Page 31 - 1954-09

Nr 78 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Materiale pentru Congresul al II-lea al partidului Pe marginea lucrărilor celei de a lll*a sesiuni
a Statului popular regional
însuşirea bazelor marxism-leninismului — obligaţia Duminică 26 septembrie ta sala festivă 0 alte lucruri asemănătoare, reaM2Lfidu-0 rocratice da intimidarea cetăţenilor. Ca­
a Sfatului popular regional a avut Loc Io eoest fel pionul global, dar nu 0 pe zuri ou eoestea 8-au petrecut ta comuna
fiecărui membru de partid , Juccrârile cellei de a treia eertual a sfătuita sortimente. Hărău-Hia 0 Vtaţul de Jo^Aăba
popular regional unde au fort discutate Tovarăşii dto conducerea un01 între­ După prezentarea rapoartelor, a-^u în­
Xb proiectul Statutului modificat al a-atertal documentar pentru cercuri şl eiqprtmat dorinţa de o n Înscrie tS în­ probleme realizării pianului economic şl prinderi de Industria locală au pnvaac scria La cuvtat deputaţii Tov Fleţan Nl-
Partidului Muncitoresc Romîn e© arată cursuri, mal multa schimburi de experi­ văţământul de partid, recamandindu-le a aprovizionării oamenilor muncii pentru cu destulă răspundere bătălia pe cere tre­ ooLae, a arătat că rapoartele nu au fost
efi fleoara membru da partid este obligat enţă şl consultaţii. cursurile potrivite In această direcţie, ou ternă Legate strtas de Interes el a celor ce buia s-o dea ta acest sectar. Acest Lapt străbătute ta măsura cuvenită de spiri­
„a<J muncească necontenit pentru <j-;l tn- Ou toate rezultatele buna, In mustre muncit bine organizaţiile de bază de la muncesc, de creşterea oonttauâ a nivelu­ m dabureşte ta primul rtad secţiunii de In­ tul autocritic, că ta multe problem© nu
LC.CT. Alba Iulla, gospodăria agricolă lui de viaţă a acestora, ©oaste doui pro­ dustrie locală a Sfatului popular regio­ 6-a depus o autioemtă muncă pentru a-
euyt bazele marrjflm-teTttnlimului''. Oonsl- de propagandă am avut 0 Ucisuri Au fost
colectivă Ţelna 0 altele bleme au fost cu profunzime analizate nal, ta fruntea căruia ee găseşte tovară­ nollzerea posibilităţilor de îndeplinire a
der ca ©coasta formulam este foart© Im­ organizaţii de bază oa cele dm Taluş, Tt- Totuşi in organiza rea învăţămiatulul atit de către rapoartele prezentate, dt şl şul Gheorghdu, oue nu a desfăşurat la unor e&retad. EH a mai scos Ia Iveală lipsa
portanta, deoarece educarea mandst-te- bru 0 Alba Iulie, ale căror birouri au de partid pe anul şoolar 1954-1954 în de către deputaţii care au luat cu vita tul unităţi un control continuu 0 sistematic. de aoond ta fire secţiunea pian cu secţiu­
nlnlstfi a membrlflor de partid este o pro- încadrat anul trocul cursanţii In mod bi­ munca comitetului nostru de partid mal la discuţii O vină serioasă poarta aici 0 tovarăşul nea buget, fapt oare atrage după 9Ine
blemA vitei! pentru partid. Ba «sigura rocratic „din oficiu", f&râ eă ducă muzică persista lipsuri Primul report, privind problema reali­ Şuluţlu Alexandru, oara răspund© dta uaeâe planificări ce mal apoi nu pot fi
Din cauză că ou ani îndrumat Îndea­ zăm planului economic, a fost prezentat partea comitetului executiv el Sfatului susţinut© de fondurile necesara De ase­
înţelegerea hoUrlriiar şi a poli Ud! parti­ de convingere ou membrii de partid, în
juns organizaţiile de bază oare şi anul de către tov. Suiluţlu Alexandru popular regional de munca acestei sec­ menea, a subliniat faptul efl nu se acordă
dului nostru şi totodată ridică capacita­ sensul ca el să Inţajeagâ câ ridicarea ni­
trecut eu mund/t mal slab ta această di­ Pornind de le o amănunţiLă cunoaştere ţiuni, şl care, ta loc să desfăşoare o mun­ o atenţie mai mare achiziţionării de mur©
tea şl hotirtrea membrii or de partid de velului politic şi ideologic este îndatori­ recţie, se observă o tendinţă de micşo­ o realităţii, raportul a scos ta evidenţă că de îndrumare efectivă, a lăsat lucru­ Start numeroasa oazun cîrud cetăţenii a*
a tadepUna sarnnUt trasate de către or­ rea statutară a fiecărui membru de par­ rare faţă Z« anul trecut a numărului de un şli Întreg de realizări cu care oame­ rile să se desfăşoare de la sine dumă mure, dar nu 9u ta oa 1© depozita,
ganizaţia da partid. tid Dta aceasta cauză, la multe cursuri, membri de partid care s-au înscris în nii muncii din regiune© noastră pe drept Oeuplndu-ee de problema construcţiilor, deoarece cooperaţia nu t-a Îngrijit a le
carouri 0 cursuri De pildă, biroul orga­ pune la Indemlnă butoaie.
Inbrucfft candidaţii de partid au ace­ frecvenţa în timpul anului e fost scăzută. cu vin t e© pot roind fi. raportul fi remarcat o gravă lipsă de exi­
nizaţiei de bază de ta Depoul CTR Tfeiuş, a Ln cu vin tul săru. tovarâşufl deputat Da-
leaşi Îndatoriri ca şl membrii da partid, Au fost şl unt) propagandişti oa Ohl- Înţeles greşit instrucţiunile cu privire la In lumina hotărirzlor plenarei lărgite a genţă ta ceea ce priveşte urmărirea în­ mlian Mătoedia, a scoa la iveală o seamă
propun ce formularea in proiectul de sta­ dudeanu I-, Qlte&nu R. 0 alţii, oare nu CC al P.MR. din 19-M august şi a sar­ deaproape a calităţii lucrărilor executate, da lipsuri ta ceea ce priveşte aprovizio­
încadrarea ta tavăţâmintu) de partid a cinilor trasate de către coa de a doua se­ care ta unele cazuri lasă da dorit Sem­
tut privind Înrudirea marxtcann-Jenmlsnu- s-eu simţit răspunzători faţă de această narea ou lemne pentru iarnă, construirea
membrilor de partid pe bana liberului siune a Sfatului popular regional, comi­ nificativ ta această direcţie este cazul
lud de către membrii de partid să se sarcină. Lor du li 3-Q mai acordat In fi­ tetul executiv a Sfatului populai regional, unor şcoli 0 altele El a arătat că ta ra­
conslmţâmlnt, 0 a selecţionat din 100 şcolii de 2 ani dta PetriHa, unde LucrămLe
completare tn iedul următor: ,.Plecare nul acesta sarcina de cinste de a fi pro­ e luat o serie de mâi un rnenlle să con­ — deşi terminate — stat de calitate slabă; ionul Sebeş stat lemn© din belşug, dar
membn de partid, numai 24 pentru cursu­ din mum drumurilor ncoocrespuozătoara,
membru şl candidat de partid este obli­ pagandişti tribuie simţitor ta mărirea volumului cir­ tencuielii© au crăpat şi 6-au desprins de
rile noului an şcolar Asemenea lipsuri se culaţiei mărfurilor din comerţul de «ut pe tavan, Lar binalele şl lucrările de tlm- transportarea lor ee feoe foarte greu sau
gat *ă muncească necontenit pentru e-ţi Pe baza experienţei anilor trecuţi, Co­
manifestă 0 ta alte organizaţii de bază şi să asigure ta parte materialele de con­ plArie fiind executat© din lemn verde au se face de loc.
ridica nivelul de Conştiinţă pentru a-Şl mitetul raional de partid Alba a luai din
din raion De asemeni, este redus numă­ strucţia pentru nevoile loe»le. Datorită a-au deformat devenind astfel ta parte Refertadu-se la felul oum e-a pornit
bazele marxlsm-Jeninismuiul”. ti mp măsurile pentru pregătirea mai te­ acestui fapt, a luat o mal mare dezvol­ necareapunzâtoare. Lipsuri ca acestea se construirea şcoîlll ©Lamentare da 3 ani t)in
rul candidaţilor cuprinşi în cercuri şl
Comitatul raional de partid Albe, a a- meinică a anului şcolar 1954-195 cursuri. tare ramura alimentară, Infiinţtoduae noi datorase pasivităţii directorului trustului Dala Rorrdnâ. el a arătat că Locul alea pe
oandat o Importanţă deosebita Sav&ţămîn- Au fost recrutaţi ou ottova luni tn urmă unităţi productive 0 consaUdindu-se celle de construcţii locale care nu a controlat o ceartă este nepotrivit. Întrucât ea con­
Pentru lichidarea Upsurlioi este nece­ sumă mullt ciment Tehnicienii oare au
ttaui de partid In aoeasta muncă, aim un număr d© 2î noi propagandişti dintre existente. Valoarea produselor aikmentaire şl nu a firea La răspundere tehnicienii 0
sar ca ta sourt ta timp « a mai rămas realizate in ultima perioadă de timp, re­ şefii de şantier. ales adert loc, au dat dovadă de neprice­
reuşit &3 îmbunătăţim calitatea lnvăţă- cursanţii cel mal buni din anul trecut
până la deschiderea noului an şodtar. să prezintă o creştere de 60% fti|â de peri­ Oel de al doilea raport, cu privire la pere. Tov. Damlan a cerut să se te mă­
mîntiulul şl si oVem o frecvenţi mal bună Pentru a asigura fimoţlonarea Snvăţămin- dăm ajutor mal rotat organizaţiilor de oade corespunzătoare a anului trecut. Ra­ măsurile luate de comitetul executiv al suri pentru îndreptarea aoastor lipsuri. Io
ce In alţj ani Pentru instruirea mai te­ tu)ul de partid la un nivel mai Înalt, pe mura metalurgică a luat de asemenea o Sfatului popular regional pentru aprovi­ legătură cu transportul lemnelor, el a pro­
bezâ rimase In urmă ta vederea măririi
meinică a propagandiştilor, ou scopul de bare hotărrîri; biroului raional de partid, dezvoltare mal mare, mărind cantitatea zionarea de iarnă, a fost prezentat de că­ pus să se La măsuri urgente de reparare
numfirului da membn de partid 0 © can­
a ridica combativitatea lecţiilor şt discu­ activul d© propagandişti e fost completat bunurilor de larg consum produse de in­ tre tovarăşul Enâjescu Octevten s tuturor drumurilor.
didaţilor cuprinşi ta cercuri 0 cursuri dustria locală Realizări de seamă au fort S-ou mal Înscria la cuvtat tovarăşii
ţiilor, şl ou scopul de e«d ajuta să lege cu unii lucrători de partid din cel axa! De asemeni, pentru îmbunătăţirea cali­ înregistrate 0 ta munca de întreţinere a Dta raport, a rezultat ci ta această di­ msseu Ion. Cojoearu Ion, Mooaau Ian.
problemele teoretice cu practica de toate bine pregătiţi. Pregătirea lor se face de recţie comitetul executiv a Sfatului popu­
tăţii stadiului marxism-leninismului va păşunilor, de lărgire a bazei furajere, con­ lar regional s-a preocupat de sporirea pro- Mana Tordache, Haidu Ladislau şl alţii.
zilele, pe Ungă seminarul© permanente, către cabinetul de partid, iar o mare trebui ca in viitor si studiem mai temei­ diţie principală de mărirea şeptolului de duoţlei de culturi de legume şi zarzava­ Dm discuţiile purtate, au reeşlt o se­
a-au ţinut referate de către activişti cu parte dintre ei au fost pregătiţi 1a cursu­ animale. De asemenea, ta p&artrta.ţute de turi Pnn măsurile pe oare acesta le-a rie de probleme Importante, menite să
nic experienţa bună acumulată ds cei mal
munci de răspundere pe terna Întăririi a- rile de zace de organizate de către co­ bunii propagandişti şi să o extindem ta pomi fructiferi s-a obţinut o depăşire de luat, ajutat şi îndrumat îr\ permanenţă de contribuie La orientarea sesiunii şl a mun­
29%.
cii de viitor a comitetului executiv spre
lianţei dintre olasa muncitoare şl ţărăni­ mitetul regional de partid. către comitetul, regional de partid, a reu­
toate organizaţiile din raion, ta vederea în e&drta planului de Investiţii a fost problemele cele mal Important©
mea muncitoare, precum şl referate cu ca­ In vederea înscrierii cursanţilor la în- şit ftă obţină rezultate pozitive In ceea oe
ridicării conştiinţei Celor ce studiază, la prevăzută construirea de no) localuri pen­ priveşte buna aprovizionare a oamenilor Aşa de pildă, deputaţii au arătzt câ
racter ©srorootehruc legate d© specificul văţămintul de partid, birourile organiza­ tru şcoli, cămine oul turele, spinala 0 alte sint unele secţiuni cum • de psldi oea
nivelul sanclnflor perfidului muncii AstfeL au fost distribuite loturi
raionului nostru S-au mal ţinut refere ta ţiilor de bază au fost ajutate de către construcţii sortaJ-culturale. Îndeplinirea individuale pentru cultivarea de legume şl comerciali care nu lucrează desfiid de o-
GL1GA EMIL peretiv. Datorită muncii lipsite de adtn-
de acesi fel şl cu oarectar metodologic comisia raională de selecţionare, oare a sarcinilor ta această direcţie a fort urmă­ zarzavaturi la un mare număr de familii
secretai al comitetului de partid cime pe car* angajaţii acestei secţiuni au
De asemeni, s-o organizat o expoziţie ou verificat cunoştinţele tovarăşilor ce şl-au al raionului Alba rită În majoritatea raioanelor cu răspun­ de munci ton şl funcţionari Pentru buna
dere, fapt pentru oare din cele 19 şcoli ?provudooare a populaţiei, a fost extinsă desfăşurat-o, au lipsit dta comerţ o sene
prevăzute, sint ta construcţia li tai dm reţeaua oamerţul/ui de stat ta centrele de articole necesare conservării de legume
cele 13 cămine culturale eîte Be stabilise muncitoreşti şi e comerţului cooperatist şl zarzavaturi.
Candidatul de partid Din scrisorile | In plan, a au 0 Intrai ta funcţiune. A ta toate comunele 0 ta majoritatea din Faţă de această situaţie, secţia comer-
fost efectuat apoi un însemnat număr de satele noastre, Lnlesrundu-se ta acest fel aialâ a rămas pasivi, tovarăşul Foro Nl-
Studiind proiectul Statutului modificat Prin exemplul personal, membrii de sosite la redacţie construcţii ta domanita sanitar, nemai vor­ achiziţionarea produselor şl schimbului de colee s-a pierdut In diferite probleme, ne-
al PartrduOul Munci tar ase Romin. mi-am partid ajută candidaţii, să fie pdldă de * * I bind de o sari© de unităţi economica şl mărfuri Intre oraş şl sat vâalnd Importanţa doosebitâ a aprovifib-
dat seama de sarcinile mari ce-mi stau dlaciţkllnă şi aă se străduiască să ducă la social-culturale care au fost reutiLate 0 §i ta acest sector Insă. ©u fort Înregis­ nărll oamenilor muncii cu produse de a-
In taţă In legătură cu pregătirea mea îndeplinire sarcinile trasate de organiza­ Propuneri la proiectul Statutu­ dotate ou mijloace de transport trate Lipsuri, împotriva cărora va trebui cest fel, mărunte in aparenţă, dai extrem
pentru^ intra in rfndunle membrilor de ţie. Eu personal am înv&ţat şi învăţ de lui modificat al partidului Ocugrtndu-se de rezultatele bune care cu tărie de luptat de necesare
partid Iml dau seama câ, pentru a deveni ta comuniştii din cadrul aparatului raio­ au fost obţinute ta ceea ce priveşte reali­ Deputaţii au făcut o adîncâ analiză asu­
Astfel din cauză că gospodăriile anex©
un bun membru de partid, trebuie să nal U.T.M. unde muncesc. Tovarăşii Po- zarea planului economic, raportul a acos
Tovarăşul Sasu loan propune .ca la ar­ nu au fast controlate îndeajuns de către pra celor două probleme mari dezbătute
muncesc InLr-un fel dou, să pravesc tot­ lalc Vaslîe 0 FferJoaş loaa. m-au invăţat ta relief o serie de lipsuri dm care a re­
ticolul 2 ailnl&bul e. care araiă câ „.. Ati­ comitetul executiv unele întreprinderi au de seîiune, trăgînd condutU şi fâcind pro­
deauna munca In ansamblul ed, să Sprijin curo trebuie să procedez oa să pot mobl- zultat efi s-a făcut prea puţin "laţi
tudinea pasivă 0 formală a membrilor de luat terenuri peste pasibilltfipla lor de ex­ puneri de îmbunătăţirea lucrurilor. Ei au
loi ce este nou 0 înaintat şl să-ml ridic ltis tineretul sătesc le ac ţi un iile întreprin­ de posibilităţile existente ta regiunea noa­ ploatare. far alteia, dta cauza pro a si el gos­
necontenit nivelul de conştiinţă prin Însu­ se de partid şl guvern. Tot el m-au învă­ partid fiaţâ de botânirtfle partidului, slă­ stră. cunoscut fiind faptul efi există o se­ «ritat că ltpstmfie constatate se datorase
podăriri. au lăsat culturile neîngrijite e-
ti rea marxlsm-lemnismulul ţat că nu este suficient ca un activist beşte capacitatea de Lupţi a partidului şl rie de resurse laoale nefaloelt*, ce ai pu­ vttad mari pierderi la recoltă. Aşa e fost unei Insuficiente preocupări e comitetului
Consider că articol ud 18 al proiectului raional să transmită numai sarcinile şi împnedfccâ realizarea politicii sale", să se tea contribui în mod serios la Întărirea cărnii la gospodăria anexă de La Mintia executiv a Sfiatului popular regional, unei
Statutului modificat el Partidului Munci­ directivele organizaţiilor de bază, cl aste adauge că - această atitudine este incom­ economică a totraprinderilor 0 a valori­ raionul Uie. la cea de La Oanda de Jos insuficiente sl&ruinţe din partee acestuia
toresc Romin in care se stabileşte pre­ necesar să studieze specificul fiecărei or­ patibilă cu rănztaeraa lor ta rtndunle ficării ta cantităţi roai roari a unor pro­ raionul Alba Lipsuri serioase s-au făcut îo rezolvarea sarcinilor ce l-eu SUt ta
lungirea stagiului de candidat, ©sta bine ganizaţii de ba2ă. să dea sfaturi 0 aâ e-
venit Aceasta, pe de o parte dă posibili­ lute personal ta punerea lor In practică partidului duse. Raportind realizările celor ă luni din simţit* 0 ta sectorul OCX Aorozar Deşi faţă OomltotuJ executiv nu a awt o pri­
tatea candidaţilor să cunoască mal lenei - Lucrtnd artfel, am obţinut rezultate mult Tovarăşul Globaru Gbeorghe propune ca anul acesta, la aceiaşi perioadă o «nudul Hotărârea Consiliului de Miniştri cti pri­ vire de ansamblu asupra problemelor,
nlc programul şi Statutul partidului, iar mai bone în muncă- al doilea alintat din articolul 1. care a- trecut darea de seamfi a subliniat efi pro­ vire Ls corn trac Lăn şl achiziţii prevede, o scăpînd ta acest tel dta atenţia sa unele
pe de altă parte dă posibilitatea organi­ In legătură cu drepturile oe stat pre­ rată eS .......Cel care exploatează munca al­ ducţia globaflfi nu a crescut de cît ta ra­ serie de avantaja pentru e cointeresa pe varlgl extrem da Importante.
zaţiilor de bază să cunoască mal bine ca­ văzute pentru flecare membru de partid, tora nu pol fi membri al Partidului port de 2%. Această creştere extrem de cultivatori ta Încheierea de contracte. ■- La sftr0tu3 sesiunii, pe marginea sar­
lităţile candidaţilor. eu propun ca articolul 3 al proiectului
Proiectul Statutului mei prevede, că dacă Statutului modificat al P.MR să fie com­ Muncitoresc Romin". să se bacă următoa­ minimă, dovedeşte că unele întreprinderi ceste avantaje nu eu fost în suficiente cinilor Izvorite dta cele două rapoarte,
în termenul prevăzut, candidatul nu o pletat In felul urmâtor: „Fiecare membru rea formulare ; Om oare au exploatai seu nu au ţinut seama de sarcinile noi 0 deo­ măstzrâ popularizate ta rlndul cultivato­ dt 0 dta discuţiile purtate, s-a votat un
reuşii să se ridice )a nivelul sarcinilor de partid 0 candidat de partid, are drep­ exploatează munca altora nu pot fl mem­ sebit de importante oe stau ta faţa in­ rilor. lar unităţile comerciale nu 0-au oa- pzotect de hotărî ri In lumina cărora de­
ce revin membrilor de partid atunci sta­ tul să ceară sS partncqpe personal In toate bri ai Partidului Muncitoresc Român dustriei locale ta perioada actuală La tlsfiout obhgieţumile faţă de contractanţi putaţii L0 vor doalâşura activitatea In po­
giul poate 6 prelungit de orgianlzaţia de caauriUe In care urmează a re lua o ho- Tovanăşta To talan Gheorghe propune unele dm ele, există tendinţa de e nu se ri o&da următoare.
bază cu cel mult un an Dle nu au pus La todemina acestora ma­
Fârerea mea este că prelungire© sta­ tirlre ou pnvme ta activitatea eau pur­ ca la articolul 2. aliniatul h ..„Gîfiulrea urmări realizarea planului pe sortimente, terialul lemnos necesar răsadniţelor, nu Problemele Importante discutate de oea
giului! de candidat, este o prevedere bună. tarea •lui". criticii aduce daune grave intereselor cl dimpotrivă, de producere de bun un şi i-au aprovizionat cu Îngrăşăminte chimi­ He a toate sesiune a Sfatului populai re­
întrudl vo duce La ridicarea )a un rnvel Propun această completare, lotru cit partidului, poporului 0 statului 0 este produse cu valoare mare. In detrimentul ce, lar seminţele necesare au fost puse la gional analira profundă oe a fost făcută
mat malt al calităţii membrilor de portul cred câ va contribui ta creşterea simţu­ Inadmisibilă ta activitate© unui membru bunurilor ou valoare miră dar extrem de dispoziţie cu tatîrsiere Urui dintre achi­ cu această ooarie, hotăririla chibzuit© oe
In perioada dt fac stagiul, candidaţii soltdtate de rmsa consumatorilor.. Aşa au fost luate, au dovedit odatfl mai mult
eu posibilitatea să înveţe de la membrii lui de răspundere al candidaţilor 0 la de partid”, să fie completat ta felul ur­ zitorii unităţilor contractante, ta loc aă
de partid foarte mult. pentru a deveni întărirea democraţiei Interne de partid mător : Cel care Împiedică folosirea criti­ este întreprinderea „Uie Ptatilie" din Hu­ ducă o muncă politică susţinută 0 siste­ grija cu care afl©0! poporului se tatare-
demni de a purta înaltul titlu de membru MOISE MARCEL cii vor fl sancţionaţi pină ta excluderea nedoara. oare, ta loc să producă bunuri ali­ matică în rindU'l oul Uva fiori lor pentru în­ fioazâ de nevoile celor ce muncesc
de partid candidat de partid — Haţeg lor din partid. mentare, produce piatră pentru oonatruoţii cheierea de contracte, folosesc metode bi­ V. DAN
In cadrul dezbaterii proiectului de Sta­ cale, al şedinţelor da producţie, al sesiu­ toare de partid, taolusiv Comitetului Cen­
tut au fost semnalate cazuri revoltătoare nilor sfaturilor populare, al dărilor d« tral al partidului, neajunsurile şl lipsu­
Să dezvoltăm autocritica şi critica de jos! de înăbuşire s criticii de Jos de răzbunare 9eamâ ale deputaţilor In faţa ilegâtorilor, rile ta muncă, fără a ţine «eama de per­
pentru critică In „Sctnteia” nr 301S s-a lo presă — îndeosebi pe calea scrisorilor soana. Trebuie aă te înţeleagă limpede că
arătat, ta oadrul Materialelor pentru Con­ corespondenţii or voluntari nici un organ de partid 0 de stal n-are
Una dm trăsăturii© caracteristice ale exprimi saiisfacţte pentru faptul că pro- de fapte care sâ dovedească hotărlrea gres, cum V. PantQ2l. director adjunct al Critica de Jos are o însemnătate uriaşă dreptul să înlemcâ unul membru de par­
partidului clasei muncitoare constă ta lecţul de Statul subliniază cu deosebită membrului sîu organului de partid de 9 Trestului 5 petrolifer TJrgovlşte, 0 T Bre- pentru construirea socialismului. Una etic tid de ■ semnala organelor conducătoare
marea Însemnătate pe care o acordă lar­ putere sarcina dezvoltării autocriticii şl înlătura lipsurile zearvu. directorul Oficiului gaze 0 oom- cind vreo 1©—12 tovarăşi cu munci de lipsurile Este nacesar să Le combătute
gii desfăşurări a criticu $1 autocriticii cnticu de jos. El condamnă ou A3prune Acoperirea lrpsunlcr, auto mu) turnire 9 presoare au dealănţuit o adevărată pri­ conducere se uită şl obseivâ lapsunle dtr. cu boi&rir© pretenţiile unor conducători
Partidul nostru este puternic pentru că actele de înăbuşire a criticii şi ameţeala de pe urma succeselor sint goană împotriva color care „îndrăznesc” munca noastră şi alta, cind. pe lingă ei de întreprinderi 0 Instituţii de © controla
el nu se teme de critică, pentru eâ din cri­ Larga desfăşurare a autocriticii $1 cri­ stări de spirit nesănătoase eaie adorm si 1© critice lipsurile şi abuzurde. Tov. 1 se uită şl observă Lpsunle dm munca sezlsărde adresat© de corespondenţii vo­
tice deschisă a lipsurilor sal© soarbe ticii de jos este o parte componentă a vigilenţa comu/uştdor, înlesnind unelti­ Dumttreacu, de la uzina „t Mai" Ploeşti, noastră milioane de oameni al muncii, luntari organelor de presă, forurilor su­
energie pentru obţinerea de noi succese democraţiei interne de partid. Nimeni nu rile duşmanului de tilasS Proiectul de a semnalat, de asemenea ta cadrul Mate­ care scot la Iveală greşelile şi arat© căi­ perioara de partid. O asemene* „cenzură"
Îndeosebi după instaurarea puterii popu­ poate râpt membrului de partid dreptul Statut condamnă ou oea mal mare as­ rialelor pentru Congres, că şeful secţiei le de Îmbunătăţire Unul dm cele mai constituie o încălcare grosolană a drep­
lara, cind partidul nostru a devenii sin­ de a critica in adunările de partid pa prime asemenea siâri de spirit mic-bur­ mecanică I de la uzina „1 Mal” Ftlooştl, mari merite ©le enlicu de jos este că ea turilor membrilor de partid ca şi a drep­
gurul partid de guvemlmimt, critica $1 orice membru de partid, indiferent de pos­ gheze şi cere membrilor de partid aâ le D Dragonurescu. membru de partid, a permite si fie observate la timp lipsurile, turilor cetăţeneşti garantate de Consti­
autocritica xepraztaîâ una din cale mei tul pe oare-J ocupă, de a-şi apune părerea combată, ta orice domeniu 9-ar manifesta cerut Concedierea unui tovarăş car* l-a îâ fie prevăzute greutăţile, să fia folosită tuţie.
flnsemnate lorţe ale dezvoltării ţăni noas­ în presa de partid cu privire 1© proble­ O ttraemn&tiete cu totul deosebLU pen­ criticat ta adunare© organizaţiei de bază uriaş© experienţă şi înţelepciune a ma­ Ar L greşit să se craadâ că autocritica
tre spre socialism. mele politicii partidului ; totodată, el este tru dezvoltarea criticii de jos ere înda­ Zadarnic se bat cu pumnii tn piept unii selor, pentru iodepbrurea sarcinilor con­ şl critica de Jos re pot dezvolta de la sine.
Tocmai de aceea are o deosebită în­ obligat să folosească ta întreaga sa ac­ torirea membrilor de partid de e lupta sugrumători al crttieil, proclantlndu-şi sus strucţiei eoczaliate Critica maselor, cri­ în mod spontan Pentru ea autocritica şi
semnătate principială faptul câ proiectul tivitate s> să stimuleze ln fapt autocriti­ fără cruţare împotriva încercărilor de gî- şl tare „devotamentul 1 ' faţă de partid. Cei tică făcută ta scopul dezvoltării cuce­ critica de jos să se deefăşoara tot mat
Sta tutuim modificai sal PM R prevede că ca 0 critica de Jos lulre a critico. Stat oazuri dnd membrii ee gîtuie crittca de Jos, indiferent de func­ ririlor poporului, este o mărturie vie larg. trebuia creai© asemenea condiţii In­
membrul de partid este obligat ,şâ folo- Pentru comunişti nu există nimic roti de partid, care Iau cuvântul tatr-o adu­ ţia© şa de mentale lor, lovesc de fa.pl tn ■ creşteni conştiinţei politice © oame­ cit toţi oamenii muncii cinstiţi sa poată
sţarcă in intreaga şa activitate şi să presus declt interesele partidului şi ele nare 0 încep să scoată la Iveală lipsurile, interesele partidului şi poporului Aseme­ nilor muncii, a unităţii de interese din­ critice cu curaj $1 fără teamă lipsurile
stimuleze in fapt autocritica şl critice de statului, care stat Identice cu interesele sdnt întrerupţi şi pe un ten d© Intimidare nea atitudini nu pot fi tolerate Sn activi­ tre parlid, guvern şl popor, o expr«le din muncă. înrit oricine aduce o critică
jos. si dezvăluie lipsurile şi greşelile dta vitale ale poporului. De aceea, comuniş­ li se cere să vorbească despre lipsurile tatea unul membru de partid a hoLfinini maselor de a sprijini regi­ sănătoasă să fie convins ci va găsi spri­
(muncă 0 si lupte pentru Lichidarea lor. tii se manifestă ca luptători de avangar­ proprii Unit activişti din fruntea orga­ Daunei© grave pe care gitullorii criticii mul daraoerat-popular. Critica de Jos jin din partea orgrnelor de partid şl de
să lupte împotriva tendinţelor de acope­ dă pe frontul lichidării lipsurilor »t nea­ nizaţiilor de partid, de stal sau econo­ le aduc cauzei partidului rezultă 51 din trebuie îndreptată, ta primuj rind, în sla^ lar lapsunle arătate vor fi înlătu­
rire a lipsurilor, împotriva mulţumirii junsurilor din diferite domenii de acti­ mice ascultă cu răbdare cnticlle aduse aceea eâ el îndepărtează de mase orga­ direcţia dezvăluirii şi combaterii birocra­ rate.
de sine 0 a ameţelii de pe urma succe­ vitate Cea mal mare pari© a adunărilor dai nu Iau nici o măsură practică de în­ nele de partid 0 da stat, înăbuşe Iniţia­ tismului, a proastei gospodăriri, a atitu­ In aeelaşi timp, trebuie să veghem tm-
selor tn muncă, să lupte hotărî! împotriva de dare de seamă şi alegeri ce eu avut dreptare- O asemenea atitudine însem­ tiva maselor, duc Ls menţinere© şl adin­ dinii Liră suflet faţă de nevoile maselor, potaiva oricăror încercări de denaturare
încercărilor da gitulre a criticii” loc ta organizaţiile de bază, a conferin­ nează ta fapt, dispreţ faţă de vatnt ei ne a lipsurilor existenta 1n diferite do­ in direcţia demascării hoţilor, sabotori­ a crlticlL Împotriva criticii duşmănoase
Proiectul de Statut pune ca o îndato­ ţelor raionale şi a conferinţelor regio­ faţă de greut&ţile pe care le tottaipioâ menii de -activitate, sd&bind eforturile par- lor, şperţarilor. a celor căzuţi sub In­ urmărind calomnierea 0 demoralizarea
rire din cele mai Importanta In faţa or- nale de partid (care mai sint ln cura de O altă formă de gîluire a criticii coastă tiduQui îndreptat© spre ridicarea nivelului fluenţa duşmanului do clasă şl a unelte­ osmenîlor cinstiţi a cadrelor devotate,
panlraţnlor de partid sarcina educării desfăşurare) au fost caracterizate prta- ln aceea câ unele organe de partid 0 de da trai el celor ce muncesc. lor acestuia. Critic© de Jos trebuie ajutată slăbirea partidului şi a statului dcmocrat-
comuniştilor în spiritul atitudinii neîm­ tr-un ascuţit spirit critic şi autocritic. stat nu răspund sau răspund formal )a Desfăşurarea largă, pe scară de macă. flă-şl Jndeplineacci rolul educativ in com­ popular.
păcat© faţă de Lipsuri, astfel câ fiecare înscrierea in proiectul de Statut a În­ sezisârille primite direct sau prin orga- a criticii şi autocriticii şi îndeosebi a cri­ baterea atitudinilor înapoiate faţă de Traducerea In fap! a cerinţelor înalte
comunici să devină conştient de faptul datoririi membrului de partid de 9 foliei oele de presă. ticii de jos, stimulează partirtpareB mase­ muncă, faţă de bunul obşteje şi îndepli­ pe car* proiectul de Statut modificat Je
efi nu are dreptul să asoundâ o stare d? şl stimula ln fapt autocritica 0 critica de Mai există din picate 0 manifestări lor de milioane I© lupta irrvpotnva feno­ nirea înda torizilor sociale ridică înaintea comuniştilor va duce la
lucruri neiatisfăcătoare. să privească cu jos este cu atit mei necesară, cu oh n-au grosolane, barbare, de răzbunare pentru menelor negative. Interesele regimului de Ridioind pe o treaptă mal înaltă răs­ citirea membrilor de partid, va spori ca­
nepăsare neajunsurile şi abaterile ce lo­ dispărut inc© nici pe departe atitudinile critică, de mutare dintr-un loc Intr-oltul, mocrat-popular, cere se ooate consolida punderea comuniştilor ca oarreni de sloi, pacitatea tor de e tndspliol cu cinste
vesc in interesele poporului. nejuste, formale, faţă de critic© şi auto­ de retrogradare 0 chiar de scoatere dta nu/naj ta condiţiile unul l«rg fi consec­ ca luptători de svangardă pentru constru­ sarcinii© de răspundere ce le revin
Tn cadrul dezbaterilor care au loc In critică Vorbăna despre autocritică erte muncă a celui care ,© îndrăznit" să cri­ vent democratism, cer sfi sc creez? oraba- irea «ccialismului. proiectul de Statul
organizaţiile de bază cit şi ta scrisorile străină spiritului de partid. Autocritica tice, de persecutare a corespondenţilor tut condiţiile favorabile dezvoltării criti­ subliniază câ mcmtmil a© pzrllo are da­ *J Articol de fond apăru! în 2larut
trimise redacţie: noastre, comunl0il îşi sinceri şi cinstită trebuie si fie urmată voluntari ai presei cii de Jos — in cadrul adunărilor sindi­ toria 8ă semrwleie organelor conducă­ „Scîntein" nr, 2087.