Page 8 - 1954-09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 71

Franţa trebuie sa ia măsuri A noua aniversare a proclamării Taivanut aparţine poporului chinez
pentru ÎDceperea tratativelor Republicii Democrate Vietnam Insula Talvon a devenit ln Uitamu. dofensiva din Asie de oord-est formată
timp un punct de atracţie al atenţie? în­ din militeriştu japonezi olica lui Li Sin
între cele patru mari puteri Mesajul adresat de Ho Şi Mln poporului vietnamez tregii opinii publice mondiale, prin fap­ Mau şi clica Iul Cten Cal-şi. Tot pentru
tul că ea reprezintă un focar al încor­ acelaşi scop, clioa gomindanistă este a-
5ANHAI (Agerpres). Agenţia Viet­ cheiere a conferinţei de la Geneva şl a
Declarajia C.C al Partidului Comunist Franceî J **]' [ dării svtuapel Internaţionale tn Extremul jutotâ intens de Statale Unite pnn Li­
namezi de Informaţii transmite mesajul prevederilor propriei sale declaraţii.
PARIS (Agerpies) — Ziarul „L'Hu- triva „comunităţii defensive europene" edrerat de Ho Si Mm. preşedintele Repu­ Pentru a menţine şi consolida pacea, orient vrarea de mari cantWăp de armament,
Astăzi insula Tal van. care aparţine po­
m-anite" public â declaraţia Comitatului poporul francez a-a pronunţat In prinsul blicii Democrate Vietnam, poporului viet­ spune Ho Şi Mm. trebuie să realizăm u- porului chin« încă din secolul al llT-lea vase militare şi avioane cu reacţie A-
că
„United
relatează
genţia
Presa'
go-
CtervtraJ al Partidului Comunist Francei rind împotriva Ln arm ani Germaniei Indi­ namez şl vietnamezilor din străinătate ou nitatea sirlnsă a compatrioţilor noştri din Înaintea erai noastre, s-a transformat mindaniştilor li s-au livrat avioane cu
cu privire la crearea unuJ sistem de se­ ferent sub ce formă... Exişti o altă cele pnrtejui calei de a 6-a aniversăm a revo­ întreaga ţari Trebuie să ne unim Intr-un
curitate colectivi si La menţinerea pâau care duce spre o pace echitabilă şi trai­ luţiei din augusl şl a proclamării inde­ bloc unic pentru a lupta împotriva unel­ Intr-un loc de refugiu al olucu lua Cian reacţie „T. 33” pentru zboruip de antre­
nament şl avioane da vi o Moare bombar­
Oai-şi izgonit de la putere de către po­
Subliniind ei respingerea de către A- nici : crearea unul sistem de securitate pendenţei. tirilor duşmanilor păcii Toţi compatrioţii diere „F.-84 Thundarget”. Pregătirea e-
dunarea Naţionali franceză a „cornuru- colectivă lu Europa eare să se extindă Noi — se spune in apel — am Încheiat noştri din eud sl din nord trebuie să porul chinez Această acaparare a clicii viatorelor cioncaişlşU, se face ln Insula
eco­
ajutorului
ciancaişiate
se
da/tareşte
tiţu defensive europene" constituie 0 vic­ asupra tuturor ţârilor fără excepţie As- cu Franţa un acord de armistiţiu si pacea lupta pentru a pregăti ţineree unor ale­ nomic şl militar dat de Statele Unite Trilvan sau chiar în Statele Unite
toria a cauzei pâch şi independenţei na­ lăzL această soluţie este posibili". e început să fie restabili li ln Vierii am şi geri generale libera în vederea realizării Atât cercurile diriguitoare americane In ulUmut! tirr\p. ajutorul dat de că­
ţional© a Franţei, Comitetul Central ara­ Amintind propunarile guvernului sovie­ ln întreaga Indochini unificării naţionale
ţi ; Respingerea „comunităţii defensive tic fn această problemă, Comitetul Cen­ Aceasta este o victorie uriaşă Această Ho SI Mln subliniază că noiia sarcini cit şi olica cianoaişistă. urmăresc să fo­ tre americani bandelor lui Cian Cai-şl,
insula
losească
Teivan
un
ca
adevărat
in vederea încordării în relaţiile interna­
europsne" InseamnS o lovituri puternici tral al Partidului Comunist Francez sub­ victorie a fost obţinută datorită patriotis­ cer întărirea Armatei Populare, care con­ cap de pod prin mijlocirea căreia să ţional*. a crescut şi moi mult. Astfel
pentru planurile de război ale lrrvperiali- liniază : „In interesul pitii Franţa tre­ mului fierbinte solidarităţii y spiritului stituie forţa principală de menţinere a poată dezllnţui provocări războinice ln zlairul „New York Times” arata că „aju­
şkjor americani, precum şl pentaru Ade- buie si ia măsuri pentru Începerea ime­ de saariffldu. manifestate ln luptă de în­ păcii: realizarea în continuare a lozincii R P. Chineză, precum şl în celelalte ţări torul” militar şl economic acoirdat clicii
nauer $1 olica mtlitartstâ de La Bonn diată a unor tratative Intre cele patru treaga armată şi de popor, de la nord şi „Pămintul asta al plugarilor !’’ ; îmbună­ Iubitoare de pace din Asia însuşi ge­ ciancaişiste va creşte anul acesta ou
In declaraţie se araţi Ln continuare ci mari puteri asupra tuturor acestor pro­ priiâ îa sud. atit in regdunUte ocupate de tăţirea condiţiilor de trai ale poporului ; neralii] Mc ArVur, a spus ou multă since­ fiO 000 000 dolari.
In urma respingerii „comunităţii defensi­ bleme. Franţa trebuie ei duci o politici francezi, cât şl în zonele iibare. întărirea solidarităţii dintre diferitele na­ ritate că „TaivanuJ aste _ ax\a principală" Datorită supune tu economice şl militare
ve europene" unii oameni politici din externă Independenţi, corespunzătoare „Pentru a consolida * a menţine pacea, ţionalităţi şl înfăptuirea treptată a auto­ a liniei înaintate e Americil tn Oceanul a insulei Taivian faţă de cercurile con­
Franţa cauţi să găsească noi forme pen­ Intereselor el naţionale” spună ln continuare Ho Şl Mim, este ne­ nomie! regiunilor populate mai ales de Pârlite, un ^port-avion nes cufundaţii” ducătoare amcncane, populaţia acestei
tru înarmarea Germaniei „Este însă ab­ Declaraţia oupminda un apel câtre oa­ voie de sinceritate atât din partea vneLrta- minorităţi America tnebude să controlere Tal vanul insule este ne vadă să ducă o viaţă de
solut evident că a păşi pe această cale În­ menii muncii francezi de a întări unitatea meză cit şl din partea franceză. Cu acea­ In regiunile rurale ţi In oraşele recent pentru a ţine sub ameninţare ou ajutorul mizerie. M ilitartaarea economiei oare se
seamnă a căuta si denaturezi voinţa po­ de acţiune In lupta pentru pace y secu­ stă ocazie, eu declar din nou ln mod so­ eliberate declară Ho Si Min. trebuie în aviaţled orice port asiatic, de te VLadi- Intensifică pe a ce trece a făcut ca pre­
porului deoarece, pronunţi ud u-se împo­ ritatea Franţei. lemn : primul rind să asigurăm ordinea publică vostok te Sungapui J *. turile mărfurilor să crească de 8 on în
Slntem ferm hotărî ţi să respectăm şi să sl viate poporul ui să apărâm viaţa şi Încercările americane de a Încorda re­ comparaţie cu anul 1949, iar suma im­
traducem ln viaţă acordul de armistiţiu avutul poporului şl ale străinilor, Inclu­ laţiile Internaţionale ies tot mal mult 1a pozitelor şl a taxdoT să crească d* 23
Calea unei politici de pace pe care l-am Încheiat cu guvernul fran­ siv ale cetăţenilor francezi : să apărăm li­ Iveală prin tot felul de provocări între­ de ori tn uilfiimLi 4 ani
cez. Vom apăra interesele economice şl bertatea religiei ; să restabilim comerţul, prinse împotriva Chinei populare de că­ Ponorul chînez adevăratul posesor el
Un articol al Iov, Palmiro TogHattl euHtiuirale ale Franţei ln Vietnam. Slntem eislemiil de învăţământ ele tre clica clanoaişistă izgonită de La pu­ insulei Taivian în eare majoritatea popu­
gata să ducem tratative cu guvernul fran­ tere de către poporul chinez. Această cli­ laţiei este formată din chin ea care au
ROMA (Agerpres) — Ziarul „Unita" teres ca actuala cnzi adineă atât a poli­ ln zonele Libere şl în regiunile recent
cez du privire la restabilirea redaţii lor de că duşmană a libertăţii poporului chinez, emigrat din provâociila răsăritene ala
a publicat un articol de fond semnat de ticii externe asiatice, cit şl a politicii ex­ eliberate trebuie să consolidăm din punct
prietenie dintre ţara noastră şi Franţa,.pe
FvdmJro Togii atli, consacrat respingerii terne europene a Statelor Unite si nu bază de egalitate şl avantaje reciproce de vedere politie puterea populară, să prin spnjlnufl dunect al con ducătorilor e- Chinei dîndu-şi seama că ocupaţia in­
tratatului ou privire la „comunitatea de­ ducă la nai Încărcări sau la non experi­ dezvoltăm şi să întărim organizaţiile pa­ merrearu. trimit tot felul de spioni şi pro­ sulei Tai van de către cercurile agresive
fensivi europeană" de citire Adunarea mentări ale politicii Impenioliste şl mili­ In acelaşi tâmp, operăm că şl guvernul triotica populare, să stimulăm năzuinţa vocatori pe teritoriul R P. Chineze. Ln omanoana reprezintă un pene ol pentru
Naţională franceză. tariste, oi eă duci la o politică de pace. francez va respecta şl va îndeplini acor­ poporului citire unitate tn lupta pentru ultimul timp ataounle Împotriva Chinei pac«a ln Extremul orient, cerne eă l sa
dul de armistiţiu, va asigura îndeplinirea menţinerea păcii, pentru Independenţă şi eu devenit tot maj Intense Numai din restituie această Insulă, care după cum a
In articolul intitulat „O victorie a pă- Ca şi toate popoarele, avem interes ce in­
Justă e prevederii or Declaraţiei de In- democraţie, Iunie 1953 şl plnă în februarie 1934 a- arătat tn 1930 ln Con9uliul de Securitate
cu" se spună pmvtre altele: „Aceasta dignarea împotriva acţiunilor Americii,
vioanele americane au violat graniţele la O.N.U. trimisul R P Chineze, U Siu-
este Incontestabil o victoria măreaţi a intolerabile dm o auz a raraclerului lor pro­ Adunarea de la Moscova aeriene ale R P Chineze de 2 632 ori, Iar
forţelor pitit care luptă de ani de tile vocator, să se extindă şl să cuprindă coJ ţiuian „Ta1 vanul este parte Integrantă a
pentru a îndepărta primejdia care ame­ ţârii, nec forţe populare şl poJutlee. Pen­ MOSCOVA (Agerpres) — TASS porului Vietnamului man succese în în­ vasele militare americane au violat de teritoriiuilul chinez. Chinezii au fost ln
La 1 septembrie ln aula centrală a tărirea regimului de democraţie populară, 336 ori apele teritoriului Chinei populare Tal van încă ou mult Icaânte de a fti des­
ninţi Europa de a fi aruncaţi din nou tru acea sie este insă necesar si se ur­
Asociaţiei unionale pentru râs pin darea tn dezvoltarea economiei, ln creşterea bu­ Bandele piratereşti dancaişiste, precum şi coperit Cristofor Cadumb Amenca”
In prăpastia unui fonfi lot armat nimici­ mez» o cale ou totul nouă. colea unei e- cunoştinţelor politice şl ştiinţifice e avui năstării oamenilor muncii In măreaţa o* protectorii lor amenaani, s-au dedat chiar La I) august 1a cea de a 33-a şedinţă
tor devănate pohtlol de pace. fări a manifes­ loc o adunare consacrată celei de e noua perl de construire a una vieţi nai 1a capturarea a unul numâj- de ÎO de a CansUmlui guvernamental popular cen­
Salutăm poporul francez care este pri­ aniversări e proclamării Republicii De­ Asistenţa a întâmpinat cu aplauze căl­ vase care aparţineau R P Chineze pre­ tral tn raportul asupra situaţiei Inter­
ta intoleranţă, fări Idei preconcepute şl
mul creator ad acaslel victorii şl U mul­ mocrate Vietnam. duroase cuvântarea rostită de Dun Sin cum şi a altor vase străine ale ţărilor naţionale Ctu En-lal premierul Con altu­
e om dărt fatale ale continentului euro­
ţumim pentru ci el a dat un exemplu de pean şl ale Intregia lumi in două blocu­ Deschizând adunarea, academicianul con du că tonul delegaţiei sindicale chineze, care făceau comerţ cu China. lui Administrativ de Stat şi Ministrul
Actele provocatoare ele clicii eonducă-
Afacerilor Externe al R P Chineze, a
felul energic In oare trebuie apăraţi nu ri opuse, gata de răzbcm ; fără cursa in ar­ Aflexandr Op arin, preşedintele Asociaţiei secretar al Federaţiei sindicatelor din în­ loare de Ia Washington, precum şl ale arătat câ „eliberarea Talvonukil consti­
unionala
râsplndlrea
cunoştinţele*
treaga Chină.
pentru
numai cauza păcii, ci şl independenţa şl calei gomindanisle 6-au înteţit şi mai tuie o sarcină isterică de onoare a po­
mării or, fără fanatism Ideologic şi so­ poLttea el ştiunţufilce, a suiW'iniat că pen­ A luat de asemenea cuvântul Nguen
suveranitatea unul popor. Nod avem In­ cial". tru prima oară In cei nouă ani de exis­ Long Bang. ambasadorul extraordinar şi mult avuipra R P Chineze datorită eşe­ porului chinei Numai eliberînd Taiva­
tenţă a statului democrat vietnamez, po­ plenipotenţiar ai* Republicii Democrate cului suferit de poLtica americană prin nut de sub dominaţia grupului trădător
victoria conferinţei de la Geneva. Ast­ a lui Cian Oai-şi, numai îndeplinind aceas­
porul marchează marea sa sărbătoare na­ Vietnam ln U R $ S., care a fost intîtupl*
Alternativa la C. D. E. a fost indicată ţională în condiţii de pace Eţ a urat po- nat cu căldură de asistenţă fel te sfirşitid Urnii iulie americanii au tă aarcnnă de onoare vom-realiza unifi­
două
chinez
port-
pe
trimis
dejflină a poporului ohinez, vom
litoralul
carea
de U. R. S. S. evâoane pe care ta aflau două avioane întări şi mai mult pacea şl securitatea
PE S C U R T de vânătoare căra au pătruns . în spa­ ln Asia şl în întreaga lume .
ţiul aerian al Chinei, doborind două a- întreaga opinie publică din Asia pre­
Interviul acordat de J, Dieckmann
• In legălAiirfi ou Impfllnlrea a 60 de ani • Miniştrii de Afaoeri Extame ai Aus­ vioane chineza care patrulau deasupra in­ cum şl din lumea întreagă dîndu-şl sea­
BERLIN (Agenpres) A D N. mumtatea defensivă europeană" această da la naştere şl relevând meritele sale traliei şl Noii Zeelande au declarat, îna­ sulei Ham an ma de pericolul ce-1 prezintă atâpînirea
Ziarul benliner „Der Mor gen" publică propunere ocupă Ln politica europeană faţă de Statul Sovietic, Prezidiul Sovie­ intea plecând lor la conferinţa de ta Ma­ In realizarea unei agresiuni împotriva insulei TUivan de câtre alica ciancaişistl
Interviul preşedintelui Camerei Populare tului Suprem al URSS l-a decorat eu mite, Ini ţintă de S U A. pentru încheierea Chineu populara precum şi a celorlalte şi americană sprijină cu căldură dorin­
a R D Germane, Johamnas Dieclcmarui. locul central ordinul Lanln pe August Iakobson, pre­ pactului agresiv SEAT O, câ ţările lor popoare din Asia. diplomaţii amarlcani ţa poporului chinez pentru tealipirea in­
Răspunzind La Întrebarea coresponden­
Dieckmann a subliniat că hotărârea A- şedintele Prezidiului Sovietului Suprem nu îşi vor lua angajamente militare pre­ încearcă aâ înjghebeze aşa numite uniune sulei TUivan la terUariul R P Chineze
dunirii Naţionale franceze oglindeşte vo­ tului narulud „Del Morgen" asupra con­
al R S S Estone. cise la conferinţă
inţa tuturor oamenilor iubitori de pace cluziilor pe care trebuie să le tragă po­ • La 1 septembrie, Lo Gui-bo, ambasa­ Plecarea din R. P Chineză a delegaţiei
din Europa şi din întreaga lume. porul german du) respingerea tratatului dor extraordinar şl plenipotenţiar al RP •După cum relatează ziarele, tribunalul partidului laburist englez *----------
Alternativa La tratatul cu privire la cu privire La „comunitatea defensivă euro­ Chineze In R D. Vietnam, a prezentat scri- militar suprem din Egipt a pronunţat
„comunitatea defensivi europeană*. « peană", Dleckmann a declarat că hotărâ­ jonila de acreditare preşedintelui R. D te 1 septembrie, tn şedinţă secretă, sen­ CANTON (Agerpres) — China Nouă hriaz* vicepreşedintele guvernului popular
Vietnam, Ho Şi Mln. tinţa ln procesul a 24 egipteni acuzaţi transmite: provinciei din Kuandun. si de reprezen­
spus Dieckmann, a fost indicată de Uniu­ rea Adunării Naţionale franceze va per­
• După cum se anunţă din Japonia, la de „activitate comunistă” Dintre aceştia Delegaţia laburistă engleză care a vi­ tanţi ol tutuitrr păturilor populaţiei
nea Sovietică în propunerile sale cu pri­ mite forţelor iubitoare de pace şi demo­ zitat China 1a invitaţia Institutului popu­ Delegaţia a petrecut 19 ale in R P.
31 august a avut loc lnlr-o mină de căr­
vire la încheierea unul tratat general eu­ cratice din întreaga Germanie să desfă­ buni din apropiere de Kusiro o explozie 12 au fost condamnaţi la muncă silnică pe lar chinez pentru relaţiile cu străinătatea Chineză, vizii tind Pekinul, centrul sJderur-
termene lungi, iar alţi 8 — la pedepse a plecat din Oanton la Hong-Kong La
ropean de securitate colectivă in Europa şoare pe scară şl maJ Largă lupta pentru provocată de gaze. ca/e s-a soldat cu glc Anşan, bazinul carbonifer Tanşan. ora­
Duipâ eşecul tratatului cu privire la „co­ o Germanie unită şl Independentă. moartea a 39 de mineri cu Închisoarea pe diferite termene gară delegaţia a fost condusă de I Hsiu- şele Şanhal Hanciau şl Canton
Încercarea propagandei amerioane de a al ara |u la fostului conducător al Depar­ din Germania a trupelor de ocupaţie $L
NOTE ŞI COMENTARII EXTERNE ramufla politica reinarmârU Germanici tamentului pentru apărarea constituţiei limitarea de comun acord a efectivului
oetidentile prin vorbe despre „pericolul din Germania occidentală. Otic John. politiei germane plnă la încheierea tra­
sovietic", a eşuat. Autoru broşurii sub­ bine informat despre afacerile regimului tatului de pace cu Germania, ar asi­
Aceasta nu trebuie să se întîmple liniază în repetate rânduri că în acest de la Bonn. reiese că nazism notorii aca­ gura, in Germaniei şi ou pnn aceasta, neu­ ar
conformitate
Washington
In
parează poziţiile cheie in stat Cadrele de
„pericol",
nâscooit
la
tralizarea
aceasta
Germania occidentală nu e-a crezut comandă ale viitorului Wehrmacht sînt prelntimpina reînvierea unui focar de
înainte şi cu atât mai mult nu te crede completate dtp fostul corp de ofiţeri al război în centrul Europei, fapt la care
Palltaca reînarmării Germaniei occi­ de P EFIMOV poriţlile ln favoarea militariştilor vest- acum (pag. 18. 21, 40 ş a.l. armat® hitieriste, Iar Wehrmachtul în­ duce în mod inevitabil restabilirea mili­
dentale promovată de cercurile guver­ germanj „Dată fund dependenţa tot mai In Europa occidentală îşi Laoe loc tot suşi se refzce după chrpul şi asemănarea tarismului german. In Nota sa din 24
nante din S U.A, provcacă o tot mai păşesc docil la remorca ■ politicii agresive mare faţă de ajutorul militar în Indo- mal mult convingerea — şl broşura gro­ predecesorului său. In Germania occi­ iulie. Guvernul Sovietic e propus guver­
mare nelinişte ln rândul opiniei publice a S UjA. chlna. (roncerilor le-a devenit tel mai pului da laburişti dovedeşte aceasta — dentală se intensifică teroarea poliţie­ nelor Franţei. Angliei sl S U.A. convoca­
din ţările vest-europene Oamenii rare încă în vara anului 1950. critielnd tn greu să se împotrivească presiunii ame­ câ politica reînsrmârii Germaniei occi­ nească, se duce o propagandă militarlstă rea In următoarele luni a uaal conferin­
nu au idei preconcepute văd că restabi­ parlament atitudinea unui lider al opo­ ricane Efectivele unităţilor germine dentale. promovată de cercurile din S U.A. deşănţată. ţe a tuturor statelor europene care var
lirea militarismului german eub parava­ ziţiei conservatoare pentru sprijinirea admise, au fost sporite treptat de la 6 000 înseamnă pregătirea unul război, se ba­ dori să participe la ea precum şl a S.U Al.
nul „armatei europene” împiedică rezol­ proiectelor „armatei europene”, Ermest oameni, eum prevedea planul Pleven. la zează pe negarea principiului coexisten­ Cercurile politice din ţările Europei oc­ şl. In oaiitate de observator, a unul re­
varea paşnică a problemei germane, duce Bevirv pe atunci nurustru al Afacerilor efectivul unei divizu complete”. pre­ tei paşnice a diferitelor sisteme sociale cidentale nu pot să nu vadă orientarea prezentant al Republicii Populare Chine­
la crearea unui focar primejdios de a- Externe al Angliei, a spus : „ Acest lu­ văzut prin tratatul cu privire- la „co­ Aceasta este aceeaşi faimoasă politică „de periculoasă a dezvoltării Germaniei oc­ ze, în vederea examinări problemei creă­
greriune în centrul Europei şl periclitea­ cru ridică problema înarmării Gerrna- munitatea defensivă europeană” (pag pe poziţii da lorţâ", pollUra organezăni cidentale Totuşi, ele se plîng că nu văd
ză pacea şi securitatea popoarelor euro­ meL Cu toţd slntem împotriva acestei 20) • unti „cruciade" împotriva ţărilor lagă­ o alternativă la relnarmarea Germaniei rii unui sistem de securitate colectivă în
Europa. Guvernul Sovietic a propus ds
pene Înarmări Repet, cu toţii sîntem împo­ Dişpă cum se Ştie, In prezwit Franţa s rului democratic. occidentale Autorii broşurii arată fn mod asemenea în declaraţia sa din 4 august
Qamerud polatioi din Anglia, Franţa şi triva ei. Aceasta este o hotărire îngro­ foit din nou supusă presiunilor şi inti­ Această politică este extrem de pericu­ just eă ,prima parte a alternativei la convocarea tn eugust-soptembrie ac a
din alte ţări. care îşi dau seama de a- zitoare”.-, (pag 141 Şi deodată numai midărilor din partea careurilor guver­ loasă pentru popoarele Europei occiden­ înarmarea Germaniei occidentale este unei conferinţe a miniştrilor Afacerilor
ceastă primejdie cl care pun wnteres^te la câteva luni după conferinţa de la Was­ nante fe’le S.U.A. şi a revanşarzilor de tale, pentru cauza păcii, se subliniază în foarte simplă — a nu o înarma" (pag Externe ai Franţei. Angliei SUA. şl
naţionale ale ţârelor lor mal presus de hington cu Acheson, pa atunci secretar la Bonn Or. o politici similară o prac­ broşura „Aceasta nu trebuie să se întâm­ S4) Aceasta va da putinţă tuturor păr­ U.RSS pentru a continua examinarea
Interesele politicii americane, caută sâ de stat al S I) A . BevLn a luat această tică $1 unii „prieteni" al Franţei d3 d ^** ple” Ea t este „consecventă" numai în ţilor Interesate să clntăreascâ şl să exa­ problemei germane.
rezolve problema germană lulnd în con­ .hotărâre î na rozătoare” sl a dertarat eă colo de Canalul Mînecii cazul dacă acceptăm „teoria lui Dulles", mineze toate aspectele complicatei şi di-
siderare situaţia reală din Europa şi ce­ el ln principiu este de acord cu retnar- Ln broşură este reliefată pretutindeni declari autorii broşunL ficiîei probleme geam ane Fhreşle că oamenii care ou dorasc ti se
rerile pentru garanţi» reale de securitate marea Germaniei După spusele lui Hugh ideea că reînarmarea Germaniei ocodan- Sub presiunea maselor, conferinţa de Autorii formuleoză o sene de propu­ impare cu perspectiva funestă a reînvie­
In această privinţă prezintă un interes Dai ton. unul din Lidcru partidului la­ tale ameninţă Interesele naţionale şt sa- la Margate de anul trecut a partidului neri pentru rezolvarea problemei ger­ rii miLiţarismului german, văd în propu­
indiscutabil broşura „Aceasta nu trebuie burist. această schimbare de poziţie „nu euntataa nu numai a Franţei, ci şt a An­ laburist a adoptat hotlrlrea câ „nu tre­ mane, pentru înlăturarea barierelor din nerile Uniuni! Sovietice calea spre a^-
câ se Intîntple Alternativa la înarmarea se explică deolt pnn presiunea exerci­ gliei De acest lucru so poate convingă buie s$ aibă Ioc nici un fel de înar­ comerţul internaţional, pentru asigura­ g ura rea pârii şl securităţii popoarelor eu­
Gesrmaniei", editată de un grup de acti­ tată de S U A ” La comferenţa de la New oricine care. n-a pierdut încă facultatea mare a Germaniei pînă ce vor li între­ rea securităţii mutuale pa baza necesi­ ropene Această părere pătrunde tot mai
vişti al aşa-numitei aripi de stingă e York. d-lul Beton i s-a dat ultimatumul: da a judeca Ln mod sănătos asupra eve­ prinse noi încercări de a asigura uni­ tăţii coexistenţei diferitelor snsleme so­ adine ln conştiinţa oamenilor îngrijoraţi
partidului laburist englez şi apărută in sau ruptura cu S.U.A, sau capitularea nimentelor Internaţionale Anglia a fost ficarea Germaniei pe cale paşrucă'' De­ ciale Ei ee pronunţă pentru dezarmarea de soarta ţărilor europene Tocmai acea­
Editura pentru literatură străină Guvernul englez a capitulat ln faţa şan­ atrasă Ln toate războaiele pe care le-a claraţii similare au fost lâcute şi de di­ şi Interzicerea armai termonucleare, pre­ stă îngrijorare pentru soarta Europed
(Aneirrin Bevan, Barbara Oistle, Ri- tajului vădit al Washingtonului dezlănţuit militarismul german feriţi oameni politici din aJte ţân ale cum şi pentru organizarea unei roi con­ face pe autorii broşurii să caute propu­
chard Crcsrman. Tom Dreiberg. Jan M1- Din broşură rezultă concluzia incon­ Cine nu ştte că tinslnd spre reîmr- Europei occidentale. ferinţe a reprezentanţilor celor patru neri constructive lo problemele impor­
cardo şi Harold Wiisoa „Aceasta nu tre­ testabilă. şi anume că politica reinar- marea olt maf grabnică a Germaniei oc­ S-au făcut oare încercări serioase din mari puteri pentru rezolvarea problemei tante ale relaţiilor Internaţionale Con­
buie să 6e IntSmple Alternativa la înar­ măru Germaniei occidentale feste deter­ cidentale, cercurile guvernante ale S U.A partea statelor occidentale pentru rezol­ germane Aceste propuneri mentă fără siderentele expuse de autori Ln legătură
mare Germaniei". Traducere din limba minată nu de interesele naţionale ale şi ţările care le urmează fac în acelaşi varea paşnică a problemei germane ? Au­ doar şi poate c atentă examinare ou aceasta trebuie, fără doar şl poate, să
anglezâ. Editura pentru literatură străi­ AngUea şi &!a celorlalte lin europene ci timp totul pentru a zădărnici unifidarea torii broşura arată câ cercurile guver­ Autorii broşuri subliniază Ln mod Just atragă atenţia cercurilor politice din ţă­
nă. Moscova 1934). de interesele şl cererile cercurilor gu­ paşnică a Germaniei D; bună saamă câ nante alo puterilor occidentale n-au fă­ că slăbirea încordării internaţionale er rile europpne
Avocaţii politicii americane „de pe po­ vernante ale S U.A Aceasta este politica aceasta nu se tace intimplător. Acela cut asemenea incsreăn. Dimpotrivă, con­ contribui de bună seamă la rezolvarea Totodată trebuie relevat că in această
ziţii do forţă” caută să dovedească câ arr.encanâ care a mizat pe dezlănţuirea unul răz­ simţind la convocarea conferinţei de la atU a problemei germane cit şi a ce­ broşură de actualitate, scrisă cu mult
Înarmarea Germaniei occidentale ar fi Statele Unite, corfe au deiJântunt a- boi tn Europa, nu se gândeşte la rezol­ Berlin a miniştrilor Afacerilor Externe lorlalte problema internaţionale nerezol­ sprrit şi ln general bine documentată,
chipurile. Inevitabilă si că orice altă gretiunea ln Coreea Şl au atras în a- varea paşnică a problemei germane Cer­ ele eu Împiedicat adoptarea oricăror ho­ vate. Io acesstă privinţă este deosebit de există o serie de lipsuri esenţiale Ocu-
orientare este cu neputinţă ceasba şj Anglia, au cerut desfăşurarea curile agresive se preocupă cel mai puţin tărâri de comun amrd în privinţa Ger­ important faptul că ei recunosc câ pro­ oîndu-se de actuala situaţie internaţiona­
Respimglnd asemenea lozinci, de prove­ cursei înarmărilor de pe urma căreia de Interesele naţionale ale ţărilor vecine maniei. Reprrezentor.ţy puterilor occiden­ punerea sovietică cu pnvvre la crearea lă. autoni apreciază Ln mod greşi» poli­
nienţă vădit americano-bonnlJtâ. auto­ s-au îmbogăţit monopolijtii americani cu Germania şi de Interesele poporului tale au prezentat ostiei de propuneri „ci unui sistem de securitate colectivă „re- tica Uniunii Sovietice şi expun în mod
rii broşurii „Aceasta nu trebuie să se în­ Totodată, cercurile guvernante din S.UA german Însuşi După oum se subliniază în 1a Berlin nimeni nu s-a gtndit vreodată prezintă o bază pentru tratative" revendic situaţia din R. D Germană şi
tâmple” eritieâ poziţia conducerii otoiale au pornit pe calea reînvierii in Germania broşură, rel narma rea Germaniei occiden­ câ ruşii le vor accepta" (pag 3S) Aceas­ Cu ei ou pot să nu fie de acord toţi acei o sene de alte probleme, recurgînd cu
a partidului laburist care, după cum se occidentală a Webrmachtului revanşard tale urmăreşte anexarea de către revan­ tă manevră a fost întreprinsă pentru s cărora le este Intr-adevăr scumpă pacea acest prilej la o terminologie imprumu-
ştie la atitudine în sprijinul reînarmâns drept forţa a lor de şoc pe continentul şarzii germani pnn forţa armelor a dovedi neputinţa de a duce tratative In «I securitatea In Europa Sistemul de se­ Ulă de la presa reacţionară Acest lu­
Germane ei occidentale european pârţu răsăritene a tării, aţiţarea unui problema germană şi inevitabilitatea re- curitate, propus de Uniunea Sovietică, ar cru scade desigur valoarea broşurii, care
Pe bază de (apte concrete, autorii bro­ După cum subliniază autorii broşurii război fratricid în Germania, incendiul inonmării Germaniei occidentale crea condiţii reale pentru s^guritateo critică in general în mod just politica
şurii arată că planurile creării „armatei S.U.A au adoptat o politică de dietei 1'ăzboiuluii în Europa şi in lumea intreagă Reînarmarea Germaniei occidentale a- Europei şi ar contribui la reglementareo reînarmării Germaniei occidentale — pri­
europene . care prevăd restabilirea W«hr- faţă de Franţa Ca rezultat al faptului Această politică ameninţă nu nu­ traga după sine creşterea in această ţară paşnică a problemei germane pe baza mejdioasă pentru popoarele Europei — şi
m arh tuiul german, au fost elaborate la că au urmat in mod docil politica agre­ mai pe vecinii râsăritervi ai Germant- a puterii aceloraşi torţe naţionaliste care creării unei G arma ml unite ca stat Iu­ fonnulează o sene de propuneri impor­
Washington şl Impuse apoi cercurilor gu­ sivă americană, coreunle guvernante ale niei. cl şl ţările Europei occidentale — cîrmuzserâ ţara sub Hitiler. Magnaţii dun bitor de pace, independent şi democra­ tante care merită un interes deosebit
vernanta ala ţărilor vest-europene care Franţei au fost nevoite să cedez» traptet Franţa. Anglia şi altele. Ruhr şi-au restabilit carlelurile Dm de­ tic. Acest sistem, pir alai cu retragerea (Agerpres)
Redacţia şi Adm. flonilui Str, E Martie, Nr. 0, Telefon: i0â-î3B. Taxa plătită in numerar cont aprobării Direcţiunii Generale P.TT. Nr. 136.320 din o Nov. — Tiparul Inirepc. PuugroLca da Stat DEVA