Page 9 - 1954-09

Hun.* PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI VAI
I N A C E S T N U M Ă R :
....... - ■ " ■ m

— Sâ pregătim din timp campania — Materiale pentru Congresul al trasportului lemnelor <le foc.
agricolă de toamnă. (pag. 2-a) 2-lea al P.M.R. (pag. 3-a) (pag. 3-a)'
— Silvicultorii din raionul Sebeş — De la corespondenţii noştri din
— Mii de tone mărlimi transportate
luptă pentru refacerea patrimoniului Lupani (pag 3-a)
peste plan. (pag. 3-a)
forestier (pag. 2-a — Pieţe pentru desfacerea produselor
— Note bibliog'ţgiice ,(pag. 2 a); — Mau muHâ atenţie organizării agricole.................................. .(pag. 3-a).
Anul VI. Nr. 72 (407) | Joi 9 septembrie 1954 4 pagini 20 bani
t
In preajma Conferinţei regionale de partid Oamenii muncii din regiunea noastră

In idele de 11 ţi 12 septembrie a c, oonducătar şi Îndrumător potaie a cres­ întimpină Conferinţa regională de partid
se vor desfigura lucrărde Oantfennţei re­ cut, rutidmriu-se tot mal mult la nivelul
gional» de pontul Acest eveniment de marilor sarcini din perioada actuală — cu noi succese în munca
mane importantă Ln viaţa regiunii noas­ pencuda construirii socteLisarnutuL
tre, constatate un pnla] de analei a ac­ Organele şl organizaţiile de partid au
tivităţii desfăşurată de către Comitetul obţinui succese de seamă ln domeniul La mina Uricani
regional de partid, bilanţul mundd orga- muncii pohtîoe şl organlnatoriEe, Imbl-
nalor şi organiza ţulnr .de partid ţi, toto­ nlnd aavrvonlns acestea cu sarcdmla eco­ cAlături de oamenii muncii dm Întreaga angajamentul dlnd cu 116 tone mal mult
dată, punctul de plenare pentru Infăptal- nomice Izvortfle dm hcrtârînie partid uliul regiune, minerii Văii Jiului faUmpJnă cărbune peste norma zilnică.
tea de noi succese (n domeniul muncii de şl guvernului. Conferinţa regională de partid ou însem­ Uimind exemplul acestei hrtgău, tine­
partid In timpul ce s-«a scurs de la ultima nate coacere fa munaa pentru îndepli­
Conferinţă regională şi plnă In prezent, rii duo brigada utemtstă condusă de mi­
Cert aud bun! comunişti fruntaşi ln în­ nirea pdamilui. Zilele acestea de pdJdă,
trecerea socMtstâ din Industria grea şl viaţa de partid s-« întărit In mod sim­ la mina Dcioanl a fost organ!zoi la sec­ nerul Gras Petru de la sectarii 1. au dat
uşoară, adLectlvişti, ţăram muncitori ţi ţitor, adunările de partid şiret mai bine toarele I şl II un schimb de onoare. peste norma lor zilnică 53 tone de căr­
lntdeohfah legaţi de popor, oare au fost organizate, iar In oadrul lor comuniştii ln frunte au comuniştii, minerii acestor bune De asemeni minerii din brigăzile
aleşi delegaţi Ka Conferinţa regională de participă La disouţii intr-un număr din condusa de tovarăşii ElzJer Alexandru,
ce tn ce mal mare, bortind cu mal multă sectoare şl-au haat sngajamentull si fa-
partid, vor dezbate problemele oale mai tlmpina ConJertnţa cu zeci de tone de Bediu loan. Drăguţ Gheorghe, Bercuţ Ni-
arzătoare ale regiunii noastre, vor ana­ abnegaţie pentru traducerea In viaţă
liza In ea măsură botărlrile plenarei lăr­ a hotărîrdor partididi» şl guvernului cărbune peste norma zilnică, exprimifa- coLae, Pataşa loan şl aiţU de la seotoarele
gite a CC. ai P-M.R. din 19—Cfi august Sub îndrumarea Comitetului regional de du-Şl fa Iedul acesta dragostea lor faţă I şl II au scos aed de tone de cărbune
1953. privmd ridicarea nivelului materiei partid, comitetele roionafl» şi-eu îmbu­ MCLDOVAN IO AN de partid peste normă COSTACHE VASILE
şi crJltural al o amorul or muncii se traduc nătăţit simţitor activitatea, reuşind să re­ Planul pe întreg sectorul 11, tn riua
zolve cu mal miât succes saremfle im­ Aoura el raportează cu mîndrie reuul- Primtopilor oţelar de ta Combinatul meto-
fa fapte Responsabil de brigadă (n rectorul IV
portante oare le stăteau Io faţă , Utele obţinute fa schimbul de «moare, re­ schimbului de onoare, a fost depăşit cu turplc „Gh Gheorghiu-DeJ" Hunedoara.
Participarea delegaţiilor din diferitele Priboi aî minei dnlnoaşa In lun<t august,
Faptul că orgenafl© şl organizaţiile de zultate care întrec ou mult angajamen­ tl,7 la sută, tar fa sectorul I, planul Echipa pe care o conduce, cinsteşte Con­
sectoare de act;vitale la Conferinţa regio­ brigada ra a reuşit si dea 150 tone cdr-
prartid reuşesc «ă se orienteze mai just tele luate Astfel, harnicii mineri din bri­ global o fost întrecut cu 7 la sută. ferinţa regională de partid eu tot mai
nală de partid, dovedeşte profundul de­
In dHawtefle situaţii şi să rezolve o serie bune peste plan. Tn cinstea Conferinţei multe rapide de oţel. Chiar dtn pri­
mocratism a4 alegerilor organelor de gada condusă de comunistul Vereş Mar­ Cu acesta însemnate succes», minerii
de probleme de mare însemnătate, dove­ regionale P.M R., brigada lui a obţinut ma zi a lunii septembrie a început să-şt
pşrtid. dovedeşte ca partidul ae conduce tin. de La sectorul 11, care s-au angajat sectoarelor I şl II de ta mina UricanJ
deşte că s-au îmbunătăţit şi perfecţionat depăşiri de normă de peste 42 la sulă. depăşească ■ graficul cu 19,3'/#.
după centralismul democratic — princi­ metodele de control şi îndrumare a or­ sâ dea peste normă 14 tone şi-au întrecut salută Conferinţa regională de partid.
piu ce stă la bana arganlzârii şl activi­ ganelor pohtice, economice şi de stat, că
tăţii sale.
a cresout puterea de organizare şi mobi- La Fabrica de hîrtie
Conferinţa regionaO! de parbkl se des­ kzare a masai or ln lupta pentru înfăp­ La Atelierele centrale La întreprinderea 701 construcţii
făşoară ln condiţiile creşterii neîntrerupte tuirea hotăriritor partndulud Crişcior Ooleotâvul de mimdlorl tehnicieni şi a noi apartamente pentru muncitorii mi­ „1 Mai* Petreşti
a nivel ut u, material şi cultural al oa­ Succesele obţinute de organizaţiile de funcţionari de la întreprinderea 701 neri.
menilor mim cil, in momentul dtnrl se dez­ partid şl de stat, de toţi oamenii muncii In ain&tea Conferinţei regionale PM R, construcţii, din cadrul Trustului 7 cons­ Colectivul de muncă al fabriodl de bir­
bat de către orpantaaţude de partid şl de din regiunea noastră, sânt o urmare fi­ oamenii muncii de 1a Atelierele centrele trucţii Petroşani, car» a dat suta de apar­ Pnumoase realizări au obţinui şl cons­ lic .1 Mal" Petreşti, colectiv puternic
masa largă a oamenilor muncia document» rească a îmbunătăţirii munoH Comitetului Cnişcnor. au organizat un setumb de o- tamente ÎQ folosinţa oamtsnfflor muncit, tructorii d» pe şantierul „FVabrlca de închegat, oare a cucerit lună de Lună
însemnate
succese In lupta pentru în­
de important® istorică. pentru partid şl regional de partid, care ln întreaga sa noare cere a ci®rins 107 tovarăşi. Ia *- lucrează acum ou forţe sporite pentm o pline” Tlnărul zidar tenouitor Kynal deplinirea şi depăşirea planului de pro­
statul nostru democrat-«potpadlar, ca : pro­ activitate. s-o condus după principiul cesstă rt, numeroşi muncitori şi-au hlri lntlmpina cu cinste Conferinţa regională loan şi ortooul său. tot fa trei ore. au ducţie, ln ziua d» 8 septembrie a pornit- la
iectul Statutului modificat at PjM.R. şi muncit edeotive — principiul suprem de do partid realizat fa plus doi metri' tinderi tencu­ muncă intr-un entuziast schimb de onoare
roiectul de Directive al Congresului a) conducere a muncii de partid şl a ştiut aogajamente sporite pe care le-au dus Va In ziua de 8 septembrie a fost organi­ ială Ier Beri losif, dulgher, a dat peste
I-lea al partidului cu privire la denvtul- oa ln problem rtn cele mai importante să îndeplinire şi chiar şi le-au depăşit. zată fa cinstea Conferinţei o zi de pro­ în- cinstea Conferinţei regionale de partid,
taren agriculturii în următorii 2—3 ani şi consulta activul de partid, pa care l-a O frumoasă realizare a înregistrat to­ ducţie mării In primate trei ore a a normă trai metri patraţi de cofrage ce-şl va tncope. luorăril» zilei? acestea- au
schimbului
Rezultatele
onoare
de
fac numeroase propuneri In scopul îm­ crescut şi educat varăşa Joldiş Mieria, care, avfad de con­ Rezultate faaemnate au obţinut $1 alţi fost deosebit de frumoase, pianul pe în­
bunătăţirii activităţii organelor de partid Toate acestea arată că a crescut con- fecţionat 960 philiţe. conJoon angaja- castel rile, harnicii constructori au obţi­ ocn^rartorl de La întreprinderea 701, «nun
şl de stat. nut realizări însemnate pe care le rapor­ sfat tovarăşii Madoroşl losif şi $l]ianu treprindere fiind îndopOmit In proporţie
8(itnţia comurilştiLc*- oare ln toate aoftunUe mentulul, a dat cu 139% mai muUe piu­ de 136.72 fa sută.
. Oamenii muncii din raghjpaa noastră întreprinse de partid şi guvern, se găsesc tează plini da bucurie partidului. Brigă- losif. care Işl depăşesc regulat normele Munca ln toate secţiile fabricii s-a des­
Întâmpină Conferinţa reglonalU de partid ln fruntea maselor. liţe. Tovarăşul Pop Dumlsae lucrlnd ta zde conduse de tovarăşii Beer loan, Rai- cu peste 50 La sută făşurat fa 2iua schimbului de onoare sub
ou nort şl măreţe reaâliArl In toate dame- Delegaţii care vor participa Ifl Conferin­ confecţionarea dlsouzllor peabru compre- zmauer Matei. RJss Emente, Stodcesou Io­ semnul unul avfat sporit, muncitorii de-
hiile de activitate. La Hunedoara, ln Va­ ţa regională de partid, au sarcina da fioare şl echipa condusă de tovarăşul nii şi alţii de pe şantierul 3 blocuri, In Succesele obţinute to ziua de produc­ păşlnriu-şl cu mult angajamentele luate-
lea Jiului, Câlan, ln toate bitrejirlnderiie mare r&spundere de a arăta părerea co­ Fundul Nlcoiae dare avea de executat ţia mărită, dovedesc hotărî rea muncitori­ La secţia compactorie de pildă, munci­
din rogl/une, vestea convocării Conferin­ muniştii ar şl a masei largi de oameni al 50 robmete pentru aer oompriznat, şi-au primele trei ore au dat pesta plan 3—7 lor constructori de a răspunde prin fapte toarea Btscâ Marfa I şl-a îndeplinit sar­
ţei regionale de partid a însufleţit ma­ muncii din regiune asupra succeselor ob­ metri cub! zidărie grăbind terminarea grijii ca le-o poartă partidul.
sele de muncitori, oare, pentru a-<şl arăta ţinute şt asupra bpeurilor ce med există depăşit angajamentul ou 1300/©. cinile de plan ln proporţie de 187 la sută,
dragostea şl ataşamentul Iar feţi de In activitatea organizaţiilor de partid. De asemenea tovarăşul Oprea Vasila ier Blscl Mana II şi Tutelia Su&ana da
partid, au orgenîaat numeroase schimburi Pentru oa lucrârfie Conferinţei regio­ de ia asamblarea redurătoarelor de Ia La Ţesător ia Vulcan la aceeaşi secţie, au tnreglstrat, prima un
de onoare, dlnri patriei eu acest prflej nale să ducă la întărirea munadl de par­ şteempuri şi tovarăşul G-lava Pavel ce Ziua de 8 septembrie a c. pentru mun­ muncii însufleţite din această -ri Pe în­ procente] de 162 La sută, Iar a doua 160
mii de tone cărbune, fontă, oţel şl lami­ a hienat La găuriroa a 3 statoare pentru citorii de La Tesătoria Vulcan a fost o zi treaga , ţaaltorie, numai fa schimbul 1. la sută
nate peste plan tid, la etringerea legltuntfor eu masele, de muncă indtrjltl Suvaicttle umblau parcă
delegaţii vor trebui fiă analizeze cauzele celule, muncind cu mult sîrg, eu înre­ s-au «lat oval mult cu. 637 metri pinii Cu remarcab3* suoceee cinstesc Confe­
Muncitorii dm todustita uşoară au spo­ mai repede ca altă dată. făceau să se
llpsurdor ce se mal manifestă încă fa gistrat o depăşire a angajamentului de faţă de perioada de te 1 septembrie şl pînă rinţa regională de partid ?1 muncitoarele
rit avtoUg întrecerii soc lahste. La FUa- activitatea unor organe, şi organizaţii da înmulţească numărul metrilor de pinză
tova Lu/peni, la fabetoa de tricotaje „Teba", partid, care au exercitat un control 100o/c. Muncitoarele umhlEru cu repraduns de acum. tar faţă de planul zilei s-au dat secţiei confecţii calele Muncind fa ca­
la „Slmion Bâmuţtu" din Sebeş, la „Vî- Depăşiri Intre 56—9â6‘yJ au obţinut ţi la un război La altul, urmărind eu aten­ 172 metrii pinză fa piua drul acestei secţii, tovarăşa Gotsching
,etab asupra organelor sinJdicade, de
dra'“. Orăştie şl tn alte Întreprinderi din U.T M., cooperaţie, etc. Ei vor trebui Să tovarăşii Gali losif care a revizuit 2 ţie ca nu cumva să se rupă vreun fir La rezultatele obţinute o contribuţie Maria, a realizat un procentaj de 244 la
vegiune. se produc ţesături, îmbrăcăminte analizam felul fa care organizaţiile de motoare elective, lovea loan electrician In eceastă zl de producţie mărită to însemnată ou adus ut emis toi e Roşu Bi­ sută, Schincer Maria 204 La’ sută, Soeacl
ei numeroase alfa articole de larg con­ partid au asigurat ridicarea nivelului la sa, Cazan Aneta şi altele, care au dat
sum ln cantităţi tot mal mart şt de ca­ pdUttc ţi ideologic a) membrilor şi a care a executat. lucrări de terminare a cinstea Conferinţei regionale de partid, Re fila .200 la sută. iar Ord eon Valcria
blate superioară Candidaţilor de partid, şi cum s-a des­ unul transformator şl Eandu Tralon care ţesătoarele au pornit hotftrîte să dea cs* peste norma lor zilnică 23—30 metri de 181 la sută.
în agricultură, colectiviştii, întovăxă- făşurat munca de educare a maselor fa- lucrează la confecţionarea unul modal de mal mare producţie şl de o calitate su- pfază. întregul colectiv al fabricii este hotărit
Siţii şl ţăranii muncitori cu gospodării aplrîtuU dragostei faţă de patrie, şl a tn- maşini da găurit Pe întreaga întreprin­ psriaară- Acosta fapte vorbesc despre Însufle­ să lucreze şl fa alele de urmează cu ace­
mici şl mljllocri. Luptă pentru a pune In temaţlonaS'■’muîuj proletar. dere, fa ziua schimbului de onoare s-a Spre sfirşitul schimbului de onoare, ţirea şl bucuria cu care harnicele mun­ laşi avlnt dlnd astfel peste plan. fa cins­
epllcare cete mal avansate reguli agr o-' Gindul şl atenţia tuturor comuniştilor, dobfadlt o depăşire a angajamentului sulurile d« pinză, care nu peste mult citoare de la Ţesătoria Vulcan, faUmpină tea Conferinţei regionale de partid, un
tohnloe, obţinlnd frumoase renul tale ln
muncitorilor, ţăranilor muncitori şt a In­ timp vor fi puse fa vlnzare, arătau rodul Conferinţa regional* da partid. Intemnat plus de produse.
campania de treieri*. dezmialştiî şl co­ telectualităţii legate de popor, se îndreaptă da 680'/^
lectare. Sub îndrumarea organizat Iilor de
spre lucrările Conferinţa! regionale de
partid şl ou ejutorul S1YLT -urilor, ei partid, fiind convinşi că dezbaterile de vor
aVring cu succes roaddle munci) lor ti
avea fac şt bot&rinfle ce sa vor lua. va
pregătea: temeinic campania agrlcblă de Măreţ program de sporire a producţiei
duce La tmbunăt&ţzraa muncit nouihti ar­
toamnă.
gon ales
Sectorul socialist dfa agricultură se Delegaţii care vor participa Îs lucră­
Pe terenul fermei didactice a şcolii, e-
consolidează şi se lărgeşte treptat Nume­ rile Conferinţei regionale de partid, «Int Potrioit proiectului de Directive ol ce­ Irigaţie a gradinei pe timpul verii, Icvil vor putea de asemenea aplica oaie Proiectul Direetloelor celut de al H-teflţ
vom Întinde ţevi da la casa de pompe
ros! ţărenl muncitori se unesc de bună datori s» aleagă fa noul Comitet reglo- plnă la flecare canal secundar, pentru învăţat» la orale de curs In anul Conpreg at P.M.R. cu privire la ănvcl-l
voie fa diferite forme de asoderi pentru nai de pzrtSd, şi d^egaţi oare vor parti­ lui de al ll-\ea Congres at P M.R.. cu a putea da apă legumelor şl zarzavaturi­ şcolar trecut, arăturile, întreţinerea cultu­ I larea agriculturii to următorii 2—3 an(,|
a lucra pimlntul fa comun, cu unelte me­ cipa al od de al IMea Congres al privire la dezvoltarea aoricultum tn ur­ lor fa orice moment rilor şl recoltatul păioaselor de pe aceri | prevede măsurile pentru mdrirec e/ec-l
canizatei obţtofad astfel recolte tot mal P.M.R-, pe cel îmi buni şl devotaţi mem­ mătorii 2—3 ani, ptnd fa «nul 19S6, su­ Pentru a asigura Întregul necesar de teren s-a efectuat de către elevi, eu ma­ tivului de ol cu ttna fină şl eemifină ln'
mari 1a hectar. bri' de partid, muncitori, tehnlcdeni, in­ prafaţa totală (nsdmînţată cu cercate va seminţe fa 1935, vom crea un sol de as- şini reparate p revizuite de ei :anul acesta I gospodăriile de stat. fa ferme, f a gos-l
Odată cu ejnrlţla Directivelor Coogre- gineri. fruntaşi fa producţie, colectivişti, ajunge la 7 360 000 ha., din cate cu artu minţs proprii prin Identificarea parce­ volumul lucrărilor de acest tel va creşte ] podarii agricole colective, .fn întovărăşiriI
suîut si II-Lea al prrtiduhiL, cu privire la întovărăşiţi sl ţărani muncitori fruntaşi lelor din cui Iunie de legume Colectivul de profesoii-tehnicleni. ală­ şi in gospodării ţărăneşti individualeJ.
dezvoltarea agriculturii fa următorii 2—3 ai recoltelor bogate a tatelectualUar le­ de toamnă să fie fasătnitiţate (n 1956 Pentru aprovizionarea oamenilor mun­ turi de toţi elevii şcolii, răspunzlnd grijii i Plna la sfirşitul anului 1956, efec-
eiti, a crescut şl mal mult Încrederea ma­ gaţi de popor, care se bucură de pînă te 2.740 000 ha Suprafaţa recoltată iţii cu legume şl zarzavaturi proaspete, partidului şî însuşind 1 .!-şi sarcinile ce te J Ifeul eltor de rasă va trebui sd ajungă
selor hxgi de ţărani m un al tort tn partid, stima sl încrederea maselor, urăsc da cu porumb si se mărească plnă la timpurii, vom mări suprafaţa de sare revin, elnt hotărtţi să meargă pe drumul ! ia cca. 4JOO0OO. din care cea. 3.403 000
a creiout interesul acestora faţă de ri­ moarte duşmanii poporului şl luptă pentru 3.400.000 ha. In anut 1956. şi răsadniţe pentru trufandale cu 15 la neabătut al cuceririlor ştiinţe» avansate, I ol fdtdtoare.
dicarea producţiei agricole vegetale şl a- a ta-aducs tn viaţă hotărfrile partidului sută faţă de cea existentă. Da asemenea, dlnd fa arest an agriculturii noastre fa
n tonal e. şi guvernului QamervH munci) sfat ta- pa viitor, va trebui să dăm o mal marc plină dezvoltare, un număr şl mal mare suprafaţa pentru păşunat este prea mică
M’ntmotede rezultate obţinute de oame­ creduvţaţl că botărtrrte conferinţei vor Vom îndeplini sarcinile atenţi* iarovizări» cartofilor şl ptantărli de tebnJeienl mecanizatori şl nu e îngrijită; au umplut-o scateţat şi
nii muncii din industria şi de p» ogoare, avea menirea să întărească şl moi mult ee ne revin cartofilor de vară RAILEANU GR1GORE mărăcinii, din cauză că comitetul «ire-
se datorase îmbunătăţirii muncii de munca organizaţiilor de partid şi de stat Producţia de baîă a gospodăriei noastre, HOMORODRANU IOAN director adjunct la Şcoala medie eutiv şl deputaţii sfatului popular, nu
partid, activităţii desfăşurate de organele $1 înfăptuirea lor vu duce la înflorirea c formează cultura legumelor şl zarzava- directorul gospodăriei anex» I.CSH. au avut o preocupare pentru mobilizarea
şl organizaţiile da partid a! căror rol d: pe mal departe a regiunii noastre turdrrr, perrtru că întreaga suprafaţă ara­ Lăpuşnic tehnică de mecanizarea agncul­ ţăranilor muncitori la curăţitul îl îngri­
turii — Alba Tulla
bilă ca o avem, este aşeală de-olungul ji tul păşunii. Cu ştirea sfatului popular
1 " « ~
Mureşului, cu apele căruia putem face Cadre calificate pentru ne-eu fost ciuntite peste 20 ha dtn pă­
S u c c e s e l e o ţ e l a r i l o r Irigaţia fa bune condiţiuni Prin buna a- Ajutor prejios ca să lucrăm şune fără ca să nl se, dea alta tn loc
şerare a gospodăriei, noi producem cu u- mecanizarea agriculturii mai bine pămîntul La noi In sat nu s-a aplicat legea apă­
Oţalarti hunedorenl duc mai departe pitortilui Ghlţulescu Gheorghe, au între­ şurinţă cantităţi însemnate de leguma şi Sitrşttul anului şcolar 1933-1854, la rută anul trecut cu privire la creşterea
ln proiectul de Directive se arată că
lupta ln tntreceraa soodahstă pentru spo­ cut graheul realizărilor cu 19 la sută zarzavaturi, po care le livrăm cantinelor Şcoala medie tehnică da mecanizare a a- producţia medie da grîu de toamnă In numărului de animale In împrejurimea
rirea producţiei de oţel Succesele ce le Pe penozda de 1a 1—8 saptenbrte, oţs- «lin Hunedoara şl ailor centre muncito­ grtcutturii dm Alba Iulie s-a soldat cu anul 1935—1956. trebuie să ajungă ptnS satului nostru.slut 'destule păduri bătrtoe
obţin el fa aceste zde din preajma Con­ Larai de La cuptoarele Slemens-Martln au reşti frumoase rezultate Un număr de 53 elevi, Ia 1400 kg. la hectar, iar la porumb ptnă si poieni, unde s-ar putea păşuna In bune
ferinţei regionale P.MJL aint deosebit». elaborat 19 şarje rapide Pînă acum, fa această direcţie, am ob­ absolvenţi al anului IV, posedlnd bogate la 1500 kg 19 hectar Eu cred că aceste condiţiunl (ără ra să se producă pagube
Inespvnd chiar cu prima zi a lunei sep­ La cuptorul electric, graficele Indicau ţinut rezultate de seamă Anul acesta, cu cunoştinţe teoretice şl practice au plecat Am oerut sfatului popular şj ocolului
tembrie, echipa de o (olari a tovarAşuhd fa ziua de 5 septembrie ză pianul de pro­ toate că grădina ne-a fost Inundată de 2 să Întărească sectorul socialist al agri­ prevederi se pot îndeplini şl depăşi şl de »ilvie. pe baza prevederilor legii pentru
Costache Vaatie şl-a depăşit grafsmâ cu ducţie «ca readizat fa proporţie de 100,7 ori din ceura ploilor, totuşi, am livrat culturii. noi. ţăranii muncitor» cu gospodării in­ creşterea si dezvoltarea animalelor, aâ La
dividuale Bunăoară eu care am aplloa!
18,8 la sută. In riua de 2 septembrie, e- la sută. Cea mat frumoasă realizare din Cantinelor şi Aprozarului, peste 20 va­ Anul şcolar recent deschis, va însemna măsuri In vederea stabilirii suprafeţe­
chipa condusă de prlmtoprtoruil Bi rt ea această perioadă de timp a obţinut o e- goane de legume şi zarzavaturi pentru şcoala noastră un pa6 Irointe regulile agrotehnice şl sfaturile agrono­ lor de păşunat din pădure. Dar din ne-
Troian de la cuptorul II a obţinut o de­ ehtpa de oţalari condusă de tovarăşul Planul nostru de viitor prevadă săram! Proiectul de Directive al Congresului al milor. am realizat to 19S3 o producţie oăsara, acestea nu au rezolvat nici plnă
păşire a graficului de 41,9 La sulă. iar fa Haiduc Florlan oare a depăşit graficul cu de răspundere. De ecela, vom da mai IMea al P.M.R» eslgurind c lărgire con- medie de 2600 kg grtu la hectar. Iar la in prezent prohlem a păşuna tul uJ.
5 septembrie, oţedxni dtn eetapa brdmto- 25,1 La sută. multă atenţie plantării legumelor si raz- 'lîderabHt a mecanizării muncilor agri­ porumb am obţinut o producţie de peste Cred ci pentru a creşte vite rit mai
zauaturtiac Ln ghivece şl cuburi nutri­ cole. creează perifectlva mlreto ciltorilor 2400 kg ştiuleţi la hectar Alţi consăteni multe şl mai bune. sfaturile populare şl
însă, care n-au spllaat regulile agroteh­
Tot salul în întovărăşire tive. pentru că s-au dovedit că dau re­ mecanizatori co ee pregăteic pt băncii* nice. au tras mei puţin cu ctte 900—1000 ocoaleJe silvice trebuie să rezolve cit mal
zultate bune Astfel, vom lua măsuri din velit kg. la hectar. de grabă problema păşunatulu
Satul Ajun, aparţinător dantunei Bu- tovâjăşire au fost tovarăşii Slăncoane Pe­ timp pentru a planta Întreaga suprafaţă In scopul asigurării unei temeinice co­ Eu mă angajez să lămuresc dt mal
recoltelor
Deci
secretai
ifcj, raionul Hunedoarae a cunoscut zilele tru (boboc) Prpa Petru (bujac). Căta ou roşii şi ardei fa ghivece şi cuburi nu­ relaţii îitfre invflţămfatu! teoretic şl prac­ In felul de a lucra pămdntuL bogate constă mulţi ţărani muncitori despre foloasele
recute un eveniment deosebit de tmpor- Aron şl alţii, rara au dat rmzH sprijin tritive. tic, şcoala noastră, to acest an. ora posi­ Mărirea producţiei agricole la hectar, aplicării metodelor înaintate pe rare le
ant în viaţa sa 78 femQil de ţărani Coimtetrulul de Iniţiativă pentru a atrage Pentru a preveni Inundaţi!)» fa gră­ bilităţi rporfte. Elevii pot sâ-şî perfecţio­ depinde şl de mărirea numărului de vile, apUc 1a luarul cimpului, şl astfel, să spo­
nunclterl şi-au strina ta un loc avutul, cit mat rmdţi cetăţeni în noua întovără­ dină vom rectifioa canalul principal de neze cunoştinţele prin aplicaţi* practico rim producţia agricolă, să contribuim In­
el? 132 hs de pămfat şi 927 oi. alcătuind şire De remarcat este faptul că prin scurgerea apel ce Irecs prin mijlocul gra­ In cele două laboratoare de tractoare şi deoarece, pe acestea le folosim la mun­ tr-o măsură mai mare la buna aprovizio­
i întovărăşire zootehnică. Statal damo- munca de lămurire dusă de te om la om. dinei şl vom forma canale secundare care maşini agricole şl ln remiza-atcller. In­ ca cimpului, şi tot «le produc bălegarul nare a oamenilor muncii cu produsele
atit de preţios pentru ingrăşarea lermu-
rat-paputer lc-a dat noilor întovărăşi ţi organizaţia de bază P M R., Împreună cu eă capteze apa ploilor ce se scurg» de pe ventarul şcolii va fl îmbogăţit cu o seamă lul noastre
î berbeci de rasă ţîgsia, pec*ru I tn bo­ comitetul de Inlţfotivă su reuşit sa atra­ deal ln ledul acesta, vom putea preveni de doI maşini. Intre rare un strung a’ec- MUNTE ANU RE MUS
lită Ur ea rasal oilor gă p» toţi cetăţarui satului Alun fa fato- orice pericol de inundaţie. tnc, o maşină do găunt şl alt uULaJ mă- In $atul nostru, faţă de acum 3—4 ani. ţăran muncitor cu gospodărie Individuală
Primii oare s-cu Înscria in această to- viriştrea zootehnică. , In vederea Îmbunătăţirii rişte mulul de runL a crescut cu mult număruT vitelor, Insă din comuna Şofam raionul ILia