Page 28 - 1954-09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 77

Lucrările celei de a 9-a sesiuni a Adunării Generale a O, N. U. In Adunarea reprezentanţilor populari din întreaga Chină

Chineză trebuie să-şi ocupe locul Raportul prezentat de Ciu En-lai cu privire
la activitatea guvernului R. P. Chineze
ce i se cuvine în O. N. U. PEKIN (Ageiţires). — Chtna Nouă trans­ sud-eel pe principiile respectului îeef-

mite : proc, ale Integrităţii teritorialeş» al* -uve-
(NEW YORK (AJgerprea). — TASS anului'’, d-na Pandit a arătat că trata­ atenţia Adunării Generale asupra faptu­ Delega ţie Uniunii Sovietice îşi exprimă Luind cuvântul tn cadrul şedinţei din ramtătil, ale neagresiunii $1 alo noame^te-
tivele oare au fSeul posibilă încetarea lui că orice nouă tergiversare in rezolva­ speranţa că problema restabilirii dreptu­ aului în treburile interne alo egalităţii şl
Condiţiile în care s-a desohis actuala 23 septembrie a Adunării reprezentanţilor
războiului din Indochlna au constituit „un rea acostai probleme ar aduce în mod ine­ rilor poporului chinez in Organizaţia No­ avantajului reciproc şl ale coexistenţe'
sesiune a Adunării Generale a O.N U. se populari din întreaga Chină, Ciu En-lai a
exemplu a! flaptulul câ se (poate pune ca­ vitabil un prejudiciu serios prestigiului ţiunilor Unita va fi rezolvată in mod po­ prezentat raportul cu privire la activita­ paşnice
caracterizează printr-o oarecaro slSblre o păt prin tratative conflicte]or grave şi internaţional ol ONU., întăririi securi­ zitiv la actuala sesiune fără mai un fel de tea guvernului R. P Chineze Intîmpinit Bazindu-se pe aceste principii. China
încordării In relaţiile internaţionale. Re­ primejdioase”. tăţii fi păcii în întreaga lume noi amânări. cu aplauze furtunoase, Ciu En-lai s-a ocu­ este gata să stabilească relaţii diploma­
cunoaşterea acestui fapt a fost ogtlmdilâ După cuvântarea introductivă a d-nei pat In prima parte a raportului de suc­ tico cu toate celelalte ţăn care voT aspira
in cuvinte! Introductiv rostit de d-/u Pandit, Adunare® Generali urma să trea­ Propunerea prezentată de U. R. S. S. cesele obţinute in anii puterii populare în şl ele in mod sincer spre aceasta
Pandit, preşedinta sesiunii precedente o că La aOegerea comisiei de validare In răinîne valabilă de-a lungul întregii sesiuni domeniul construcţiei economice 51 cuJtu- Republica Populară Chineză — a de­
Adunării Caracterizând arnrntlţud din In* legătură cu aceasta a luat cuvîntefl A I raie. clarat Ciu En-lal — acordă o mare aten­
Not — e declarat Ciu En-Lxi — sîrvtem ţie extinderii legăturilor economice si
ciochina ca ,/cel mai mare eveniment al Vişin&kî, reprezentantul Unouinii Sovietice. Incerclnd să împiedice discutarea pro­ dreptul de a rezolva în orice moment ocupaţi cu munca paşnică, Iar pentru culturale cu toate ţările. întrucît aceasta
blemei ridicate de A I Vişinslci, reprezen­ problema prezenţei reprezentanţilor R.P
aceasta e nevoie de condiţii paşnice, e contribuie la îmbunătăţirea situaţiei eco­
Cuvîntarea rostită de I. Vişinski tantul S U A, .Lodge, a propus ca în cursul Chineze în organele O N.U. D-na Pandit a nevoie de pace In lumea Întreagă Tocmai nomice a ţârdor interesate, la Intâriroa
anunţat apoi că problema priorităţii a fost
lucrărilor din acest an, cea de a 0-a se­
aceasta determină politica de pace a Re­ înţelegerii reciproce şi la crearea condi­
siune a Adunării Generale să nu exami­ rezolvată şl delegaţii urmează ră treacă
Îngăduiţi-mi să sailuU. In numele dele­ poporului este ou adevărat legea supre­ publicii Populare Ohlneze, in domeniu) re­ ţiilor pentru colaborarea Internaţională
gaţiei Uniunii Sovletritee, pe preşedintele mă. Pqporul chinez de 000 de milioane neze problema admiteni reprerentanţllor Ka punerea La vot a proiectului american laţiilor internaţionale Oui En-lxJ a aubbniat câ gruparea agre­
nostru provizoriu şi să-l mulţumesc pen­ da oameni construieşte ou succes, sub R P. Chineze in ONU Lodge a cerut de Cu o majoritate de 43 de voturi. Aduna­ Ocupîndu-ae in mod special de relaţiile sivă în frunte cu SU A continuă sâ fia
tru oaldole cuviinţe adresate actualei se­ conducerea guvernului său popular, o asemenea ca propunerea lui să fte pusă rea a adoptat propunerea delegaţiei S.U A dinţau China şi Uniunea Sovietică. Ciu o^tdă Republicii Populare Chineze $1 îm­
siuni a Adunării Generale — a spus A vdaţă nouă, aduoindu-şi totodată contri­ prima La vert împotriva acestei propuneri au votat 11 En-Jai e arătat că Uniunea Sovietică piedică restabilirea drepturilor legitime
I Vîştnski. îngădui ţi-ml totodată să salut buţia la opera de întărire a relaţiilor In­ SkTzeazewslcj, ministrul Afacerilor Ex­ delegaţii (URSS. RSS. Ucraineană. acordă poporului chinez un unaş şl mul­ ale R P Chineze la ONU
in numele Uniunii Sovietico şi pe dele­ ternaţionale pe baza colaborării priete­ terne al Poloniei şl şefuO delegaţiei polo- RSS Bielorusă. Polonia. Cehoslovacia. tilateral ajutor material, financiar şi şttln- Fâclnd o caracterizare a tratatului re­
gaţii la cee de a 9-e sesiune a Adunăm neşti, a apărării păcii 51 a asigurării secu­ neae, a obiectai Împotriva a castei propu­ India. Rirmanio, Iugoslavia. Danemarca. {îfico-dehnic pentru înfăptuirea construc­ feritor la crearea blocului militar a) Asiei
Generate şl să urez succes lucrărilor ei rităţii Internaţionale neri a delegaţiei SUA SkrreszewEki a Norvegia şi Suedia) Sase delegaţii — Af­ ţiei economice Colaborarea sinceră dintre de sud-ext (S E A IO ), semnat sub pre­
pentru rezolvarea problemelor impor­ Domnilor delegaţi, nu este oare mon- declarat că delegaţia Poloniei sprijină în ganistan Egipt Indonezia. Arabia Saudită. China şi URSS — a declarat Ciu En-lai siunea SU A., Oiu En-lal a declarat că
tante aire-i stau Sn fată truoasă situaţia ca te Organizaţia Naţiu- întregime propunerea delegaţiei URSS. Siria şi Yemen — s-au abţinut de la vot — reprezintă o forţă mereu cresoindă in aceâta este un bloc militar a) unor puteri
Propunerea delegaţiei sovietice a fost Apoi, delegatul american, Lodge, a pre­
D-na Pandrt a sUbfliniat adineauri cu nulor Unite, care prebnde că este o or­ opera de menţinere a păcii în Extremul coloniale, care nu numai că reprezintă o
toată dreptatea că actuafla sesiune se des ganizaţie Internaţionali, menită să întă­ sprijinita şi de V David. ministrul Aface­ zentat următoarea propunere: „In inte­ Orient şl In lumea întreagă Faiptu) că ameninţare la adresa Chinei, cl are >1
rilor Externe ai R Cehoslovace şi şeful
chlde în oanliţiile unei slăbiri e încor­ rească legăturile de prietenie între po­ delegaţiei cehoslovace resul consecvenţei" să nu Se pună la vot despre această prietenie se vorbeşte în scopul de a înlesni o agresiune a S U.A.
dării In Mâţule internaţionale. Este In­ poare, să nu existe nici pînă as­ Reprezentantul enelez. Dixon, a spriji­ propunerea delegaţiei Uniunii Sovietice preambulul Constituţiei noastre dove­ impotriva ţărilor asiatice La 14 sep­
discutabil că la aceasta au contribuit îri tăzi reprezentanţi al măreţul popor nit propunerea lui Lodge. argumentele lmedtet du/pS aceasta a luat cuvintul re­ deşte că această prietenie este veşnica şl tembrie 0 c., a declarat Ciu Dn-lal,
mare măsură conferinţa de ia Berlin a Chinez de 600 mdioana de oameni, ca lo­ sale fiind Insă contrare calor mai ele­ prezentantul Uniunb SovieUce, A I. VI- de nezdruncinat Referîndu-se la relaţiile Ministerul Afacerilor Externe al
ceflor patru miniştri ai Aflacerdor Externe cul care aparţine în mod legat te O N U. mentare cerinţe ele logicii Dtxon a de­ şJnskl. care a deolarat că Adunarea Ge- dintre Rerpublloa Populară Chinezi şl ţă­ URSS a dat publicităţii o declaraţia
şi conferinţa de la Geneva a miniştrilor Republicii Populare Ohlneze să fie clarat ci. deşi guvernul englez recunoaşte oeraOă a adoptat o rezoluţie care. conform rile de democraţie populară. Ciu En-lal in caro se arată că statele iniţiatoare ale
Afacerilor Externe al Statelor Unite ele ocupat şi acum încă de reprezentantul necesitatea reglsnentării acestei pro­ hotărirli luate, a fost prmia pusă la vot. a subliniat că aceste relaţii se caracteri­ acestui bloc militar poartă toată răspun­
Americll, Angliei, Franţei, Uniunii Sovie­ ollciî gomindaniste, care a fost izgonită din bleme (înainte de a se „stabili relaţii paş­ Scopul acestei rezoluţii era de a împie­ zează prin colaborarea politică, economi­ derea pentiu acţiundle lor care Încalcă se­
tice şl Ropiubdicil Populare Chineze—care ChJna ? Această situaţie este înjositoare nice şi prieteneşti între guvernele ţărilor dica aă se discute la sesiunea Adunănl că şl culturală care creşte 51 ae întăreşte rios sarcina de Sntăriro a pârii Această
a ocupat locul ce l se cuvine de drept în pentru Organizaţia Naţiunilor Unite care eu interese în Extremul Orient", el Generale din acest an orice propuneri le­ pe zi cc trece dcdaraţie — a subliniat Ciu En-lai —
itodid mardor puteri—şi cu participarea Această situaţie subminează prestigiul ci gate de acordarea locidui ce se cuvine tn Se întăresc şi se dezvoltă rotaţiile de corespunde întru totul punctului de ve­
certoriaHe ţări interesate Internaţional, subminează respectul si în­ consideră totuşi câ ar II „nerezonabil'’ să Adunarea Generală Republicii Populare prietenie dintre China şi Republica Popu­ dere a) guvernului RP Chineze Arâtind
crederea faţă de Organizaţia NapunUor se discute această problemă la actuala Chineze. A I. VjşinsVl a subliniat că
înainte oo Adunarea să treacă la munca sesiune. lară Democrată Coreean! $1 Republica că cele mal Importante ţări ale Asiei, oa
sa organică, consider necesar să mă opresc UnHe ca organizaţie Internaţională Acea­ Delegatul Birmaniel. Barrington, a de­ această rezoluţie este complect nejustă $1 Democrată Vietnam. India. Indonezia, Blrmania. au refuzat sâ
stă situaţie ou poate fi in nici un caz to­ subminează prestigiul internaţional at
asupra acestei probleme, acord ind o deo­ clarat că guvernul Binmanicl recunoaşte Vorbind despre faptul că în ultimii porticlpe Ia conferinţa de la MaraUa, Ciu
sebită însemnătate împrejurărilor pe care lerată Această situaţie educe prejudicii guvernul central popular al R. P. Chineze ONU. cinci ani poposii chinez, in strin&ă unitate En-tat a declarat că guvernul R P Chi­
vot avea onoarea să le expun ulterior intereselor tuturor popoarelor iubitoare drept anguruQ guvern legal aO Chinei şi Propunerea de a se confirma printr-o cu marea sa aliată — Uniunea Sovietică neze sprijină Intru totul poziţia acestor
Nu se poate tăgădui că conferinţa de la de pace, privează organizaţia noastră. In că numii acest guvern are competenţa să hotă/rîre speolală a Aduninj Generale un — şi ţărde de democraţie popuilaxă, a dus ţirl şl protestează în mod hoiărit Împo­
litulată Organizaţia Napundor Uaite^ de fapt care este urmarea directă a imel ho­
Geneva a făcut un mare pas în direcţia reprezinte poporul chinez in O NU Dele o luptă dirză pentru apărarea păcdi în triva creării blocului militar Ln Asia de
posibilitatea de a acţiona aşa cum ea tărâri. deja adoptate, nu rezistă nici unri
sliblru Snoordării internaţionale: a înce­ gaţia BirniareeL a spus Barrington, va lumea întreagă împotriva agresiunii şi a sud-est
cuvine te măreaţa operă de întărire oritjci. deoarece ea ar lipsi această hotă-
tat un război sîngeros care a durat aproa­ vota pentru orice propunere care apără războiuluj, Ciu En-Jai a subliniat că uni­ Cauza noastră est© cauza construcţiei
a păcii generale p a securităţii inter­ rire de orice sens. Da' aceea, delegaţia
pe opt ani yî a fost restabilită pacea tn drepturile legitime ale poporului chinez şi tatea şi colaborarea dintrre toate statele socialiste şi a transformărilor socialiste, a
naţionale NepartiCiparea Republicii Popu­ Uniunii Sovietice obiectează împotriva
Indochma. Totodată, conferinţa de la Ge­ împotriva oricărei propuneri care ştirbeşte frăţeşti, in frunte cu Uniunea Sovietică declarat în încheiere Ciu En-lal. ea este
lare Ohlneze are repercusiuni negative oricăror propuneri şl hotărirl suplimen­
neva a confirmat Importantul rol ce re­ aceste drepturi sau încearcă să amîne pe au dus la importante schimbări în si­ o cauză dreaptă. Cauza noastră, a elibe­
vine m arai tu popor chinez în rezolvarea asupra activităţii unor onsam&mo impor­ termen nelimitat rezolvarea acestei pro­ tare ale Adunării Generale îo problema tuaţia internaţională, schimbări care sini rării Toivanului, a apărării suveranităţii
problemelor Internationale litigioase tante cum este Consiiliul de Securltata In bleme de rea mai mare importanţă respectivă favorabuîe forţelor păcii şi nu torţelor şl Integrităţii teritoriale a statului nostru,
cane. în conformitate cu Carta. China Ne rezervăm dreptul de a lupta şl de
Această conferinţă a confirmat justeţea A luat apoi cuvintul A T Vîşlnshi. E)l agresiunii Pe viitor, a decrtarat Ciu-En-Jai, a apărării păcii in Extremul Orient şi In
ooucă un loc de membru permanent, dar acum înainte pentru dreptate, pentru
principiului apărat de Uniunea Sovie­ a arătat în mod convingător lupso de te­ noi vom continua sâ lărgim aceste relaţii lumea întreagă, aste de asemenea o cauză
în care acest loc erte ocupat In mod Ile­ aplicarea justă a principiilor dreptului In­
tică şi do o serie de alte ţări. ca pro­ mei a propunerii americane da unitate şl colaborare în vederea con­ dreaptă.
gal de un reprezentant oare nu are nici ternaţional şi pentru fidelitate faţă de
blemele de cea mai mare importantă ale Dacă SU A stat împotriva invitării re­ solidării continue a forţelor picii In lu­ După raportul Iul Ciu En-lal au început
un drept la aceasta ele. Considerăm că propunerile prezentate
menţinerii păcii şl securităţii intemaţio- prezentanţilor Republicii Populare Chi­ mea întreagă dezbaterii© asupra raportului. In şedinţe
oele nu pol fi rezolvata fără participarea Organizaţia Naţiunilor Unita nu poale neze, atunci de ce să nu se examineze astăzi de delegaţia americană slnt lipsite Ciu Dn-lai 3 declarat că China îşi con­ din 23 septembrie au luat cuvintul dc-ou-
marii puteri care este Republica Populară nesocoti oererde cerourijor largi ale vieţii propunerea pe care o prezentăm noi de a de orice temei moral, politic şi juridic. struieşte relaţiile cu ţărUe dfcn Asia de taţll Cen Iun şi Go Mo-jo.
publice Şl politice din întreaga lume de Delegatul american. Lodge. a încercat să
Chineză. Astăzi, toată lumea recunoaşte invita pe reprezentanţii R. P Chinezei
a se pune capăt unei asamenea nedreptăţi Interpreteze această dcoUraţie a Iul A 1.
rolul pozitiv pe care l-a avut participarea Votaţi atunci împotriva invitării Delegaţia
revoltătoare, unei asemenea ileg<aLltă|i Vijmsfct ca $1 cum delegaţia U RSS. şi-ar
Republicii Populare Chineze la conferin­ S U A nu riscă însă să acţioneze astfel, Comentariu extern
In favoarea restabilirii drepturilor legi­ fl retras propunerea referitoare la resta­
ţa de la Geneva. Este cunoscută Iniţiative Iernirrdu-se probabil să nu rămână Izo­
time a'le R P. Chineze in Organuzaţia Na­ bilirea drepturilor legitime ale R P. Chi­
nobilă a guvernului centrali popular al lată. Ea preferă să ocolească această pro­
Republicii Populare Chineze şl a guver­ ţiunilor Unite se pronunţă o serie de oa­ blemă pentru a nu apare într-o lumină neze în ON U. Lodge e decrtarat că şl el Teluri secrete şi eşecuri foarte evidente
nului Republicii Populare Democrate Co­ meni do stat de la Conduc are a diferitelor prea nefavorabilă in faţa întregii opinii îşi retrage cererea de a nu se pune ia
reene, iniţiativă sprijinită de Uniunea ţân printre cere Marea Brvtanie, In­ publice mondJate vot propunerea sovietică. de JAN SAŞIN
Sovietică, in ceea ce priveşte incitarea dia. Pakistan, Norvegia, Danemarca, Delegatul Iugoslaviei s-a pronunţat In A I. VSşlnski a fost nevoit să-l explice
islanda. Suedia şi o serie de alte ţări când tn 1947 s^a înfiinţai în S U A. Di­ boratori ai DCI. lucrează pesle hotare".
focului în Coreea şi semnarea acorduhu favoarea cererii de a se acorda R P Iul Lodge că se laşealfi Delegaţia sovie­
Toate acestea dovedesc că cercurile recţia centrală de Informaţii, re acţionarii După cum s© vede. serviciul de spionaj
de armistiţiu Tratativele oare au avut loc Chineze drepturile ai legitime in ONU. tică, a declarat A I. Vlşmskj, nu $l-a re­
cete mai tar&i din toate ţănJe înţeleg americani au fost extrem de mlndri de are dashdS bătaie de cap şf în Statele
in iunie anul acesta intre premieri Con­ După aceea preşedinta, d-na Pândit, a tras şl nu îşi retrage propunerea Propu­ acrartâ nouă instituţie „democratică" El
siliului Admontstrativ de Stat al Repu­ însemnătatea participării Republicii Popu­ propun Adunării să rezolve problema pri­ nerea noastră a fost prezentata. Ea a fost considerau că problema spionajului Inter­ Unitei supraveghind pe cel oare eu alte
păreri. Unit din colaboratorii DC I. — re­
blicii Populare Chineze, dl. Ciu En-lai, şl lare Chineze la treburile internaţio­ orităţii la punerea la vot a proiectelor de înscrisă tn pmcesuJ verbal Earfimîne va­ naţional a fost pusă insflnşit in S U.A pe
primul ministru al Indici, dl Nehru, pre­ nale. inţoleg că nu se poate vorbi rezoluţie prezentate dedelegaţiile U-R.S.S. labilă de-a lungul întregii sesiuni actuale o bază Lurgi latează revista — „depun o aodvltate se­
cum şl tratativele dintre Ciu En-lal şi despre Organizaţia Naţiunilor Unite ca ?i S U.A. Ou o majoritate de 43 de voturi, a Adunării Generale SVntem convinşi, a cretă şi lucrează in alte organizaţii sau
primul ministru al Birnianlei. dl U Nu. despre o organizaţie internaţională cu au­ Adunarea a hptărlt oa proiectul de rezo­ spus A I Vişinski. că această propunere dnd au fost alocate primele zeci de mi­ sint angajaţi la persoane particulare unde
toritate. dacă una d.te marile puteri — lioane de dolari pentru acte de spionaj şi nu se atie de legăturile lor Cu D CI.".
dovedesc că aceste state, cele mai mari luţie al delegaţiei americane să fie pus va rămine bi vigoare pbiă tfe majori­
Republica Populară Chineză — este Updtă diversiune, domnii de la Direcţia centrală Cuibul de spioni ©1 lui AUan Dulles,
din Asia. au ajuns la o înţelegere asupra prunul La vot. împotriva acested hotărîp tatea Adunării Generale va trece de par­ d© informaţii au Încercat emoţiile pe care
problemelor legate de eforturile lor co­ de posibilitatea de a participa la lucră­ au votat şapte delegaţii (URSR-, RSS tea dreptăţii şl va sprijini propunerea nu creşte 2l de al, ci oră de oră. „United
rile ei. le Încearcă întotdeauna cind urmează să States News and World Report”, citează
mune în interesul întări ni păcii in Asia iicTomeann, RSS Bielorusă. Polonia. Ce­ noastră Nu am făoul decât să dovedesc
Este Indiscutabil că problema restabi­ intre în posesia unei sume mari de ban' 1n această privinţă un exemplu grăitor:
de sud-est şl In întreaga lume hoslovacia. India, Btrmania) Cinci dele­ absurditate» propunerii prezentate de
lirii drepturilor legitime ele R P Chineze Insă pl<xda de aur oare a-a revărsat în Tn 1949, această organizaţie „ocupa 22 imo­
In faţa actualei sesiuni a Adunării Ge­ gaţii s-au abţinut de La vot delegatul emerlcao. Lodge.
in ONU. şi-ar fl găsit de multă vreme buzunarele lor n-a dat roadele aşteptate bile. siluete In jurul oraşului Washington După
nerale stau sarcini importante, e căror re­ După votare a luat cuvintul reprezen­ Adunarea Generală a aprobat compo­
o rezolvare pozitivă, dacă una dintre ma­ Datorită vigilenţei mi) lo an ©lor de oameni mm s© cred©, n/umăru) acestor Imobile
zolvare este aşteptată de toate popoarele tantul lodiei, Menon. care a deolarait că nenţa comisiei pentru verificarea împu­
rile puteri — Statale Uni*© ale Amerieii — cărora le aste scumpă pacea, serviciul de se ridică în prezent la 3S. In afară de
lumii Subliniind acest lucru, preşedintele propunerea delegaţiei americane înaaleâ ternicirilor delegaţilor şl prin vot secret
mi ar împiedica acest lucru prin fefl de sptona) american e suferit eşec după eşec aceasta. DC I «re filiale în toate ora«s?9
nostru provizoriu, d-na Pandit, a prece­ procedura justă e lucrărilor, deoarece 5-a ales pe Van Kteffens (Olanda) ca pre­
feJ de pretext© artntioiale, lipsite de orice mari din SU A., precum şi în numeroase
dat de asemenea cîl se poate de just. ternei politic, juridic şi moraJ. ELe nu Adunarea Generală nu se poate lipsi de şedinte al celei de a 9-a sesiuni. Nervozitatea de oare slnt cuprinşi stă-
Carta noastră cere Organizaţiei Naţiu­ plnll do la Washington «e manifestă din centre din străinătate".
nilor Unite să-şi Îndeplinească îndatori­ vor să ţină seama nW de faptul că aproa­ Fixarea ordioei de zi a sesiunii cind în cind foairto vădit Ea s-a ogflindit Direcţia centrală de informaţii este o
pe 25 de state au stabilit sau stabilesc
rile în confonmatate cu prinoxpiUe echită­ de pildă, cu daritato intr-un articol pu­ instituţie secretă. Funcţionari acolo sirrt
relaţii di/plomaNce cu R P Chineză.
ţii. cu prinotnlle dreptului internaţional, NEW YORK (Agcnpras) — TASS obiecţium impotriva Includerii pe ordinea blicat recent în revista amerioană „Uni­ dţt vrei, dar rostul nu se prea vede Si
Convingerea noastră profundă aste ei
pentru ca ca să dezvolte relaţii priete­ La 22 septembrie, Comitetul General ted States News and World Report". Acest domnri congresmeni Işi exprimă nemul­
o asemenea politică, care nesocoteşte In­ de zi a unei serii de probleme legate de
neşti între naţiuni şi să fie un centru O N U . & trecut la aprobarea ondinei de articol aste consacrat Direcţiei central© de ţumirea în legătură cu secretul exagerat,
teresele raţionale alo popoarelor Asiei, discriminarea rasială ŞÎ de dreptul na-
pentru acţiuni coordonate ale naţiunilor este sortită eşecului suferit nu odată dc zi a cetei de a 9-a sesiuni a Adunării Ge­ informaţii a S U A. (DiC.f) şi conţin© date care învăluie activitatea acestei institu­
yi pentru realizarea ţelurilor comune ne rade ONU ţiunflor la autodeterminare Printre altele, şi mărturisiri interesante ţii Autorul articolului arată ln această
o cel dbre nu au vrut sau nu vor să ţină privinţă că "...aproape nimeni din mem­
Numai ou condiţia îndeplinirii canşUip- La discutarea inohiderii problemei ad­ ei s-au pronunţat şl au votat Impotnva Acest articol începe cu constatarea pfll-
seama do mersul evenimentelor istorice. brii Congresului, cu cxcopţia doar a cî-
aioase a prevederilor Cartel işi poate în­ indiuderii pe ordinea de zl a problemei n! de amărăciune a unui fapt regretabil
Datoria tuturor popoarelor iubitoare de miterii de noi membri pe ordinea de zi
deplini Organizaţia Naţiunilor Unite da- psce este de a înlătura obstacolele care reprezentantul U RS5, A I Văşinskj, a Iriom/lui de vest (partea de vest a Noii pentru eercurvle guvernante ,H!n S.U A.: torva reprezentanţi oficiali din organele
torta pe care.o are în faţa întregii ome­ împiedică Republica Populară Chineză să Guyneo) problemă prezentată de delegaţia „Din când în oiod, de dlncoJo d© cortina executive, nu ştiu cu ce se ocupă DOI.,
niri tn opera de întărire a securităţii In­ ocuipe locul ce I se cuvine |n O N U. şi să dedaral că consideră naţional să nu se de fier vin ştiri că agenţii secreţi ame­ oiţi bani cheltuieşte şi care slnt rezulta­
ternaţionale, de întărire a păcii generale: examineze la actxnrla sesiune a Adunării Indoneziei ricani stat areslatt.. scurt şl cuprinzători tele activităţii acesteia"
se încadreze în activitatea acestei orga­
de acest lucru nod nu ne îndoim. Generale problema admiteri? La os ului şi Reprezentanţii U R S S., Cehoslovaciei, După aceea, revista constată cu o nuan­ Acest lucra, după cum se spune, este
nizaţii, oare nu poate fi încununată de
Trebuie sâ recunoaştem însă că majo­ 6trcces allla timp dît Republica Populară Cambndgiei fn ON U înainte do dophnn Birmaniei. Siriei şi al altor ţări s-au pro­ ţă de tristeţe că „Direcţia centrală de un strigăt izvorât d<n adincul Sufletului.
ritatea Adunăm Generale se abate în Chineză nu va participa Io ea pe picior de reglementare a problemelor poiiihce în nunţat în sprijinul prepunerii indoneziene informaţi' n-a atins încă în prezent ni­ Stăpinu) plăteşte banii 31 vrea sâ ştie pe
mod sistematic de la aceste provedeii egalitate ou loa/le statale suverane Icdochirva, in conformitate cu acordurile Ou majoritate de voturi. Comitetul Ge­ velul dorit de rutină şi precizie". Ea serie ce sint cheltuiţi. Pc el 0 interesează re­
zultatul, dar iată că rezultatele sint de
După cum se ştie. lupta de eliberare na­ Date fiind cele expuse, delegaţia Uniu­ neral a inotus această problemă pe ordi­ câ numeroasele defeole a)e serviciului de
ţională a poporului chinez a dus încă din nii Soviotioe propune sâ se adopte chiar realizate )a conferinţa de la Geneva o mi­ spionaj american au făcut să crească „bă­ data aceasta dezolante
1949 la o victorie deplină şi hotăritoare acum următoarea rezoluţie: niştrii) or Afacerilor Externe Cu o majori­ nea de zl. nuielile Congresului CU privire la inefî- Probabd; acest lucru îl înţelege şi pre­
pe scară naţională A fost o victorie iste­ „Adunarea Generală consideră necesar tate de voturi Oomkietul General a inclus Comitetul a adoptat de asemenea o hn- cwcvtatea DCI" şl ajunge la următoarea şedintele S U A fn caz contrar ar fl fost
rici măreaţă oare a schimbat tn mod ca reprezentanţi ai RapubUcii Popidare pe ordinea de zj problema admiterii Lao- târire cu privire Ia Includerea pe ordinea concluzie semnlilcativă : oare alocate di» imensele fonduri pentru
radicai situaţia in ţările Asiei In ^ei cinci Chineze, numiţi de guvernul central suXii şi Oambodyiei în O NU Reprezen­ de zi o problemelor Marocului şi Tunisiei „Singurul mare succes al DC I fl cons­ spionaj şi diversiune, suma de 30 mH*oa-
ani care au trecut. Chtaa a parcurs o cale popular, să ocupe locul legitim al Chinei tanţii U RSS. şi Cehoslovaciei s-au ab­ Comitetul a fixai pentru 10 decembrie tituie. după pârera unanim recunoscută la ne dolari, pe oare preşedintele poate să o
glorioasă de dezvoltare Istorică. Guvernul în Adunarea Generală şl în certai alte or­ Washington, rolul ei în recenta lovitură cheltuiască pentru aşa-numitele „scopuri
central popular s-a snbuurt în fruntea mă­ ganisme ala O N U ” ţinut de la vot ac. dutu aproximativă a încheierii lu­ de stat din Guatemala...”. secrete" oedind nimănui socoteala ?
reţei campanii a poporului chinez pentru Delegaţia sovteWcS Consideră că este Reprezentanţii puterilor cdlonialle — crărilor odei de a 9-a sesruni a Adunării Dar Domnii businesşmani speră să stoarcă
construirea unei vieţi noi in care binele de datoria ei să atragă în mod deosebit Anglia, Franţa, Australia — au ndteait Generale. Dar „potrivit unor date neoficiale, scrie profituri din întreprinderea lor de spio­
airtocul articolului, cheltuielile anuale ale naj. Aviatonî americani încearcă să e-,
D C I.-ulul sc ridică la un miliard de do- xecute „zboruri de pal rulare" deasupra
Delegaţia U. R. S. S. care va participa la festivităţile PE S C U R T Wi". Bietul Departament de stat al SUA teritoriilor unor ţâri străine, sint însă ne­
este nevoit sâ se mulţumească cu un buget
voiţi sâ ce care acasă punînd mereu rrraa
mult mai modest la spate pentru a se convinge că paraşuta
aniversării a zece ani de la eliberarea Norvegiei • In senatul italian. Umberto Ter- Numărul colaboratorilor Direcţiei cen­ este la locul ei Baloane cu manifeste
raclnl, lujod cuvăcAul tn numele grupului trate de informaţii, condusă de AJIan
OSLO (Agenpres) — TAJSS transmite: Acum câteva zile, G P Arkadiev. am­ nord), Contraamiralul S D Ziuzin — unul DuUes. este un „secret oficial" „Se ştie provocatoare trimise deasupra teritoriilor
In octombrie anuil acesta se împJinesc basadorul URSS In Norvegia, a comu­ din part/icupamţU Ia luptele pentru elibera­ pariamentar comunist, a demascat cu ţă­ însă. scrie revista, că acest număr a cres­ străine Ele se ©parg însă ca baloane de
zece am de ta eliberarea Norvegiei de nicat ministerului Afacerilor Externe al rea Norvegiei de nord, comendorul M. A rile legăturile dintre primul ministru cut". Se crede că D C I are 10 000—ISOJ0 sâpun. Misionarii catolici din Chtna, care
nord dc sub ocupaţia germano-fascistă de Norvegiei, H Lange. că guvernul U R S S. Iroşniliov. ataşat oavaJ de pe lingă am­ Mario Scelba şl cel doi vinovaţi princi­ colaboratori. Corrvparînd aceste cifre cu au uitat de mult de mînluirea sufletului
către Armata Sovietică. In legătură cu a acceptat invitaţia guvemudiii norve­ basada URSS. dsn Norvegia, A. N. 2a- pali de asasinarea tinerei VUma Montesi numărul colaboratorilor din celelalte in­ şi cărora a început să le placă activitatea
aceasta aniversare, ffavemul Norvegiei a gian şi a holărit să trimită în vederea dismkin, ataşat militar ad-interîm de pe — Pîertro Wccioni şi Ugo Montagna De­ stituţii guvernamentale, autorul remarci r lumească a diversiunii, s-au pomenit pe
hoLării să organizeze la 24 octombrie 1951 participării la solemnitatea care va avea Ungi ambasada URSS din Norvegia. clarând că „Italie nu poate Ii reprezen­ „Dacă numărul colaboratorilor de la banca acuzaţilor. Codul cifrat a luat locul
loc la Kixkines o delegaţie compusă din : In legătură cu sărbătorirea celei de a „cărţii împărăţiilor”, iar haina vărgata
In oraşul Kirkinos o serbare solemnă, e- tată de pnetenl al unui aventurier de DCI se ridică la aproximativ 10 000, a-
G. P. Arkadiev, ambasadorul U R SS. In 10-a aniversări a eliberării Norvegiei de sutanei.
dresînd totodată guvernului sov^tic invi­ ceasta reprezintă do două ori mal mult
Norvegia (conducătorul delegaţiei), V nord, In Norvegia va veni un grup de ar­ felul lui Montagna’*. Terracinl a Cerut în denii al celor de )e Ministerul Muncii" Este evident Biroul d-lui Allen Dulles
taţia de a trimite o delegabe oare sâ par-! Scerhakov, (fostul comandant al trupelor tişti sovietici care va da o serie de spec­ numele grupului parflamentrv comunist Revista serie destul de clar despre în­ cu armata sa 02 funcţionari lucrează în
tioîpe la această festivitate sovietice care au ehberat Norvegia dc tacole demisia pnmuluri ministru Scelba deletnicirile acestor oameni „Mulţi, cola­ pagubă. (Agerpres)
Redacţia şt Adm. ziarului Str. 6 Mar1«e, Nr. 9, Tel©foa: 188-109. Taxa plătită ln numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136 320 din 6 Nov. - Tiparul (nirepr Poligrafică d© Stat DEVA