Page 4 - 1954-09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 70

0 victorie a poporului francez şi a tuturor forţelor pâcii Divergenţele de păreri Declaraţiile unor reprezentanţi ai vieţii politice
între ţările dintr-o serie de ţâri europene, cu privire la poziţia lor
Adunarea Naţională franceză a respins participante Ia pactul faţă de plănuita „comunitate defensivi europeană**
S.E.A.T.O. se adîncesc MOSCOVA (Agerpres) - TASS trans­ înarmarea Germaniei occidentala consti­
tratatul „comunităţii defensive europene' mite : tui© o emeninţaie senoasâ pentru pace.
PEKIN (Agerpres) — China Nouă
Iată da ee - i declară el — poporul fin­
Redacţia zuaruJui. „Trud" s-a adresat re­
transmite : prezentanţilor vieţii publice Ainlr-o serie landez, ca şl popoarele celorlalte ţări. se
Pe măsură ce se aproprie conferinţa de de ţări europene cerindu-le să facă o de­ pronunţă împotriva creării „armatei eu­
Cu 319 ioturi contra 246, Adunarea Naţională francetă a Destrămarea „comunităţii defensive europene“ subliniază cu la MamiUa, divergenţele de păreri asupra claraţie cu privire la poziţia lor faţă de ropene" şi protestează împotriva reînair-
hofdrtt tuni seara să închidă dezbaterile asupra tratatului „co­ o nouă vigoare că singura soluţie realistă, eficoce fi raţionată pactului SEATO tntre ţările participante plănuita „comunitate defensivă europea­ măril revanşarzilor de la Bonn, împo­
munităţii defensive europene", considerând această hotdrire ca a problemelor Europei — inclusiv a problemei germane — o se adincesc tot mai mult. nă" şi faţă de ldeeo creăni unui sietem triva înjghebării blocurilor militare.
o respingere o acestui tratai de odioasă amintire pentru orice oferă propunerile Istorice ale Uniunii Sovietice, ferm spriji­ După cum se anunţă din M an lila, An­ de securitate colectivă »n Europa. ComsLdar că propunerile UniunJl Sovie­
francei $» pentru ence european, patriot fi iubitor de pace nite de loaite ţările democratice. Discuţiile celor patru mari glia şi Franţa nu sînt de acord cu Statele La 27 august, ziarul „Trud" a consa­ tice cu privire la oroarea unui sistem de
Imperialismul american, pretendent la dominaţia mon puteri trebuie imediat redeschise pe baza acestor propuneri Unit© şi Fihplnele, oa ţările participante crat o pagina întreagă răspunsurilor la securitate colectivi In Europa corespund
diată, a suferit astfel una din cete mai preia şl mai pline Problem o germană poate fl trebuie să-fi găsească o rezolvare la pactul SEATO, să se oblige să între­ această anchetă primite din partea unor intereselor tuturor popoarelor Accepta­
de urmăm dintre înfrângerile politice înregistrate de al în ul­ paşnică fi democratică! Securitatea colectivă a Europei poate prindă ,.acţiuni In mod automat şi ime­ fruntaşi al vieţii publice şi aotiviştl sin­ rea .propunerilor sovietice ar însemna o
tima vreme. S-a prăbuşit politica „armatei europene". S-a ţt trebuie sd fie înfăptuită pe baza colaborării egale fi suve- diat" pentru a sprijini o evenbualâ agre­ dicali de seamă, muncitori şl reprezen­ nouă destindere a încordării Internaţio­
prăbuşit in cercarea cercurilor agresive din SV A. de a reîn­ rane a tuturor ţărilor Europei, aşa cum propune Uniunea So­ siune americană Ele doi osc să-şl limiteze tanţi ei Intelectualităţii dlnbr-o serie de nale şl or permite popoarelor din toate
via o armată agresivă in Germania occidentală sub pulpana vietico I obligaţiile doar la „acţiuni voluntare". ţări europene < ţâri'le să trăiască ş» să muncească ou
unei ajfa-zise „eomunitd|i defensive europene" care nu era Poporul romîn, alaiuri de forţele păcii din lumea în­ Agenţia Assooiated Press anunţă din Cităm mai jos fragmente cbn unele de­ încredere In viitor, fără să &© teamă de
nici „defensivă" şi nici „europeană". S-a prăbuşit încercarea treagă, felicită din toată inima viteazul popor francez pentru Manilia că Anglia a prezentat o serie de claraţii soarta ţârii lor
de ă lega franţa ţi alte ţâri europene la carut unui imperiu victoria pe care a ştiut să o cucerească astăzi, (n acest ceas amendamente la proiectul tratatului SEA­ Profesorul Erich Correns, preşedintele Poporul ungar, subliniază somltarul Ta­
lism perman reîntiaf şi cu alit mai periculos cu cit de astă de primejdie naţională După restabilirea păcii în Indochina, TO, printre care exduderea Taivarmiul PreaidiuDui Consiliului Naţional al Fron­ man Acel, laureat al premiului „Stalin"
dată se oftă cl tnsuţi. cel puţtn In prezent, (n dependenţa al­ obţinută de asemenea prin însemnata contribuţie a poporului din zona In care trebuie si opereze vii­ tului Naţional al Germaniei Democrate, (Budape<rta), urmăreşte îndeaproape lupte
tul imperialism şi mai agresiv, şl mal hrăpăreţ, Imperialismul francez, respingerea tratatului CD E este o nouă fi mar a toarea organizaţie agresivă. care locuieşte la Berlin, scrie : popoarelor din ţările Europei occidentale
american. victorie o păcii, o nouă fi grea fnfringere a aţlţătorilor la Agenţia United Pire^i anunţă din Tan­ Propunerea guvernului sovietic de a se împotriva planurilor americane de crea­
Desigur că prăbuşirea politicii „armatei europene" nu în­ război, obţinută tn urma luptei patriotice #1 pline de avint a dra că Anglia şi S U.A nu se înţeleg mo încheia un tratat general european ou pri­ re a aşa-nunutci „comunităţi defensive
seamnă înlăturarea oricărei primejdii din acest punct de ve­ poporului francez In ce priveşte sediul comandamentului or­ vire la securitatea colectivă »n Europa europene" car© slujeşte ţelului criminal
dere Dimpotrivă, conducătorii americani şi cei care-l mat Dtn prima clipă, gloriosul Parttd Comunist Francez s-a ganizaţiei SEATO, Angba preferind ora este soumpâ fiecărui german ataşat cau­ de reînviere a militarismului german, pre­
urmează tşi mărturisesc deschis intenţiile de a gări alte căi aflat In fruntea forţelor patriotice care au chemat poporul şui Singapore, Iar S U.A. Fillpinele zei păcii şt înţelegerii între popoare vi­ gătirii unul nou război tn Europa, Nor,
pentru reînvierea militarismului oerman, de a persevera pe francez la luptă unită împotriva „comunităţii defensive eu­ Din aceeaşi sursă te arată că eînt de aş­ itorul fericit al poporului eău ungurii, la fel ca şi oelel-alte popoare, ne
nefasta şl falimentara cale a cootiţltlor agresive pe care şi-av ropene", împotriva primejdiei de moarte pe care a rezervă teptat dispute aprinse în această chesti­ Inspiratorii tratatelor militariste de la pronunţăm cu hotărire împotriva acestor
ales-o.’ Este Insă mal presus de orice îndoială că marca vic­ Franţei proiectele americane de reînviere a militarismului une. Bonn şi Peris se tem de securitatea co­ planuri agresive Noi sintem pentru pace.
torie a forţelor păcii pe care o constituie prdbu$l*en „arma­ german. De aceea, ca ft tn cazul restabilirii păcii »n Indochlna, Agenţia Reuter a anunţat din Wellinig- lectivă. deoarece aceasta constituie un 51 tocmai de aceea poporul nostru spri­
tei europene" pa deschide şl mal mult ochii popoarelor, le vo victoria de astăzi a poporului francez este totodată victoria tan că le 24 august. OLifton Webb. minis­ mijloc care într-adevăr poate preîntâm­ jină cu atlta entuziasm marea Idee a creă­
încuraja fi mo» mult In lupta pentru apărarea fi întărirea comuntftllor froncezt, cel mat înflăcăraţi luptători pentru pace trul Afacerilor Externe al Noii Zselande pina războiul şi asigura pacea tn Europa rii unul sistem de securitate colectivă în
pfictv şl pentru libertatea ft Independenţa patriei a declarat în parlament că ţara sa „au Marcel Fourriar, redactor responsabil al Europa Această cale v© asigura securi­
ziarului ..Liberation", declară : tatea fiecărui popor din Europa şl va tar-
va lua nld o hotărire pripită la confe­
Pentru noi, francerii, planul areăril, „co­ vl drept o garanţie de nădejde împotriva
rinţa de 1a Manilia".
munităţi defensive europene" (C.DE) unei noi agresiuni, o garanţie a priete­
Dezbaterile din Adunarea Naţională francezi Pibul Songgram, premierul Tallandei, a constituie o adevărată Înşelătorie Acest niei şl colaborării intre toate popoarele
dedlarat că Ţaîl&nda nu şl-a luat obli­
plan limitează Intr-un mod cu totul Inad­ europene
Piesiunole brutale exercitate asupra ei nu au reuşit să-şi pună planul In apli­ ţării Aceste considerente au fost susţi­ gaţii prealabile cu privire la conferinţa misibil suveranitatea Franţei «i prezintă Jiri Hojek, profesor la Universitatea
Franţei de cercunie conducătoare din care a constituit o prună şi grea tnfrin- nute şi de raportorul comisiei pentru pro­ pentru SEATO. un pericol de moarte pentru cauze pă­ Carolinâ, deputat în Adunarea Naţională
SU-A. fie direct. fie pe căi ocolite, pen­ gare a partizanilor C D E. ducţia indusitrlalâ, sorialistAil Laple In Agenţia France Press anunţă dvn Ca- cii CD.E. ar reînvia puterea militară a cehosflovaeâ (Fraga) arată că tratatul eu
tru a-i 6mu1ge ratificarea tratatului C.DE Desfăşurarea dezbaterilor de sîmbătă, sfînşlţ raportorul comisiei pentru terito­ rad că la 23 august Mohammed Aii. Germaniei ocoidentrale şl t-ar netezi ca­ privire la aş9-numiLa „comunitate de­
de trădare naţională au continuat pînă tn duminică şi luni a oglindit pe deplin ,ma­ riul e de pe*te mări. deputatul Aplthy (re- primul ministru al Pakistanului, a de­ lea spre agresiune Pe cit de populară îi fensivi europeană" reprezintă un com­
ultimul momenL După Îndemnurile şl rile primejdii pe care le-ar fi creat pen­ oublloan Independent) a atras atenţia că clarat că Pakistanul nu a hotărit este poporului francez Ideoa creării unul plot Împotriva popoarelor din Europa si
ameninţările oficiale ? oficioase adresate tru poporul francez ratificarea tratatul ui tratatul C D Z înseamnă, în acelaşi timp. Iacă să adere lă SEATO In cer­ slctem colectiv de securitate în Europa, în primul riad împotriva popoarelor din
Franţei pran glasul Iul Eisenhow«T, Dulles C.DE., acest monstruos instrument de încetarea alianţei dintre francezii care curile diplomatice din Caraei se exprimă propus de dl. Mcrtotov. pe atit de nepopu­ ţările lagărului democrat
ş: Stevenson, cuvîntJul a fost lăsat slm- scindare a Europei şi d« reînviere, 1a locuiesc în Europa şl între francezii care teama oa nu cumva Pakistanul. 6ingura lar îi este planul „comunităţii defensive In răspunsul *ău. Io*ef Blen. ^Varşovia)
bătS dumneata prăsea de scandal din porţile Franţei, a unei armate geermane locuiesc în teritoriile de peste mări. ţară participantă la conferinţa de la Co europene". Democraţii francezi slnt con­ deputat în Seimul Republicii Populare
S.U A. Agenţia americană „United Press" agresive Rapoartele celor fi comisii ale Adunării lombo şl cane va veni U oonfennţa pen­ vingi că problema tratatului da pace cu Polone, preşedintele ocmdueerli centrate a
a găsit, da exemplu, ou cale să difuzeze Raportorul comisiei de afaceri externe zu constituit aşa dar o condamnare grea tru SEATO, să considere că „o strlmă co Germania şl stabilirea de relaţii de bună a indicatului muncitorilor metaJurgisti din
simbătâ ştirea, obţinută din oerourlle „oin- deputatul socialist Jutes Moch, a dovedii şl fără drept de apel a proiectului C D E .laborare” cu S.U A ar implica riscul unei vednătate între cele două ţări ale noas­ Polonia, scrie :
ciriitâţilor” de la Departamentul de stat, că din toate puncte!» de vedere tratatul Aceasta a determinat o bună parte din „Izolări şl în viitor" tre poate Pi rezolvată numai In cadrul Experienţa conferinţei de la Geneva
Că. dacă Adunarea Naţională nu va rati­ CDE este funest pentru Franţa El « presa franceză să tragă, chiar în ediţiile ★ unei dezarmări generale, treptate şi con­ ae-a convins că, dacă do ambele gărţ)
fica tratatul C.DE., atunci „nu ar fi deloc stăruit asupra faptului că pa plan inter­ de duminică şl lunii, primele concluzii ale DJAKARTA (Agerpres). — TASS trans­ trolate există bunăvoinţă, tratativele intre sta­
surprinzător dacă Congresul S.U.A ax da naţional, tratatul încalcă acordurile de la dezbaterilor „neaMd adevărului a sunat mite : Ca fost partizan, Iar In prezent Simplu tele interesate pot duce la un acord cai©
dispoziţii Ca materialele militare ameri­ foita 51 Potsdam, tratatul frarveo-sovietic insflrşit, a scris ziarul „Liberation". A- Ixi legătură cu noile presiuni exercitate muncitor dm Milano, scrie Bruno Perettii, «ă corespundă intereselor popoarelor care
cane sa fne trimise in Spanie $i Germania din 1044 şl chiar acordurile încheiate In­ cesta este ceasul redeşteptării conştiinţei de porterile occidentale asupra Indoneziei resping întru lotul planurile pentru crea­ luptă pentru pace şl securitate Cred că
In loc de Franţa” tre ţănlo occidentale la Londra in 1947, parlamentare. C D E. aste condAmnată şl pentru a o determina să participe la blo­ rea „comunităţii defensive europene" exprim nu numai punctul meu de vedere
In nuda acaator preâiuru, sau poate toc- deoarece toate aceste tratate şi acorduri executată In zadar încearcă adepţii ev, cul militar al Asiei de sud-est (SEATO), (C D E.). Grupările militare Inşu&te n-au personal dacă voi sublima că au diferitele
maj aţiţriă In parte din cauza lor. rezis­ prevăd dezarmarea şi demilitarizarea prin tot felul de manevre ruşinoase, să proiectat de Statele Unite, agenţia An­ ■ adus niciodată oimlc bun Dar ntei nu paot© şi planuri agresive de felul „eo-
tenţa fi lupta de masă a poporului fran­ Germaniei El a arătat că tratatul CDE ealvece principiile CDE.. în speranţa de ii na a transmis un comunicat oficial pe sa poate altfel, deoarece In această „co­ nuimifăţit defensive europene", ci un sis­
cez împotriva odioasei „comunităţi defen­ va lichida suveranitatea Franţei. O va a putea reîncepe ml Ine lovitura lor ra­ baza declaraţiilor cercurilor guvernamen­ munitate" nu şlnt incluse majoritatea co- tem de securitate colectivă In Europa
sive europene" a crescut în ultimele zile lipsi de o armată naţională, independenţă tată. Esto prea tîrzlu Franţa nu va per­ tale. In comunicat se spune că Indonezia virşitoare a ţărilor europene constituie adevărata chezăşia a pâcii în
pină ta cel mai înalt nivel Sule de dele­ $1 va duca la dominaţia germană In Eu­ mite aceasta. Există morţi care trebuie nu va partiolpa la SEATO şi nu va trimite Noi, ttaUemia. ca Ş» toţ» europenal, sîn- întreaga lume.. Crearea unul asem?nsv<
gaţii sosite din toate colţurile ţării au cerut ropa. ud şl de două ori pentru a fl siguri cS nu nbr.erva.tori la conferinţa convocată in F1K- tam vital interesaţi tn soarta Europei în­ Sistem corespunde atât Intereselor Polo­
Parlamentului să împiedice reînvierea ce­ vor Învia C D.E erie unul din aceştia" pine Acest punct de vedere a fost adus la treaga experienţă din trecut, judecata să­ niei cit şi intereselor tuturor popoarelor
Jules Moch a declarat că in perioada ce
lui maj crunt duşman al 'Franţei, milita­ s-a sours de la întocmirea proiectului de A fost discursul primului ministru cunoştinţa deputaţilor parlamentului de nătoasa cer ca soarta Europei că fie ho- europene
rismul german Lu 27 august. în ajunul tratat încordarea In situaţia internaţională Mendes-France, cea de e doua lovltuiă primul ministru Sastroamldjojo Agenţia tărttS in colectiv de către întreaga Eu­ Ziarul publică de j curtenea declara uite
deschiderii dezbaterilor din Adunarea Na­ s-a micşorat El şi-a exprimat speranţa ea impotnva C D E. 7 Ziarul „Le Perisien KubUniaz.5 că acest camunioat a fost nece­ ropă şl nu de către ..mica" Europă sudorului norvegian Ame Nordlle, profe­
ţionali. mii fi rrui de cetăţeni au adre­ contactul stabilit la Bsnlin şj Geneva, pre­ Liberi deeiara. luni dimineaţa, că, ferm sar pentru a desminţi zvonurile r&spindite Muncitorul constructor Vil|o Ara (Hel­ sorului de gimnastici belgian V Jaquet îi
sat deputaţilor francezi acelaşi cerinţă pa­ cum şi tratativele cu privire la dezarmare In argumentarea discursului său. Mendăs- de unele ziare potrivit cărora guvernul sinki) subliniază tn răspunsul său că re- ele altera
triotică. In cadrul unul uriaş şi combativ ■ vor fi rodnice Este necesar, a spus el, să France a fost mal puţin ferm in conclu­ ar continua să examineze problema pri­
miting întrunit In clădirea Velodromului se stabilească o coexistenţă între cele zii. El a descris intr-adevăr nu numai ca­ vitoare la SEATO Punctul dc vedere ofi­
de iarnă din Paris Numerofl fruntaşi al două lumi, care nu sa mai pot Ignora racterul dificil, dar şl adesea umilitor cial aii Indoneziei, se spune în comunica­ Reprimarea libertăţilor democratice în Italia
vieţii publice fi sociale şi-au reafirmat reoiproc pentru Franţa al tratativelor de la Bru­ tul agenţiei, este destul de cunoscut şl de se intensifică
tn preajma dezbaterilor parlamentare po­ în cele din urmă, avlnd fără Indoiallâ xelles. SI a reamintit că, în condiţiile aceea stnt inutile alte dizcuţii asupra pro­
ziţia lor faţă de aceri „complot împotriva In vedere preţiunea exercitată de S.U.A eşeouiluj confeiunţel de la Bruxelles, gu- blemei SEATO ROMA (Agerpres) Revista „Rlnascite" Faţă de ao&vre son ta volnicii a)e auto­
independenţei Franţei", după cum a de asupra Franţei, Moch a apus: „Nu uit de­ vemuD nu a avut posibilitatea aS-şi lege publică un articol tn legătură cu repri­ rităţi) or din Roma. organizaţiile demo­
numit generalul De GauUe tratatul C D.E zamăgirea pe cere votul Parlamentului o soarta de soarta tratatului C D.E. prin pu­ Situaţia dezastruoasă marea libertăţilor democratice in Itall© cratice au reacţionat cu energie (ie de-
A fost reţinut şl remarcat in unanimitate va provoca aliaţilor Franţei. Dar se poate nerea chestiunii de încredere. Mendăs- citind fapte deosebit de concludente pe­ nunţînd faptele opiniei publice yi autori­
Restul preşedintelui de onoare al Adu­ oare ignora voinţa clar exprima/tă a Fran­ Franoe n,u a dat însă deputaţilor o pers­ a populaţiei din Taiwan trecute In ultima.vreme la Roma tăţilor judecătoreşti fie chemînd popu­
nării Naţionale, Edouard Herriot, care. ţa) 7 Se vorbeşte de înarmarea Germaniei pectivă dară şf pozitivă în ca priveşte PEKIN (Agerpres) — China Nou* O trăsâtairA caracteristică a campaniei laţia să-şl manifeste cu holărîre împotri­
deşi bolnav, a venit simbătă In incinta jyrtntr-un acord bitataraJ, (între S U A. şi viitorul El s-a mărginit să reafirme so- transmite : antidemocratice deslănţuită de guvernul virea faţă de această politică de încălcare
Adunării pentru a participa la dezbateri oUca lui Adenauer — NRI, sau de Intra­ HdaritStea guvernului cu politica .atlan­ Seelba-Saragat, spun© articolul, este fap­ a libertăţilor cetăţeneşti
şi a-$i reafirma cunoscuta $1 dirza lui rea Germaniei în Uniunea nord-atlantică. tică" sl "ia dedare eâ pentru a menţine Ziarele chineza publică materiale asu­ tul că, spre deosebire de trecut, atacu­ Pe de altă parte, continuă articolul, o»,
opoziţie faţă de complotul „comunităţii Dar aliaţii nu pot adopta asemenea hotfi- această solidaritate guvomul va supune pra situaţiei dezastruoase a populaţie» rile împotriva drepturilor cetăţeneşti, s menii de artă şi cultură Italieni, purtători
defensive europene". rlrl fără conalmţămîntul Franţei”. parlament ui ui spre ratificare. în caz că drn Taivan. care geme sub jugul clici» 5- libertăţilor sindicale şi a presei nu se mai de cuvtnl ai ideilor progresiste, aint su­
tratatul de le Paris va fl raapin? numai venale şl a st&pînilor el ame­ ©rvumţă prin dedlaraţil şi discursuri Iste­ puşi oelor mal Infam© persecuţii împo­
Dindu-şl seama de situaţia lor foarte După cuvîntarea, ascultată cu mare
tratatul de la Bonn Patrioţii francezi ricani rice, cl se realizează Io surdină, pe calea triva lor slnt folosite presiunile econo­
grea partizanii din Adunare al C.D.E., atenţie, a lui Jules Moch au luai eu vuitul
nu pot fl de acord insă nici cu această In perioade Iunie 1849 — iunie 1053, In decretelor legi. a circularelor, dispoziţii­ micie şl corupţia Pentru « fringe rezis­
lachei cunoscuţi ai politicii agresive ame- ceilalţi raportori ai comisiilor Adunării Taivan preţurile au crescut In medic de
noane, au depus eforturi înverşunate Cu toţii, ed au respins de asemenea tra­ „soluţie". Ea Iasă întreagă primejdia re- j lor şi ordonanţelor autorităţilor. tenţa oamenilor şl cercurilor de cultură
pentru a obţine cu orice preţ n răstur­ tatul an tan»ţi cm al al C.DE. Max Lejeune. învneril mlliterismuJui german căci, după şase ori Astfel, o ordonanţă a chesturii dm cu vederi democratice, posturile de radio
nare a satoaţien S-a aliat că el consti- preşedintele comisie» pentru apărare, e cum se ştie, tratatul de la Bcmn, legat Autorităţile clanoaişiste fac oonce<iier] Roma Interzice ţmerea manifestaţiilor sl televiziune rvu stau dectt la dîipoziţia
tuiseră. cu participarea lui PLnay, Rey- deolara/t că acest tratat duce la refacerea pină acum de red de la Paris, prevede o fn masă Astfel, mbreprinderUe corpora­ in perimetrul central al oraşului sub pre­ acelora care se conlormea»* vederile? ofi­
naud. BidauU şl Rană Mayer, un fel de armatei germane şi la destrămarea ar­ sşa-zlsS recunoaştere a suveranităţii Ger­ ţiei de zahăr din Taivan au concedia! a- textul că el© er încurca circulaţia, deşi ciate. Numai acestora lt se aoordă pre­
Comitet „de xalvare a C D E, 1 ', Prima mâ- matei franceze Cunoscutul avoctet şi jurist maniei occidentale, acordîndu-i totodată md acesta peste 3 700 de oameni, societa­ manifestaţiile religioasa ale Vaticanului mii şl posturi în universităţi, te institu­
suirl a acestui comitet a fost de a în­ Maro Ciaffenri, preşedintele comisiei ju­ dreptul şl posibilitatea de reîniarmare te® de eflectrtoitate — S flOO. societatea de se succed aproape fără întrerupere pe tele de cercetări şl tn marje societăţi
cerca o amina re a dezbaterilor sau cel ridice. a arătat că Adunarea nu ere drep­ Nu I Poporul francez respinge cu hotă­ navigaţie — peste 1 300. Numărul şomeri­ străzile capitalei italiene De fapt scopul Industriale şi ovganlzaţU economice.
puţin a votului hotărîtor asupra CD.E tul să ratifica tratatul C D E,, deoarece rî re orice formă de reînaroure a Cerma- lor creşte pe zi ce trece Potrivit datelor acestei ordonanţe este de a Izola centrul Cinematografia progresistă, oare are la
publicate de ziarele du* Taivan în uliimid Romei de viaţa politică nativă Ilegali­ Roma principalul el sediu, este însă ced
De unde pină acum oîleva zile partizanii noest tratat limifcezzi suveranitatea sta­ mei occidentale El cere, alături de toate
patru ani suma diferitelor Impozate şl tatea ordonanţei cate atit de evidentă In­ mal crurvt lovită. Armele folosite pentru
C D.E erau aoeiia care revendicau pe tului francez, luoru pe oara constituţia popoarele Europei, redeschiderea Irauti- cit chiar şi consilierii municipali con­
toate căile* urgentarea dezbaterilor, acum nu-1 admite deaSt In anumite condiţii, veflor Intre cele patru man puteri potri­ taxe perceputa de gomindâni$ti a crescut a persecuta şi lovi în cineaştii Italieni pro­
tot ei au căutat fel de fel de pretexte care nu există în momentul de faţă. Ra­ vit propunerilor Uniunii Sovietice, în ve­ de 23 ori Anul trecut veniturile prove­ servatori au cerut la şedinţele consiiiului gresişti sînt diferite: atacuri calomnioa­
procedurale sau de fond pentru a amîna portorul comisiei financiare. Max Brusset, derea soluţionării paşnice p dejr.ocratricc nite din irrvpoaite au reprezentat aproxi­ mun'oipaî anularea el. se prin anumite organe de presă împo­
decizia pe oare o prevedeau defavorabilă a declarat că tratatul CDE. ar avea con­ a problemei germane. în vederea aslgu mativ 70% din totalul veniturilor huge- O aLtă ordonanţă obligă toate tipogra­ triva regizorilor, actorilor, scenariştilor»
pentru ei fi pentru patronai lor Faptul că secinţe nefaste pentru viaţa economică a răria recurbaţii colective în Europa fcara ale autorităţilor orăşeneşti din Tat- fiile să prezinte chesturii copiile tipări­ presiuni economice, corupţie, acordarea
pe. iar anul acesta ele au ajuns la 90% turilor suh sancţiunea retragerii autori­ de favoruri cineaştilor care se supun or­
In urma jafului şi a măsurilor samavol­ zaţiei de funcţionare a tipograf lai res­ dinelor guvernului- şi mai presus de toa­
Proteste împotriva interzicerii Partidului Comunist din S. U. A. nica efectuate de ciancaişişti; multe Între­ pective Aceasta nu constituie decît o te cenzura, care prin reaua voinţă cu car©
prinderi particulare şi industriale au fost cenzură preventivă, fapt neprevăzut de este exercitată, provoacă pagube uriaşe
Telegrama CC al P.S.D G. Germanie occidentală la r»îna,vrrr*cea mi­ Militipuri de protest In R P. Ungară nevoite să-şi înceteze activitatea S-au mei o lege a atatuiui In acest mod. eu to­ cinematografiei italiene, ciopirţind nume­
litarismului german şi porseouli patrioţii înmulţit cazurile de vindere la lioitaţie a ntă ţtle pot reţine orice materiale care roase filme cu caracter progresist care
BERLIN (Agerţprras) — Ziarul „Neues BUDAPESTA (Agerpres). — MTI nu Sînt pe placul guvernului
ger-manl. întreprinderilor pentru neplata unpnzite îşi pierd astfol întreaga lor valoare
Deutschlajid" publică textul talegnamei transmite :
Isteria anticomunistă şl mooarlhysmul Iot In continuare, articolul arată că în Nu numai ziarele de stingă, dar a-
adresate de Comitelui Central a) Parti­ La 27 august. In fabricile şl urinele din cursul ultimelor săptăniini au fost inter­
dului Socialist Unit din Germania Comi­ nu vor putea InnAbuşi lendinţsfle progre Budapesta au avut loc mitinguri La care zise SC de adunări convocate de federa­ Droape întreaga presă italiană, cu excep­
ţia celei neofasciste a protestat contra mă­
tetului Naţional al Partidului Comunist aista şi paşnice ale poporului american oamenii muncii au protestat împotriva in­ Conferinţa în R.P. Albania ţia Partidului Comunist, de partizanii turilor luate de guvern Impotnv© cine­
din S U A terzicerii Partidului Comunist dia S il A
Telegrama C C. al P C din Suedia păcii Şi de a-lte organizaţii. matografici progresiste italiene Revista
Oamenii munci,I dia Republica Demo­ La o turnătorie a uzinelor „MAlyăs Ra- „despre noua literatura Atacurile autorităţilor se îndreaptă şi
STOCKHOLM (Agerpres) — TASS ..Eoropeo" ziarul proguvemamenlal „Gior-
crată Germană, se spune In telegramă, kosi”, muncitorii s-au adunat la sfîrşitul rornîna
transmite: împotriva propagandei vizuale pe care o nate d'ltalia", săptămînalul ,1» Mcmdo",
sînt profund indignaţi de interzicerea Par­ schlmbuJu) şi au votat o rezoluţia do pro­ fac partidele şi organizaţiile democrate ziarul socîal-democrat „Gicxtîaia" s-au ri­
tidului Comunist din S.U A. Interzicerea După oum anunţă ziarul ,,Ny Dag”, Co­ test împotriva acţiunii teroriste a guver­ TIRANA (Agerpresl. — Agenţia Tele­ Singurele manifest© autoriziate să fie li­
mitelui Central al Partidului Comums' dicat împotriva samavolniciilor guvernu­
partidului vostru reprezintă un atac asu­ nului S.U A grafică Albaneză transmite : pite pe zidurile oraşului aint acelea ale
.lui Suedia a adresat o telegramă Parii lui Atacul împotriva cinematografiei pro­
pra celor mai elementare prinolpn nle de­ Muncitorii de la fabrica de lămpi in La 27 august, Uniunea acriitoroJor alba­ partidului democrat-creştin şi ale comi­
Bl ui Comunist din S UiA. gresiste a provocat o asemenea Indigna­
mocraţiei, eo constituie o lovituTă dat6 caadescan 1a au adresat o telegramă de nezii a nrgamrat r> conferinţă despre noua tetului american „Pace şi libertate" Afi­ re îneît a unit oameni de cele mal dife­
dreiptuitlor poporului american, garantate „Dragi tovarăşi, se spune în telegramă protest preşedintelui S U A, în care se literatură romînâ, In oadrul căreia a vor­ şele partidelor şi organizaţiilor progresis­ rite tendinţe artistice, culturale şî ideolo­
de donslîtuţle, şi un serios pas spre fas- In legătura cu primejdia grevă oare ame­ scrie prmtre altele : bit scriitorul Vehbi B*la, membru în co­ te sînt respinse sub cele mai ridicola gice în acţiunea de apărare a valorilor
cism ninţă din partea duşmanilor democraţiei „Am aflai cu indignare că S U A., care mitetul de direcţie al Uniunii scriitorilor pretexte Astfel, un afiş oare explica ne­
Ne exprimăm cel mai energic protest ne exprimăm solidaritatea frăţească şi sa­ pretind că apără drepturile democratice, albanezi cesitatea luptei împotriva CDE a fost culturii italiene La adunarea extraordi­
împotriva acestei interziceri şi vă asigu­ lutăm pe toţi comuniştii din S U A Slim violează zl de zl drepturile cetăţeneşti Lia această conferinţă au asistat: Vassil interzis pa motiv ea permisiunea de a-1 nară a Cercului cinematografic din 7nma,
răm de solidaritatea şi de sprijinul nos că nu vă veţi lăsa intimidaţi de ar'esle Aueot fapt reiese din hotărîrca dată re Nathanaili, ministrul adjunct ol Afaceri­ difuza ar însemna că ch&stura din Roma la caro a fost reprezentată întreaga ci­
tru frăţaro. atacuri fasciste şi veţi continua şi inten­ cent. prin oara Partidul Comunist din lor Externe al R P Albania, nampni ai se situîază pe aceeaşi poziţie do împotri­ nematografie italiană, a foi. votată in
OwpibaVul monopolist american calcă în sifica lupta pentru o politică de pace şi S.U.A,, conducătorul luplei pentru pace. a artei, culturii şi ştiinţei, reprezentanţi ai vire faţa de C D.E ca şi Partidul Comu­ unanimitate o ordine de zi in care se
pîoioare tradiţiile demnorattce si de liber­ democraţia”. tost interzis organizaţiilor publice, ziarişti şi alţi invi­ nist Italian ! Roma a emis resping ea dăunătoare pentru civilizaţie,
tate ale poporului american Tunând spre In telegramă se subliniază că parţîzanii Această acţiune dovedeşte din nou că taţi. de nenumărate ori decrete de confişoare a
înfăptuirea planurilor lor de cucerire a păcii şi democraţiei din Suedia sînt in­ S U A au pornit pe calea fascismului La conferinţă a asistat, de asemenea, ziarelor de perete ale Federaţiei Comu­ — criteriile dismirr inatoriî de natură
dominaţiei mondiale, ceivurjJe guvemanti- dignaţi de persecutarea Partidului Oomu Din scc-astu cauză, ne exprimăm pro!*- Ion Patrichi trimis extraordinar şi mi­ niste, Camerei de Muncă'. Federaţiei so­ ideloglcă şi pollrr)*-ă‘‘, şi se aer; o acţiune
ale S.U.A jncunajeori fa<eisrD'.\) fu aliinli nist şi a tuturor forţelor democratice şl tuil nostru şi cerem obrogarea acestei Ieri nistru plenipotenţiar al Republicii Popu­ cialiste şi Comitetului partizanilor păcii unitară pentru apărarea existenţei tilmu-
cu guvernul Adesnauer, ale pex> rodează în Iubitoare de pace din S U A fasciste" lare Roinîne la Tirana din Roma lui italian
Redacţia Adm ziarului Sta. 6 Martie, Nr. B, Telefon: 180-169. Taxa plătită In numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale PT.T, Nr. 13G 320 dio 6 Nov.-Tiparul Irurepr. Poligrafică de Stat DEVA