Page 6 - 1954-09
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 71
Ziua Aviaţiei R. P. R. cZtidttăztieiul Grija fa(â de şcoală F O I L E T O N
Pentru oa in perioada da Lamă din a-
11
Acum, scornind cu pîndu-n vremuri, ceet an şcolile din oraşul Lupend să poa Un „administrator de cantine
AnuO aceala, in ziua de 5 septembrie, duiesc Jâ-şl ridice tot mal mult măies
oamenii muncai din palila noastră săr tria de luptă pentru a fi pregătiţi să $<-n veacuri negre ca de rmoctă, lă funcţiona In bune condJţiuni, tovarăşii
bătoresc Z'lua Aviaţiei Rerpubl'icd Popu apere, la nevoie, văzduhul senin al târli fnertncenot ml le cutremuri direolorl de şcoli. Păun eseu D,, Lorincz "Mai eint oameni oare consideri că eu ln faţă oferindu-se să se Jertfească pen
lare Rnmine ţi cinstesc memorie îndrăz noastre. Sub c minte» grea rdseoold. Francisr şi Surcel Ioan. cu sprijinul sfa- pot face ce vot In întreprinderea unde tru noi
neţului tiu ai poporului Aurel Vlalcu, Zburătorii din aviaţia civilă se stră .Căci viaţa, cmtecvl fi hora tuflul oppuiar orăjenesc. au reuşit să a- lucrează şfl pot profita de poziţia Lor pen Abia dimineaţă cind începusem şâ mă
primul aviator romln oare a deschis dru duiesc să fia de cit mul mame folos pa Erau atunci încătuşate provizioneze din timp şcolile cu combus tru a se Impune intr-un fel ş-eu oltul bărbieresc ml-a venit Ideia salvatoare:
muri noi aviaţiei noastre triei şi oamenilor muncii $i toţi mun Şi vlsurtîe tuturora tibil. faţă do salamaţl — In definitiv eu slnt administratorul
Au fort branapartut* pLnâ în prezent la
Aceasta măreaţă sărbătorire a apărăto citorii aviaţia patriei noastre, sărbăto Sub a stâptnilor Ideale şcoala nr. I. 20 txxne cărbune iar la Şcoa Vă prezentăm pe unul din ei şi ou con şi răspund de toţi pordi ce stau in „pen
rilor cerului patriei, se desfăşoară sub resc cu bucurie Ziua Aviaţiei, cane con Dar dintre cei cu vlapa suplfi vingerea că numărul lor v-a descreşte. siunea” oantmel Cunosc eu unu] din ei,
, semnul luptei pentru pace ţi prietenie stituie un nou pmllej de afirmare a uni Ce-şl blestemau trudită viaţă. la marile mixtă un vagon de lemne Ii din» ou vântul... cane o liprt/t de ori oe fel de principiu :
EMIL TETrLEAJS'U
veşnică Intre popoarele lumii. tăţii poporului nostru muncitor, hotirll S-a ridicai răzbind prin luptă. cotreap voluntar Du PI nod eseu loan, administratorul bălălos, mânca ai os, neglijent faţă de cel
a-şi âpăre cuceririle, rod al luptei miilor
Piloţii sărbătoresc Ziua Aviaţiei ou noi Un fiu cu mlnfea îndrăzneală cantinelor întreprindem] 703 Cana truc pi mici. prost şl graş. Trebuie îndepăr
de neînfricaţi luptători
rutrase în pregătirea profesională, Invă- Inselosat si cucerească din Petrila. ş( ou tov. Nastovid Mircea, tat şl asta olt mai curînd, pentru a feri
tind ii de zi cum să apere carul liber Pentru a cinsti memoria îndrăzneţului A zborului destăinuire, Peste 10.000 spectatori contabil şef, în „marea noastră grijă" de aMenare bunele moravuri ale celorlalţi
2it patriei noastre . Libertatea poporului aviator Aurel Vlalcu, car» pentru pnma Albaetra-ntlrvdere cerească Vuaţa oulturală la sat« înfloreşte ou pentru traiul munci lorilor, am luat hotă PUa de bucurie, am adus măcelarul oe
clştig&tă prin luptele eroice şi pnn sin- dată la noi In tară a brăzdat văzduhul A măsurat-o din privire fieoare nL Ajutorul frăţesc al UnlunU So rî rea să ţiiem tn ziua de 22 august 2 fusese ln prealabil Instruit ln ce fel să
gela mnlor de viteji, fii al patriei cu aparaitAJl consbruW de el şl care a În Şi, dlntr-un via, ca nimeni altul vietice se răs^nlnge cu multă binefacere porci ş» să distribuim carnea „eşa cum procedeze pentru a nu produce dezordine
Aviaţia patriei noastre libere, acum vins pe dealul Cotrocenitor ariile zbu Făcut-o „paJăre" măiastră, Sl In acest domeniu de aottvltale trebuie Zis şi făout Cind rămăşiţele pâ- printre locatarii cotatelor De altfel, cud
apără causa celor ca muncesc, apără pa rători străini. In multe localităţi din Cu ea îngenunchind înaltul Nu da rrwilt, in regiunea noastră au minteşti ale calor două patrupede erau nu mai era nevoie, fimdcl vinovatul sta
cea sl libertatea (Aiceritâ cu atâta trudă patria noastră se ţin mitinguri aviatice Ca vulturul născut pe creastă. eogl/t noi 4 oara vana cinem atogra fice din atînnale In cuie, am „organizat" modul tolănit Intr-o băltoacă rt gemea de plă
unde piloţii fţi arată înalta măiestrie da distribuire Noi iLnlem oameni ordo
Ea nu mal este ca altădată un domeniu Dar cei ce sub/ugau poporul, Uniunea Sovietică, Înzestrate cu aparate cere Cind l-am văzut asa nesimţit faiţă
rezervat fiilor de moşieri şi mart ne In regiunea noastră in satul ee poartă Pe‘ascuns pllltu-l-au o «Iernă. modeme şi ou aflaţii da radio-amplificare naţi Fiecare lucru la locul Lui Aşa că do soarta Ud, m-a cuprins şl mai tare
gustori oare umblau după senzaţii pen numele aviatorului Aurel Vlaacu, se va Lui Vlalcu-n veci să-l curme zborul, In luna trecută — prima lor luni de acti om aranjat oamenii In rlnd elte doi şi ura împotriva Lui In minte ml se năzări
tru a-şi alunga plictiseala. Piloţii patriei organiza cu această ocazie o conferinţă un Sd-t (ase-n aer fără cî-md vitate— aaravanale cinematografice au vi- totul mergea ca p e roate . gîndid năprasnic de &1 asasina 1 acolo
noastre, nu se trag nici din singe de de ss va virila şi casa-muzeu 1n care sînt Cină fi-a luat In zbor avlnful rvbat gospodării agncole coflectdva, gospo Dur deodată .Jărl Jă-mJ dau seama” unde era. Oa s3 nu-L mal văd. am plemt
prinţ cu Bibescu şi nici din viţă de bo expuse documentele activităţii şi luptei în Cutezător si treacă munţii. dării agricole de stat, tabere de pionieri am servit pe soţia tovarăşului Inginer furios.
ier. El slnt crescuţi şl ridicat» din sinul drăzneţului fiu al poporului, care eu de Cirv cu vuiet.. . şi pomtntvl ani. ete. prezentind In peste 72 locali Mothe Andrei cu un kg de came şl nu In magazia unde m-am relraa tocmai
poporului, fii al oamenilor muncit vred cenii In urmă a adus glorie aviaţiei ro- fi s/ârtmă lumina frunţii tăţi du» regiune, filmele: „Sub jug". parte mULt timp a venit şl soţul Filndcă-I numirăm sticlele cu ţuică ce le-am pâs-
Dar setea lui de libertate
nici unjjaţl al neînfricatului nostru „şoim mlneştt. „Noul învăţători' şi „Musor&sahi" Flecare cap de ftamuLIs l-am dat două kg Atunci irat de la festivitatea din ?i august ctnd
Şt arrătoru-l dor de ailre, eâ £1 văzut proteste Mecanicul Dlma Va- i s-a decernat întreprinderii 703 Conrt/ruc-
al văzduhului' 1 , Aurel Vlaicu. Piloţii patripl noastre, dualnd mal de din fii mede pnezen*ale au fort precedate
N-au /ost şi nu vor /» sfărmate svla e colţos rău Se supărase că doce ţlt tiflUull de întreprindere fruntaşă pe
In anii reglnvuHul de democraţie popu parte steagul biruinţei d Şti gat prin Jert de filme documentare cu caracter agri
Cl vil ne eMamă-n zări albastra col Iui l-am dat numai o jumătate da kg ţară, oînd Măcelarul ml-a anunţat decesill
lară, aviaţia patriei noastre e obţinut în fă de către Aurel Vlaicu, urmind exem Nepoţii Vlalculul a-avfnlă La prezentArliLe filmelor făoule de cel# de came oînd el are şl familia lar „al prin violenţă a duşmanului meu perso
semnate victorii pe calea dezvoltării el plu] piloţilor sovietici şi sub conducerea Mal neînfricaţi spre-nalte elele 4 canavar.e dnematografice In raioanele ţii primesc maJ muQt Păi să nu te anw- nal : porool Cred că n-are sens si mad
'Tinerii piloţi, Cărora partidul Ie-a dee- partidului vor cuceri cu siguranţă viito Sl-a libertăţii Imn (I cînlă Hia. Brad, Sebeş şl Ailba au participat veîl 7 amintesc «< de faptial că tiiida de care am
Zburlnd sub cerut ţării mele pomenit n-am Aaţ-o toată muncitorilor
ohls drumul spre zările albastre, în rul, viaţa fericită «1 vor păstra şl păzi eu pesta 10 000 spectatori Chestiunea aceasta aş fi aplanrt-o eu.
vaţă cu dragoste arta Zborului, se stră abnegaţie pacaa T FILIMON dar a venit şt Bodea Tanţa ° munci- fiindcă se putea Irvttmpla oa oamenilor jfl
toora, fără famâlle Şi începe aă mă roa 11 se urce La oap şi etunoi ml-am zis : j
ge de parcă aş fi făcut porte din soborul — Lasă Ionică, n-o să se strice ţuica
sfinţilor, să-l dau un kg de cazne l-om şl o vor consuma oa/nmf mal tari de oa®
Sărbătoarea colectiviştilor din Ostrov răspuns foarte frumos s i măntnce la oan- ca mine Nastovicl şi toţi ceîlaUfţl oa
bmâ. fdndci acolo se serveşte masa şl sfi vor veni cu noi la Peytors Bolti.
Ip riua dftd la gospodăria colectiv5 ti ctt şl ţărani muncitori ou gospodării in folosim majLrvia şl despre metodele îna
nu se mal obosească cu gătitiiL Dor al S-a tlxiat plecarea le ora 18 şl re oa
,>Păm!nt Desţelenit" dm Ostrov, urma să dividuale, veniţi din satele din jur la intate de insămtnforaa plantelor.
cu cina te Înţelege 7 Eu slnt un om des meni de cu vin îl, abund am şl pl ©ort (ou
se Irrţpartâ avansul de 40°/c, încă de di sărbătoarea colectiviştilor. Pe lista lasori- Asemeni lor, muflţi colectuvLşta au luat tui de sensibil şi cind îmi sare ţandăra uit maşina) Din prevedere am verificat încă
mineaţă melodide viorilor şi a dairinete- şllor ultimul număr era II S-a înscrii cuvţntul exiprimtndu-ai mulţumirea pen cu cine staiu de vorbă l am spus fetei odată Inventarul viu el mort al maşlml I
lar au răsunat a vesohe In sat. CoJeotl- şl colectivistul losivont Ioan, care, plin tru fapbul că au primat oa avans mari cţteva cuvwnte aşa, de la obraz că toţi cadavrul porcului oribil mutiHat, (măce
visştti Imbricaţi sărbătoreşte, se Îndrep de emoţia a început să vorbească despre cantităţi de cereale şi totodată dragos cefl prezenţi au lăsat privirile în pămînt. larul nu-şi prea cunoştea meseria) sticlei©
tau eu feţele luminate do bucunie spre roadele muncii Iul In gospodărie tea şi ataşamentul faţă de partid care le--a Lar fata s-a Îmbujorat la faţă, apoi e în de ţuică, butoiuH ou bere, două bSnof d©
sediul gospodăriei. La Intrarea In sat, îşi — Niciodată nu m-am glnifit ca prin călăuzit paşii spre viaţa Însorită de azi. gălbenit şi lacranfle au început eS-1 La dub, şefa bucătăreasă Nici A^neta cu
făceau apariţia grupuri de ţărani munci munca mea f9 pot câştiga abilei cereale Un moment emoţionant Pe poarta curgă pe obraji Morfturi mul ere şti ! Cbre- frica, (pentru a ne pregăti fripturile),
tori Erau oaspeţii, ţărani muncitori, din Nu«n»l vtrve să cred că sini ale mele odle gospodăriei lese pnma căruţă încărcată cu dea câ produce Impresie asupra mea cind gestionarul Smiranda Constantin (pentru
satul Sarmisegetuza. Apoi au venit rlnd 1002 kg boabe încărcate In căruţă şl cereale Apoi, pornesc ln şir încă alte o văd cu lacrimi în ochi, şi-am aă-d oer a ne servi la masă), Intrr-un ouMnt, nu
pe rlnd cei din Toteşti. CHopotiva şl din suma de 1800 lei, pe care le pivunesc drept multe căruţe, toate Împodobite eu ver scuze Cine a pus-o să vină elen 7 Eu lipsea rV.mic
alte sate Inveamate Ostrovului răsplată, 40% avans, pentru zilale-muncă deaţă şi steaguri 95nt căruţele gospodă n-am chemat-o I La Peştera Bolii am petrecut de ml-
lucrate , ou soţia Ln gospodărie. Cind mun L/uon*raa oupnunde o prezentare ştUn-
Nu treou mult şl curtea gospodăriei fu riei oare transportă la oasele colectivie Infierbh»fati< ®u ou dislmbuirea cărnii, rvmne Şefa bucătăreasă a-a întrecut pe
neîncâ/pâtoane Into-un grup de ţărani ceam pâmlnlul In gospodăria Indlwduiallă ţilor cereaDele primite oa avens 40«/ # din ţifiioortehndoo-didaotfcă a diferitelor unelte cantabilul Nortovlcl eu Incasatid barelor, sine: mirosul de friptură făcea să stră
muncitori, vorbea cu lnllâcărare un cto- de pe suprafaţa de 1.13 ha. ce o aveam, i-ecalba acestui an dl moşim» agncdle şi tractoare care se fo am uitat că a doua zi ne planificasem să nute de poftă toate lighioanele pădurii
leotivlst El le explica ţăranilor munci nu şooteam niciodată mal mult de 600 kg Viaţa noastră, a foştilor dijma şi şl losesc în U R.S S la oultmna legumelor mergem Şl noi La Peştera Bolii cu Încă din apropiere, tor gestionând Smaranda
tori din setul Tote$ti despre ledul cum boabe» lntru-cll lucram pAmînbul după slugi de odinioară, e-a schimbai cu to şl o parte dtn ele şl la noi în ţară a ţi va tovarăşi să ne petrecem ziua aootto abia tşt mal mlsoa ţtfcLoorede de afita a-
eu aiplicat el regulile agrotehnice Mai la obiceiurile bătrineştl. Arătura o făceam tul. de elrvd am intrat ln ecJedbiv — am Astfel slnt prezentate dtferrte tipuri de Cind ne-am amintit, dlstrlbuisam toată lergătură. Cu părere de râu ne-am des
o porte sa veseleau o mulţime de binari la suprafaţa ou cele două văcuţe slabe alungat sărăcia şl foametea din oasele ttraotoaTo folosite mol frecvent la cul carnea Nastovtal avea o figură de parcă părţit de locurifle aoelea minunate did
care ascultau cintecale din partea locu pe oare le aveam La fel nu foloseam noastre — spunea colectivista Bcâlilă Pa- tura legumelor, apoi diferite tspuri de se sfo lingă ©tortul naverte-sl şl abia mur a fort să plecăm dar această star® a fost
lui fredonate de trilurile clarinetelor şl Ingrâşămintale naturale sl cele chimice raschîva — fierarul ţăran muncitor ou mănitan ou tracţiune mecanici şi ani mura i repede uitată. Ce haz a fost ln maşină.
Pentru a clştlga im blid de mălai pentru
sunetele .melodioase afle viorilor, csre se InbOnea, In llmp oe mergea spre mală, maşini de plantat răsaduri, maşini — Ce ne facem, l-am invitat şl pe di Cînd la un hop o bancă sl arpol cealal
eej trei copii, trebuia să mi vtnd braţele pentru. Introducerea îngrăşămintelor în rector, am anunţat prietenii şl acum cu tă dat obşleecu-l sflrşit sub povara
... Se făcu llmşle. Ou feţele plane de casă cu carul IncăsrCat, srfrţfllnd sub po-
de muncă chiaburilor din sat. Acum «ol la plantele legumicole, maşini şl a-
bucurie, ascultau eu toţii cuvintele tova munalnd In gospodăria colectivă ml-am voana saoilar. p ara te pentru Combaterea dăunătorilor, oe obraz ne arătăm în faţa lor 7 bătolneţalor noastre De bine dispuşi ce
răşului Moisescu Petru preşedintele gos asigurat cale necesare traiului, nu mal Sărbătoarea nu e-a terrmnat decll sea maşini de reooflAait, maşini de Condiţio Ml 3<a făcut milă de bietul om şl am fost, am uitat ou toţii de bănci care
podăria! colective ra. Oiniecele ol Jocurile nu mai «a- 1 ro-am convins că Intr-adevăr simte grea au stat numai vreo ă zâfle în faţa între
duc grija stilai de mîlne — a încheiat tov. nat ' seminţele culturilor legumicole, ua respanrabilWata oe apasă pe umerii prinderii ptnâ s-au găsit eîţava oameni de
— Tovarăşi, a scoate 2620 kg or*, 270C losivorvl. leneau eît era curtea gospodăriei Jucau ■ precum şl maşini şl dispazHlve pentru me
kg ovăz. IS98 kg secară $1 1100 kg grtu — Azi, pâmlntul pe care-1 rmmrtin eu Io horă alături de ooleottviştl, Uneri! din canizarea lucrărilor ln păturile oalde şl noştri. L-am liniştit oum m-ara priceput bine de le-eu dus Inbr-o magazie.
Ia ha., într un an nu prea bun, nu-1 maşinile şl tractoarele S.MT-uflul e el sectorul Individual şl oaspeţii veniţi le răsadniţe. mal bine. dar dilema, rtctltoane a cărnii ♦
Acum. pentru că 11 cunoşteam pe acest
atlt de- uşor Aceste succese le-am putut nostru. Nu mal sin tem nevoiţi — ca marea vesdlle Se bucurau cu boţit da Cartea cuprinde 319 pagflnl şl 129 figuri de pane mă cuprinsese şl pe mine Tortă „administrator' 1 şl pentru că faptele lui
obţine numai In gospodăria colectivă prin în trecut — şl rnunolm pământul chia succesele pe oare 1e--au avut colectivliştldl şl scheme csre fac ca lucrarea să fie noaptea m-am frământat, dar dezle sînt alare, credem că na putem lipsi de
munca noastră, a fiecărui, prun aplicarea burilor Revltea Nlsia. BoJIm Benl sau a Ounlnd, gospodăria so va mări Pe masa cit m'âj explicată şi poate ti folosita cu gare n-om gâslfl Cind aţipeam, visam
„servimde” lut, iar conducerea Intrepnn*
sfaturilor (tete de agronom Iul Vărvcxni Aurel, a spus tov. Drutu- reşedlnteflul vor fi depuse noi cereri de mult «ucoas da lehnlaJenii sl inginerii 9- că sînt porcar şl. ounoa lucru, chiar la darii trebuie sâ-1 trimită La .odihnă" pa
pordl cantinei te mal erau încă în viaţă
După ce tovarăşul preşedinte a termi lescu loan.. In gospodărie, noi smulgem in sertare Aoum mulţi ţ&ranl muncitori granoml şl mecanizatori de la S MT , gos şt care mal de oare îmi săreau grohălnd termen nelimitat. A. DURAI
nat de expus darea de seamă, au Înce pănvimuilul recolte bogate» penbru că sta s-au convină IncSodată de belşugul şl podării agricola de stat şl colective, de
pui discuţiile despre realizările şi lipsu lul ne ajută ou maşini şl unelte Iar la roadele pe care la aduce munca in co- elevii şcolilor medii tehnice de mecani
rile gospodăriei. cursurile agrotehnice, am învăţat cum lecitiv. zare e agriculturii, pentru care cartea Pe urmele materialelor nepublicate
La discuţii s-au înscrie atlt colectiviş să aplicăm minimele agrotehnice, oum ii A ŢARANU constituie un preţios manual dldaottc
Unul dintre corespondenţii noştri, ne-a va zile tn urmă ne vorbeşte ci felcera
seataat că le „Librăria" din Hunedoara Dorobanţii Mar ia de la dispensarul din
Anul acesta, cu toate că condiţiile cli că fondvfl de bază, nu ;«au putut dezvol- zac de mol muiLtă vreme cărţi şl diferite Apoldul de Sus foloseşte timpul de ser
materice n-au fosl favorabile oulturilor Mărirea fondului de bază, 1a ln mod suficient din punct de vedere puhhoaţil repartizate pentru cooperativa viciu ln Interese personale, organizîndu-ş»
agricole, gospodăriile agricole colective economic „Muncitorul 11 din CăLan Tcrt acest cores anumite treburii sau fJelnd excursii pnn
din regiunea noastră lilnd însufleţite 1n chezăşia întăririi economico-organizatorică Un exemplu In această direcţie este pondent, erată că această lipsă se dato .iproplerea satului sau chiar La moi mori
muncă de lucrările Congrasului fruntaşi a gospodăriilor colective gospodăria colectivă „Partizanul roşu" neşte slabol colaborări oe există Intre depărtări In acest fel tovarăşa Doroban-
lor din gospodăriile colective, care a avut din Apoddul da sus raionul Sebeş care URCAD şl „Librăria N&sfcrâ" ţlu Ui ncgiLja nepermis S8rctnlfle ce-i re
loc la Bucureşti la începutul anului 1953 viştli de partid p de stal Respectarea Un exemplu doveditor in această direc deşi are o existenţă de 4 ant a neglijat In răspunsul primit de la organul In veneau pentru asistenţa sănătăţii ţăreniitor
preoum şl prin ajutorul permanent al statutului-model este o sarcină e tuturor ţie este gospodăria colectivă „Drumid lui mărirea fondului de bază şi nu s-a dez drept, ca urmare a aerisirii noastre, ni muncitori din acest sat
partidului sl guvernului, au obţinut o re gospodăriilor agricole eoteettve, care slnt Benin" din Geoagiu, raionul Orâştie, care voltat ln suficientă măsură O lipsă ln se spun© că s-au luat măsurile necesare Această comportare a fost rezolvată
coltă destul de bogată Int&rlndu-se astfel datoare să-şi mărească In mod perma cu toate că a luat fiinţă numai ln luno -Tcca&tă direcţie o au organele raionale, pentru înlăturarea acaator Lipsuri, pnn de organul în drept, car® Ln urma 2erijă
din punct de vedere economico-organiza nent fondul de bază — factorul princi martie 1953 a reuşit să sporească nu respectiv Comitetul executiv el aflatului tov Topor Ion, şeful serviciului organi rii, a mutat .pe Iov Dorobanţlu Moria la
tărie. pal atjt al dezvoltării creşterii animale mărul animalelor ajungând să aibă art&zl popular raional Sebeş, cit şi Comitetul zatoric al URCAD Hunedoara, rldlctn- o altă unitate du» raionul Sebeş iar In
Producţia medie la hectar obţinută de lor olt şi al diferi taior altor ramuri de 14 oai 4 bol 222 capele de oi, 8 scroafe raional de partid, care nu s-au ocupat du-se cărţile şl broşurile de Le „Librăria postul de falcar tn Apoldul de Sus a re
majoritatea gospodirirlor fruntaşe djm producţie agricolă O 'atenţie deosabrtă de prăsiiă. 18 grăsuni, 52 familii albine, îndeaproape de dezvoltarea acestei gos Noastră 1 şi punîndu-sd La dispoziţia partizat pe tov. Rădule&cu Teodor Prun
regiunea noastră, afi't anul trecut cit şi trebuie si se dea de către gospodăriile precum şl numeroase unelte agricole s» podării ootective In aceeaşi situaţie se nvuncntoriilor şl ţăranilor muncitori din măsura luată s-au înlăturat nemulţu
anul acesta este o dovadă convingătoare colective creşterii fermelor de porci pă diferite atelaje Prin dezvoltarea diferi află şl gospodăriile colective du» comuna CăLan, pnn cooperativa „Munctorul". mirile Ivite ln rândurile ţăranilor din a-
a superiorităţii agriculturii socialiste, sări. ol. dezvoltării stupinelor, construi telor ramuri de producţie, în eceastă Vingard Şt dun oracol Sebaş, undo i-a ★ ceartă comună şl a-a asigurat o rrvîil
(unde pâmlntul se lucrează cu maşini e- rii de grajduri, magazU, precum şi culti gospodărie au crescut $1 veniturile co neglijat dezvoltarea fermelor de animale O sonsoare primită La redacţie cu câte bună asistenţă medicală a acestora
grlcole perfecţionate şl după cele mai vării legumelor şl zarzavaturilor, care lectiviştilor. Astfel, colectivistul Ivai» Io- eu toate că posibilităţi de dezvoltare" au
Înaintate reguli agrotehnice), faţă de mica sînt izvoare sigure de creştere a venituri sif. efectuând împreună cu soţia ea 200 existai
gospodărie individuală De puldă gospo lor ţăranilor colectivişti şl al fondului de zi'le-munc?, la împărţirea avansului de PROGRAMUL FILMELOR
Ldpaurl ln ceea ce priveşte mărirea
dăria colectdvă „Drumul lud Lendn" co bază al gospodăriei colective. 40°/© din acert an. a primit 368 kg griu, fondului de bază so manifestă intr-o mă
muna Geosglu raionul Oră ştie a obţdnut In regiunea noastră, prin acordarea de 60 kg orz. 2 kg miere de albine, 6 575 kg sură destul de mare şl la gospodăria co In luna aceasta vor rula pe ecranele Petroşani Intra 7—13 „Planfoa te
1300 kg griu la ha , 1263 kg orz la ha credite pe termen lung de către stat gos lină, 1172 lei precum şi alte produse. lectivă din comuna $ibot raionul Otăş- olnemBiografelor du» regiunea noastră TuftLipe", Intre 13—20 „Epoieţll purpuitLi“,
De asemenea, gospodăria coleotnvâ „Pâ- podăriilor colective, acest oa şî-su cons O dovadă că mărirea fondului de bază tie oare daşl este pnma gospodărie co următoarele filme : intre 21—27 „Apărătorii patriei". între 28
mdnt Desţelenit 11 din comuna Ostrov raio truit grajduri de diferite capacităţi, şi-ou este o oondlţle Indispensabilă a întăririi lectivă înfiinţată Ln regiunea noastră, nu Deva. Intre 6—12 „Qlochemeaie', între septembrie — 4 octombrie ' „Oonoertul
nul Haţeg, lucrind pămintul după regu mărit numărul arescăflomulor de pomi. economico-organizatorice a unei gospo a reuşit să se dezvolte multilateral In 13—19 „Ou Întina tăniri", între 20—22 maeştrilor Uorrtruenl 1 '.
lile agrotehnice a obţinut o producţie me păsări, vad ou lapte, otc. lin exemplu dării colective. 9int realizârUe obţinute aoeastă gospodărie, lipsesc atelajele agri „Mecs»il de fotbal Ungaria—lAnglia" (7—1), 5imerio Intre 2—19 „Ketto Şl Kotte”,
die de 2620 kg ore la ha., 2700 kg ovăz, este gospodăria „Feloli $andori' du» Deva de gospodăria colectivă „Brazdă Nouă" cole necesare m un ador auxiliara. Lar Intre 23—28 „Maeştrii baletului rus 11 , In intra 13—15 „BlexJrul dragC5tei , ' 1 intre
tre 29 septembrie — 3 octombrie, ..Epoleţii
1599 kg seoară şi 1100 kg grtu la ha. A- care in momentul de faţă procură din comuna Apoldui de Sus raionul Se- numărul animalelor este foarte redus. 15—19 „Bătălia don golful Callaora 1 ', In
s eman ea rezultate frumoase ln producţia materialul necesar pentru con beş, care încă d\n primul an al Înfiin puT^narei 11 tre 20—23 „AJişa Ptiţlf» u , jntre 23—2C
Lvpsumle existenta ln scerte gospodări»
de cereale au mal obţinut şi alte gospo struirea unui grajd ln care să fie adăpos ţării sale. şi-e mărit necontenit fondul de agricole colective se datoreze attt or Alba-fulta Intra 8—8 „Republica Popu- „Utima eteipâ 11 , intra 27—20 „Ana Ka-
dării colective din regiunea noasriâ tite 50 de vite man bază. AslăzJ. această gospodărie eolec- Lară Albania’ 1 , Intre 6—12 „Mante spe renlna”, Intre 30 septembrie — 3 octombrie
ganelor raionale oare nu s-«au oaupat în ranţe”, Intre 13—15 „Barbaru". într© 16—
Spre deosebire de realizările ţăranilor Pentru ca transporturile atlt de ne tivâ are 82 vile mari, 16 tineret bovin. 19 sufioientâ măsură de întărirea lor econo 19 „Cu inima tânără”, între 20—22 „Ma „Prinţesa trufaşă 11 .
colectivişti, anul acesta, ţăranii cu gos cesare intr-o gospodăria cofleoUvă, să se vaoi cu lapte, 800 capete oi, o stupină ou mico-organizatorică cit. şi consiliilor de rea aventuri , Intre 23—2( „Pulbere ar- Sebeş-Atba Intre 6—8 „Anii tmereţii",
podării individuala au obţinut o produc poată face ln bune candiţiunl, precum şi 36 familia. 12 scroafe şl 63 purcel Prin conducere care n-au tradus In mată ho- gintie 1 ', intre 27—29 „Danca", între 30 sep Intra 9—13 JVntru pace şi prietenie”,
ţie cu 30—50 0 /o mal mică Datorită acestui aprovizionarea cu produse alimentare a vin zare a produselor de la fermele de ani (ărflrâle luate de adunarea generală a cc- tembrie — 3 octombne „Inimă fierbinte' 1 intra 13—15 „'nrintorul", Intra 15—19
fapl, încrederea ţăranilor muncitori cu oamenilor munoLI de la oraşe si ee poa male» eoleotlvoştli acestea gospodării au lectivişflJor Brad Intre 6—8 ^nmăvara", Intre 9- „Emest Thăliman", Intre 20—22 „Mexlm-
gospodării mici şt mijlocii superiori tă face In mod permanent, statul e det reuşit să obţină suma de 122 000 led din Având în vedere sarcinile pe oare le 12 „Brigada lud lonuţ", Intre 13—15 „Pe ca”, între 23—26 „Preludiul gloriei", în
tatea gospodăriilor coleotive a crescut posibilitatea gospodăriilor coleotive oa oare 7 000 lei au fost destinaţi pentru mă trasează proiectul de Directive al Con troliştii din Qaapdoa 1 , între 16—19 „Ftâ- tre 27—39 „Lupta pentiu viaţă", intre 30
muill Iar oa rezulta/t, arătăm că anul a- prin comerţul cooperatist sâ-şl poată rirea fondului de bază indivizibil gresului al 2-lea al partidului, cu privire cirt deasvţpra Asia”, între 20—22 .JLew septembrie — 3 octombrie „Concert înlema
certa In regiunea noastră au luat fiinţă procura camioane şl motociclete. De pildă, O altă gospodărie colectivă caro prin la dezvoltarea agriculturii ln următorii Tolstoi' 1 şl „Bolnavul Inehipulă”, intee ţionail" şl „întreceri sportive prieteneşti
10 gospodării agricole colective, crescând Teluş. Intre 6—12 „Meciul Ungaria-
gospodânua colectivă „Partizanii păcii 1 ’ mărirea fondului de bază a reuşit să ie 2-3 ani. toate organele a^nldote dt şl 23—26 „Vossa Jelaznova 11 , Intre 27—29
în acelaşi tinyi şl numărul ţăranJlac mun din Oirtd radonul Alba care şl-a cum întărească drn punct de vedere econo- comitatele executive ala sfaturilor popu- „Zi de sărbătoare ". Anglia" (7—1), Intre 15—19 „Pata cu
citori care foc cereri pentru a intra în pâirul cărunt". Intre 22—26 „Nepoţii gor
părat un camion, transportă zilnic pro mico-organizatonie, este gospodăria co Lzre, sub conducerea orgarvimţiiloT de Nofeş Intre 6—8 «Petru cel Mare” s.
gospodăriile edeotive deja existente duse de la grădina de zarzavat la pde- lectivă „21 Decembrie" dun Prioaz raio partid, trebuia să treacă fără lotîrzlere II., între 9—ld „Vacanţă cu Andel”, In nistului 11 , Intre 29 septembrie — 3 octombrie
Un exemplu condudent ln această dl- ţele din Teluş şl Alba lulla, reedizjnd nul Orăştie, unde datorită dezvoltăm fer la întărirea economico-organizatorică a tre 13—15 „Primefle zile”, Intoe 16—19 „LJubov lapona 1
rsoţle nM oferă raionul Sebeş, unde nu astfel şume mari de bani care contri gospodăriilor colective din regiunea noas „Profesorul de dana", între 20—22 „Scân lila. Intra 6—12 „Campionul boxuluo’,
mai in primăvara acestui an au luat fiin buie attt La mărirea veniturilor coitech- melor de animale e-a obţinut un venit tră. De «semeni pentru realizarea a- tei". între 23—28 „Pentru pace şl prie intre 16—19 „Inimă rece". Intra 23—26
ţă 3 gospodării codective cu un număr de vlştl'lor cit şl la mărirea fondurilor de de 100.000 lei din care «urna de 10 000 cestui scop, conducerile gospodăriilor co teni©', Intre 27—29 „Barbarii 1 *, între 30 Aventură la castel", lotre 30 septem
262 familii de ţăran! muncitori. Lar nu bază. lei a fost vărsată La fondul de bază. lective au drept sarcină mărirea necon septembrie — 3 octombrie „Bătălia din gol brie — 3 octombrie „Drum Bun ’.
mărul ţăranilor colectivişti din gospodă Le noi ln regiune, slnt nenumărate Spre deosebire de aceste gospodării tenită a fondului de bază dare duce ne ful Oala acra". Zlatna IrtUre 6—8 „Fiica marinarului",
riile vechi înfiinţata a sporit cu 268 fa colective care şi-au mărit necontenit
gospodării agricole colective oare ţl-au mijlocit la creşterea veniturilor colec Oroşfi'e. Intre 6—8 „Quuc şi Ghec”, în intre 9—12 „Prinţesa trufaşi". Intre 13
milii. tre 9—12 „Placa regimentului' , Intre 13— —IS „Oorr»pazato>rul Glinka’ 1 , intra L6—18
mărit avutul obştesc prin mărirea ln fondul de bază şl s-au întărit din punct tiviştilor
întărirea economico-organizatorică a 13 „Luipdl şl oafle' 1 . Intre 18—19 „Hamflet”, „Centrul înaintaş", într© 20—22 „Cavale
unor gospodării din regiunea noastră, se primul rînd a fondului de bază Numai de vedere economic şi organizatoric, ln OLARIU ALEXANDRU între 20—22 „Etexdrul dragostei" între 23 rul atalel de auri’. Intre 23—26 „Brigada
datoreşte respeotâni cu stricteţe a statu- prin mărirea acastui fond de bază, se regiunea noastră mai sînt gospodării a- şefui serv de gospodării colective —28 „Dincolo de Dunăre”. între 27—29 lui Ionul’’, între 27—29 „Campionul boxu
tului-mcdeJ, atît de către membrii gos explică dezvoltarea multilaterală a unor gricole colective rare ne(Lir»d ajutate de şi întovărăşiri a Direcţiei agncole „Crao-I-Mon 1 ’, Intre 30 septembrie — 3 oc lui", intTe 30 seţplembnie — 3 octombrie
podăriei colective olt şl de către actt- gospodării ooleouve Infunţaic de eurtnd. organele secţiilor agricole ss-^i măreas a sfiitul'.u popular regional t tombrie „Africa'' (a. 1J. oCtfliţ a*".