Page 30 - 1954-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NV. 78

Din realizările marelui popor chinez în cei cinci ani Cluburile şi activitatea artistică sindicală
trebuie să sprijine întrecerea socialistă
de la proclamarea Republicii Populare Chineze întrecerea socialistă In cinstea Congre­ cesar ca biblioteca să organizeze .«.ueoxl!
sului partidului şl a zllai de 7 Noiembrie, Şi consfătuiri asupra cărţilor cu Caracter
care a cuprins în regiunea noastră mti şi tehnic, care să ajute direct pe muacltori
La 1 octombrie 1954, marele popor chinez — şi împreună cu el în­ Cei cinci ani care au trecut de atunci au arătat In /pod grăitor ma­
treaga omenire iubitoare de pace — sărbătoresc aniversarea a cinci ani de rea forţă vitală a Chinei democrat-populare. Sub conducerea gloriosului mit de muncitori, se desfăşoară aub semnul în producţia, să organizeze consultaţii in­
la cel mal măreţ eveniment din istoria Chinei: proclamarea Republicii Partid Comunist Chinez, poporul chinez realizează cu succes transformări ridicării neîntrerupta a calităţii şl cantită­ tre muncitori şi Ingineri, intre muncito­
ţii producţiei, sub semnul realizării unei oii
rii mal vlrstnlcl. cu o înaltă calificare, şi
Populare Chineze. , mai mari cantităţi da produse de larg Intre muncitorii tineri cu mai puţină ex­
In această zi, poporul de sute de milioane al Chinei trece In revis­ de importanţă istorică mondială. El a refăcut economia distrusă de război.
tă cu bucurie şl cu îndreptăţită mindrie patriotică succesele doblndlte In a lichidat feudalismul şl a păşit pe calea industrializării şi a dezvoltării consum, menite să ridice considerabil ni­ perienţă. artistică, organizată la un
velul de viaţă aj oamenilor muncii de la
Activitatea
cel cinci ani, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şl a Guvernului întregii economii, pe calea întăririi necontenite a marelui stat chinez,
Central Popular, In frunte cu tovarăşul Mao Ţze-dun. pe calea construirii socialismului, In interesul cauzei păcii şi securităţii oraşe şl sale înalt nivel, poate aduce, dacă este bine o-
Cu cinci ani In urmă,.poporul chinez a răsturnat clica ciankalşlstă şi In lupta pantru mărirea producţiei, rlenlatâ, o însemnată contribuţie in pro­
in lumea întreagă. pentru ridicarea nivelului de trai aj ce­ cesul de producţie Una dintre formele
a instaurat puterea poputară.
lor ce muncesc, o contribuţie Importantă cu cea mal puternlcâ eficacitate In rân­
poate şl trebuie să aducă munca cultu­ dul muncitorilor, care de altfel a fost ne­
Dezvoltarea construcţiilor de maşini rală de masă desfăşurată In întreprinderi glijată de comisiile culturale de masă ale
înainte de eliberare, tn China nu exis­ triad textile. Pentru dezvoltarea construc­ la colţurile roşii, in cluburi, biblioteci comitetelor de întreprindere, este activi­
tau mari uzine constructoare de maşini ţiilor de maşini, are o mare Importanţă etc tatea brigăzilor artistice de agitaţie.
întreprinderile şl atelierele existente In construirea şl lărgirea unor întreprinderi, îndrumate de către organizaţiile de Deşi există In multe întreprinderi po­
China se ocupau numai cu reparatul şl cum ar fl uzina de instrumente de pre­ partid, sindicatele vor trebui să sprijine sibilităţi suficienta de formare a brigă­
punerea la punct a uUSajuiui Importat cizia da măsurat şl da tăiat, uzina de a- desfăşurarea activităţii culturale din în­ zilor artistice de agitaţie, totuşi această
din ţările capitaliste. parate electrice şi motoare electrice din treprinderi. s-o orienteze In aşa Iei In­ latură a activităţii artistice a fost negli­
In decursul celor clnd ani care ou tre­ Hort>In. uzina da utilaj pentru «împre­ cit ea să devină un factor Important In jată, tredndu-se La alte forme de acti­
cut de la Instaurarea Republicii Populare soare din Mukden. şantierele navale din stimularea avântului creator al întrecerii vitate artistice care au întrecut posibi­
Chineze, seria revista „Şlştşouţa’’, volumul Uhan şl altele. roctalLste, In stimularea muncitorilor pen­ lităţile de Interpretare a artiştilor ama­
producţiei Întreprinderilor da stat şl mixte In 1833, uzinele aparţlnlnd Ministeru­ tru aplicarea şi extinderea calor mal a- tori. Aşa. de exemplu, echipa artistică a
aparţinînd Ministerului Nr. 1 a) cons­ vensate metode, pentru crearea de not şl ICS H e trecui la Interpretarea operetei
lui Nr, 1 al construcţiilor de maşini «l-au
trucţiilor de maşini a sporit de 12 ort importante Inovaţii, oare să aducă după „Vlnt de libertate", formind de asemeni
însuşit producţia a aproximativ 600 de sine creşterea şl Îmbunătăţirea produse­ un ansamblu de estradă a cărui reperto­
tn comparaţie eu 1949. In prezent, in Chi­
na există şaţpte mart urina constructoare noi tipuri de articole, care înainte nu lor. riu nu a fost controlat, prezentarea ră-
de utilaj modem pentru nevoile indus- s-au fabricat niciodată in China. In perioada actuală in activitatea cul­ mînlnd sub aşteptările publicului spec­
turală şl politică a sindicatelor va trebui tator.
Creşte numărul cadrelor pentru agricultură să stea ca un obiectiv de seamă asigura­ De asemeni In loc să ee treacă ta in­
rea dezbaterii proiectului Directivelor terpretarea unor ptaie uşor de realizat de
In diferite părţi ale Chinei au fost În­ Iul aoeate al eu Îmbunătăţit metodele de Congresului al ll-)ea al partidului cu pri­ artiştii amatori, uneori echipele de teatru
fiinţate numeroase centre de învăţămînt lucrare a pâmtniulul. In perioada comă- vire la dezvoltarea agriculturi! In urmă- Iau In repertoriu piese grele ce sînt greu
tehnleo-agricol, care ajută ţăranilor mun­ nării bumbacului, de pUdă. centrele din torn 2-3 ani. de pus tn scenă şt oer o pregătire artis­
citori sS-şJ îmbunătăţerocă metodele de provincia Hebei au învăţat P* ţărani oum înţelegerea acestui Important document tică superioară Aşa, apra exemplu, la
cultivare a pămintedul şi contribuie la să selecţioneze seminţele, cum să le ude de către muncitorii da La întreprinderi Orăgtle se pregăteşte o piesă de Oogol. La
dezvoltarea mişcării cooperatiste şl de a- şt să le semene La distanţa potrivită, să S.M.T şi G AS, va contribui la creşte- C. M. Hunedoara, pl«a „Crlrvgul de că­
Jutor reciproc ta sate. răsădească firele, să Îngrijească răsadu­ rea dragostei şl a elanului muncii aces­ lini” de Corneiciuc, la Teftluc piesa „Pen­
Un colţ al noului spital pentru copiii din Konton — R P. Chineză Pfoă la ştirul Ud anului trecui, existau rile etc. tora, la îndeplinirea eu succes a angaja­ tru fericirea poporului" de A Baranga
In Chtna peete 8 600 de centre de acest Un alt succes obţinut de aceste centre mentelor luate. şl N. Moraru, pleca oare slnt greu de
feL Anul acesta, numărul lor a crescut n constituie pregătirea de tehnicieni. Nu­ In regiunea noastră există multe comi­ realizat de artiştii amatori
Avtntul economic şi cultural al R. P. Chineze simţitor. Aridei, în China de nord-esl mai In provincia Ltaodun, da pildă, tn tete sindicala de întreprinderi care au tn- Activiştii culturali al sindicatelor tre­
numărul acestor centra a crescut da la prima jumătate a anUhii 1934 aceste cen­ lelea rolul muncii culturale de mas3, care buie să cunoască bine procesul de pro­
In întreaga Chină se desfăşoară mari mul din ce In de mal rapid al construirii 000, etto cxfcriau anul trecut, la 1.060 fi­ au contribuit afectiv La sprijinirea mun­ ducţie dla întreprinderea respectivă, să
lucrări de construcţie Se Înalţă nai ba­ unei puternice Industrii. nul acosta In provincia Anhuol au fost tre su pregătit peste 10.000 de tehnicieni citorilor aflaţi In întrecere; ta ridicarea cunoască realizările muncitorilor, a lrun-
raje gigantice, canale de Irigaţie, uzine, Străbătîod China treci prin oraşe Indu­ Înfiinţate anul aceste 68 centre noL calificaţi pentru grupurile de ajutor re­ conştiinţei acestora, ta formarea unei noi taşllor In producţie pe care sâ-i populari­
şosele, oaitiere de locuinţe, oraşe univer­ striale, cu imne gigantice. In toate în­ Datorită cunoştinţelor primita de ţă­ ciproc în muncă şt pentru cooperativele atitudini faţă da muncă, faţă de bunul zeze, ajutind pe cel rămaşi tn urmă să se
sitare, qpdtale, parcuri, şcoli. Pretutindeni treprinderile au fost create muncitorilor rani la aceste centre; In primăvara anu- agricoîe de produrţle , obştesc ridice la nivehil acestora
domneşte un puternic avlnt in muncă condiţii igienice astitel îneft munca si se La ohibul Combinatului metalurgic „Oh Fruntaşii In producte trebuie puşi să
Majoritatea oonstrucţlllar, chiar şl cele transforme lntr-o adevărată bucurie. "Mai multe mărfuri textile pentru populaţia Gheorghtu-Dej” — spre exemplu — In vorbească celorlalţi muncitori despre me­
mari. dnt terminate In 1-2 ani. Muncito­ Uriaşul combinat textil ,J)Jo DJan" din din provincia Sîciuon cadrul unui Jurnal vorbit, printre alte todele lor de muncă, să scrie la gazeta de
rii chinezi îşi însuşesc măiestria tehnici, HaneLJou a fost construit IntiMin timp re­ probleme, a fost pe larg discutată şt pro­ perete, să vorbească le staţia de radiofi-
bogata experienţa sovietică. cord de nouă luni. In prezent, această fa­ Anul acesta, populaţia din provincia cu 42 ta sută mal multe ţesături de bum­ blema inovaţiilor, a ultimelor noutăţi care despre modul cum au reuşit să-şi În­
Pe riul lundtabe, ta 110 tas nord-vest brică dl o producţie uriaşă de ţesături de Stctuan a primit de trei ori mal multe bac decât în 1931, Iar anul trecut — cu tehnice, Iar pentru aprofundarea celor deplinească Şl depăşească aarelnUe da
de Pekin, ee construieşte lacul de acumu­ dnopă. saci, tringhll şl lire de dnerpă Vâ­ mărfuri textile deoit In anul 1931. Pro­ 110 ta sută mai mult Cantitatea sporită discutate, au fost prezentate noile cărţi pian.
lare de Ia Guantln. Capriciosul riu, ale slele încăperi ale fabricii, Înzestrate ou vincia Stctuan este cea mal mare regiune de mărfuri textile vîndutâ anul aceste apărute In biblioteca clubului, tn legătură In toate manifestările rultural-artistice
cirul diferente în debitul de «pă stat şuta de maşini, curele de iransmt&ie şl producătoare de cerere din China. este o dovadă grăitoare a creşterii con­ ou această problemă trebuie să se reflecta problemele proce­
uriaşe — adlcl de < 000 m* pe secundă motoare, cu ventilatoare electr Lee aşeza­ In ultimii clţlva ani, locuitorii din a- tinue a puterii de cumpărare a popu­ la cadrul multor unităţi socialista pro­ sului de producţie, a calităţii şl cantităţii
dnd apele etnt mari, la afli rşl tul veri), şl te Ungă flecare muncitor, Instalaţlt pen­ ceariă provincie eu primit cantităţi toi laţiei chineze. Volumul viaxări lor va creş­ paganda tehnică prin conferinţe a ocupat produselor, a economiilor, a reducerii pre­
de 2,8 m s pe sec undi, primăvara, dnd tru condiţionarea aerului, iasă o puter­ mei meri de produse textile In amil 1962, te şl mal mult după strîngerea întregii un rol de seamă tn activitatea culturală. ţului de cost, a rebuturilor, a grijii (aţă
scad apele — pricinuia Inundaţii catas­ nică impresie asupra vizitatorului Urina întreprinderea chineză pentru comerţul recolte, care amu acesta va fl şi nul bună Astfel, de curînd La uzinele „Victoria” de maşini, ele.
trofale. 21dul barajului ere o lungime de are o creşă pentru copil, un staţionar cu cu fire şl ţesături de bumbac a vtndut deeîl ante trecut Câlan a fort ţinută conferinţa „Importanţe In gospodăriile agricole de stat, în sta­
290 metri, o lâţtme de 800 motrl u bază 80 de pateri, un oumeros personal medi­ reducerii preţului de cost" iar la gospodă­ ţiunile de maşini şl tractoare, muncii cul­
şl 10 metil sus, o înălţime de 45 metri, cal (opt medici şl 23 surorii ele. Pe Ungă Dezvoltarea cooperaţiei de credit ria agricolă da stat Calda de Jos „Folo­ turale trebuie să 1 se acorde mal multă
plus 22 metri adine imea temeliei sub pă- fabrică funcţionează o şcoală serată cu sirea rezervelor Interne pentru reducerea Importanţă. Muncitorii din ecesie unliăţt
mlnt Pentru construirea acestui zid a fast 40 clase paralele, o biblioteca bogată, e- Paralel cu dezvoltarea cooperaţiei de acordarea de credite şl peste 3 200 secţii preţului de cort în G.A.S.", etc trebuie ajutaţi In (otrecerea socialistă,
chlpe de baschet, voiel, un cerc muzical, producţie şl ajutor reciproc In muncă, tn pentru acordarea de credite de pe lingă
nevoie de peste 1.000.000 m* de material. Deşi, In general, ta cadrul cluburilor se trebuie ridicaţi la înălţimea înţelegerii'
un esaroblu de operă, colective de artişti satele chineze la o răspândire tot mal cooperativele de aprovizionare şl desfa­
Pentru a schimba cursul riuhU, ta înce­ duce activitate cultural-artistlcă. lotuşi măreţelor sarcini oe la revtn, La înţele­
amatori Aşa arată majoritatea Întreprin­ mare cooperaţia de credit cere Pentru efirşttul anului acesta sa
putul lucrărilor a fost construit un tunel In multe cazuri, aceasta nu este orientată gerea mal profundă a problemelor agro­
derilor Industriale din China. După cum relatează ziarul „Jemntovjl- prevede oa numărul de cooperative şl sec­
‘ cu o lungime de 493 metri şl un diametru în modul cel mal Just, In spre proble­ zootehnica, contribuind astfel la ridico-
Dar nici agricultura n-a rămas tn ur­ bfio", ta aflrşJtul prtmtdul semestru el fi­ ţii de credit eă ajungă la 100.000.
de fl metri A fost construit de asemenea nului curent, In China se numărau peste mele de producţie, în sprijinirea Întrece­ rea necontenită a producţiei agricole, la
un canal lung de 431 metri şi lat de peste mă. Reforma agrară a creat condiţKta In primul semestru al anului 1964, în ri! socialiste din cadru) întreprinderii. dezvoltarea creşterii animalelor.
pentru sporirea producţiei agricole, Pe 42 000 cooperative de credit (adică de 4.5 diferite regiuni ale ţării eu fost pregătiţi
20 metri. In feM acesta, riul lundlnh», De multe ori, bibliotecarii cluburilor du Folosind eu pricepere toate formele
care pricinuia pagube uriaşe popiAaţlel, baza liberului conslmţăznlnt, ţăranii 6-au ori mal multe dedt ta sârşitul anului in cadrul unor cursuri «pedale paste orientează muncitorii şt el înşişi nu-«l muncii culturale şl ertistioe comitetele de
trocul), aproximativ un număr egal de
a fost transformat Intr-o nesecată sursă încadrat In diferite forme de muncă In 700000 de lucrători In domeniul copera­ orientează activitatea înspre popularizarea întreprindere, din S M.T şl gospodăriile
de energie, folosită pentru Irigare Pen­ colectiv, care cuprind în prezent peste grupuri de ajutor reciproc In ce priveşte ţiei da credit. cărţilor ce tratează probleme tahntoe le­ agricole de stat. îndrumate de organiza­
tru reglarea cursului apelor, In decurs de 47.000 000 gospodării Un noi Important gate de procesul de producţie al Întreprin­ ţiile de partid, vor aduce un însemnat
trai ani ou (ost săpaţi 1 700 000 000 m* de In transformarea socialistă o agriculturii Deschiderea expoziţiei de arte grafice Ia Pekin derii respective aport la ridicarea nivelului de conştiinţă
pămlnt, edlcă do 23 de ori mal mult de- îl Joacă gospodăriile agricole de stat. In parcul Pelhal din Pekin s-a deschis ale celor mai cunoscuţi artişti progresişti Fără îndoială că sînt bine venlle şl re­ al oamenilor muncii, ţa creşterea avîntu-
cît la construcţia Canalului de Suez. Gospodăria agricolă de stat „DJan Hau’ 1 recent Expoziţia naţionali de arte grafice, cenziile asupra unor cărţi de literatură — lul întrecerii socialiste; la îndeplinirea cu
este situată in apropiere de Pekin. Ea c>0- din Europa au fost popularizate In Chine cum a organizat de exemplu, biblioteca succes a angajamentelor luate de oamenii
Paralel cu marile construcţii, in flecare oare prezintă pesta 200 lucrări ale ariei Arta chineză, bazată pe bogatele tradiţii
sedă 160 hectare de pămînt oara tn trecut din Ghelar asupra romanului „Mltrea Co­ muncii în cinstea celui de al IJ-lea Con­
ora) se construiesc numeroase cartiere de grafice, gravuri tn lemn şl litografii. Lu­ naţionale, a devenit o puternică armă a
aparţineau moşierilor. Gospodăria optică cori' sau seara literari închinată Iul Ma- gres al P.M.R. şd In cinstea zilei de
locuinţe, clădiri pentru deservirea nevoi­ crările ^jarţln unui număr de 86 artişti luptei revoluţionare pe tărlm cultural a
Învăţămintele agrob toiag ic* soviet xe. Re­ lccovscbl — dar, pa Ungă aoestea, e ne- 7 Noiembrie
lor culturale etc. Astfel, la nanj-vest de printre oare Ku luan $J LI Huo, maeştri poporului chinez. Expoziţie naţională de
coltele bogate obţinute In acest fel au e-
Pekin ee oontureozl măreţui ansamblu al gravurii în lemn Cea mai mare parte arte grafice, organizată pentru prima dată
rătat cit de mult poate să producă pă»
al noului oraş universitar Aci se cons­ a expoziţiei este consacrată gravurilor In de ta eliberare, prezintă un contrast evi­
mlotul Chinei atunci dnd La lucrarea Iul
truiesc in ritm rapid clădiri pentru nume­ lemn Inspirate din viaţa şi munca de zl dent Intre temele folosite în gravura de Sâ fie continuată activitatea echipelor artistice
se Îmbină dragostea de muncă a ţăranu­
roase Laboratoare, 6ecţU de cercetări ştiin­ cu zi in China nouă. Jumătate din aceste astăzi şi cel* folosite înainte de eliberare
lui chlnaz cu agrotehnica sovietică. CeJ de al treilea concurs al echipelor meni. echipele de dansuri din Peţelca ra­
ţifice, locuinţe, precum şl sălile de ours gravuri slnt policrome Noile teme reflectă bucuria, entuziasmul
Pentru prima dală In Istoria de căde­ artistica de amatori de la căminele cul­ ionul Alba, ToteşU, Păuclnaşti şl Răcbl-
ale Institutului de prelucrarea fontei şi ri) I a Chinei, ţăranud şi muncitorul chinez Tfehntca modernă a gravurii In lemn a şi dragostea de viaţă a poporului eliberat, turale. a cărui finală s-a încheiat în preaj­ tova raionul Haţeg, Valdei şl Mărtineştl
oţfilhdul, afle Institutelor de metalurgie, de fost promovată In China de Lu Şun, u- pa efind vechile lucrări reflectau mizeria,
au posibilitatea să se hrănească, să se îm­ ma zilei de 23 August e-c, a fost un pri­ raionul Orâşite şl multe altele din raio­
petrol Şl de aviaţie, ale Institutelor de brace omeneşte, aă se adape )a izvoarele nul dintre cel mai mari artişti ai Chinei. şomajul şl foametea de pe timpul regimu­ lej de trecere în rovLrtâ a forţelor artis­ nul Sebeş, Hunedoara şi Dla tşt măresc
geologie, de construcţii silvice, de cul­ Sub îndrumarea sa, gravurile In lemn lui dankeLşirt
cuHuril chineze tice ele poporului, o dovadă elocventă e treptat numărul membrilor şf (ac dese
turi firidă şl de medicină, afla Academiei Ttransporturde şl comerţul sîrrt In plm marelui talent, a rezervelor nesecate de schimburi de experienţă cu alte formaţii
da muzică, de arte frumoase şi de artă avlnt. Apele Chinei sini brăzdate de mii Spectacole pentru muncitorii ele pe şantierele comori şi bogăţii sufleteşti pe Care po­ Echşxa de dansuri din Peţelca, spre
dramatici, ala Politehnicii, alo Universi­ de vase. In marile porturi maritime anco­ de construcţie porul nostru le deţine. exampîu, a făoLd de curind o aşlne le gos­
tăţii populare din Pekin, ele Institutelor rează sute de vapoare sovietice, poloneze, In regiunea noastră, concursul artistic
Academiei de Ştiinţe a fi P Chineze, etc cehoslovace. Indiene, engleze, belgiene, In toamne aceasta, pentru cel 200 000 Cele 100 de spectacole includ opere din a cuprins ml! de tineri şl virstalei, a fă­ podăria agricola colectivă din Căpud unde
Rectoratul Institutului geologie va fi In­ franceze, suedeza, oflandeze ele. muncitori de pe diferitele şantiere dc Pekin, zece opere din diferite părţi ale cut să apară noi formaţii da cor, teatru. a prezentat tn faţa colectiviştilor o sultă
stalat Intr-un măreţ palat cu opt etaje Paralel cu transformările revoluţionare construcţie din capitala R. P Chineze — tării, teatru de dramă modernă, cântece Instrumente, a făcut ca noi forme de ma­ de dansuri dm repertoriul ob-1 aveau pre­
Numai clădirile Academiei de Ştiinţe o ce au loc tn economie Chinei Înfloresc Pekin şl din împrejurimile acestui oraş, populare şl numere de acrobaţie nifestare artistică să^şi găsească aplicare gătit Aceiaşi echipă s-a deplasat acasă 1*
R. P, Chineze vor ocupa o suprateţă de noua cultură şl artă populară Alături de sînt organizate o sută de spectacole de Dintre aceste spectacole, mal cunoscute oa repertoriul echipelor să se lărgească, să colectivistul fruntaş Şimon Andrei do Le
700000 m s . Se înalţă construcţii univer­ minunatei* monumente create de poporul tealru slut: „Ziua însorită", prezentată de Tea­ fie mal legat de specificul locului, iar in­ acelaşi gospodărie, unde tn cinstea aces­
tuia a prezentat de aseraml Jocuri de
sitare aproape In toate oraşele — la Ti- chinez de-a lungul veacurilor, au fost Peste 000 de actori, printre care cel trul popular de artă din Pekin, o piesă terpretarea să sa ridica La un nivel artis­ bilă.
anţzln. Şeahal, Kanton. Mantou. construite In ţară peste 2.400 palate şl oase mal bum cintăreţl de operă, participă La nouă sensă de cunoscutul dramaturg tic superior
Lucrările pentru construcţia de locu­ de cultură cu numeroase şi variate sec­ pregătirea acestor reprezentaţii Ei au fost T*lao iu. Muncitorii constructori vor vi­ Regiunea noastră nu a cunoscut pină Pe Ungă aceste multe formaţii artis­
inţa se desfăşoară cu aceeaşi amploare ţii, care contribuie la dezvoltarea cultu­ repartizaţi In 17 ansambluri de artişti ziona această plasă înainte ca ea să fie acum o aşa largă mişcare artistică de a- tice, oare au Inţalea că activitatea lor
trebuie continuată şl oă aa ou durează nu­
Astfel, de pDdă, intr-unui din role eîteva rală a maselor de milioane de oameni sJ profesionişti, intra care se numără an­ prezentată publicului, premiera urmând să matorL La faza comunală spre exemplu mai tn perioada concursului, slnt şl for­
cartiere no] de locuinţe muncitoreşti cre­ muncii. samblul Teatrului popular de artă din aibe loc de-abla tn octombrie Programu) au luat parte numai la echipele de oor maţii oare odată cu încheierea concursu­
ate le periferia oraşului Şanhai, au şl fost Se dezvoltă totodată arta dramatică Pekin, al Teatrului central experimental cuprinde de asemenea populara piesă peste 6000 de artişti amatori, iar la achl-
construite 717 cl&dirl. Lucrările pentru opera, muzica corală şl cliruL In China a) operei, o trupă de acrobaţi şl mane roase „Surorile"’, Inspirată din viaţa mundtoj- pde de joc peste 3000 Activitatea artis­ lui au socotit să-şl încheie 0 activitatea.
Aşa de exemplu corul căminului cultural
construcţia de locuinţe arată grija pe a fost creată o artă cinematografică pro­ ansambluri cunoscute de operă din Pekin reflor taxtiUste, precum şl o altă piesă tică a Început să fie înţeleasa la Justa
caro partidul şl guvernul o acordă con­ prie, care în decurs de patru ani o tur­ ilustrând lupta dusă de tinerele femei îm­ el valoare, nu ca un soop tn stoe, d oa din Bale de Crtş şl echipa de dansuri din
diţiilor de locuit pentru oamenii muncii nat 2S2 filme artistice şi documentare. şl din alte părţi ede ţării. potriva qprunărd feudale un mijloc, ca o ptrgbte care poate ajuta Riblţa raionul Brad, echipe de oor dla
din R P. Chineză. Cit de puternic con­ In şcolile elementare învaţă peste 33 concret la ridicarea nivelului materia) al Domsuş şl cea de dansuri din Tuştea ra­
trastează aceste condiţii CU cele dinainte mRloane de elevi. Parale] cu aceasta, se oamenilor muncii, la vindecarea unor ra­ ionul Haţeg, echipa de cor din Aurel
de elfterare 1 Există numeroşi oameni ai desfăşoară o muncă Intensă pentru lichi­ cile. la progresul societăţii. Vlaicu, «te-, după terminarea concursuitf
muncii din China care au pentru prima darea analfabetismului Astfel, 1a sfirşJ- Cu prilejul acestui concurs, s-au ridicai au încăput să se destrame, Iar activita­
oară posibilitatea' să locuiască In condi­ tul anului ttnecut, in şcolile pentru mun­ din regiunea noastră echipe da cor şi dan­ tea să moară odată cu aceasta.
ţii meneşti. citori şl funcţionari au învăţat aproxi­ suri care au făcut ou cinste faţă în finala In faţa noastră stau tn prezent două
Totodată, m nofle cartiere se constru­ mativ trei milioane de persoane In 1932. Ce s-a desfăşurat la Bucureşti mari evenimente: Congresul al Il-lea al
iesc o oerie da clădiri pentru deservirea şcolile săteşti de Iarnă au fost frecven­ Activitatea artistică, oe a devenit o P-M-R. şl sărbătoarea zilei de 7 Noiem­
nevoilor social-culturale şl sanitare. Ast­ tate de 42 milioane persoane. Iar tn pre­ mişcare de masă tn regiunea noastră, tre­ brie. Echipele artistice din regiunea noa­
fel, de pildă, tn cartierul nou de ta peri­ zent cursurile pentru ţărani sini frec­ buia continuată Est« greşit înţeles fap­ stră trebuia eă se pregătească temeinic
feria oraşului Sanhel au fost construite ventate de 27 milioane persoane. tul că numai lo perioada unor concursuri pentru * tntimplna cu cinste aceste două
şt dale în folosinţă patru şcoli elemen­ In şcolile medii au învăţat anul acesta trebuie să existe activitate artistică. Că­ sărbători In cadrul decadei eîntecului ei
tare, două grădiniţe de copii cu o capa­ peste 3 280 000 elevi. In cele 201 IrvsUtu- minele culturale; oasele da cultură raio­ a dansului sovietic ce se va desfăşura în­
citate de peste 000 locuri, o mare casă ţII de învăţăm!ni superior studiază peste nale. colţurile roşii, vor trebui să dez­ tre 16-20 octombrie a<-, echipai* artistica
de cultură, terminate In decurs de nu­ 220 000 de studenţi. volte neîncetat activitatea artistică, aă ri­ vor avea prilejul să dovedească măiestria
In China, oarohrea sănătăţii şl cultura dice conţinutul de Idei al acostata, s-o lege Ier. dragostea faţă de arta sovietică, faţă
mai doi ani. Se-prevede construirea unui
fizică se dezvoltă tnlr-un ritm fără pre­ de problemele practice ale construirii eo- da mărite comori culturala şl artistice
spital, a trei băi publice, trei pieţe pentru
desfacerea legumelor, opt centre de a- cedent In ultimii ani. tn Întreaga ţară clalirtmilui In patria noastră Este demn ale popoarelor sovietice
provdzlanare cu apă caldă, o clădire pen­ s-a desfăşurat o largă campanie de îm- da urmat In această privinţă exemplul Munca artistică cu trebuie să înceteze:
tru poştă, una pentru filialele Băncii de bunănţire a oondiţiDor Igienice şl sanitare echipelor de cor din Streinţ, Berghln, To­ ea trebuie continuată şl dezvoltată Citi­
Staţ precum şi numeroase magazine Toate acesta realizări au fost posIbGe tal, raionul Alba, Bertholot, Cimeştt, ra­ torii artistici şl recitatorii trebuie sâ*şl
Cartierul «sale legat de centru) oraşului datorită folosirii experienţei şl ajutorului ionul Haţeg, Rcroos raionul Orăşlte, Pelreşh, perfecţioneze mereu propriile lor mijloa­
prin linii de autobuse sevietie, : datorită conducerii înţelepte dr Poiana. 1 Pianul de Jos, raionul Sebeş, oare, ce da exprimare, dirijorii corurilor să ri-
după terminarea oelul de al treilea con­ dioa nivelul artistic a! Interpretăm. Iar
Ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice in către ParliOul' Comunist Chinez, datoria
curs artistic, tsl continuă cu surces acti­ directorii de cămine culturale să lupte
maşini, utilaje, planuri preleele, docu­ muncii dirze, sistematice ş-i pline de or, vitatea, preztftilnd publicului sătesc pro­ pentru a atrage In activitatea artistică
mentaţie tehnică, specialişti, asigură rit luzhism prp:niUii chinez. grama din ce in ce mal bogota. De ase- dt mal mulţi tineri «ă vfrrtuilcL-----------------------