Page 3 - 1954-09
P. 3
Nr. 70 DRUMUL SOCIALISMULUI •aţ| i
Să îngrijim cu spirit de răspundere Conferinţa intersindicală
parcurile de locomotive şi vagoane din întreprinderii a Consiliului sindical regional
Î3 oadiPul multor întreprinderi din re Umiitetea funcţionării furnalelor şl nu vor Lu depouraJe de locomotive eu luat fiin
giunea noastră, există seninul de trans avea nimic de întâmpinat de pe urme a- ţă brigăzi utemiste, care Işl Iau tn priml- In sala cHubuhtl CJ.R. Skneria a avut luarfn. In darea da seamă nu s-a arătat atenţia spre activitatea organelor sindi
port pe oala injustă şi normală, care aju provlzJonărtl cu materni pruna. m*ra Locomotivele, angajlndu-so că te var loc In ziua de 26 august a e.^ oonferonţa insă nimic concret deepre metodele bune cale din acest domeniu
Din partea regiunii de partid a luai
tă U asigurarea continuităţii procesului La cale* ferată uzinală Hunedoara tnaill ou toate răspunderea. Această Ini Intere In dl cală o Consiliului sindical re folosite In muncă de activul Consiliului cuvtntul iov Dumitresou Petra, secre
de producţia pite transpari» rea materii insă. nu s-a dus o muncă susţinute de ţiativă Insă n-a fost extinsă In sufflnJentâ gional Hunedoara. La aaeaată conferinţă sindical regional.
lor prima şl a material el or La locul de Întărire a răspunderii personale ţaţă de măsură au luat parte delegaţi ai oamenilor mun PArterij-anţll ta discuţii au criticei In tar al Comitetului regional de partid,
munca, şd a produselor fiiuta U magazii parcul de Locomotive şi vagoane. Nu rare Organizaţiile de partid, U T M. şl sta- di din toata comitetele sindicale de în mod lusl vechiul consiliu pentru faptul car» a dat preţioase indicaţii noului Con
eau La Locul de tocăroare in vagoanele slnt cazurile olnd sg petrec tamponărl pe dtcafla. nu au popularizat succesele Înre treprinderi şl instituţii d)n regiune, ac eă darea de seamă a tort întocmită uniita- siliu slndloal regional In atenţia consiliu
C.F.R. traseu sau în staţie. In ziua de 9 au gistrate de unii oameni ai muncii tn oe tivişti ai Comitetului regional de partid, tenal, noglijlnd a se arăta ce au făcut lui — a spus dtmul — trebuie să stea
problema educaţiei comuniste a oamenilor
De feflul cum serviouile de transpari gust o. c a fost tamponată loco priveşte buna întreţinere a locomotivelor şi un mare număr de Invitaţi In sală se activiştii CS.R- pentru sporirea produc
stat antrenate tn Îndeplinirea s-rrctetior motiva 992 condusă de mecanicul Dră- şl vagoanelor şl nu au arătat celor oe-şl aflau ca delegaţi ai minerilor din Valea ţiei bunurilor de larg consum popular, muncii din manie şl miale întreprinderi.
sindical
să-şl
îndrepte
trebuie
Consiliul
ce le au. de laiul cum sknl organizat^ gam Dumitru şi focMsrid Greieruş loan fac serviri ui suporiUrisI, rit dăunează ne- Jiuiui cunoscuţii mineri Bartha Eugen, oe ajutor practic au dat ei organelor sin
dqpunde şl aprovizionarea locurilor de CoCaborarea Intee secţii nu este cea do îndeplinirea oocecLă. a indatoriraor. Rara Dom Lan loan, Croltoru Gheorghe, Gotov- dicale de J09, din întreprinderi DJn dis forţele şl fn spr» activitatea comitetelor
muncă şl legat de aceasta indeplmuraa rită. cum de alltol nu se mvuteElă nici slnt oazumia eind la panoul de onoare al schl loan şl alţii Printre participanţii la cuţiile purtate a reieşit că vechiul C S.R. de întreprinderi din domeniul forestier
planului de producţie Ou ottovn Luni in intre mişcare şl depou Cind depoul cere întreprinderilor se văd şl muncitori din conferinţa se afla şl tovarăşul Haldu Iu nu şl-a repartizat activul său pe ramuri şl al construcţiilor. Activiştii sindicali să
urmă, la uzina „Victor**” CAăen, fum ai de locomotivele ce au parcurs numărul da transporturi, cu toate că nu se poate afir bii, rniaer de la Petri la. Erou a] Muncii de producţie, el unii activişti plecaţi pe se preocupe mal Intens de dezvoltarea în
nu-şl puteau IndapALnl da muilta ori pla 3000 km pentru a li se tace spălarea aa- ma că in aceste seoto&re n-ar O riad un Socialiste Erau de asemenea de faţă teren sa mulţumeau numai cu adunarea trecerii socialiste de extinderea experien
cul de producţia, dm cauza L^peel de ma zamfluL nu 11 se pune ta dispoziţie, pe fruntaş 1 fruntaşii întrecerii socialisto Potrovta da data' statistice, sau Io graba pentru ţei înaintata, de combaterea atitudinii de
terii prima pe oare serviciul da transport motiv oă mal este nevoia de ele, lucru Pentru înlăturarea definimpalor ce exis Alexandru oţeJar şl OhehoUă SJflvia ma- e-s3 îndeplini sardoile pentru care eu fost chiul şl risipă, Iar împotriva elementelor
nu la transporta La bracăre, cu toate că ce duce la depunere de ptertră pe pereţii tă In sectoarele C F.U şi CT.F., este nece caragtstă de la Hunedoara. Crişan Paraa- trimişi pe teren, luau unele măsuri pri duşmănoase regimului democrat-popuiar
aceste materii existau. Pe aftunci, lipsea cazanului in cantităţi mal mari decât se sar *a se pornească la verificarea atitudi chhra maLstru ţesător de la fabrica de pite SamnLfteatlve to această dlrcoţle să lupte cu toată botărirea.
colaborarea intra serviciul de tranaţ>ort şi Admite AfLte ori. aarvknul de mişcare blo nii nesănătoase, de subapreciere a unul tricotaje „Toba" din Sebeş, Sudu EJerea slnt cele arătata de tovarăşul Draşovea- Conferinţa intentodlealâ a dat un pre
cddaiLIe servuru. se iht&mplau uneori tam chează maştaflle In triaj la manevră şl nu sector «tit de important, cum este tran distinsă cu Insigna de fruntaşă In comer nu loan Instructorii CSR — a spus el ţios ajutor tn munca de vtttor e noului
ponam, se ţăcăneau blocuri fierbinţi in aint brWnlsa La dejpou să-şl tecă revizia sau sportat Bl trebuie ridicat Ia nivelul tu ţul socialist, etc. — plecau pe teren ou cita 15—19 pro Consiliu sindical regional Da a apreciat
vagoane* cu greutate m<ai mare dedt pre spălarea, cum a-a întâmplat şi In ziua de turor colonlalfe sectoare, prin ridicarea Conferinţa tolerai ridicate a Consiliului bleme de rezolvat Iar ajuns! acolo mai lotuşi ca satisfăcătoare şl activitatea ve
vedea tipul acestora Intireoerea soeda- 14 august cind locnmottvei R 3 l-a tre însă şl a muncitorilor «tît din puneft de sLodtcoJ regional a avut drept aoop ale primeau telefonic alte 10—12 probleme chiului consiliu. Munca sindicală s-a îm
listS era orgar 'iartă ffirâ e se ţine cont buit 0 ore pentru a ajunge de ta secto vedere profesional şt tehnic, cit şl din gerea noilor organe conducătoare ale eon- Se înţelege că un asemenea număr da bunătăţit mult faţă de anii trecuţi, mal
ca prin aceasta si se areieze şl o legă rul I plnâ la depou. Jar atunci olnd miş punct de vedere poHfclc Muncitorii să fie sLliuflul. Lucrările conferinţei au fost con probleme aveau să fie rezolvate superfl- ales tn urma alegerii noUor organe sin
turi mal strânsă Intre eervlnll carea primeşte dispoziţii să-şl trimite e- sUmuăaţi după munca pe care o prestează duse de un prezidiu ale* In frunte ou to otaL dicale ca a avut loc anul acesta.
Analizând această situaţie, atlt condu chlipels de manevră pentru a lua locomo şl după fahd In care se îngrijesc de menţi varăşul Do bre loan. swxotar el Consiliu In dlsduţlj a-a arătat de asemeni că Pentru noul Consiliu sindical regional
cerea uzinei, oreamnaţla de partid gl tivele revizuite şl spălate de la punctul nerea In bună stare a mljloacalor de tran lui Oentral al Sindicatelor din RP.R. a lipsit controlul îndepliniri! sarcinilor s-au făcut numeroase propuneri şl reco
«wnttetuil de tohreprijutane, oft şl colecti de pleoare al depoului, Lntiraia multe are sport timp cât mal Îndelungat Darea de seamă privind activitatea Pe tovarăşul Şerbănescu Gheorghe loc mandări. menite să ducă la o şl mal fruc
vul de muncitori au ajuns ia conduzle că O situaţie asemănătoare se poate vedea Aplicarea metodelor înaintate de muncă CS.R. pe ultima perioadă a fost prazeiv- ţiitor de preşedinte al consiliului — a tuoasă activitate pentru viitor. Aceste pro
ea poate (I schimbată numai dacă va exde- şl la sedtorril CT.F. de la IF.ET Orfiş- trebuie tăcute şi la aceste scrtcare, Iar telă de tov Şerbănăscu Obeorghe, locţii spus tov. Pleşa Comei de la Hunedoara puneri ale delegaţiilor şl Invitaţilor au
t«a o perfectă colaborare Intre toate sec tie, unde din oauza sprrntulud de mare oel ce te aplică cu pricepere şi dobbi- tor de preşedinte ol vechiufluJ consBdu — nu l-am văzut niciodată prin combi format de altfel conţinu iul proiectului de
ţiile şt daca întregul personal va contri comoditate al conducerii sectorului, nu deso raaifltate frumoase In muncă aă Ite Tovarăşul a arătat că, Consiliul sindlcaâ nai, Iar pe tov. Tecob Ladistau secretarul h olărit! oare, după alegerea noului
bui primtr-un efort comun La asigurarea se Sau măsuri de urgenţă pentru repu recompensarţi, peniau a putaa vedea toţi regional Hunedoara ca organ de îndru consiliului, dacă l-am întilnlt pe la co CS R. a fost citit, complectat cu noJ pro
bunel desfăşurări a producţiei In ecesl nerea tn funcţiune a vagoanelor şl loco- munafrforll, că, tmbunătăţlndu-şi munaa, mare, coordonare şl sprijin a muncii sin mite tui da întreprind era sau In alte la puneri gl aprobat In unanimitate de
sens s-a trecut La organizarea întrec ani motsrvrilar stricate. li se v\a îmbun&tep şi nlvriul de trai ma dicale, sub conducerea politică a ComHe- curi, rtid nu m-o întrebat măcar, oum Conferinţă. In Consiliul rtnciteai regional
eooiet&rta între secţia de trântort sl fun Marea vină a definienţeAor ce so Ivesc te rodi şl cultural. Ridicarea permanentă a tufluJ regional de partid a avut de rezolvat (ml duc eu activitatea mea de preşedinta au fost aleşi 33 membri şl trei suple
ii afle. atabUUndu-se in cantiraatr.il de în In tmansponburlile Interioare din tntreprta- dakttîcăjiil muncitorilor să nu constituie o serie de probleme principale, reieşite al comitetului de secţie sindicală. Nerf anţi.
trecere. obiective leg arfe de specificul deri se darforeec conducerii Întreprinderi doar, d&d&ceeula omuilul sau muetnanea ddn hotărtrtJe partidului şl guvern ului şl lemtnatorii — a continuat tov. Pleşa — Le baza planului de muncă a noului
fiecărei secţii, printre care îndeplinirea lor Ete nu privesc transportuâ ou toată lui că n-a făcut un lucru bun, sau nu ale calm do a) treilea Congres al sindi la data de 23 August lucram In contul C S R vor sta chiar aceste hotărîri Im
planului, curăţenia locului de muncă, gri seriozAtatea şi în specrfflă buna întreţinere şl-u dus aarrinn te Îndeplinire, fără eB-l catelor din R P R , cum ar fi: mobiliza- zilei de 10 septembrie ; rtntem fruntaşi pe portante Izvor Ite din propunerile dele
ja faţă de Irtregid utilaj, asrfgunarea du a parcurittor <2« locomotive şl vagoane De fie arătat praoUc şl documentat cum se ţară In această ramură. CC al Sindica gaţilor şl Invitaţilor
materii prime etc. nruHo cri nu se acordă destul sprijin Ini procedează întn-o Situaţie sau «alta rea organelor sindicalo din regiune pen telor MeUto-Chlmlce ne-a tncimoştiinţat In vederea sporirii producţiei bunurilor
tru creşterea producţiei, şl produdttvttftţli
De atunci şl pini te prezanrt, situa ţiativei croatoeire a muncitor ilar, lklndu-J Dacă se va pune ud accent nul mare că noi am clştlgat drapelul de fruntaşi pe do larg consum. C.S R. va acorda o oral
ţia s-a Îmbunătăţit mdl, fumatele nu sA se descurce cum pot La depoul tea- pa toţi oamand muncii din transporturi U> muncii, scăderea preţului de cost al pro ţară Tovarăşii dm prezidiu) Consiliului mare atenţie înfiinţării de noi secţii, a-
duselor. dezvoltarea Intre corii socialistei
mal duc lipsă de matard prime, vagoane aj, de la Combinatul metalurgie „Gh. tame şl se va acodna atenţia cuvenită in- grija pentru îmbunătăţirea condlţUlor de eindica) regional fosă ou s-au îngrijit colo tinde există condiţii, sprijinind toto
le nu mal stat manevrate neglijent şl Gheorgblu-DeJ” Hunedoara, a fost repa lărfaa'âril neregulilor şi defioienţalor mal muncă şi de trei ale oamenilor nuincti parvbru oa acest trofeu să fie adus la Hu dată dezvoltarea seoţtiJor existente Se vor
ou se mai supraîncarcă rată o Locomotivă de mare taruaj ce fu sus semnalate, looomotlvdle şl vagoanege din întreprinderi gl Instituţii, sprijin şi nedoara. La locul unde s-a dat lupta pen organiza tn acest scop schimburi de expe
fn prezent, mecanlod Blbarţ loan. ms- sese dată de că/far* conducerea combina nu vor mai fi dafectele din neglijenţă, iar tru dştifaree lui. rienţă totre întreprinderi, La care vor fl
nevranlll Păsăret Gheorghe şi Sora Aured. tului pentru topire oa tier vechL Acosta transportunUle Işl vor putea aflima pe de contrei In deafăşurareo alegerBor noilor Discuţiile oe s-au purtat pe marginea invitata să parii ci pe şl organe atndloale
organe sindicale, şl alte sarcini.
sini pe depNn convinşi că rrumca Iote con a fost dană pe dara depoul triaj l-a dat plin rolul lor de adevărate pîrghll In dării de seamă şl-au îndreptat centrul de rt administrative din ramura Industriei lo
tribuie La asigurarea funcţionării întregii combinatului eu ocazia zilei de 23 Au buna desfăşurare e procesului de produc Din dârei de seamă Insă iui a reieşit greutate asupra felului oum CS.R. a-a cale.
uzine, Iar funvaHştil Bokoş Anton, Fomjy gust. exeoutet In orale libere ale munci ţie dm rn.traprindOTL cum au fost duse la îndeplinire aceste Interesat de aprovizionarea oamentior Conferinţa e obligat comitetele de între
Eronim şi alţii, ştiu că este asigurată ccm- torii orr. A. CIBfAJM aarolnl. Vechiul consJIUi sindical s-a măr muncii. Munca stndlaaJă dusă de comite prinderi oe to frunte cu C.S R. să se Inte
ginit doar să .filmeze'* realizările şi lip lui stodloaJ regional comerţ, a fost ex resez» In med hotărît de aprovizionarea
surile dto cîlevB sectoare de activitate, trem da slabă. Organele slndleaJe din pentru lamă atlt a întreprinderilor, dt şi
V E Ş T I D E L A P E T R I L A preferind ramurilo metalo-ohlmJce şl mi O.C.L. mi luptă au destul3 perseverenţi a muncitorilor. In cursul lunii septem
niere, neglijlnd aproape complect cele pentru a Imprime in conştiinţa lucrători brie, C SR va controla' stadiul aprovizio
lalte sectoare a!» economiei. A fost ară lor din comerţ o atitudine nouă faţă de nării cu lemne a raioanelor Hunedoara,
Brtgadi artistică de agitaţie abătut cu ascuţime peste cel leneşi, care tovarăşii Orollom Gheorghe şl Sima tat de pilda. In darea de seamă că te comerţul soriaUat La unul din magazi Orâştie, Brad şl Sebeş, precum şl sta
frlnează bunul mers al producţiei. Toma, obţin zj de zl succese tot mal în
Nu de mult, te clubul minier dhn Fe- Combinatului metalurgic „Gh OheorghUi- nele O.C.L de Ia Ouglx s-a cântărit vre diul pregătirilor d» temi to ţoale între
Tinerii don brigada arllstâcă de agitaţie seninate. Şi al au lăsat In urmă anul
trite a fost formată o brigadă artistică de de te dubu) minier PeteLLa, simt KotăriţI 1934, Kiorind de pe acum In contul lunii DeJ“ din Hunedoara, mina Petrtla. Uri- me îndelungată cu un otatar care dădea prinderile regiunii.
agitaţie In pregătirea programelor, tine să-şl ridica necontenit măestria artistici ianuarie 1955. eaol. minele de fler TeîJuc, etc. a-«u ob lipsă II grame la flecare kg La Hune In hotărârile ce s-au lua» cu ocazia
ţinut şl se obţin realizări minunate to În doara. Simeria şl to alta localităţi există Conferinţei InterstodlcaJe slnt prevăzute
rii din brigedă au fost ajutaţi In perma pentru a putea prezenta minorilor, cu re deplinirea planului de producţie; că. In grave lipsuri In domeniul aprovizionării şl sarcini ale CSR. şl to domeniul îmbu
gularitate, program» artiaUoe bogate atît Brişad fruntaşi pe
nenţă de către instructorul Satina ry Gheor cinstea măreţei zHe de 33 August multa servitului oamenilor munciL Vechiul Con nătăţiri* mundl asigurărilor sociale pro
Ia exploatare dt şl acasă la mmerll frun
ghe din partea Teatrului de Stat din Pe exploatare Întreprinderi şi-au depăşit angajamentele siliu sindical regional nu ;t-a îndreptat tecţiei muncii culturalizării maselor. ®tc.
taşi. Prin aceasta, brigada artistică dă
troşani. un ajutor aftoaoe In înlfiturarea lipsuri De curind, brigada condusă de minerul
In luna august, brigada artistică de lor, mohfllzEoză şl antrenează minerit tn fruntaş In întrecere Haldu Iuifcu — ce a
agitaţie, a prezentat In sate cantinei un întrecerea socialistă şi contribuie le rl- fost dtotwns recent cu înaltul titlu de Exemplul unui deputat de sfat popular
frumos şi bogat program pentru minorii dmcaraa nivelului lor cultural. „Erou el MumeU SoaLalLste” — pentru
de La Petrfto Cu acest prdej Unind M4- lnsemnatete rerillzări a primit tulul de Îndrumaţi de partid, deputaţii comu Ave), oare »n desfăşurarea lucrărilor de din Topliţa
hal CJoaLrtie a recitat poezia „Slnt miner” In conlu! anilor viifori brigadă Dnmteşă pe exploatare eoondîn- nei Certejul de Sus raionul TUa. au ob fn4oe obştesc a reuşit aâ mobilizeze cea Oricărui sătean II e mal mare dragul
Iar echipa de dansuri a prezentat jocul du-l-se un premiu de peste 5 000 lei ţinut fn ultimul timp o serie de realizări mal mare parte de cetăţeni al satului, să Intre tn casa deputatului DrSgu- A-,
popular „Şchioapa”. Dar cel mal atră Numeroşi mineri de la PctrUa, organi Printre mtneril oare au luat premii se frumoase. S-a trecut de pildă te electri pentrru procurarea pietrei necesare con unde poete auzi dîsculind cu multa în
gător punct din program a fost repor zaţi pe brigăzi apâlolnd cele mal înain numără şi tovarăşii Gavrrtă Cordas, Ceau- ficarea şl nadioficarea satului Hon doi, s-a struirii căminului cultural, pentru termi sufleţire şl preocupare pa toţi membri
tajul interpretai de tinerii Drăgânescu Ml- tate metode de muncă, au reuşit să lu şu loan Molmar Malel, Toth WUhem 51 construit o şcoală La Bocşa, s-a înfiinţai narea cetor 40.000 bucăţi cărămidă, etc familiei, despre probleme ce privesc bu
hal Marla Muguream!, Chilă Eterne şl crez» de pe acum 1n contul anJJor vii alţii, oaze au primit premii de 400—500 o grădiniţă de copil şi în preaervt este to Activitatea deputatului Drăguţ Avei ou nul mers al satului Topliţa, el lucrărilor
alţii- Acest reportaj al cănii autor este tori. Astfel minerii din hm ga da condusă leL construcţie 0 ocnte şcoală la Nojag, ete se limrlează numai la construirea căminu re trebuiesc executate In scopul de a ve
ţinând Botoşanu Alexandru, şl el mem de tovarăşul Haldu Lodlslau de la scoto- Aeeoslă brigadă, In prezent lucrează în Călăuziţi de hotărî rea plenara! lărgite lui cultural, cd ea cuprinde şl alte pro ni In o]uterul ţăranilor muncitori Deci
bre al brigăzii de agitaţie vorbeşte des rui II, aplâdînd metoda sovietică graficul contufl lunii Iulie a anului 1967 deţlnirvd a C C al P.M R dtn august 1953, comu bleme, astfel >a propunerea Iul In ziua de nu 9 de mirare ea arfunel cind to frun
pre munca pLinl de eroism a minerilor m cialac. işl depăşeşte zilnic norma cu ctle oişti) şl deputaţii din satul Topi Iţa, au H august 1954, In satul Topliţa a luat fi tea salului există un astfeJ de deputat
care scot la „ziuă" mii do tone de căr 50—60 a /o In talul Rcesta, el au reuşit ca faruorvuil de brigaxlă fruntaşă pe exploa luat şl el Iniţiativa de a oofiîLrul un că inţă un magazin cooperatist pentru apro ţăranii muncitori să-l acorde tel sprijinul şl
bune peste plan Ascultindu-i, muierilor în prezent să luoreze In cantul lunii ta- tare. Brigada a reuşit să se situeze In min cultural. , vizionarea oamenilor muncii cu cele ne si vină la al pentru a se consulta asupra
din brigăzile conduse de tovarăşii Haldu nuarie 1950 (runtev datorii! faptului să aplică întoc Tn toate aceste acţiuni deputaţii au a- cesare gospodăriilor lor. diferitelor probleme ce-l frămlntă pe el
[uliu. Croltoru Gheorghe , KJbedy Arial- Tot pa bază de grafic ctoUc l'jcrearf şl mai metoda graficului ridic şl işl res vut un mare rol in munca dusă In mij Pe deputatul Drăguş A., 11 poţi vedea personaj şl satul întreg
bert şi alţii, care dau cărbune In contul minerii din brigada Iul Klbedy AdaJbert locul lărarvtior muncitori, pe care l-au ortelnd şl La batoza de treierat; care Iţi Toate acestea fac da deputatul Drăguş
pectă eu stricteţe angajamentele luate In
anilor 1955—1957 Je creştea Inima de bu care de nsemenJ, lucrează In Ccntuj lunii mobilizat te muncă şl luptă pentru ridi desfăşoară activitatea după plan. Nu exis A., să se bucure de multă popularitate şl
curie august 1050. Întrecerea socialistă. carea şl înfrumuseţarea satelor lor tă ntol o acţiune La oare să nu La parte şl de prestigiu in faţa tuturor ţăranilor
In reportajul prezentat i-a simţit Prin aplicarea acestei metode înaintate, moraru mari a Un exemplu demn de urmat pentru tovarăşul Drfiguş A. cu scopul de a crea muncitori din Topliţa.
deosebit de puternic şl nota critică re e-a hzrnlON mineri din brigăzile conduse de Coresp voluntară munca depusă este gl deputatul Drăguţ condiţii tot mal bune oamenilor rauncti PADURARU ALEXANDRU
Să continuăm cu aoînt sporit toarele întreprinderilor din regiune. Sarci tarea delăsării şl atitudinii de chiul şl ri Primul cilindru de locomollvâ
na extinderii acestei valoroase forme de
sipă. caricaturi, etc. Demno de a ti ur
de cale ingusIA
Întrecerea trebuie dusă te îndeplinire de mate ca exemple pozitive de felul cum
întrecerea socialistă! comitetele de întreprinderi, îndrumate şi Isi duc activitatea slnt gazelele de pe Intr-un a din zilele trecute, Îs Jurul orei
rete. „Să construim Hunedoara" de la
sprijinite efeotiv de actlvl^lll Consiliului
sindical reglcoaJ. ICSH, „Feroviarul" de la serviciul tran fi dimineaţa, activitatea neobişnuită de le
Măreţele realizări obţinute de poporul mina Urtoanl. unde, minerii se Angajaseră pentru a câştiga noi bătălii în producţie Organele şl organizaţiile de partid stol sporturi al Combinatului metalurgic „Gh. secţia turnătorie a Atelierelor CF.R 31-
nostru muncitor în decursul celor 10 ani Ră dea tn cinstea lui 23 August 2000 La baza ciştigărll acestor bătălii trebuie datoare să acorde o deosebită atenţie to Gheorghlu-Dej”. etc merta dădea de înţeles că In acea zl se va
de muncă liberă, paşnică şt creatoare, con tone de cărbune peste plan şl au d&l Jâ stea întrecerea socialistă Să continuăm trecerii soc lai tete pe profesiuni In mod întrecerea socialistă trebuie nu numai potnece ceva ou totul nou pentru mun
stituie expresia adevăratelor năzuinţi peste 3 500 tone. oamenii muncii de la deci ou a idol sporit întrecerea, această permanent acestea trebuie să se ocupe de bine organizată, ci şi controlată, urmă citorii de aloL Ca intr-un furnicar, turnă
apre bunăstarea celor ce muncesc — nă- Trustul 4 construcţii Hunedoara, mine A- mişcare de mate îndreptată spre îndepli conducerea politică a In trec arii. veghind rind zl de zl cum sini traduse In fapte torii pregăteau forme, modele, aranjau
zutaţl nutrite de veacuri La capătul glo ulooasa. IFET Sebeş, ete care de aseme nirea şl sug>ratndep4!ntrea sare Iniilor de ca ea să nu se organizeze formal, pe hir- angajamentele luate ; fruntaşii ei trebuie atelierul Pentru ei era o rt de sărbă
riosului deceniu, oamenii muncii din ni şl-au întrecut propriile angajamente. plen I lle. c| In mod temeinic, avlnd la bază an popularizaţi şi stimulaţi to mod perma
patrie noastră au făcut bilanţul realiză Izbi mile dobtndlte de oamenh munci Succesele de pute acum, noile metoda gajamente concrete oare să ducă nemij nent Poputa rina rea fruntaşilor la gazete toare — turnau primul cilindru de loco
rilor lor El au văzut că ce 3-a înfăptuit — In lupta pe frontul producţiei — au de muncă folosite tn procesul de locit te creşterea producţiei ş] producti le de perele panourile de onoare, ia sta motivă de cale îngustă
la noi In 10 ani da la eliberare, burghe fost posibile, datorite bunel organizări a producţie, să constituie un punct vităţii muririi, îmbunătăţirea caUtativă o ţiile de radioamplificare, ele trebuie eă Turnarea primului cilindru de loco
zia nu ea* fi putut realiza in decursul (ntrecerU socialiste, felului cum organi de pleoare spre noi cuceriri Expe produselor, reducerea preţului de Cost. se facă ori de cile ori aceştia obţin rea motivă de cale îngustă a început la ora
multor deoenll. El s-au convins că una e zaţiile de partid av ştiut să înflăcăreze rienţa înaintată a Irunlaşilor trebuie te realizarea de economii etc. Aoum, In lizări to muncă, nu o singură dată pe 14 şl 43 minute, toată operaţiunea turnă
clnâ poporul construieşte pentru sine, $1 masele, felului cum conducerile tehnleo- fie extinsă peste lot, pentru a se ajunge preajma celui de .al dodea Congres ft) lună cum se obişnuieşte de obicei, to u- rii durind Ump de 30 secunde
partidului nostru iubit — organizatorul şl
alta e cind rodul rmznoi sete este des admlnistrattve au aprijlntt pe muncitori şl la im avlnt general De extinderea expe conducătorul tuturor vtctoriQor noaste» nele întreprinderi. Operaţlunee turnării s-a executat tn
tinat îmbuibării unul pumn de exploata tehnteJenl să-şl ducă la îndeplinire anga- rienţei înaintate au sarcina să se ocupe Trebuie combătută acea tendinţă care
tori. gaj amantele luata, comitetele de întreprinderi O atenţie deo — să ne tnoîm angajamentele to Intrece- mal dăinuie to unde întreprinderi, de a cele mai bune eondlţlunl ;l după reco
La capătul celor 10 ani de muncă şl sefcttă trebuie să l se acorde întrecerii ne, să facem din întrecerea socrite Lâ o se declara fruntaşii in Întrecerea sorta- mandările specialiştilor turnători Execu
Din rlndul oropsiţilor vieţii de odi
vtaţâ nouă. fie<tare om aJ muncii ntngtit socialiste pe profesiuni, pentru titlul de metodă permanentă de lucru, llch'.dînd cu Lirtă şt fruntaşii to producţie pe baze
nioară s-ou ridicat mii de cadre de con tarea cilindrului a reuşit complect.
Îşi anaBzoază poJiblhtâtlle de a da şi pe „cel mal bun" Această nouă formă d# caraoterul de campanie al Întrecerii. simplului criteriu că au depăşiri mari de
ducere, mii, zeci de mii de minuktori ai PROTOPOPESCU MIRCEA
viitor patriei Iubite toi ce au el mal bun Întrecere a dat minunate rezultate În Conducerile tehnleo-admlnlslratlve slnt norme, fără a se vedea $1 felul cum s-a
tehnicii noU care. alături de veobHe oadre
penlru construirea socialismului, pentru trecerea pa profesiuni organizată lâ oţe- obligate să asigure toata condiţiile pentru ţmut cont de calitatea produselor, redu tehnician. Atelierele CF R. Slmaria
tehnice au învăţat să stăplneaseă tehnica buna desfăşurare a întrecerii socialiste,
şl 4-0 revoluţioneze. Din rlndul trudito oa să raporteze din nou partidului: lăria Combinatului metalurgic „Gh. Gheor- cerea preţului de cost. realizarea unul
„Ne-am IndepOtntt angajamentele”, aşa ghlu-Dej” din Hunedoara a scos la Iveală IngriJIftdu-se din timp de procurarea şl chrfcl regim da economii, etc.
rilor flămlnzi şl zdrenţăroşi de odmloa transportarea la locurile de muncă a ma Abonaţi-vă
cum au raiportat cu prilejul celei de a cea mat bună echipă de oţaLart, cea con Poporul nostru muncitor a pornit do
ră au crescut fruntaşii întrecerii socialiste 10-a aniversări. Grăitoare în aomt sena dusă de llnărul prim-topitor Lâbuneţ Va teriilor prime şl materialelor, nu aşa cum acum to cri de aJ doilea deceniu de li
oa oţetarid Frurţu Petru Petro vini Alexan slnt angajamentele pe care şl le-e h»t ier, căra a realizat In cinstea zilei de 23 ae mai petrec lucrurile tn unele mine de bertate şi muncă paşnică creatoare Să Ia presa sovietică!
dru şi Costache V-asfle de la Hunedoara, tn numele brlgăMl sala tov. Haldu Iuliu August cel mal Înalt Indice — 6,08 tone fler şl cărbune In special, sau pe diferita permanetlzâm succesele noastre anterioa
mtl de fruntaşi al producţiei, aMe mri de miner de la Pelrtte. cărute I 3-a atribuit de oţel pe mp. vatră de cuptor, faţă de şantiere de construcţii, unde munrttorU ra şl să pornim cu însufleţire spre noi Ziarele şi revistele so
constructori ei minunatelor edificii oare de către partid şl guvern «Mul de Erou 4,80 cit ce angajase A realizat de ase repartizaţi efectiv producţiei Işl pierd oxe victorii 1 vietice popu arizeaza îna
schimbă azi faţa regiunilor, a ţării întregi al Muncii Socialiste. Această vestită bri menea economii de combustibil şl materii preţioasa procur1ndu-şt singuri cele ne Oameni al muncii din întreprinderile
întrecerea socialistă în cinstea zilei de 33 gadă de mm ari. la data de 21 decembrie prime In valoare de peste 48 000 lei Lo cesare. regiunii Hunedoara! întreceţJ-vă to a intatele metode sovietice
August s-a desfăşurat in întreprinderile 1934 va termina şl sarcinile de pten ale curile 2 şl 3 In Întrecerea pe profesiuni Pentru mobtitoarea oamenHor mimdl to obţine realizarea planurilor de producţie în agricultură a e colhoz-1
regiunii noastre sub seninul luptei pentru anului 1957. au fort ocupale de eohlpeîe prtm-topUort- întrecere, gazetele de perete au un rol la toţi Indtoil. Daţi mindreJ noastre pa nici or sovietici. I
sporirea producţiei de cărbune, oţel. fon Oameni oare se dăruiesc cu lotul mun lor Petrovlri Alexandru şl Costache Va- deosebit de educativ, propagandistic şl tril mal mult cărbune, oţal, fontă şl la
tă. lammate, produse de larg consum popu cii. stat mulţi in patria noastră. Aseme sile oare au obţinut de asemenea realizări organizatoric La gazetele de perete tre minate peste plan. Sporiţi producţia Abonamentele se pri-
lar, al oonslrurţiiJor de locuinţe muncitoreş nea oameni au crescut' şl a-au căJIt 1a remarcabile buie solicitaţi fruntaşii In Întrecere oare. bunurilor de larg consum, înălţaţi tot I mese la toate oficiile poş-!
ti şl ailor oISdkrl scolal-culturale. Oamenii lumina înţelepciunii partidului, au aJune sl întrecerea socialistă pe profesiuni se să serie despre experienţa şl realizările mal multe locuinţe muncitoreşti şl clădiri I tale prin factorii poştali |
mur..cil din întreprinderile regiunii au ra vadă efi munca nu mei este o oeirvdă, ol poate organlaa şl extinde nu numai în lor In producţie; de asemenea trebuie 9ocial-eu!turîde Luptaţi neîntrerupt pen şi difuzorii voluntari din I
porta! partidului că angajamentele luate o chestiune de glorie, de eroism. sectoarele cheie ale Combinatului meta atraşi activişti de partid şl sindicali pen tru făurirea bunăstării materiale şJ cul
nu los» îndeplinite, Iar în alte locuri Cei ce muncesc tn întreprinderile re lurgie de la Hunedoara — cum (‘.l-, pă tru a scrie despre atitudinea socialistă turale a poporului, muncitor, stăpînul tu întreprinderi şi instituţii.
chiar dep5$l:e, cum a fosî de prindă la giunii noastre lş! făuresc noi planuri, cate se mal întîmplă — d în frate sec (aţă de muncă, disciplina muncii, comba- turor bogăţiilor ţării I