Page 10 - 1954-10

Pfi 2 DRUMUL SOCIALISMULUI r»?. cn
5
Dezbaterea proiectului Directivelor Congresului al H-lea al Conferinţe ale S, R. S. C. în sprijinul Note bibjiugrdfice din Romtnia şi sarcinile P.C R faţă de
creşterea cuintulul revoluţionar al ma­
PMR cu privire la dezvoltarea agriculturii In următorii 2-3 ani campaniei agricole de toamna INTRODUCERE selor muncitoare Volumul cuprinde re­
LA DOCUMENTE DIN ISTORIA zoluţia Secretariatului politic at Comi­
Proleolul de Directive cu privare la dez­ ţărani muncitori oare au participat la pre- PARTIDULUI COMUNIST tetului Executiv al Internaţionalei Comu­
Vom da agriculturii 400 ha. teren arabil * voltarea agriculturii în următorii 3—3 ani, luararea conferinţelor, eu aplicat cele în­ DIN ROMINIA niste osupra luptei fractionlste fără de
pune In faţa tuturor organizaţU!ot de văţate. Astfel, ţăranul muncitor Ureche Tra­ Volumul W 1079—J33J
Studiind cu interes proiectul Directive­ putea colecta apa. ameliorind totodată şl principii De asemenea este redată scri­
masă, a Instituţiilor de cultură şl învă­ tau din Şard. a insămlnţat griu de toamnă Partea l~a soarea Internaţionalei Tineretului Comu­
lor CengrezuJui ii Jl-Oea al partidului, am un sistem de cultivare naţional.
ţământ, sarcuna de o îndruma ţărănimea pe o suprafaţă de 0,53 ha., Iar ţăranul Partea Intlia a volumului al treilea „Do­ nist către Uniunea Tineretului Comunist
văzut măreţele perspective de dezvoltare Numai in satul Coş! ar de exemplu, avem
munontoare să aplice cele mai avansate muncitor Dumltnlan FU arian pe o supra­ cumente din Istorie Partidului Comu­
ade agriculturii noastre Ca m-a preocupat suprafaţa de 230 ha. teren ocupat de mlaş- dm Romlnîa
mai mult din proleolul de Directive, o llnl. căruia dacă II vom face o canalizare metode de muncă in agricultură. faţă de 0,42 ha. nist dm Rominia, (1929—1933)'', cuprinde In volum sînt publicate o scrie de do­
Un loc Important in ridicarea agricul­ Aceste rezultate se datorase şi ingine­
fcat capitolul 1, care prevedo mărirea su­ si drenăre. am putea sâ-1 întrebuinţăm materiale documentare cu priviră la lupta cumente importante, Intre ca»e „Rezolu­
turii noastre, U are şi munca de propa­ rului Patachi Enei-a, care răspunzînd de
prafeţelor do teren arabil, deoarece am pentru cultivarea cu cereale. Asemenea moselor muncitoare conduse de PCR din ţia asupra situaţiei economice şt politice
socotit câ acest lucru s-ar putea face $i terenuri mal avem $1 In satuâ Totoi si in gandă prin conferinţe, cu care se ocupă aotivîbatea secţiei agricole a consiliului primii ani (IS2S—1933) ai crizei economice din Romlnîa şi a sarcinilor Partidului Co
tn comuna noastră. alte sale. care pot fi redate agriculturii in deoseba S R SC raional SRSC-, a reuşit sâ antreneze pe mondtote, care a zguduit întreaga lume ca- munisi" elaborate de Conferinţa a 11-a a
In ultima adunare populară a sfatului prin ecrjlribuţia fiecărui ţăran muncitor Consiliul raional al subfilialei S R S C toţi lectorii, specialişti tn agronomie, st pltalisfd, tulnd o amploare necunoscuţi PCR In 1923; Rezoluţia plenarei lăr­
popular, am diecutat ţi despre importanta Considerăm cz prin popularizarea pro­ din Ailba lulta, pătruns de importanţa pro­ ţină oile o conferinţă in lune septembrie ptnd atunci tn Istoria sistemului economic gite a CG.SU din 1931. in care se de­
proiectului de Directive cu privire La dez­ iectului de Directive ale Congresului al iectului de Directive, şl-a Îmbunătăţit Asemenea conferenţiari, care au dat do­ capitalist. mască grupul fracţlontst Cn frunte cu V
voltarea agriculturii, şi a aplicării aces­ lf-ilea al partidului in rindul ţăranilor aotlvttalea in acest domeniu In ultima vadă de dragoste faţă de sa rănile pi unite, In această parte a volumului un tcc im­ Luca, care a dus o activitate duşmănoasă,
tora In practică In comuna noastră. muncitori, vom reuşi să redăm agricultu­ vreme la această subHlvalâ 4-a vârut o este Inginerul Bicâ VLrgU şi alţii. portant ît ocupa documentele cu privire urmărind izolarea Sindicatelor unitare de
Din studiul amănunţit făcut cu depu­ rii pentru a li cultivate cu cereale ;l plan­ preocupare de seamă pentru lărgirea aoti- Toate rezultatele pozitive obţinute în la Congresul peneral al Sindicatelor uni­ mase şl descompunerea lor; Rezoluţi 0 Se­
taţii sfatului popular, am scos Ls iveală te furajere cele 400 ha teren. Incoplnd vitâţu la sate luna septembrie, nu slnt Msă satisfăcă­ tare, organizat din (ni(iatiua şt sub îndru­ cretariatului PCR asupra companiei de
că In raza comunei există o suprafaţă cu toamna acestui an Acest fapt. consti­ Programul conferinţelor pe luna leptem- toare faţă de Interesul mare manifestat marea Partidului Comunist din Romlnta, l Mai 1931, Rezoluţia Congresului al 3-lea
de 400 ha teren neproductiv, căruia nu 1 tuie un Imbold in rindul ţăranilor mun­ brie, s-a făcut ou o sâptămină Înainte de de oamenii muncii de pe egoaje, pentru care a avut toc ta Timişoara tn primele al U T C dm Romlnîa 11929) şt Rezoluţia
va acordat nîoo importanţă pînă in pre­ citori din comuna noastră, pentru că el începerea lunii Astfel s-a dat posibilitatea conferinţele cu teme agrotehnice. zile ale lunii aprilie 1929 plenarei a 3-a a CC. ol U.TC din 1931,
zent asigură ridicarea producţiei agricole la lectorilor sâ cunoască din vreme ce su­ Consiliul raional SRSC. din Alba lu- In volum este cuprins articolul „Con­ etc.
In dezbaterile ce au avut loc Sn cadrul hccbar sl asigură belşugul de oereile ne­ biecte să pregătească, *ar irTvpuiemictţli sâ Ua, mal trebuie să depună eforturi tn gresul Sindicatelor unitare" apărut In Numeroase documente publicate (n vo­
sesiunii pe marginea proiectului de Direc­ cesar celcr ce muncesc de la oraşe şl sete ştie din.timp titlu! oonferirvţel, data cinci privinţa asigurării calităţii muncii. Une­ „Viaţa muncitoare" din 10 marile J929, In lum condamnă teroarea sălbatică a gu­
tive. am hotârit ca aceste terenuri să le BUDULEA IO AN se ţine şi cine anume ţine conferinţa ori. preaâtdrea lectorilor se face la un nl- care se reflectă strtngerea legăturilor par­ vernelor naflonal-fărănist (i a Iul lorga,
SLrlnsa colaborare cu secţia culturală a
punem In valoare făcând anumite cana­ preşedintele Sfatului popular din vol scăzut Aeoastă lipsă a pus conferen­ tidului eu masele, lupta sa pentru unita­ îndreptată împotriva mişcării muncitoreşti
lizări de Jur împrejurul lor, pentru a se comuna Sintlrr.bru. raionul Alba ©Catului popular raional a făcut să nu se ţiarii In situaţia sâ nu cunoască materia­ tea Sindicală şi pentru înfăptuirea fron­ revoluţionare, demască politica trădătoa­
mai ivească suprapuneri de conferinţe In lul Intuitiv c= trebuia folosit cu ocazia tului unic de acţiune al clasei muncitoa­ re a «oclol-democraţilor şi a dublurii lor
satele programate. Astfel, a fost posibil expunerii conferinţelor Planşele trimise re. prin participarea ta congres a delego- gheterterlste, analizează rezultatele alege­
Pentru mărirea suprafeţei de teren productiv ca toate cele 28 de conferinţe agricole pla­ de filială cu multă vreme înainte, se află ţftor muncitorilor organizaşi şl neorjanl- rilor generale şi succesele obţinute în a-
nificate. sâ se ţină şl sâ fie ascultate de depojttate şl acum In sediul subfilialei. 20(1 Articolul „Congresul general al Sin­ cestea dt Blocul muncitoresc-ţărăncsc sub
Am studiat cu multă atenţie, proiectul Dealul are o uuprafaţâ de 20 ha, ceea ce un număr însemnat de ţărani munciton Sint uneori cazuri clnd lectorii nu sînl dicatelor unitare din Romfnia", apărut conducerea partidului
Directivei or celui de al II-4ea Congres al înseamnă câ vor putea fi plantaţi mii de Tematloa subiectelor la conferinţele ţi­ chemaţi declt in ultimul timp la subfi­ In „Munca zltnlcd" din 11 aprilie 1923. In acest volum se publică manifestul «-
partidului $1 am pruni* cu bucuri© măreţul pixieţi. Membrii organizaţiei de bază s-au nute pe luna septembrie, oglindeşte o o- liala S R S. C clnd li se Vnmtnează redă unele probleme discutate la Congre­ ditat de CC. al PCR şl CC. at UT.C.
program de dezvoltare <a agricultura noa­ angajat să ducă muncă de lămurire 51 cu rientare juslâ In repartizarea temelor, ţl- conferinţa, fără să cunoască în prealabil sul general at Sindicatelor unitare core cheamă masele (a lupta impetrivo
stre tn viitori: 2-3 ani. ceilalţi ţărani muncitori din comună oa ti nlndu-.se cont de împărţirea geografică e tema şi sâ se pregătească asupra conţinu­ Multe documente tnfâ(lşeazd lupta re­ fascizării ţării
Slnt părţi in proiectul Directivelor, asu­ facă muncă voluntară la săpatul gropilor raionului şi de deprinderile zilnice ale ţă­ tului ei Aşa ie explică faptul câ tovatijul voluţionare a maselor muncitoare con­ INSTITUTUL DE ISTORIE
pra cărora am meditat mal mult. M-am ji lo plantarea puleţilor. ranilor muncitori Beju, nu a actualizat cu nimic conferinţa dusă de P C R pentru ieşirea din cmâ pe . A PARTIDULUI
oprit mal ades asupra acelora oare vor­ O altă propunere s-a făcut In legătură Subfiliala S R S C din Alba Tulio i-o „Cultura in R P R", Aceasta se lntîmplă cale revoluţionară de pe Ungă C C al P M R
besc despre mlivrea suprafeţelor de te­ cu folosirea locurilor virane, laţelenitei străduit C9 prin conferinţe legate de lu­ datorită faptului ci nu toţi membrii con­ Volumul pubtlcd materiale cu privire * *
ren produotiv. M-a interesat aceasta mai de pe marginea drumurilor oare pot fl des­ crarea pămintialui. iâ mobilizeze ţăranii siliului subfilialei se străduiesc să se s- Ia erptea grevă a muncitorilor mineri de
mult, de oarece este vorba şl de comuna ţelenite şl ou'ltiv-aie Ded Lată câ slnt «t muncitori pentru îndeplinirea la timp a chite de sarcinile ce te au tn munoa de Ia Lupeni, orttcolut „Grevă la uzinele Le- IN INTIMFINAREA CELUI DE AL U-lra
noastră, unde slnt posibilităţi de a reda la noi posibilităţi de mărire a suprafeţei muncilor agricole de toamnă. rSsipîndine a ştiinţei şl culturii In masele mollre 1 ' din 16 februarie 1930 („Viata CONGRES AL PARTIDULUI
agriculturii terenuri care pînă acum n-au de teren produotiv. Dealul Gurgulata va Conferinţa ,,Să apfltcăm o agrotehnică largi ale oamenilor munob muncitoare 1 '!, chemarea Comitetului regio­ MUNCITORESC ROM1N
fost folosite fl dat product»* 1 acest fel, se pot scoate înaintată la InsămînţărUe de toamnă" a Tiranii muncitori din raionul Alba aş­ nal din Transilvania al PC R pentru spri­ Editura de abat pentru ÎUeraturâ politică
Proiectul Directivelor ne Indică conaret, In plus mll de leg de fructe, iar de pe te­ fost ţinuta In satele Limba, Şard şl altele jinirea marilor acţiuni grevista din Arad, Broşura „In (ntlmpinarca celui de al II-
măsurile ce trebuiesc luate pentru a Iden­ renurile care se vor desţeleni şl apoi în­ Le fel au fost ţinute In mal multe sate teaptă dun partea comitetului raional Timişoara, Valea Jiului, etc-, moni/esiut lea Congres al Partidului Muncitoresc Ro-
P M R. Alba şi a Conealaului regional
tifica noi terenuri cane să fie date pro­ sămânţa sa va putea m&rl recolta de ce­ conferinţele ,.Folosirea bălegarului de SRSC din Deva. sâ ia grabnice măsuri „Tovarăşi ceferişti", etc. !n documentele mîn" subliniază, In pnmul rînd, mareo
ducţiei reale. grajd odată ou arătura adinefi" şl „Fo­ pentru înlăturarea lipsurilor ce mal dăi­ publicate se reflectă acţiunile şomerilor Însemnătate a Congresului ol II-lea al
Ppriuiorind proiectul de Directive In or­ In munca noastră de sl ou zi. ne vom loasele airăburiil adinU" care au trezit In­ nuie în munoa subfilialei SRSC Alba sub conducerea P CR P MR. După ce face o scurtă prezentare
ganizaţia noastră de bază. am dlscutet cilâual mereu după proiectul Directivelor teresul ţăranilor muncnlori faţă de apilica- şi si facă din aceasta un îndrumător mal fn volum sini editate materiale docu­ a condiţiilor Internaţionale şl interne In
amănunţit această problemă Comuniştii celui de al 11-laa Contras al partidului, rea normelor ştiinţifice in lucrarea pămîn- activ al lucrătorilor de pe ogoare, dîndu- mentare cară oglindesc lupta pentru apă­ care se desfăşoară congresul, broşura se
au analizat posibilităţile noastre, a(pol au ţii vom reuşi cu siguranţă sl contribuim tui'Uf le tot ce este nou in ştiinţa agricolă cu rarea revoluţionară a Uniunii Sovietice ocupă de documentele car* te vor lua tn
făcut propuneri concrete despre unele te­ la măreţul pban de dezvoltare a agricul­ Străduinţa lectorilor, da _ a asigura ca­ ajutorul căruia <i poată Învinge vechiul dusă de către clasa muncitoare, sub con­ discuţie şt care în prezent se află In dez­
renuri care s-ar putea folosi Aşa de pildă turii noastre litatea muncii, este dovedită de rezultatele ducerea PCR-, In lumina hotărlrilor Con­ baterea întregului popor.
s-a propus curăţirea de mârâcinlsuri, a GHEORGHE PLEŞA obţinute In unma expunerilor făcute. Mulţi C BRADEANU gresului al lV-lea al P C.R. din !926, Ast­ O parte însemnată a broşurii este con­
dejului Gurgulata jl plantarea lui cu satreLarul ore de bază P M R. din fel de documente sint broşura scoasă dt sacrată lămuririi importanţei deosebite a
pomi fructiferi sau ailte varietăţi de pomi comuna Qrlşclcr, raionul Brad Editura PC R „Contra războiului impo- proiectului .Statutului modificat al P IU R
Activitate rodnică la casa pionierilor riallst — însemnătatea zilei de 1 Au gust”, arătînd că acesta este un puternic Ins­
manifestul CC. al P C R şl a C C al trument pentru întărirea organizatorică şi
La c ă i n i n u c u l t u r a l din Alba Iul ia U.T.C., editat cu prilejul zîlel de 3 Moi politică a partidului — forţa conducătoa­
1S30, teze pentru 1 august J93! ale Se­ re a întregului popor muncitor (n lupta
După ce Luoael Sabin, din satul RLşcj, recolta furaje nutritive cu rmflte substanţe
Regimul de demoanaţle populară, a ore- Pentru a cointeresa şl părinţii Ia a>l* cretariatului PCR-, articolul „Jos războiul pentru construirea socialismului. In con­
raionul Brad, a luat masa de prânz, a por­ hrănitoare, necesare animalelor.
lat pentru copiii oamenilor muncii din gunarea unei cit mal bune frecvenţe, co­ imperialist — Trăiască apărarea revolu­ tinuare se analizează „Proiectul Directive
nii prin sal pentru a anunţa ţăranii mun­ . Sabin îşi potriveşte mal bine ochelarii patria noastră largi posibilităţi de dez­ lectivul Casei pionierilor le-a făcut cu­ ţionară a V R S S,“ din „Lupta de clasă” lor celui de al II-lea Congres al P M R
citori să se siringă la căminul cultural. şl continuă cu ccti-tuJ pini la al V-lea ca­ voltare Bazat pe noi principii de orga­ ro scut acestora, prin fişa numărul 3. în­ din august 18Ji, articolul „Burghezia so cu privire ta dezvoltarea agriculturii (n
Se sfătuise Înainte cu tovarăşii din bi­ pitol. Artit Îşi propuseseră să dezbată tn nizare, irwăţâmîntul a căpătat un caracter scrierea plazvfenlor la cercurile respective, pregăteşte de război Împotriva Rusiei so­ următorii 2—3 ani", ecoţlndu-se în evi­
roul organizaţiei de bază P.M.R. şi au că­ această seară ştiinţific, de masă, menit şi formeze oa­ arăWndu-le. totodată, rolul particLpâril e- vietice'* din „Ca2arma". „Femelo munci­ denţă faptul câ Directivele constituie un
zut de acord sa se discute şi la căminul Printre oamenii din sală, deputata Ne- menii viltorudu), cu o educaţie tdeologioo- ctstona in diferitele cercuri toare contra războaielor imperialiste" dtn măreţ program de ridicare a bunăstării
cultural proiectul Directivelor Congresului
griu B-ruiduşa, se vede că e frămtnbată. polîtlcă Inaltâ. Vtalele pe care flecare responsabil de gozeta .,Femeia muncitoare" şt alte docu­ poporului, o dovadă grăitoare a grijii par­
al II-lea al partidului cu privire la dez­ Probabil câ nu-o place ceva. Aproape toţi AAI't în cadrul procesului de instruire ,'i cerc le-au făout la domiciliu! tuturor mente tidului pentru creşterea nivelului de trai
voltarea agriculturii in următorii 2—3 ani bărbaţii vorbiseră dar femei nici una De­ educare, care se desfăşoară în cLasă. cit şi pionierilor au fost pline de rezultate Pă­ O scrie de documente se referă ta apă­ al celor ce muneeJc
Seara, la căminul cultural, au fost pre­ putata începu dea să vorbească : prin zriivltalea extraşcolaxi. desfăşurată rinţii au înţeles Importanţa participării rarea intereselor ţăranilor muncitori de Broşura înfăţişează interesul viu cu care
zenţi toţi cat oare au fost anunţaţi sub forme difente. educatorii urmăresc pionierilor la cercurile In care s-au In- către partid şi închegarea alianţei clasei membru şl nemembrii de partid au pri­
— Tovarăşi, după cum vid. de toate
•0 vorbirăţi $1 de părmntuj de sub Mogoş şl a da copiilor cunoştinţe temeinice care soris şl au asigurat o bună frecvenţă la muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Dz mit vestea convocării congresului, interes
de ce! de la Rovina şl de cel de la Maz. sfi-i ajute In activitatea lor practică de cele II cercuri InftLnţate O străduinţă această problemă se ocupă printre altele oglindit (n însufleţirea cu care el studiază
In cală. Lucaci Sabin începe să oiteas- dar de pomi n-aţi zis nlclunul nimic $1 viitor deosebită în munca cu părinţii eu depus-o circulara CC- al PCR., circulare CC ol şl dezbat cele două documente care au
câ fiecare rînd din capitolele care vor­ doar capitolul V tocmai despre asta vor­ Pentru a organiza activitatea (o afară tovarăşele profesoare Drăgan Olimpia, V T.C. din 3929, articolul intitulat „Ncţio- fost date publicităţii, precum şi in avinlul
besc de măsurile ce vor fi luate, după beşte Eu, am auzit ieri la difuzor câ pro­ de clasă a coptelor, partidul nostru a cre- Lragu Vc\ra şi Perib»ceanu Tamara nal-ţărdnlştii şt reforma agrari". Mani­ luat de întrecerea socialistă în cinstea
Congres, pentru tnfilorirea agricuflturîi iectul de Directive spune da să mai sădim lat case ale pionierilor care sâ contribuie Pionierii dui Alba lulia stnt mlndri de festul C C at P.C R. intitulat „O vorbo Congresului at II-lea al P.M.R şt a zilei
noastre Toate privim!* slnt îndreptate şi pomi. O zio! baci Borza ? Mi se pare prin munca lor la formarea unul tinerel participarea lor In cercun şl dovedesc În­ scrioosâ ţăranilor săraci şl mijlocaşi", che­ de 7 Noiembrie
spre cel care oiteşte că La dumneata in grădină s-au cam us­ viguros, sănătos, bine pregătit din punci scrierea in cercul pe oare-1 urmează cu marea Comitetului regional al Partidului In broşură se arată cum ân preajma Con­
Nu trece multă vreme şi Gligor Tibe- cat, in anii ăştia mulţi pruni de vedere ştiinţific, care sâ lărgească jl carnetul pe oare conducerea Casei pio­ Comunist — Regionala Moldova „Către gresului al II-lea al PMR., oamenii
adînceasoâ activitatea dusă în clasă. nierilor la Lnmlnaf fiecărui partioipant. ţărănimea săraci şl mijlocaşă J”, prefaţa muncii din ţara noostrâ îşi strîng şt mai
riu începe e se mişaa pe scaun. De pe faţă Baci Borza avea de gind să spună ;!
Casa pionierilor din Alba Iul-ia, este una De la 15 septembrie, »l pînă in prezent broşurii „Chestia agrară" puternic rindurtle (n jurul Partidului
se vede câ are cev\a de spus, dar parcă el ceva. mai târziu. dar fiindcă fusese pro­
din dovezile care reflectă grija partidu­ pe Ungă activitatea fiecărui cere. colecti­ In volumul de faţă se arată ajutorul Muncitoresc Romîn. cimcntînd astfel uni­
l-e teamă să oprească pe Sabin din ciut vocat o zise acum :
lui şl guvernului faţă de coptei oamenilor vul Oasel pionierilor a organizat un pro­ politic şi Internaţionalist dat partidului de tatea dintre partid, guvern şl popor —
Totuşi nu se poale abţine: — Hm! Ml-o luaţi Înainte Brânduşă
muncii. gram comun cu toţi pionierii, vizitând către Internaţionala Comunistă. Se publi­ chezăşia înfăptuirii cu succes a politicii
— Ia stal, stal, trate Sabine la-o mai Tocmai vroiam să 9pun 51 eu, câ mai acum
Deşi, deschisă de numai clţiva am, prin Muzeul Istoric, Staţiunea de maşini şl că documentul „Scrisoarea deschisă a In­ partidului de construire a socialismului şl
domol At spus ceva despre pămlnturile ctleva zile îmi număral in grădină prunii
activitatea sa rodnică. Casa pionierilor tractoare, fabrica „Slmion Bămuţlu", Bl- ternaţionalei Comuniste" despre stluaţfo de apărare a păcii
nefcrtoslte, lisate in părăsire ţl de acelea uscaţi şl găsii 20. mare pagubă Am tot
din Alba Iu ba a reuşit sâ atragă In Ju­ blloleoa raională şi alte întreprinderi
mlăştinoase Noi, n-avem pămintiuri de as­ lăsat treaba schimbării lor de pe o zi pe alte
rul aiu numeroşi pionieri, care, minaţi de unde pionierii au venit In contact direct
tea l Dar aoum n-o ma! las Sigur n-o mal las Veşti din comuna Sasciori
Interesul faţă de studiu, vrn cu dragoate cu muncitori!, despre munca metodelor lor.
Toţi cel din sailă începură să vorbească Am sâ-i scot şl am să pun alţii Slnt bă- la cercurile In oare s-au înscris Numărul despre felu! cum au devenit fruntaşi In
in şoaptă, avînd parcă fiecare câte ceva trin şl vreau ca fata mea, să-şi aducă e- celor înscrişi astăzi Ia cele II cercun producţie In comuna Săsnon satul îaz din raio­ treaga cantitate de materiale de la Sebeş
de zis mim/te, că i-am lăsat o ogradă cu de toate (literar, muzică, dans şi artă dramatică La Casa pionierilor din Alba lulia. for­ nul Sebeş, din sumele înoaaate din auto- pînă ia locul de muncă
— Că bine zici măi Tiberiiule, se grăbi Dar vedeţi, ca mine maJ slnt şl alţii care desen şi pictură, matematici, geografie, mele muncnJ Instruotiv-eduoatlve slnt vil. lmpunerl. pe lingă procurarea materialu­ La căminul cultural din comuna Sâs-
aă Intre In vorbi şl Roman Doar şl la noi trebuie si-yl îmbogăţească grădinile ou limba rusă. ştiinţele naturale, cabinetul Interesante şt plăcute Vizionarea unul lui pentru repararea „podului viilor" s-au olorl. nu de mult inaugurat, se desfăşoa­
există pămlrvt pe care nu l-am folosit, lată, fel de fal de pom) Oe zici Romane 7 51 Lenin-Stalin, educaţie fizică, fmcâ şl chl- film In comun, după care se produc largi reparat două flntlnl publice şl a fost cum­ ră o rodnică activitate culturală Afar»
Ia Rovina avem aproape 8 hectare care ţie Iţi lipsesc In grădină vreo 8 pom), o.de). a intrecuit cu muilt cifra de anul discuţii, dialllmele prezentate In cadrul părat malerlaJul necesar sobelor de te­ de alte formaţiuni artistice oa. echipe de
ar putea fi arat şi însâmlnţat cu griu 9au după eîte ştiu treou/t şi cea planificată pentru anul In Casei pionierilor de către responsabilii racotă de la şcoala edemenUrâ din sat dansatori amatori $i de teatru comitetul
cucuruz. Rotimdu-şl privirea peste cei oare R as­ cura, ajungînd la 63S pionieri cercului de geografie, tovarăşul Hirăgu; Pentru transportul materialelor nece­ de conducere al căminului cultural a reu­
şit să organizeze un cor compus din 40
— Sl sub Moguş avem vre-o patru hec­ cultau, baci Borea dădu cu ochii peste In asigurarea unul număr aşa de fru­ Simian, emisiunea pentru pionieri pe oare sare lucrărilor dun autolmpunere au con-
tare, Işl dădu cu părerea Tndrieş Ce mal Tlberiu. mos de însorişi, o contribuţie însemnată aceştlo O prezintă In fieoare luni Ia staţia tmtnxLt în mod voluntar cu căruţele ţă­ de persoane reorutet* din rindul munci­
torilor şl ţârsni'lor muncitori din ral
varză am putea lua de pe acest pămint) — In curtea ta Tibertula. erau Înainte au adus dinginţlt olaselor şi instructorii de rediofieare din localitate, stlmese in ranii muncitori. Cuoulan losif. Toma loan CREANGA N
E tare bun, mal ales dnd primăvara esrto pomJ de toată lauda Şl bu te-aJ lisat siţperiori de pionieri, dare, pe baza stu­ rindmrDe celor particupanţi dorinţa de o şl Monaru Toan. care au transportai în­ corespondent voluntar
mal puţin ploioasă. Locuri mlăştinos, dar . Da dnd ţl s-au uscat n-al mal pus nici diului deprinderilor fiecărui pionier, au cunoaşte, de a învăţa dt mal mult.
Nicolae Buftea cu scosese o vorbă pini tu Rău am f&cu! cu toţi Bine spune par­ făcut recomandarea acestora pentru cer­ In scopul de a consolida şl mat mult cu­
acum. Clnd auzi iasă de pămlnlul de sub tidul tn cărUolco asta din oare ne-a citit curi, obţmindu-se In acest sens aproba­ noştinţele teoretice căpătate In clasă. In Au fost valorificate 36 de vagoane cu zarzavat
Mogoş. sări oa ars : Sabin Mai rmidţj porni Da, da... rea directorului prin fişa numărul ). cinstea Congresului partidului şl a zilei Gospodăria agro zootehnică .Muneru! varză, roşii etc. *i prin prăşixea lor dscîto
— Bine zid frate Indrieş Mlăştinos, Bâtrimul Borza tăcu, Iar liniştea aşter­ TncepVnd de la 15 octombrie ac-, in ca­ de 7 Noiembrie: pionierii din Alba lulia 4” din Simena. sub îndrumarea perma­ ori a trebuit, a reuşit să obţină o oan/tl-
nut! a fost curmaţi de răspunsul celor drul Casei pionierilor se vor deschide, vor vizite, împreună cu întregul colectiv
nemllstinos, asta nu-t piedică, n folosim! nentă a organizaţiei de partid a obţinut tote sporită de legume Pînă în momentul
prezenţi, dat Lotr-un aLngur glas : alături de cele 11 cencuri. cercul de ae- de educatori. Gospodăria agricolă de sCaî
Braţe de muncă s'mt. O, nu putem face Calda de Jos şl gospodăriile agricole co­ minunate succese Ln muncă In sectorul de faţă, gospodăria agrozootehnică ,,Mi­
noi un canal pe oare si se scurgă apa ? — Are dreptate, aşa brebule să facem romodelism şi cercul de mecanică, atft de
muW dorite de pionlorl lective dan raion. legumicol s-au obţinui succese deosebite nerul 4" din Simeria, a recoltat 36 de va­
Putem Atunci ce mai stăm ? Eu tic să Aşa au putut ţănarvli muncitori din pa­ Brigada legumicolă condusă de tovarăşul goane cu zarzavat proaspăt şl de bunâ oa-
oe apucăm de treabă tul Rişca, să cunoască ce trebuie să facă NLstor Lecrpodd, organteindu-şl bine munca lllale, caie a fost Irimis muncitorilor din
După frâmintarea prlmUJul capitol, din pentru a traduce in viaţă proiectul de Di­ şl aptielnd regulile agrotehnice de Îngră­ Vajea Jiului. DEJ AN DUMITRU
vorbă In vorbi, t A nan Li muncitori scoa­ rective Cu privire La dezvoltarea agricul­ Ni se semnalează că : şate suplimentară a suprafeţelor de ardei. corespondent voluntar
seră la iveală şl Izlazul de la Măştioala turii tn următorii 2--3 ani
Pămint din care. dacă arte lucrat, se pol C OR A'Cl UNESCU La Ocolul 3ihnc din Baia de Crlş, mal centrali eficace şl să tragă la răspundere Ştiri sportive
Rlnt urm oameni nepăsători faţă de ce­ pe acei ce se fac vinoveţi de asemenea
Duminică 3 octombrie a c. s-a diaputal Metalul Brad 24 9 5 10 33:3623
abateri
P BUNEA
Unde ajutorul deputaţilor e faptă rerile oamenilor muncii. De exemplu to­ cea de a XX2V-a etapă a campionatului Loc." Simena 33 c*» o «r O 20
varăşul Macovel loan, şeful Ocolului sil­ corespondent voluntar regional de fotbal întâlniri le. In majori­ Minerul Lonea 24 5 9 10 26:38 13
Datorită unei susţinute munci poetice, răşii Paşcu loan şi Galben Avram din co­ vic din comuna Bara de Oniş, raionul Brad. * tatea lor, s-au desfăşurat la un nivel teh­ FI roţie Lupeni 24 7 5 12 28:4519
Anul acesta din cauza ploilor abunden­
cit şi măsurilor organizatorice ce au fost muna Vinţul de Jos, oare pe lingă faptul care nesocoteşte In mod n«permis cere­ nic corespunzător. Iată rezultatele obţi­ Fl- rojle Alba 23 7 3 13 27:43 17
te, podul din comuna Balşa, raionul Orăş-
luate In aeeastă privinţă, majoritatea ţă­ câ ţl-ciu predat In întregime cotele, prin- rile oamenilor muncii şi în spedal acele tle a suferit stricăciuni mari. Comite­ nute : Metalul Ghelar 21 5 3 11 37:33 T5
ranilor muncitori din satele raionului Aibă tr-o neobosită muncă de lămurire. au an­ cereri poxvmd materialul lemnos pentru tul executiv al sfatului popular comunal Dinamo Oră ştie — Progresul Deva fl—<3 Metalul Zlatna 23 5 5 13 27:60 .5
Metalul Zlatna — ConsLr Huned. 1—4 Dinamo Orăştie 24 1 fi 15 25:61 10
au înţeles Importanţa deosebita pe oare trenat şl cetăţenii din circumscripţiile e- construirea de locuinţe Individuale. deşi a fost sezisat ln nenumărate rînduri PI. roşie Lupeni — Metalul Ghelar 2—0 Minerul Petrii* 23 2 4 17 |3:S7 fi
o are predarea cotelor către stat O con­ lectorale care Ie aparţin, si-şi predea la Un astfel de caz s-a intimplat cu lova- de loouytorll satului, pentru a lua măsuri Metalul Brad — Avîratiul Sebeş 5—0 0
tribuţie de seamă în ce priveşte lămu­ timp cotele către abat râşul Colţa FMorian, care deşi a avut ce­ de repararea podului plnâ In prezent po­ El roşie Alba — Flacăra Orfişlle 1—3 Duminică 10 octombrie, se va disputa
rirea acestei probleme Ia sate, a adus-o Exemple „semănătoare au dat şl tovară­ rerea pentru obţinerea lemnelor de cons­ dul se găseşte in aceiaşi stare oa şi în Mdnerul Petrida — Loc Simeria 0—3 cea de a XXV-j etapă a campionatului
munoi deputaţilor Aproape peste tot aco­ şii deputaţi Mereu Aurel dm comuna Gri- trucţie aprobată de către Direcţia sil­ primăvară. Metalul Cuglr — Minerul Lenea 3—i regional de fotbal Jocurile vor fi susţinuta
*
lo undo ei i-au situat in fruntea acţiuni­ cău, Sularia Clemen din ZLatna, Varmaga vică regională încă din luna lurue g c„ to­ Dacă apele au pricinuit stricăciuni po- In urma jocurilor disputate duminică S între echipele ;
lor, predîndu-şi In întregime obligaţiunile Gheorghe din Pâtringeni, Voju Remus şl tuşi tovarăşul Colţa nici pînă astăzi nu dulut bine ar fl ea ţărani! muncitori şl octombrie clasamentul echipelor se pre­ Metalul Ghelar — Dinamo Orăştie
de cote către stat, rezulbateJe slnt fru­ Fleuşer Uie din Vinţul de J03. precum a obţinut materialul necesar construcţiei cel din întovărăşirea zootehnică sâ-1 . spele" zintă asrtial : Flacăra Orăştie — Metalul Ziatna
moase şi alţii. casei pe preşedintele comitetului executiv al Metalul Cugir 24 21 3 0 68: 9 45 FI roşie Lupeni — Metalul Brad
Sint mulle exemple io care deputaţii Iată dar, cum munca deputaţilor, atunci Pentru a pune capăt nepâs&nil faţă de sfotiuHui pqpular comunal. Constr Hunedoara 24 17 S 2 76:16 30 Constr Hunedoara — Fl roşie Alba
Flacăra Orâstle 23 17 4 2 59:23 3fl Locomotiva Simeria — Progresul Deva
au dovedii că .înţeleg pe deplin acest lu­ elnd e desfăşurată eu tragere de mimă cerenle oamenilor muncii, Direcţia re­ PIRVA IARON
A vin tul Sebeş 24 l-t 6 4 57:24 34 Minerul Lonea — Minerul Petri la
cru. Pot fi amintiţi In mod special tova­ dă rezultate demne de toată lauda gională silvică trebuie să efectueze un corespondent voluntar Progresul Deva 24 11 4 9 45:33 26 A vinţul Sebeş — Metalul Cuglr_____________