Page 5 - 1954-09

tvegioimii» j
V)
j iiunedoara-Deva \
PR’OLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN1ŢI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R :

— Ziua avjatiei RPR (pag. 2-). — Foileton: Un „administrator** de mascaţi la lîmp (pag. 3-a)
— Sărbătoarea colectiviştilor dm Os­ cantine: (pag. 2-a) — Să luptăm pent/u sporirea pro­
trov. (pag. 2-a) ducţiei bunurilor de consum popular
— Mărirea (ondului de bază, cheză­ — Materiale pentru Congresul al
şia întăririi economico-orginizatorică II-lea al P M R. (pag 3-a)
a gospodăriilor colective. (pag. 3-a) — Creşte producţia de cărbune
(pag. 2-a) — Chiaburii şi cozile loc. trebuie de­ (pag 3-a)
Anul VI. Nr. 71 (406) Duminică 5 septembrie 1954 | 4 pagini 20 bani
w

De ia început cu forţe sporite Plenara activului Comitetului regional de partid La Issîk-A a)
Zilele trecute a avut loc plenara activului Comitetului regional de de T1EER1U UTAN
Noul xv ţrr»w a început FretutindarU, al metodicei obiectului respectiv şl a al­
în oraşele, satele şi câbunaîe din regiu­ tor matenale documentare ajutătoare, partid Hunedoaira. la care s-au dezbătut: Seara asta-l ultima din seri Steaua în cinct colfun, pe clădiri.
Proiectul Statutului modificat al Partidului Muncitoresc Romîn şl pro­
nea noastră. nui de 1 septembrie a fost lecţiile nu-şi vor putea aturvge scopul, a* iectul Directivelor Congresului al ll-lea al partidului cu privire la dezvol­ Ce-o petrec oici, fssîk-Atd Si chirchtîii, oameni primitori.
o adevărată sărbătoare a bucuriei tine­ simâlarea cunoştinţelor se va face lo mod tarea agriculturii în următorii 2-3 ani. Mtine plec. Ci lâsă-mă sd-.sper
retului studios. a pionierilor, a celor ce anevoioa. La discuţii au luat parte un mare număr de tovarăşi, care au tăcut nu­ Ci ure-odotd ne-om mai revedea, Pentru asta om uenîf din zdrt,
au păşii pantru prima data tn viaţa lor Cadrele didactice vor trebui să pună Strdbdtuf-am lume, străbătut,
I pe pragul şcoli», a cadrelor didactice şi un accent deosebit pe legarea cunoştinţe­ meroase propuneri. Veri fu, orOşel pierdut ln munfi. Sd respir ozonu-aceste-l ţari.
Plenara activului Comitetului regional de partid, a elaborat un plan de
a p-irunti'lor ce cu mindrie şi-au condus lor teoretice de practică, pe formarea de acţiune, în vederea studierii şl dezbaterii proiectului Statutului modifi­ Nu mM drag atît izuoru-ţi cald, Să (nuăţ ce-i Încă de făcut ..
tpre şcoli. cele mai preţioase comori ale deprinderi practice la elevi, pe forma­ cat al P.M.R şi proiectului Directivelor Congresului al II-lea al partidu­ Cît ml-l cerul care-asotrle punţi
avuţiei lor-oopiil. rea. concepţiei materialist-dialectic das- Peste-a tale creste de bazalt, Clnfăreţ al mare! prietenii
lui, în cadrul activelor comitetelor raionale de partid şl în organizaţiile de
Partidul ji guvernul nostru preţuind pre lume şi viaţă, trezind şi culllviod in Poate că ure-o urmă toi lăsa
mult tinerelul — Via tocul patriei — l-*a conştiinţa elevilor dragostea faţă de oa­ bază. CU mi-l ceru*albaitru, coulltlr Despre zborul stelei rubinii.
creat şi-a oreeazk In permanenţi condiţii menii muurtl. faţă de partidul ciaseJ Pentru lumea-ntreapd -ncdpdto». Despre cerul tău, fssîk-Ată
de Învăţătură tot mai largi oare nu au muncitoare, faţă de manele popor sovie­ Un vast program de dezvoltare a agriculturii
tosrl cunoscute piua aoam. în istoria pa­ tic — eliberatorul pâine, noastre La sec - *) Staţiune termală dm RSS Chirchîzâ
tria şi a poporului romin lifle cu caracter agricol se va urmăm la == * * +---------------------- -------------
■C^ea mal pute»-nici dovadă a grijii pe mod special legarea şi predarea cu­
care parbdul si guvernul o manifestă ţaţă noştinţelor în lumina proiectului de Direc­ O pregătire cît mai temeinică Eroul Muncii Socialiste, Haidu Iuliu
de educarea fiilor oamenilor misieU, tive al Congresului al 11-lea al parti­
fală de creşterea acestora in «piritiul cu­ dului, dezvolllnd la eJevl dorinţa de a de­ a viitoarelor cadre ale agriculturii Pentru merite deosebite, aroaoe, în cim- gostea de meserie şi capacitatea de care
noaşterii ştiinţifice. a problemelor socia­ veni bure tehnicieni, ceypebili să ajute Broteobul Direcţi val nr CoriSrasului al Noi ne-am şl gindil să cneiem din gos­ pul muncn, minerului Haidu Iuliu, l-a d'jrpun» fiecare.
le, e*te numărul mare al şcolilor de toate ţărănimea noastră muncitoare la epU- n-tea al Partidului cu pnnre la dez­ podăria didactică experimentală, a şcoa- fost decernat cu oca2la celei de a zecea In bngada pe care o condur în prezent
gradele ce au luat fiinţă In ansi regi­ ‘ canea agrotehnicii înaintate lei noastre, o gospodărie model, exemplu aniversăm a eliberâiu patriei noastre, am în majoritate numai tinen oa de pil­
mului de damoaraţie populară; este nu­ Însuşirea temeirecâ a cunoştinţelor va voltarea agmcuUurh in următori 2—3 pentru ţănanii muncitori. In această gos­ Înaltul titlu de „Erou al M-uncia Socialiste'* dă tov Cordos Gaviliă, Covaci Coloman.
am, este un măreţ plan de ridaoare şi
mărul tot mal mare al elevilor şl studen­ depinde in pnmuil rtnd de calitatea lec­ făurirea unea agricultwn uiauntote ut pa­ podărie. aleviii vor face lucrări practice Un corespondent al rarului nostru, ru- Haina! ŞteCan, Molnar Matei, ultimul.e
ţilor ce frecventează astăzi aceste şcoli. ţiilor predate, de exigenţa învăţătorilor şl tria noisteâ Măsurile prevăzuta de Di­ şi experienţe pentru a-şt acumula dl glndu-l iâ*ă istori­ numai de 11 luni In
In acest an şcolar numărul unităţilor profesorilor faţă de eJ înşişi, iar In al mai multe cunoştinţe Totodată, vom în­ sească despre munca brigadă dar pnn
do Invăţămînt, din regiunea noastră a doditea rind, să nu uite devii, că fără rective, vorbesc de grija ce o poartă zestra laboratorul şcolii cu cele necesare $1 felul în care a vemţa si priceperea
pairlidu'l nostru pentru Îmbunătăţirea con­
crescut Patru şcoli medii — la Teiuş, o muncă stăruitoare de zi cu zi, fără in­ e-xperimentânlilor de _ toate felurile. reuşit să devină E- de care dă dovadă,
Sebeş, OrăşLie şi Lonea — şi-au dese bis teres şi dragoste, fără disciplină şl con­ tinuă a, nivelului de tmJ ai oamanilor Ca şcoaJă pomicolă, ln scopul specia­ rou al Muncii So­ I- am pus şef de
muncu
larg porţile pentru a primi In sălile lor ştiinciozitate In pregâtrmoa lecţiilor, însu­ Din măsunla arătate în proiect, mă lizării temeinice a fiecărui elev, vom con­ cialiste. tovarăşul schimb. Cu această
spaţioasa pe fiii oamenilor muncii ce se şirea materiei nu vine de la sine. preocupă în mod direct problamela care tribui la mârloaa suprafeţei de teren Haidu Iuliu a spus: bngadă, sint decis să
prr bucura din plin de minunatele co­ Bătălia pentru dobândirea cunoştinţelor, — Lucrez în mină termin plaDul pe a-
mori ele şrtunţe» şi culturii înaintate. dacă vrei să Le clştigatâ. trebuie înce­ vorbesc despre cadra şl Invâţâmlmtu) plantat cu pomi, vam da concurs tehnic din anul 1929. Îm­ nul 1957 pină la des­
1a pUnterea de noi livezi p vom lărgi
agricoL Vorbind despre cadrele din agn
Cilâ deosebire Intire condiţiile de în­ pută in prima zi de şcoaJă. de la primele pepiniera pomicolă a şcolii, pentru ca plinisem abia 16 ani. chiderea cedui de al
proiectul
de
văţătură de astă ni ei cele dm trecut ore. Ds aceia să piară din mintea elevi­ cuiburâ, metoda foloarru Directive ©ritleă elevii să poată învăţa practic cum tre­ dar acest lucru nu II- lea Congres ai par-
specialiştilor
Ln
just
oare nu privilegiau deeit pe fiii oamanl- lor concepţia că „anul este lung şi am munoi administrative. în timip ce ţă­ buie să Le executata lucrările. mă scutea să tiu la tlduilui Mi-om î'noit
lor de „bani gata” ; cită deosebire între timp pentru Învăţat” şi să înceapă eu Măsurile prevăzute in proiectul de Di­ munci ca depăşeau angajamentul fiindcă
situaţia Invăţămînt ului din ţările de de­ multă seriozitate munca pentru a dobîn- ranii muncitori sînt lipsiţi de Indiruma- rective, ne dau posibilitatea să facem puterile mele A tost mu daună zi cînd
•re Măsurile « se vor lua, ca fiecare spe­
mocraţie populară şi ţările capitaliste dl cunoştinţe olt mai multe şi dt ma» 0 viaţă grea atunci m-am angajat că la
unde fui milioanelor da oameni cinstiţi bogate De asemeni, învăţătorul şi profe­ cialist să fie ineadret ln ramura res­ acest luoru, şi noi vom lupta pentru a data de 21 decem­
le folcsl cit mai jusî, asigurlnd elevilor o
pectivă, slnt primite cu sitasf aepe de
sint sortiţi analfabetismului, unde an de sorii vor trebui să lupte împotriva ră­ elevii şcoaJeî noastre pomicole înaltă pregătire ^jinţifică şi practică, pen­ După eliberare, vâ- brie voi lucra Ln
an rămln in afara şcolii mii şi mii de ni Inert-, 1n urmă la învăţătură, Incepind Un sprijin puternic in pregătirea cit tru oa atunci otnd vor părăsi băncile şco­ zJnd transformările contul anului 1958
copil care devin prada cea mu bogată chiar dm prumele zile de şco*!â. Li a- mai temeinică a viitoarelor aadre dm a- lii, să fie capabilii să îndeplinească func­ ce se succedau cu încă nu cunoşteam
a exploatării capătalişiHor. ceastă privinţă, colectivele de învăţători griculturi îl constituie masumie ca se vor ţia de tehnician, să poată aduce uni în­ repeziciune, m-am toate posibilităţile.
Statul da democraţie populară a încre­ şi profesori de la şccdl, oum este Şcoa­ lua ou privire la redactarea $1 editarea semnat aport în opera de dezvoltare a înrolat In rindunle Metoda graficului
dinţat scoică, cadrelor de învăţători şi la medie de fete dm Alba luLa şi altele, manualelor didactice pentru InvăţămJntul agricuLturu, In opera de construire a partidului cu scopul ciclic o aplic de a-
profesori una din sarcinile cele mal gre­ unda &rvuL trecut numărul etovillor ră­ agricol, transformarea gospodăriilor di- vieţu fericite de a-rru da jl eu proape 3 ani Învă­
le. dar din cale maj măreţe şi nobile: mas! tn urmă la învăţătură la sflrşitul daoMrc ocpanmenteîe ln gospodina mo­ OSMA$U CORNEL contribuţia la mun­ ţăturile pnrmte In
sarcina de a creste şl forma vktoarefe anului şcolar a fost mare, vor trebui să del. prevederea de fonduri ds investiţii director adjunct, Şcoala, medie ca de construire a acestea vieţi nod. oms* Uniunea Suvielicâ şi puse ln practică de
cadre capabile de construirea socialis­ albe tn atenţie această problemă, să sta­ pentru înzestrarea laboratoarelor cu uM- tehnică pomicolă Geoagiu neştl, luminoase noi ne-au dat posibilitate ca in luna Iu­
mului în patria noastră de a forma spe­ bilească de la început nH'ehiJ de cunoş­ Jâje erlc. raionul — Orăsbe De- la 23 Auguri 10<4 luorez tn secto­ lie să dăm 13 cicluri în plus, iar în luna
cialişti de o LnaJtă tehnică Ln toate do­ tinţe al elevilor, mai ales în perioada rul XI investiţii, &J minei Petrila. In aceasta încă vreo 10.
meniile de aotewtate, conştienţi şi devo­ recajnfcudăriJ. să determine golurile în cu­ mină munca era destul de grea chiar şi In doblndireo succeselor ce le-sm In-
taţi cauzei poporului muncitor. noştinţe şi greutăţile ce le tntlmpină pen­ Aprovizionarea tehnico-inaterială ne ajuta ia pecioada do după război, plnă cînd au tegictrat. un factor important Q are mun­
Pentru ca procesul de invăţămînt dm tru a se putea acorda ajutorul individual început aă f»e cunoscute si la noi meto- ca du omul Nu mă refer numai U mun­
acest an să se mată de*fă$una în. con- chiar do la început, tnlâturind aslfel ca să lucrăm cît mai bine pămîntul dela de lucru ale minerilor sovietici In ca protest anală cl şi la cea politică 5'
pentru a face faţa acestei sarcini, a tre­
dlţiimi optime, pentru ca de la primele procentalui maro al elevUor rămaşi in Măsurile ce se prevăd In proiectul de 1 oa mna—a nutor iOe I am făout -pa rta din-
zile de şcoală elevii să găsească toate urmă La învăţătură. Directive ale celui de al Il-Oea Congres In proleotul de Directive, se arată că tr-o deilegaţie de mineri roanlnl ce au vi­ buit să studiez cu perseverenţă, să ceT
cele necesare unei temeinice însuşiri a Vn aport substanţial la îmbunătăţirea al P.M.R cu privire la dezvoltarea a- pantru a mări producţia globală de ce- zitat Uniunaa Sovietică. Acolo am stat ajutor din partea comitetului de partid
cunoştinţelor predate, multe colective de procesului de Invăţămînt. pot şi trebuie gricultwii. m-au bucurat nespus de mult. iwle-martâ, lo scopul unei aprovirlo- aproape 6 săptămini. timp su/fiajent pen­ şf a conducerii minei, ajutor ce l-am
învăţători şl profesori au pregărM ş\ asi­ 6â-J aducă organizaţiile UT.M, şt de pio­ Ca ţăran cu gospodărie Individuală, sînt nân abundente a oamenilor muncii este tru a ne însuşi metodele noi de muncă pnmit întotdeauna
gurat din Ump baza materiailâ şl de în­ nieri dm şcoli, care au sarcina să mobi­ convins că acestea vor duce nemijlocit la necesar să se mărească suprafeţele în- Sl tn special cum se pot obţine rezultate Munca cu omul m-a apropiat sufle­
văţăm int a şcolilor. La şcoli ca cele din lizeze pe toţi elevp spre un studiu apro­ îimlnţate cu cereale, plnâ In 1936. cu teşte de ortacii mei y ne-am împrietenii
fundat. să combată tendinţele de chiul şi obţinerea unei recolte din o® In ce mal încă 7360 000 ha Această măaurâ cred frumoase ln extnaoţia cărbunelui. Acesta este uri lucru foarte important
oraşul Petroşani. Haţeg. Gurabarza, St-
mtria, Teiuş, etc au fost terminale la 63 întărească spiritul de disciplină şi res­ bogate. Îmbunătăţire 5 sistemului de co­ că este bună şi poate fi îndeplinită şl O învăţătură preţioasă am cunoscut pentru mineri !n subteran întîlneşti greu­
lectarea laptelui şl a linei, noul sistem de
vreme lucrările de reparaţii, au fost or­ pect* ţaţă de profesorii şl învăţătorii lor calculare a Impozitului agneoL minree chiar întrecută Gindindu-mâ La folosi­ atunci ln oe priveşte modul de ridicare tăţi. pe oare dacă nu te rezoM cu aju­
ganizate şi îmbogăţita muzeale 91 labora­ Orgamaaţllle de partid din şcoli vor rea tuturor rezervelor, am vârjt eâ lp a calificării muncitorilor şt atragerea lor torul întregului colectiv, pot să devină
toarele, a fost confecţionat material dă- trebui să aibă permanent tn atenţia lor numărului de speoiald^to care vor veni comuna noastră mal există locuri nefo­ la buna desfăşurare a procesului de pro­ primejdioase Eu am căubat tnlodeaune
să ne îndrume In muncă precum şt cele­
daeUc necesar materrJor ce se vor preda ricbcanea procesului de Invăţămînt, ri­ lalte măsuri, vor avea drept urmare un losite Sint unii tânaru care ţin locuri
De aremenf, multe şcoli din regiunea dicarea neconteni tă a nivel ului Ideologie pline de bălării, fără a le cultiva, iac pe ducţie Tot In ţara sovietelor am putut să fiu pnleten cu ortacii mai 5i asta m-a
noastră ca cele din Dobra. Slrbi, Dla. şt politic al cadrelor didactice şl să lupte salt însemnat in dezvoltarea agricultu­ lingă drumunJe care sint mai largi de- cunoagte tn amănunţime modul de or­ ajutet mult "Fitilul de „Erou al Muncii
rii noastre. în obţinerea unei recolte ho­
Pilim cn Sirbu şi altele prin grija împotriva tuturor influenţelor ideologiei gele. Aceasta, pmUrucâ cele previruîe în clt este nevoie, sint multe hectare de ganizare al muncii după metoda grafi­ SccvaListe”, cu siguranţă că nu l-aş II pri­
itatunlcr, populare, au fost aprovi­ burgheze şi Împotriva tuturor denatură­ Directive, constituie un puternic ajutor pâmlnt nefolosit Păcînd o socoteală, ne cului dolie şi avantajele ce le prezintă mit. dacă munca mea ou ar 6 fost fă­
putem da seama că ln Intre» raionul nos­
zionate cu combustibilul necesar pentru rilor în ştiinţă pentru ţărănimea muncitoare, care de­ tru sînt 2eoi de hectare de pâmlnt oaze aplicarea acestei metode cută Ln interesul şi cu ajutorul colecti­
perioada de iarnă Au existat însă şl ne­ Comitetele raionale de partid vor tre­ vine astfel Interesată să mărească pro­ pot fi ouiUlvate întors Ln ţară, m-am străduit să pun vului
glijenţe în ce priveşte pregătirea noului bui să ajute la întărirea organlasliilor de ducţia la hectar
en şcolar. Sc-ola ca cele din Lonea. Şcoa­ partid din şcoli. Iar comitetul regional Eu soeot ea foarte bună măsura pre­ In vederea dezvoltării agriculturii, mă­ In preot-icS cele învăţate, calificlnd de Iată cum am reuşit să lucrez ln contul
la de 4 arrl colonie Deva. etc eu întlr- şi comitetele raionale U T.M. să se îngri­ văzută In scopul aprovizionării noastre cu surile prevăzute în proiectul de Directi­ alunei 6 bngâzi de mineri, din rîndul anului '-■•1937 Pentru munoa depusă am
ziat nepermls reparaţiile curente. In mul­ jească mal mult de viaţa organizaţiilor maşini jj unelte A$e cum prevăd Di­ ve, vor face ca sfaturile populare să se cărora s-au ridicat oameni de ba2â' ai fost decorat cu Ordinul Muncii claia
te părţi, grija faţă de aprovizionarea cu de tineret din şcoli, 8ă le îndrume pen­ rectivele, incepind cu anul 1833, se va intereseze îndeaproape de lărgirea tere­ minei, jefi de schimb, responsabil» de bri­ 111-a, Medalia Muncii, a 5-a aniversare,
combiriUbrl este departe de a sta in a- tru ca acelea să poată aduce o contribu­ nului însămânţat şi împreună cu agro­
organiza In comunele şl satele mal mari nomii S M T -urilor $1 alte organe, să ne găzi. etc Amintesc dintre aceştia pe lo- iar acum trei ani am primit titlul de
tenţia sfaturilor populare Numai tn ra­ ţie mal mare ln ridicarea procesului de
desfacerea de pluguri, grape, plantatoare dea un ajutor mat mare pen&ru a' obţi­ verâşul Mihai Stefîn Androne losif, Hol- frvzntaţ in întrecerea socialistă. Condi­
ionul lliia şl Sebeş sint peste 130 şccJI invăţămînt manuale pentru porumb $1 alte majnnl sl
ce nu sînt aprovlncoate cu combustibil Cadrelor didactice proaspăt Ieşite de unelte’ agricole pe care plnâ acum cu ne recolte bogate du Ladlslau, Ftilop Petru şi alţii, mi­ ţiile de viaţă şi trai «-au îmbunătăţit
Deschiderea noului an şcolar pune în pe binctle şcolilor va trebui să li se acor­ greu le puteam procura. Trebuia să mer­ Eu mă angajez să lămuresc ţăranii de neri cunoficuţî ajtă2i de toţi oamenii simptor Nu există lună Ln care să ou
faţa cadrelor didactice sarcina ridicării de toată încrederea şl ajutam! cadrelor gem plnâ la Orăştie, Ouglr sau alta lo­ la not din comună, oare mai au locun muncu din ţară Poate vi întrebaţi cum primesc un salariu de peste 2000 lei.
Ia un nivel mat înalt a conţinutului In- cu mai multă experienţă, iar sfaturile umplute cu mărădnlş, să le cureţe şi să om procedat la cunoaşterea oamenilor Cea mal înaltă preţuire a muncii mele
văţăm'uiU'luf. Procesul de înviţimtnt tre­ populare să te asigure condiţii corespun­ calităţi, pterzlnd mult timp. în care pu­ le Insămlnţeze. Inastînd asupra aplică­ din brigada ps care o conduc <1 cum a culminat cu decernarea titlului de
team
ase
diferite
De
lucrări
execute
buie să constituie preocuparea de bază a zătoare da muncă şl vl9ţă. meni. aprovizionarea mai bună cu îngră­ rii metodelor înain/tate din agricultură
cadrelor didactice De felul oum lec­ Noul an ţcol-ar oonsttluîe un pas înainte şăminte mineraJe fi diferite substanţe De asemeni, voi ajuta sfatiul popular în pot să-î Indnimez si să-l ajut cînd Se Erou al Muncu Socialiste”. CLnd mă
ţiile vor Lt predate va depinde înţelege­ In dezvoltarea tnvâţămintului nostru de ehajTUM de combatere a bolrlor şi dăună­ acţiunile ca se vor întreprinde pen­ şlie că o brigadă lucrează tn mal multe gindesc la drumul parcurs de mine In
rea de către elem a cunoştinţelor, va tip nou Oamenii munon din regiunea torilor la plante şi aromate, va contribui tru curăţirea izlazurilor de păşune $1 srhimbun 1 cei 41 de ani pe care l-am Împlinit şl
depinde temeinicia cunoştinţelor şl edu­ noastră urează cu căldură cadrelor di­ la obţinerea unei recolte bogate, sănă­ crearea unei mai bune baze furajere în Foarte simplu: Eu lucrez numai tn- care m-au găsit „Erou al Muncii Socia­
carea elevilor tn spirit comunist un dactice şi tineretului studios spor la mun­ toase comună, fajst care va ajute la dezvol­ tr-un schimb, să presupunem da dimi­ liste" ei văd cită preţuire se dă omului
studiu sarios a) materialului din manual că şi succes tn pregătirea lor ştiinţifica. Ajrrovirie narea tehnic o-materială, cre­ tarea continuă â creşterii animalelor
ditele şl celelalte înlesnin sânt un aju­ IO ANI SIMION neaţa Schimburile celelalte, perir.dlndu- Ln zilele noastre mâ face să fiu mal ho-
------------ - wumm>m «e la fiecare trei săptămini. prin schimbul târiL mai dirz in muncă şi-n viaţă, si-
tor prerţios care ne Interesează şi ne în­ ţăran muncitor ou gospodărie de dimine»|ă, am posibilititea să cunosc mi depun toată contribuţia pentru înflo­
Recolfă bogafă în gospodăria colectivă deamnă eă ne muncim bune pămîntul, Individuala din comuna Romo*
să stoarcem cit mai multă mană dm el. raionul Oriştle aptitudinea şi puterea lor de munci, dra­ rirea patriei noastre Iubite.
AnuJ aceştia, mambrii gospodăriei agri­ preună cu cei 3 membri de familie a
cole colective „Viaţi Nouă” din satul Stn- efectuat 434 zile-muncă în gospodărie, a
tandrel raionul Hunedoara eu îngrijit primit ca avans 1.180 kg. de grîu, 999 kg
cu atenţie oifltufcle. Acest lucru a făcut de Cn $1 2.389 kg de paie şl pleavă Î N N O U L A N Ş C O L A R
ca recoltele obţinute de ei să fie cu mult Colectivistul Petmj Popa cane, împreună
mal mari declt cele ale ţăranilor cu gos­ cu soţia aa a muncit toată viaţa p» la La Teiuş şcoală medie
podărit individuale din sat La grtu, de chiaburi, iaitirind tn gospodărie fără pâ-
pildă, 01 au obţinut o producţie ia hectar mînt şi inventar agricol e primit ca a- Da multă vreme ceferiştii din Teius au o şcoală cu 8 posturi de învăţători, care
eu peste 600 leg măa mane deolt cea rea­ vans pentru cete 301 zlle-muncS, 183 kg purtat cu ei un vis ps eare-1 doreau cit gi aceasta s-a dezvoltai ln anii puteri]
lizată de ţăranii muncitori cu gospodării
de gTiu. 557 kg de fin şl 1 383 kg de mai curind împlinii — visul de avea şl populare, astăzi s-a ajuns in Teiuş la o
Individuale
paie şl pleavă Colectivista VaJeria Murar. tn comuna lor o şcoală medie unde fiu şcoală medie cu 22 clase şi 3S cadre di­
De cu rind in gospodărie s-ou IrmpSrţil lor — rupind ou drumurile zilnic* pini dactice
femeie văduvă, a primit pentru reunea
avansurile de 4tl la sută Recoltele bo­ li Blaj orf AJha lulla — Să-şi poată Ln- Deschiderea acului an şcolar a fost
gate obţinute au făcut oa flecare coiec- depusă lo gospodăria 789 kg de cereale suşi mai lesnicios o înaltă ştiinţă de carte pantru oeferiştu dm Teiuş pentru fii a-
şi furaje
tâv\st să primească ca avans de M la chiar în gatul lor restora. o adevărată sărbătoare Cu acest
sută pentru o a muncă, numai gria cfte Oan/fcit&ti Însemnate de oareaie şl furaje Regimul burghezn-moşleresc n-a fost prilej diriguiţii $1 profesorb au arătat
eu mai pniroit şi colectiviştii Vacile Re- capobil să înfăptuiască acest vis al mun­ eleviicr însemnătatea deosebită a nou
2 500 kg
Colectivistul Aron Andreşel care Îm­ chitan. Petru O coş şt alţii citorilor ceferişti din Teiuş şl nici inte­ şcoli înfiinţată, menita si pregătească
resul rvu-0 mina să înfăptuiască acest lu­ cadre de nădejde pentru construirea so-
cru. Qj' îlisjnului. oerind elevii ar sft depună
Locuinţe individuale pentru ceferişti ..Anii învolburaţi au apus şi odată cu toate eforturile pentru e-şi însuşi cu­
eJ s-au îngropat pentru totdeauna şi cîr- noştinţele ce se vor preda dovedind prin
Anul acerta, 14 famlflU de muncitori de pe munciitonu losiî Lucari şi Viator Ciz- muftori; fără suflet a acelor am Astăzi aceasta recunoştinţa 1 or faţă de partidul
la Atelierele C.F R Slmeria şi-eu con­ maş Înstelaţi tn noile locuinţe. Peste ct- stalul celor ce munrese. a creat posibi­ ce le-a creat această posibilitate
struit locuinţe individuale cu ajutorul teva sie se vor muta in locuinţe noi şi litatea ca visul ceferiştilor teiuşen: să Încă de la primele lecţii, profesorii şi
devină real [tete. Şcoala mult dorită s-a In anii puteri» populare, s-au construit şi tn/itnfat sute de şcoli pentru
creditelor acordate de stat. Noile locuinţe alţi munectort oa LLmplarul Gheorghe elevii s-au dovedit o fl demni de aceas­
înfiinţat minorităţile nafionola din ţara noastră- Printre acestea se află şi Şcoala medie
au fost ridicate pe tarea uiăle primite tn Baciu de la secţia vagonaj fierarul Ion La 1 septembrie sute de elevi au păşit tă nouă realizară în comuna Teiuş. mixtă maghiaro din Deva.
mod gratuit de la sfatul popular Ma­ Orişan de 1a secţia a 4<a turnătorie 51 pentru Intila cară pe poarta noii şcoli ÎACOB SALAJan In fotografie, pionierul Fodor Marian din clasa a V/-a, ardtindu-i surioarei sala
rea ^ârbâtoare de la 2J August l-a găsit alţii '' instalată lnbr-un local nou, spaţios De La Profesor 1* şcoala medie Teiuş Ghieela, — care a Inlrat anul acesta in ciasa l-a, — abecedarul.