bul furajer.
cu 1 la sută faţă de cel planlfloat. Ier tate de gaz© se pierd tn aer In zadar Comitelui de întreprindere ©1 uzinei semlnarU. Ur un număr de 20 propagan- predate statului.
Prin aceste măsuri vom asigura o
economiile operative au atins suma de Tot din cauza neahanţâru eegmenţllor „Victoria” Că Iun are datoria de a mobi­ dlşa, au fost trimişi la cursurile de oo- De la I Ianuarie 1953 şi pină în pre­ bază solidă de furaje şi vom putea
10 743 lei. Rebuturile eu fost $J ©la re­ de la pilnia da închidere e gurii de ali­ liza oamenU muncit, Insplrbidu-le curaj zent. după dalele statistice, a crescut
duse ou 0,8 la sută faţă de procentajul ad­ mentara e furnalului, o cantitate apre­ In forţele lor creatoare şl l&munlndu-te UfLoara de 10 ztie le Albe Tulla numărul de animale după cum ur­ mări numărul animalelor tn comună.
mis. Consumul de cocs şl încărcătura me­ ciabilă de Apă din jgheabul de etanşase importanţa lucrărilor ce le slnt încredin­ Ca urmare a muncii desfăşurata de or­ mează : la boi. de la 176 la 402, la ALBU PETRU
talică, pentru flecare tonă de fontă lichi­ ca se află Intre pllnie şl „ciopotuV fur­ ţate. ganiza puie de bază din raion, ©nul acesta vad de prisilă de la 345 la 655, la pr«$ed ; ntele Comitetului executiv sl
dă elaborată dtn cubilou, a fost mal mic nalului, pătrunde în fumai, fapt oare duce Conducerea sectorului furnale In frunte eu fost însorişi p© baza liberului consim­ bivoliţe, de Ia 24 la 51. Ia cai pentru sfatului popular comunal
decit cal normat la scăderea puterii calorice a gazelor $1 cu tovarăşul 2 ă voi an u Petre trebuie să ţământ ou 15% mal mulţi cursanţi decit munci, de la 33 la 51. Iar numărul Apoldul de Jos -
Acest© succese se datorase anumitor mă­ contribuie la răcirea cauperilor (cuptoare fie mai exigentă asupra reparaţiilor ce se
suri luate din timp ca : organizarea com­ din care se suflă aer cald In furnale). De (ac tn sector de către secţiile auxiliare, enu) trecut.
punerii şarrjâlor; respectarea reţetei de sigur, că o oantiLat© mare de coca — ne­ neadmiţind sub nici o formă lucrul de Dtn referat şl discuţii a mal reieşit, că Vom munci cu avînt sporit
încărcare a eubUourilor ; întocmirea reţe­ prevăzută in plan — este consumată toc­ proastă calitate datorită lipsei d« control, din partea eo-
telor da şarje după analiză, ele. mai pentru a evapora ©pa pătrunsă In O mare sarcină revine In această pro­ mlleVulut raional de partid, organizaţia Pe Lingă gospodăria anexă „Minerul două silozuri pentru nutreţ. situaţia
Trebuie spus insă, că dificultăţile de fumai blemă organizaţiilor de bizâ şl comite­ d© bază a sfatului popular raional şt alt© IV din Haţeg, funcţionează o »ecv« **>- săn5tă{u vitelor să poată fi mereu con­
ordin tehnn ce se petrec la furnalul nr Răspunderea pentru ace istă treabă ne- tului de partid al uzinei de a analiza pe­ cîleva organizaţii da bază. au practicat şt tehnică la Slntimărla Orlea. Muoca de­ trolată, gospodăriei anexe „Minerul IT*
1 al urinei „Victoria", acoperi minunatele gospodărească o poartă în prunul rind riodic activitatea administraţiilor dm sec­ anul acesta înscrierea din „aftclu* a pusă de toţi cel care lucreaxâ atei, s-e l-a fost reparttfat un tînâr absolvent ai
realizări amintite mal sus in sectoarele conducere© uzinei „Victoria” Câlarv, In ţii, sectoare şl ale administraţiei uzine), soldat cu rezultate frumoase, care eu dus Institutului de zootehnie
respective frunte cu directorul ei. tovarăşul Olteanu în scopul lichidării lipsurilor manlfestale membrilor de partid la centuri şl cursuri la o mal bonă aprovizionare a minerilor Studiind proiectul de Directive sl celui Je
Cauza principală a dJiculiăţi'lor, pro­ losif. Conducerea uzinei nu a tras le răs­ In muncă. Hotârlrea blroJulul raional da partid din Valea Jiului cu lapte $1 came. al II leu Congres sl partidului, am văzul că se
vine de la nereepeelarca Indicilor de con- pundere pentru neglijenţă pe fostul Ingl- I TUFAR U Haţeg, luată tn urme analizei, ere meni­ Planul la lapte pe cele trei trimestre pun© mare bază pe creşterea producţiei
e fosi îndeplinit. Le 13 septembrie, era de lapte $1 de came In acest scos. Ia
rea sâ asigure ajutorarea Imediată a or­
deja livrată 0 cantitate de 1319 litri lapte gaspodârlo anexă „Minerul 11” s-s propus
„ E P O L E Ţ I I P U R P U R I I " ganizaţiilor de bază unde recrutaşi!a au Io contul trimestrului TV Producţia de sâ ee construiască Io anul acesta clnct
«'Jazuri betonate a cile 6 vagoane capa­
rămas In urmă. precum şl ajutorarea or­
lapte pe cap de vacă a crescut con­
ganizaţiilor U T M In vederea organiză­ siderabil Printre cel rrrel buni mulgă­ citate fiecare, pe lingă cele existente »-
Intre 27 — 23 septembrie a e. va rula pe «5 se eerte şt cu bumd său prieten Kova- a arunca In aer depozltede de muniţii ale tori «t îngrijitori de vaci se numără sigurlndu-se astfel cel puţin patru toi.e
ecranul cinematografului „Filimcm Sîrbu" llov, de care îşi bate Joc pentru senti­ Inamicului In cursul acestei acţiuni mi­ rii InvâţămJntulul politic De asemeni, ş! tovaiâjul Dune an loan, care numai In da nutreţ Lnsllozat de (lecare vară
din Deva filmul Io oidorl „Epoleţii pur- mentale de sinceră prietenie, pe cure a- litare, Paşcov salvează pe micul elev Se­ pentru sprijinirea propagând Işl 13 or în în­ lima august a dat de Ia vacile pe rare La anul vUtor ea va mări suprafaţa
purii" . cesta 1© nutrea pentru Calia Bogaclova ni i ano v Feodor, cane era gata el se loeee suşirea dl mai temeinică a documentelor le tngrljeifte o cantitate de 3.971 litri lapte culturilor furajere la trifoi cu încă 14
Filmul „Epoleţii purpurii” a fost reali­ Furios că Paşcov a trădai tnerederea to­ pe cînd transporta hrana caldă pentru Congrestflul el Tl-lea al P M R şl a lec­ Măsurile luate Io vederea asigurării ba­ h©.. Iar la sfeclă oj 9 ha Pentru asigu­
zat după povestirea cu acelaşi nume de vărăşească pe oare l-o arătase, mârturl- trupă Mei Urztu, In desfăşurare© mane­ ţiilor programata, membrii comitetului ra­ rei furajere pentru tnerogui număr de vi­ rarea unor reproducători de rasă se vor
Ti ori s Iziumski, una din cărţile favorite sindu-l sentimentale Intime, Kovallov — vrei, Paşcov îndeplineşte cu succes mi­ ional de partid eu fost reparUzaţi pe cer­ te e făcut posibilă obţinerea acestor re­ creste doi tâurast ce vor (: apoi schimbaţi
aia tineretului sovietic o fire mai impulsivă — îşi loveşte tovară­ siunea pe care l-o încredinţase Kovallov. zultate Faţă de planificare s-au dat cu pentru tauri de rasă De asemene* pen­
şul. trintindu-1 la pimlnt. şeful său de grupă curi şl cursuri, de a căror activitate vor
Numit educator La şcoala militară „Su- sule de kg mal multe produse furajere. tru Imbunîtiţiroa rasei de vaci se vur
vorov" Unârul maior Bocanov se prezintă Kovallov este pedepsit pentru fapta sa Prin acţiunea lor comună, elevii Izbu­ răspunde In lot timpul amil ui Aşa de pildă, la orz de primăvară c-s mal oduce tn viitoarele săpiămini. încă
comandantului şcolii, căruia ll exprimă d: către maiorul Bocanov. dar colegii săi tesc aâ înşele vigtJenţa Inamicului, Incen­ recoltat cu 1 130 kg perie plan, Ia ovăz 25 eopeto tineret
temerea de a nu corespunde acestei Înalte oare cunoşteau toate cela Intîmplate. ti diind obiectivele mimare Indicate Uniţi boaba 4 8« kg,, secară ooonver verde Conving ci tredecind In fapt
sarcini do îndrumare a tineretului din judecă cu asprime pe Paşcov prin lupta comună. Paşcov şl Kovaliov işl P02 kg. trifoi 8 070 kg., lucemă nouă proiectul da Directive ai calul de al II-1ea
cauza scurtei sale experienţe pedagogic» Intre timp, Intr-o carte adusă de Ko- string mîna tovârişeşte, fericiţi că au Iz­ fi 698 kg,, Iar la bereeag, pînfl !n prezent Corvgrea oi Partidului Muncitoresc Romîn
voliov. Gaîia găseşte o scrisoare e Iul butit să-şl îndeplinească misiunea ce 11
Totuşi, îndemnat şl încurajat de coman­ Paşcov, In care acesta fşi blrfea camara­ e-a dat pe^te pian cu 21.200 kg vom contribui din pbn la creşterea ne­
dant maiorul Booanov Îşi U postul In zii Indignaţi de reaua credinţă şl atitu­ s-a încredinţat A APĂRUT La cori tul finului a->au evidenţiat In contenita a Divelulul de trai al minerilor
primire să îşi Incepo munca de educator dinea dispreţuitoare e Iul Paşcov, Galla înfrăţiţi tn luptă cel doi prieteni se îm­ special tov arării Ciobanu Petru, Ktbu- din Valea Jiului secţia zootehnică a gos­
la compania l-a. .«ocolită compania model II convinge pe Kovaliov să dsavuluie co­ pacă. leutean loan Bojncag loan *1 alţii, care podăriei anexe „Minerul îl” nu-$l va pre­
a şcoM Filmul se termină printr-o paradi a sl-au depăşi zi de zl oormele cu 30—50 cupeţi nio un efort, dlnd eu licoare z!
legilor săi conţinutul acelei scrisori U sirtâ tot mai multe produse agrotehnice peste
La început noul educator este primH Adiind aceasta, maiorul Bocanov binuie şcolii militare. In cureui căruia absolven­ In vederea asigurării una! hrane rit plan. TELER HEtNRICH
cu neîncredere de către elevi iar unii. că Kovaliov a Interceptat scrisoarea Iul ţii Jură credinţă patriei socialiste El mul­ mal consistente pentru vaci. s-au construit brigadier zootehnic
prmlixj care elevii Paşcov şl KovaJtov. 11 Pa=cov si a citit-o colegilor, numai din ţumesc eduoatonlor, care l-au ajutat sâ-şl
pun chiar undo întrebări numai pentru donnţa de a se răzbuna ue acesta Dar, vadă lipsurile şi să se îndrepte penbru
al pune pe Bocanov tn încurcătură. Ftrin In urma explicaţiilor date da Gafia maio­ a putea deveni ofiţeri sovietici cărora, Activitate culturală în sprijinul
răspunsurile sale jusU şl cumpănite, Bo­ rul Bocanov Îşi dă seama că bănuiala sa oriunde vor fi — să le fie scumpă cinstea campaniei agricole de toamnă
canov reuşeşte Insă să se Impună şi să n-a fost întemeiată Că Kovaliov n-a fost şrolu militare. In care au crescut şl s-au
creeze In clasă atmosfere de disciplină şl incorect faţă de colegul său Totuşi, ni­ format ca adevăraţi cetăţeni, apărători Odată cu lăsarea serii, la căminul cul­ gram artlsllc prezentat de alertl «colb
respect, necesară bunului mers al studii­ mic nu se mal InLmplâ şl animozitatea demni şi holărîţi o scumpei lor patrii tural din comuna Geoaglu, ralooul Orâţ- elementare Repertoriu) a fost legat de
tema muncilor agricole d© toamnă Poe­
tie, a început aâ se siringă ţâranit mun­
lor dintre cel doi elevi — Paşcov sl Kova­ Filmul „Epoleţii purpurii" înfăţişează cu citori El fuseseră anunţaţi cu multă vre­ zia „Săminţa" © fost recitată cu multă
Mtndru că tatii său era general, elevul liov — continuă. simplitate şl căldură viaţa da studii a a- me Înainte, că In nu» de 19 septembrie prlcepero de lătrate Alexandre, Iar poezia
Paşcov ar* c atitudine de lngimfare şl dis­ Cu prilejul unei manevre, compania daleacenţilor — elevi ai şcolii „Suvorov”, ca avea loc o seară culturală pe tema : „Tractorul” de Miha Bleoa, amîndouă
preţ faţă de colegii săi. Astfel, el ajunge maiorului Bocanov primeşto misiunea de oobda muncă a pedagogilor Institutului. „Insăroinţînd la timp $i după metodele eleve In clasa VI-o a şoolll elementare.
cele mat avansate, vom obţine recolte Dansurile, poeziile şl monoloagele pre­
bogate". Faptul că aceartă temă s fosi zentate. eu distrat mult pe ţăranii mun­
Sporirea producţiei la hectar este con­ strinz legată de (rămîntărlic ţăranilor citori. care, Io fiecare duminică se due
diţionată de oooperanea a trei factori im­ Sfat agricol crtsâ de agromJmm. pot fI găsit© de ţă­ muncitori, el au vooit în număr de pesio cu bucuria la căminul cultural
portanţi şl anume : solul, clime şl sâmin- ranii muncitori la centrale de tratare In 260. Reuşite acestui program, se datoraşi o
ţa, flecare dLnlre acestea fiind In putinţa cantităţi suficiente Programul serii culturale e încăput cu sl cadrelor didactic* care se străduiesc ta
In regiunea noastră pentru controlarea
omului de e le îmbunătăţi prin lucrări Cum pregslim seminfele conferinţa ..Deschiderea campaniei InsS- continuu să facă din eâminui cultural uo
voloru seminţelor de semănat funcţlo-
aplicai© la ttn\p, ara cum ne învaţă ştiin­ minţărilor de toamoâ". adevărat îndrumător ol ţăranilor munci­
ţa agrotehnică. Exemple avem nenumă­ pentru Insămtnfârile de toamnă neazd laboratorul regional cu sediul tn Fiind expusă Intr-o foi-mă vie, pe tnţe- tori cinstiţi. Printre aceşti* stat tovarăşii
rat© din pnaetica sovhorurilor şl colho­ Alba fulîa. Acest laborator prin analizele lesul auditorului ri atrăgătoare, conferin­ Crăciun loan director al căminului cul­
zurilor din Uniunea Sovietică precum şi muncitor nu trebuie si rămînâ nepăsător Datoria LeeăruJ ţăran muncilor, este pe care le execută stabileşte pentru fle­ ţa s frai ascultată cu mult Interes Aceri tural. Clorogaru Zaharie responsabil ou co­
din practica gospodăriilor agricol© de stat. faţă de aceşii duşmani” care dljmuesc de a duce fără IrtLIrziere aâminţa la cen­ care stoc de sămînţâ din care s-au tri­ lucru l-au dovedit discuţiile purtate dc rul Sar eseu Eleonora şl eltll La fel, bS-
colective întovărăşirilor şi a ţăranilor eni de ani recoltele. De datoria tuturor cul­ trele de condiţionat care se găsesc in fie­ mis la probe, puritatea lor. arătind In unii ţărani muncitori care In cuvlntul lor blloteoarul L/ugoşI Bela Împreună cu
de
corpuri
buletinele
emisei
procentul
muncitori din (ara noastră tivatorilor de cereai:, este sâ cureţe lo.ite care comună, astfel ea la data începem străine existente tn stocul rcspecflv, fâ- au adăugat din multiplele realizări, pe Speli Eduard, caro au lucrat cu multă
In afară de pregătire» terenului In cele seminţele înainte de Insâminţare, pentru campaniei, săminţa să fi© curată şl buni care expunerea nu le putuse, fireşte' cu­ pricepere sl îndemlnere decorurile
mal bune condiţiunl jl alegerea celui mal a se evita răspindirea buruienilor pe pentru InsâmSnţat eind totodată recomandări asupra măsu­ prinde In timpul prelucrării conferinţei de O activitate bună aduce $1 rerultate
bun loc In asoOament pentru fiecare plan­ cîmp Prin curăţire (condiţionare) tn afa­ In regiunea noastră, pe lingă centrele rilor ce trebuie luate penLru îmbunătăţi­ către inginerul Lefter Cheorghe bune Ceie 1ovâ|ate de către ţârajill mun­
rea calitâţll seminţelor.
tă, pregătirea seminţelor pentru semănat ra faptului că se elimină seminţele de de condiţionare înfiinţate In comunei — Şl anul trecut am Insămlnţat la timp citori au început să devină fapte.
buruieni, se mai îndepărtează şl semin­ funcţionează şl centre de tratarea semin­ Seminţele trimise la laborator nu se
este un mijloc de mar© Importanţă In — spune ţăranul muncitor Rus an Iraif — şi EI au început semănăturile de toamnă
ţele seci, sparte, grâuncioarele de pămfnt, ţelor condiţionate şi cu puterea de în­ analizează numai din punct de vedere al
mărirea producţiei de cereale In perioada am obţinut recolte bogate Ui aceat an chiar In sâptâmtoa aceasta Printre aceş­
actuală, fiecare ţăran muncitor, fleoare pleava, precum şl toi ce este străin şl colţiră verificată. împotriva diferitelor Impurităţilor, dar şa din punct de vedere Săminţa care un selecţionai-© In canti­ tia, primul care a Ieşit la tnsămJnţatui
tehnician In vederea realizării campaniei păgubitor boli Dintre bolile cele mal cunoscute şl ai puterii de germinaţi© şl ai procentului tate dc 120 kg o voi trata ri o voi scmloa culturilor de toamnă este comunistul Ru-
agricole da toamnă In bune condiţiuni, Est© o mare greşeală să se Insămînţeze care «© transmit odată cu săminţa. slnt de umiditate Se recomandă ca acei© se­ tn cursul viitoarei sâplâmlnl tn păirUntul aan loslf, care pină In prezent ate o su­
trebuie să pornească de Îndată la pre­ sămînţi necondiţionată, aşa cum a rezul­ mălura şl tăciunele care provoacă uneori minţe care au peste ti le sută umiditate, pe cere l-om pregătit din timp cu arătură prafaţă de 0.26 ba Uisâmtnţatâ cu griu
gătirea seminţelor destinate IneSmiinţâ- tat de la batoză, deoarece s-a constatat pină la 10 la sută pierderi din recoltele să fie lopătate, vînturate şl aşezate tn edtncă. d© toamnă
rîlor. Nu este suficient ca tămlnţa 6ă fie că recoltele treierate la batoze bune mal de cereale. Iar uneori dnd timpul este fa­ straturi subţiri pentru a se elimina pri­ Printre cel oare eu mai luat parte la In viitor, căminul cultural ore planifi­
de sol bine dezvoltată, cu bobul mare au pină la 10 la sută corpuri străine (se­ vorabil dezvoltării acestora, paguba poa­ sosul de apă tmpledlcindu-se astfel tn- discutarea conferinţei au frat şl ţăranii cai să sprijine şl oe mol departe ţăranii
şl uniform, ci mal trebuie să fie curată, minţe de neghina, mâzâriche, pleavă, etc). te ajunge pină ta 40 (a sută cingereo şl mucegâlree muncitori Urau loan şl Şofrone Sbmlon muncitori din Ceoaglu pentru a obţin®
lipsită de corpuri străine cum ar fi: se­ iar la cele treierate cu batoze mal sim­ Tratarea seminţelor contra măi urli ie Cu ocazie analizelor se face şl deter­ care au arătat că apliclnd regulile agro­ noi victorii 1n lucrarea plmJntuIul. pentru
minţe de alte plante de cultură, seminţe ple. aceste impurităţi ajung pină la 30 face cu prafuri otrăvitoare şl anume minarea gradului de atac provocat de tehnic© la tnsâmţnţârile din anui trecut, au a traduce In viaţă proiectul de Directive
de buruier i boabe sparte ele Pagubele la sută. abavit şl agronal. iar contra tâciunedul dăunătorii de moga2le (gărgăriţe, lavra forţat ogoarelo sâ le dea mal multe pro­ al Congresului ai IT-lea oi P M R cu
produse de buruienile semănate odată cu Pentru curăţarea de corpuri străine se îmbrăcat, la ore. Iratarea se face cu for- pâlenjenl, glndaci, etc), şl se recomandă duse agricole şl de bună calltote priviră Ia dezvoltarea agriculturii In ur­
săminţa de plantă cultivată, sau răsărite folosesc vlnturătorile, Iar pentru alege­ mallnl Tratarea griului contra măiurel oe măsuri trebuie luate pentru rtlrpirea In urma expunerii conferinţei, pe scena mătorii 2—3 ani.
rtfn seminţele aflate tn pSrrJnt, slnt foarte rea jemlnţelor se folosesc trloarele şl se­ ce face.Ia centrele d© tratare c ire 6Înt lor ş’ evitarea pagubelor căminului cultural B-a desfăşurat un pro­ c crAciunescu
mari In primul rind ede copleşesc cul­ lectoarele. Vlnturătoarea simplă separă dotat© cu vase, butoaie, poreolatoare, fo- Pentru a losâmlnţa o sămînţâ de cali­
turile de cereale cu numărul mare de seminţei© după greuta» şl 1© curăţă de loslndu-se 200 gr praf la 100 kg. săminţa. tate, datoria fiecărui om al muncii de
seminţe ps care le produc impurităţi uşoare: praf. pleavă, pale. Principalul ©st© ca lămtnţa 9â fio scutu­ pa ogoare esde să cunoască starea stocu­ Pentru cea mai bună cabină cinematografica
Fiecare fir de buruiană produce cu etc După aceasta, seminţele trebuie tre­ rată In pas pină cînd fiecare bob s-a în­ rilor de seminţe, pnn analizele executate
mult mal multe seminţe decit plantele cute prin lrior sau selector, pentru a velit cu praful otrăvitor, fund astfal si­ la lab ara torul regional pentru controlul Pentru continua dezvoltare a calUSţll muncii Ir cadrul cabinelor clrxmstogralîcc
de cultură Astfel în timp i un fir de fi separat* de seminţele do buruieni- gur că sporii de mălixrâ car© se află Lplţ! senlnţelor Şl "â treacă fără întârziere la din regiune. întreprinderea cinematografică regională de alai Hunrdoars. a Iniţial »>
grîu produce la 30 boabe, un fir de muş­ In vederea efectuării acestei acţiuni de boabele de griu, au fost distruşi. Est© condiţionarea şl tratarea \or. conştienţi întrecere pentru obţinerea Uliului dc „cea nul buna cabină".
tar sălbatec sau de răpită produce pină Ia !n*.--un *irrp cit mai scurt şl bine. In obligatoriu ca tratarea să s© facă şi la fiind eâ prin pregătirea seminţelor vor întrecerea are ca obiective: găsire: şl aplicare.* de Inovaţii sau rj|lonallrSrl Ingn
ISCOO bucă!' seminţe, un fir de „traista regiunea noastră s-au organizat 315 cen­ acele seminţe care n-au provtnlt din la­ realiza una dm cele mal Importante lu­ Jlrea In permanenţă a ap-ralelor. toloslrea materialului după normativul II::jL organi- I
ciobanului" produce p!n5 la 70000 de tre de condiţionat seminţe, dotata cu nuri infectai deoarece infecţia se poete crări tn procesui de mărire a producţiei ierte In cele mal bune condiţiunl a locului de muncă, apărarea Icndvlu! de lllme au- I
seminţe, iv ştirul sălbatec produce oină Irtoare acţionat© de mică, Iar In centrele face la treier prin batoză sau chiar prin agricole dlţla şl proiecţia să fie cîl mal bune. întregul colectiv sâ lle mod-l de disciplina In muncă.
la 100 000 seminţe anual mai importante ca : Teiuş. Alba Tulla. sporii de mălură care »c află In pămtnt. Ing. T POPOVTCI Colectivul rare va îndeplini toate normele fiule, va primi rieauB de „Cabină j
Avlndu-se in vedere această putere de Orâştle, Sebeş şt Miercurea, s-au pus In Atit prufurae otrăvitoare cit şl forncailna şeful laiirrativuluf reglr nai pentru I Fruntaşă".
înmiişi re a v uruien;!or nici un ţăran funcţiune selectoare acţionate mecanic. pregătită in soluţia da concentraţie prea- controlul seminţelor Alba Iulie