Page 11 - 1954-10

Nt 81 DRUMUL SOCIALISMULUI Paq. 3

Noui an şcolar JLuna Prieţeiiiei Romîno-Sopietice" Se pol lichida absenţele nemotivate

în sistemul învăţămîntului de partid Ce am învăţat de la prietenii noştri sovietici producţia globală a minei Ţebea a înre­ a minei. Ceea ce a încercat biroul organi­
In primul semestru al anului acesta,
lor nemotivate întreaga masă muncitoare
(Urmare din pag. l-af Invăţămlntul marxist-leninist al comu­ gistrat o realizare de 102,68%, la produc­ zaţiei de bază în această direcţie, a făcut
niştilor trebuie să stea mereu în centrul Cu prilejul „Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice’', oameni ai muncii care au fost ţia brută de 102,55%, Iar la producţia co­ singur, Iar celelalte organizaţii au muncit
tufl teoretic, să-şi lărgească cunoştinţele atenţiei tuturor organelor de partid. Par­ mercializabilă de 102,02%. Calitatea calo­ dealînat. neîndrumate şl nocontrolate.
metodice, să dea expunerilor lor o formă tidul cere tuturor organelor şl organiza­ în Uniunea Sovietică, la studii sau pentru schimb de experienţă, îşi exprimă rică a crescut cu 197 calorii faţă de STAS Biroul organizaţiei de bază U.T.M. în
vie, atractivă şi convingătoare. Este ne- ţiilor sale să îmbunătăţească neîntrerupt prin scrisorile adresate redacţiei, sentimentul lor de dragoste şi prietenie faţă de Obţinerea acestor rezultate a fost posi­ Crunte cu secretarul — tovarăşul Dragotă
oesar să fie neîntîrziat lichidate lip­ munoa de conducere şi de îndrumare a prietenul de la Răsărit — poporul sovietic — eliberatorul patriei noastre, popor bilă datorită măsurilor tehnico-organizo- Mihal — se mulţumeşte să convoace din
surile existente in momentul de faţă învăţămîntului de partid, să analizeze şi care alături de omenirea dornică de pace şi progres de pe întreg plobul, se pre­ torice luate de către conducerea minei $1 cind în cînd oiţe o adunare generală pen­
găteşte să ţntlmpme cea de a 37-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­
intr-o serie de regiuni (Oraiova, Hune­ să dezbată ou regularitate problemele de colleotlvul de mineri. Aşa de pildă, s-a tru a prezenta darea de seamă, fără a în­
doara, Arad, Regiunea Autonomă Maghia­ conţinut ale propagandei, funcţionarea în- tombrie. extins perforajul electric în stratul ir, s-a cerca prin trasarea de sarcini concrete
ră), în ce priveşte pregătirea propagan­ văţămintiiîui, eficacitatea sa, ţinînd in In scrisorile lor, specialiştii care au fost in Uniunea Sovietică, arată ce-au montat un troliu la orizontul 225/181, iar fiecărui ut emis t, să-i facă pe tineri să
diştilor nescoşi din producţie. In cursul permanenţă seama de faptul că valoarea învăţat şi cum pun în practica cele învăţate. la abatajele frontale s-au montat scocuri simtă ce răspundere poartă faţă de orga­
anului şcolar trebuie ridicat necontenit propagandei de partid se Judecă după mă­ Publicăm mai jos două asemenea scrisori: oscilante. Tot în abatajele frontale s-au nizaţie şl de întreprindere. Munca de edu­
nivelul semlnariilor permanente cu pro­ sura in care ajută pe comunişti să-şl spo­ Introdus Juguri metalice recuperabile, ex- care a tineretului dusă de la om la om,
pagandiştii, adordîndu-se o mai mare rească rolul lor de avangardă şl să re­ Acolo am devenii inginer Ţelul meu de viitor este să muncesc şi Unzîndu-se şi atacarea simultană a aba- de organizare a timpului lor liber e ne-
atenţie tratării problemelor teoretice ac­ zolve problemele concrete din activitatea să studiez în continuu, pentru a pune în satlsfăcătoare.
tuale şl ale politicii economice a parti­ lor de zi ou zi. practică cele învăţate de la minunaţii oa­ tajelor-cameră odată cu abaterea. Comitetul raional U.T.M. Brad, nu sa
Bucuria ce am simţit-o în anul 1949,
dului şl statului nostru In ce priveşte aprovizionarea echipelo: preocupă în suficientă măsură de felul
Organizaţiile de partid sint chemate cind abia terminasem liceul şl am primit meni sovietici, pe veci prieteni al poporu­
Invăţămîntul de partid trebude să bene­ şi brigăzilor cu utilaje, energie electrică cum biroul organizaţiei U.T.M. al minei,
să vegheze ca, încă din prunele zile ale vestea că voi merge în Uniunea Sovietică lui nostru muncitor.
ficiere în mal mare măsură decît pină şi aer comprimat, ele n-au avut de sufe­
noului an şcolar, funcţionarea îiîvăţămîn- !a studii, mi-a rămas întipărită in minte se achită de sarcinile ce-i sînt trasate şi
acum de ajutorul presei de partid. Presa NIŢA GHEORGHE cum îşi defăşoară munca practică în mij­
tuluJ, studiul marxism-!enInîsmului, să se pentru totdeauna. Visul meu de a deveni rit. Totuşi, s-au putut observa unele greu •
are datoria să publice sistematic arti­ inginer oţelar la Combinatul meta­ locul tinerilor.
desfăşoare la un nivel înalt. specialist în ramura electro-metalurgie îl tăţi în ce priveşte aprovizionarea cu ma­
cole teoretice şl consultaţii în ajutorul lurgic „Gh. Gheorghlu-Dej" Pentru a termina cu aceaslă stare de lucruri,
Să pornim ou avîn/t în noul an şcolar vedeam înfirlpîndu-se.
celor ce studiază în învâţămîntul de par­ Hunedoara terial lemnos pentru mină precum şi cu
pentru însuşirea temeinică a învăţăturii Am studiat cinci ani la Institutul Poli­ osie necesar ca organele de conducere, or*
tid, acordind o atenţie deosebită lămuririi scule. ganizaţia de partid şi toate organizaţiile
lud Marx, Engels, Lemn, Stal În — învă­ tehnic „S. M. Kirov" din Sverdlovsc. A-
bazelor ştiinţifice ale politicii partidului învăţăminte pentru o înaltă Trecînd în trimestrul III, producţia la
ţătură oare transformă lumea I ceşti ani au fost pentru mine, ani de ne­ de masă să treacă la analizarea în comun
nostru râşpunzînd operativ la întrebă­ organizare a muncii
numărate bucurii şi nădejdi de viitor. Au unele sectoare de la această mină a înce­ a posibilităţilor şl măsurilor ce urmează
rile teoretice ridicate de propagandişti şi (Articol de fond apărut în ziarul „Scin-
trecut repede anii. M-am simţit foarte put să scadă. Una dintre cauze este aceea a fl luate în privinţa lichidărilor absen­
cursanţi. teia" nr. J095). Am doar cîteva luni de cînd m-am În­ ţelor nemotivate, după care să se proce­
bine acolo. E şi firesc ca între oamenii că unii muncitori lipsesc nemotivat. Sint
tors din Uniunea Sovietică. Partidul m-a
sovietici să te simţi bine. Figurile re­ deze la transpunerea lor în fapte. O sar­
trimis la prietenii sovietici să mă specia­ munoitori buni care se străduiesc să mun­ cină principală le revine organizaţiilor do
marcabile, ale docentului A. I. Holodov,
Deschiderea învăţămîntului de partid şeful catedrei de electro-metalurgie, a lizez în munca de dispecer-şef în ramura cească cu avîn/t sporit pentru îndeplinirea masă în privinţa desfăşurării muncii de
siderurgieL
profesorului dr. O. A. Esln care se ocupa şl depăşirea sarcinilor de plan şl pres­ la om la om, a lămuririi lor şl a cointe­
In săptămâna 3-8 octombrie, s-au des­ toate puterile buna desfăşurare a tnvă- In cele 13 luni cît am stat acolo, am
cu teoria proceselor metalurgice şi a al­ tează regulat serviciul, ca de pildă tova­
chis majoritatea Cercurilor şl cursurilor tămint/uAul de partid. învăţat multe lucruri folositoare. Le-am resării de a participa la buoa desfăşurare
tor asemenea oameni de înaltă ştiinţă, mo­
de partid cu caracter de oraş, din raionul După adunarea festivă, s^a trecut la pre­ notat într-un carnet mare. Nu voi înşira răşii Husan Gheorghe, Ilieş ArsenJe, Be- a procesului de producţie.
deşti şi plini de dragoste părintească faţă
Orâştie. darea primelor lecţii în cercuri şl cursuri. aici tot ce mi-am notat. Acolo sînt no­ lei Petru, etc. Totuşi mal sînt u/nli mun­ Nu trebuie uitată munca cu tineretul,
In ziua de 8 octombrie, a avut loc des-* de noi, devii lor, nu am să le uit nicio­ tate atribuţiunile pe care le are şeful ser­ citori ca tovarăşii Vraci Iosif, Las>a Ioan.
SLAB DE LA ÎNCEPUT îndrumarea şl orientarea, creşterea şl en­
chlderea cursurilor învăţămîntului de dată Cu cîtă pasiune ne vorbea prof. dr. viciului organizarea muncii, şeful produc­ Cupu Ioan şi Marian Z<aharie care au ab­
partid şi U.T.M. de la fabrica „Vidra" din Printre cercurile şi cursurile de partid Esln de specialitatea căruia 1 se dăruise ţiei şi dispecerul-şef. Nu poţi să fii dis- tuziasmarea tineretului pe baze sănătoase^
sentat uneori nemobivat în luna septem­
Orâştie. Dintre cei 26 cursanţi însorişi la programate de către Comitetul orăşenesc va duce nemijlocit La îmbunătăţirea con­
cu toată fiinţa ! Acest om de ştiinţă îşi pecer-şef dacă nu cunoşti amănunţit toate
învăţămînUd de partid, 24 au fost pre­ P.M.R. Deva, de a se deschide In ziua de aceste atribuţiuni. Ele sînt cunoştinţele de brie. Puţinele măsuri luate de către tinuă a muncii la această mină, la o mai
are şcoala lui, oare-i poartă numele:
zenţi In sala de şedinţe a organizaţiei de 6 ootombrie, se numără şl ceroul de stu­ bază alo unui dispecer-şef sovietic. Am conducerea minei în vederea liohidârii puternică mobilizare a forţelor tn înde­
bază. Alături de ei, au venit şi cursanţii diu al Istoriei P.C.U.S. anul I de la Sfa­ „Şcoala Iul Esin”. El este autorul elaboră­ cunoscut într-o uzină din oraşul Stalino absenţelor nu sint suficiente.
învăţămîntuilui politic U.T.M. tul popular regional, al cărui propagan­ rii teoriei electrolitice a zg.urel de la o- un dispecer-şef care avea 30 de ani de ac­ O vină principală în această direcţie o plinirea sarcinilor de plan
Cu ooazia deschiderii festive tov. Scu- dist este tov. Busuioc Gheorghe. ţelurile speciale. II dubeam cu toţdl pen­ tivitate în această muncă. poartă şi organizaţia de partid a minei, Pentru aceasta, va trebui ca a/tat comi­
leanu Ana, secretara organizaţiei de bază, Cursurile însă nu s-au putut începe, pen­ tru faptul că ena foarte exigent ou noi; Tot în Uniunea Sovietică am învăţat şl tet ui raional de partid Brad, cît şl comi­
a arătat importanţa studierii marxism^le- tru că dintre cei 22 de cursanţi din orga­ ce responsabilitate au şefii de schimb. care nu s-a preocupat deoît în prea mică tetul raional U.T.M., să se preooupe mai
ne dăruia muM din cunoştinţele sale, dar mult de modul în care se desfăşoară mun­
ninîsmului şi a documentelor Congresu­ nizaţia de bază de 1a sfatul popular re­ Deşi nu a trecut deoît puţin timp de măsură de educarea Comunistă a mineri­
ne şl cerea multă muncă în ceea ce pri­
lui al II-lea al Partidului Muncitoresc Ro- gional. nici unul nu s-a prezentat cînd am venit din Ţara unde se constru­ lor, de a le arăta dezavantajele ce se Ivesc oa politică de masă în cadrul minei Ţe­
min, analizînd pe scurt şi felul cum a de­ Cei zece cursanţi veniţi de la organiza­ veşte însuşirea cunoştinţelor. ieşte comunismul, se cunoaşte o îmbună­ atît pentru întreprindere oît şi pentru ei bea, să ajute organizaţia de bază şl orga­
curs invăţămîntul de partid în anul 1953- ţiile de bază A.D.A.S.. Liceul de fete şl Sprijinul concret, de prieteni adevăraţi tăţire a muncii şl în sectorul furnale unde
personal în urma absenţelor. Nu s-a preo­ nizaţiile de masă în ridicarea nivelului
1954. altele, se întrebau nedumeriţi care poate l-am primit şl din partea colegiilor sovie­ lucrez. Mai înainte. în sectorul nostru, atît
cupat de altfel, nici de activizarea orga­ lor de cunoştinţe, pentru a putea face faţă
Anul trecu/t. a spus tov. Souleanu, mun­ fi ca/uza absenţei în bloc al celor de la pe platforma de încărcare, cît şi Jos la
tici cu oare învăţam împreună. Caracte­ cu succes îndatoririlor ce le au. Ajutate^
ca de ridicare a nivelului politic al mem­ sfatul popular regional. Cauza este aceia descărcarea furnalelor, şefii de schimb nu nizaţiilor de masă, oare ar £1 putut să dea
rul lui Feodor Ilici Sein. coleg apropiat
brilor de partid, s-a desfăşurat defectuos că biroul organizaţiei de bază nu se Inte­ simţeau răspunderea asupra a tot ce se un aju-tor preţios la lichidarea acestei stări acestea vor reuşi să desfăşoare o susţinută
în fabrica noastră. Tov. Radu Mircea pro­ resează de sarcina statutară a înarmării de la care am învăţat atit de multe, este întîmplă în schimbul lor. Unii dintre ei de lucruri. Biroul organizaţiei de bază s-a muncă politică şi să combată cu tărie lip­
pagandistul cercului de studiu al Istoriei membrilor de partid cu atotbiruitoarea în­ iodul eduoaţiei primite din partea Parti­ nu se pricepeau cum să muncească cu oa­
mulţumit să popularizeze rezultatele po­ surile nemotivate, făcînd opinie de masă
P.C.U.S. a neglijat această muncă. El nu văţătură marxist-leninistă. Tovarăşii Pe- dului Comunist şl al organizaţiei de Com- menii, îl brusoau. nu le ascultau părerile. împotriva leneşilor şi chiulangiilor.
s-a dus la cabinetul de partid pentru pre­ trlnoa Ioan şl Barabaş Ioan membri tn bi­ Aşa făcea de pLldă Inginerul Marlnescu zitive ale unor mineri, fără a încerca să
somol, oare au cresout asemenea oameni
gătire. a lipsit chiar şi de la cursuri, ast­ roul organizaţiei de bază, n-au mobilizat Klement. împreună cu conducerea sec­ atragă în munca de lichidare a absenţe- C AUREL ;
Comunistul VLadlmir Ivranoviei Orlov, cu
fel că cercul de studiu s-a desfiinţat ta cursanţii la invăţămîntul de partid. Ei au torului, cu organizaţia de bază şi comi­
care am studiat tot timpul şl chiar şi la
jumătatea anului. O mare parte a cursan­ plecat pe teren fără să lase cuiva măcar tetul de secţie am dus o susţinută muncă
ţilor de la cursul seral şi de la Istoria o vorbă despre această sarcină. practică am fost tot împreună, întotdeau­ de lămurire In nudul şefilor de schimb Realizările minerilor din Vulcan
P.C.U.S., au lipsit nemotlvat de la mai In asemenea situaţie, mai sînt şl alte na mi-a fost de un real sprijin, atît în şi lucrurile s-au îndreptat mult.
Ln cursul lunii septembrie, minerii de prima săptămână a acestei luni, au reali­
multe lecţii, iar biroul organizaţiei de bază cercuri şl cursuri din oraşul Deva, da, studiu oît şi în timpul liber. Munoa cu oamenii este o adevărată ar­
nu s-a interesat de îmbunătăţirea frec­ cercul de studiu al Istoriei P.C.U.S. pe tă, Să ştii cum să te apropii de ed, sâ-1 la Vulcan, antrenaţi în întrecerea socia­ zat depăşiri de normă cuprinse între 24—
venţei lor. bază de opere de la Liceul de băieţi, De la oamenii sovietici am învăţat ce înflăcărezi, să-l mobilizezi La luptă pen­ listă în cinstea celor două mari eveni­ 81 la sută.
înseamnă spirit de răspundere, stilul co­ mente, au înregistrat frumoase succese.
învăţând din lipsurile avute în anul cursul seral anul II de La sfatul populai tru îndeplinirea planului, acestea sînt ca­ Succesele acestor grupe, au făcut ca în
munist de organizare a muncii şl alte ca­ Astfel, grupa tovarăşului Sopltco Ioan de
trecut, organizaţia de bază — a spus în orăşenesc şi altele. lităţi înalte pe care le-am observat la oa­ primele zile ale lunii octombrie planul
Ia sectorul III producţie, care lucrează la
continuare tovarăşa ScuJeanu — ă luat Este de datona Comitetului orăşenesc lităţi proprii omului sovietic. menii sovietici. Dispecerul-şef sovietic V.
pe întreaga mină să tie îndeplinit în pro­
din timp măsuri ca învăţămintul de par­ de partid Deva să lichideze cît moi grab­ Am devenit inginer în Uniunea Sovie­ Oanpovioi îmi spunea, în timp ce Onăm în înaintare în cărbune, a realizat frumoa­
porţie de 100,1 la sută. In fruntea între­
tid în acest an să se desfăşoare în bune nic practica profund greşită de a lăsa oa Uniunea Sovietică: „Dacă muncitorii nu se depăşiri de normă de 106 la sută. La
tică. Proieotul de diplomă ml l-am lucrat
condîţiuni. Au fost confirmaţi de organi­ munca de ridicarea nivelului ideologic ol simt dragostea şl căldura conducătorului, cerii între sectoare, se situlază sectorul
într-o uzină metalurgică din Cellablnsc. fel grupa tovarăşului Iovan AndroniC oare
zaţia de bază propagandişti noi, bine pre­ comuniştilor să se desfăşoare la voia în- nu faci mare ispravă cu ei”. IV producţie cu o depăşire de plan de 51
în sudul Uralilor. şi-a terminat planul anual pe 1954 încă
gătiţi, tar cursanţii au fost recrutaţi după tîmplării, nefăcînd control asupra felului Combinatul nostru de la Hunedoara se la sută, apoi sectorul III cu o depăşire de
consimţâmîntul fiecăruia. Biroul organi­ cum unele organizaţii de bază din oraş Ml s-a îndeplinit visul. Aceasta desigur, dezvoltă văzînd cu oohii. Noi, aCel oare din luna august, a înregistrat în oursuî
23 la sută.
zaţiei de bază este hotărit să ajute din au organizat studiul comuniştilor. datorită grijii partidului nostru drag, care am fost în marea Ţară a sovietelor la lunii septembrie o depăşire de normă de
In lupta pentru obţinerea acestor suc­
m^a trimis alături de alte mLi de tineri, studiu sau pentru schimburi de experien­ 96 la sută. Succese asemănătoare au ob­
ţă, şi am învăţat să mînulm puternicele cese, trebuie menţionat şi aportul adus
în minunata Ţară a socialismului victo­ ţinut şl grupele celelalte de la mina Vul­
Deschiderea festivă a „Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice" rios, pentru a ne însuşi tehnica avansată. agregate, împărtăşim ou drag tuturor oa­ can, printre oare şl ale tovarăşilor Şerban de sectorul IV electro-mecaniic, de sub
menilor muncii cunoştinţele ce le-am pri­
Pe baza celor studiate în Uniunea So­ Constantin ou o depăşire de 43 la sută, conducerea tînărulul inginer Mir Cea Vic­
In după amiaza zilei de 9 octombrie în se află şi tovarăşii Bon tea Şte­ mit acolo şi ne străduim să Ie punem în tor. Muncitorii acestui sector, reuşesc ca
sala cinematografului „Filimon Sîrbu" din fan, Ibănescu Gheorghe, Mărouş Simion, vietică, şl pe baza materialelor de docu­ practică. Nachbar Ioan 45 la sută, Koraosony Ru­ în fiecare zl să Introducă noi ţevi de
oraşul Deva, a avut loc deschiderea fes­ Tancu Avram, ou insigna de aur, tovară­ mentaţie tehnică sovietică pe care le stu­ Acum, în preajma celei de a 37-a ani­ dei f 57 la sută, Boyte Pa vel 31 la sută şi
aeraj, noi pompe de scos apă, asigurînd
tivă a „Lunii Prieteniei Romîno-Sovie- şii Matei Iosif, Moruş Ilie, Roşlanu Maria diez în original, în colaborare cu şeful versări a Marii Revoluţii Socialiste din alţii. Aceste succese, s-au obţinut datorită
tlce“. Cu această ocazie a fost prezentata şi alţii, cu insigna de argint. bunei organizări a muncii, a aplicării me­ totodată buna funcţionare a utilajelor
secţiei oţelărie speoială tovarăşul Popes- Octombrie, gîndul nostru se îndreaptă plin
de către tov. Moruş Ilie secrebar al co­ In încheiere a fost prezentat un pro­ miniere.
cu Mire ea, ne aflăm la un punct avan­ de o adincă recunoştinţă faţă de glorio­ todelor sovietice Antonina Jandarova.
mitetului regional A.RL.U.S. conferinţa gram artistic, prezentat de echipa Combi­ Printre fruntaşii olectro-mecanic 1, în
„10 ani de activitate pentru întărirea prie­ natului metalurgic „Gh. Gheorghiu-DeJ" sat în ceea ce priveşte producerea unul sul popor sovietic eliberatorul ţârii noa­ Voroşln şi graficul cidic. mod deosebit s-au evidenţiat tovarăşii
teniei romino^sovietice". Hunedoara. Axate pe tema prieteniei cu fel de aliaj se se va realiza în stre, cu ajutorul căruia ne-am zmuls din Intrind în luna ootombrie. minerii de
Dnagoş Nicolae, Cobory Petru, Tomazi Ti-
După conferinţă a urmat solemnitatea Uniunea Sovietică, punctele din program, curînd pentru prima dată în ţana noastră, ghiarele întunereeului şi robiei şi păşim la Vulcan au continuat întrecerea cu a-
înmînârii de msjgne Jubiliare tovarăşilor au scos în relief cu putere, dragostea ne­ celaşl înflăcărare, obţinînd în primele zile beriu, Cilcer Francisc, Iancu Ioan, Co­
apei la Hunedoara. Acest aliaj ne este ne­ alături de popoarele cu adevărat libere
oare s-au distins pnin activitatea depusă mărginită pe care poporul romîn o poartă cioabă Ilie şi alţii.
cesar nouă oţelarilor, la elaborarea de pe calea construirii socialismului. rezultate ou care oe mîndresc. Astfel, gru­
pe târî mul A.R.L.U.S., în decursul celor minunaţilor oameni sovietici.
10 and de la înfiinţarea acesteia. Printre Asemenea festivităţi au avut loc şl în oţeluri speciale, aliaj pe care in prezent îl TOMA GHEORGHE pele conduse de Wass Martin. Viza Andrei, PANIŞ ANATOLIE \
cei cărora 11 s-a conferit această insignă, alte oraşe şi sate din regiune. aducem din import. inginer de exploatare Ispas Aurel, Prisăoaru Nicolae şi alţii, 1n corespondent voluntar
■wwimgg——mmui imm—t——b—i m ■■ ■ ■ — — a — e a — ■ — — —
Gsbor Ioan preşedintele comitetului de de subapreciere a rolului! însemnat ce-1 rezolvarea multiplelor sarcini. Muncind
întreprindere nu au arătat în mod critic joacă contractele. Contractul colectiv tre­ perseverent cu oamenii, U se va ridica
Respectarea contractului colectiv — o sarcină permanentă şi autocritic în darea de seamă prezen­ cale a unei întreprinderi. El este un In­ gradul de conştiinţă, va fi menţinut treaz
buie să devină baza întregii munci sindi­
interesul lor pentru toate problemele co­
tată în faţa maselor Lipsurile avute faţă
de nerealizarea angajamentelor la timp. strument ou ajutorul căruiia se urmăreşte lectivului, se va întări răspunderea pen­
Mal mult decît atit, aceşti conducători au continua îmbunătăţire a condiţiilor de tru înfăptuirea angajamentelor. Proce-
In fabrici, în uzine, G.AS. şl S.M.T., în conducerea combinatului şl comitetul de cupat să creeze condiţiile necesare bune!
muncă şi de trai ale celor ce muncesc. dind în acest fel, masa celor ce muncesc
unităţile comerţului de stat şi cooperatist întreprindere au dovedit o preocupare desfăşurări a producţiei. Unele organe încercat să cocoloşească lipsurile conduce­
Să fie lichidată de către organele sin­ poate ti atrasă într-o măsură tot mal
s-au ţinut în ultimul timp dările de sea­ satisfăcătoare, reuşind să dea în folosinţă sindicale au avut o atitudine pasivă faţă rii administrative şi ale comitetului de în­
dicale şi administrative atitudinea pasivă mare la exercitarea unui control larg a-
mă pe semestrul I al anului 1954, asupra muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionari­ de aceste lipsuri ale conducerii, pe de o treprindere, arătînd că: „aprecieri critice
faţă de contractele colective! Concepţia supra felului ou/m sînt respectate anga­
angajamentelor luate în contractul colec­ lor pină la data de 31 august, 100 de a- parte, iar pe de altă parte rvu 6-au preo­ asupra celor nerespectate în contractul
atît de dăunătoare, că prevederile înscri­ jamentele luate de către organele admi­
tiv şi respeotarea lor. Oamenii muncii văd partamente, din numărul de 150 cîte erau cupat să mobilizeze muncitorii şi tehni­ colectiv nu avem". Dar conducerea aces­
se în contracte se vor înfăptui „de la nistrative .şi cele sindicale. Această formă
tot mai mult în contractele colective, îm­ prevăzute ca angajament in contract, cu cienii în întrecerea socialistă. La mina tei întreprinderi nu s-a mulţumit numai
sine", sau că preocuparea pentru îndepli­ a controlului, critica de jos, stimulează în
binarea armonioasă a Intereselor statului termen de realizare La 31 decembrie 1954. Lupeni de pildă, atit comitetul de între­ ou cocoloşi rea lipsurilor. Răspunsurile la
nirea contractelor colective trebuie să e- cea mal mare măsură organele adminis­
nostru democrat-popular, cu propriile lor Preocupare în respectarea angajamente­ prindere olt şi conducerea minei au stat întrebările puse cu ocazia dezbaterii dării
interese. Angajamentele reciproce cuprinse lor luate în contractul colectiv a avut şi pasive faţa de aceste probleme. Aceasta de seamă au fost atit de „meşteşugite/, xiste numai în preajma „zilelor mari" trative şi pe cele sindicale şi le întăreşte
trebuie să dispară din mintea oricăror autoritatea. De acela se cere ca să fie
în contractele colective urmăresc acelaşi întreprinderea Borza, care a format o bri­ se explică şi prin faptul că directorul în­ îneît cei oare au pus întrebări n-au pu­
scop: creşterea continuă a nivelului de gadă din 21 tovarăşi pentru repararea treprinderii tov. Polac Iosuf niai nu a ci­ tut înţelege cauzele lipsurilor în îndepli­ conducători de întreprinderi şi activişti prezentate în faţa maselor dările de sea­
sindicali. mă pe întreprinderi şl să se analizeze
trai material şi cultural al celor ce mun­ căminului „Gheorghe Apostol" din Gura- tit contractul colectiv, nici nu-i cunoaşte nirea contractului colectiv. Ba le-a pie­
cesc. Barza, cheltuind o sumă de 391.141 lei. conţinutul. Cu toate acestea, unele din an­ rit şi pofta să mal poarte discuţii şi să Realizarea tuturor angajamentelor din totodată şi felul cum muncitorii din sec­
In numeroase întreprinderi, unde, prin- De asemeni a fost amenajată o oameră gajamentele luate în contractul colectiv arate cu curaj lipsurile conducerii între­ contractele colective va putea fi obţinută toare şi secţii îşi îndeplinesc obligaţiile de
tr-o strînsâ colaborare dintre organele de specială pentru muncitorii ce lucrează în au fost realizate, cum ar 11 spre exemplu numai printr-o activitate perseverentă, serviciu.
prinderii şi comitetului de întreprindere.
conducere şi cele sindicale, angajamentele rotaţie şi care locuiesc la distanţe mari. la oapttoliri „condiţii sociale şl de trai", prin urmărirea şi controlul zilnic asupra Controlul masei va putea fi exercitat
Aşa stînd lucrurile, muncitorii şi tehni­
reciproce înscrise în contract au fost res­ Acest angajament a fost realizat cu 2 luni unde s-a reuşit a se introduce apa pota­ înfăptuirii lor. Această muncă de urmărire cu seriozitate, numai dacă contractele co­
cienii n-au venit mici cu propuneri de
pectate . s-a îndeplinit planul de produc­ înainte de termen. S-a amenajat şi în­ bilă în colonia Ştefan, precum şi alte îm­ şl control va da roade numai atunci, cînd lective vor fl cunoscute de întreaga ma­
îmbunătăţirea muncii. Felul de a proceda
ţie, au fost realizate însemnate economii, zestrat cantina cu mobilier necesar, asl- bunătăţiri ou danacter social ce Sînt în al unor asemenea conducători nu este alt­ va fi atras în muncă întregul activ sin­ să. In acest scop, trebuie Imprimat atît
s-a obţinut scăderea preţului de cost, etc. gurîndu-se muncitorilor două mese calde curs de executare. Ceea ce s-a făcut însă dical şi într-o măsură deosebită comisiile in rindud organelor administrative cît şi
ceva decît o încălcare grosolană a prin­
De pildă, la Combinatul metalurgic „Gh zilnice. Asemenea rezultate şi preocup Ar J e puţin, faţă de posibilităţile existente. cipiilor democraţiei muncitoreşti, o gituire pe probleme şi comitetele de secţii. Pen­ a celor sindicale, spiritul de răspundere.
Gheorghiu-DeJ” Hunedoara, darea de sea­ în îndeplinirea prevederilor contractelor O slabă preocupare au avut mlmefle Lo­ tru a asigure respectarea riguroasă a an­ Acest lucru trebuie făcut printr-o îndru­
sistematică a criticii de Jos.
mă prezentată la sectorul furnale a fost colective au avut şi alte întreprinderi tn ri da şl Aninoasa, care nu au respectat rea­ gajamentelor, este nevoie să se facă cu mare temeinică a lor de către activiştii
Plenara lărgită din august 1953 a* C.C
întocmită în spirit critic şi autocritic, sco- curs ud semestrului I al acestui an. lizarea angajamentului de introducerea a- regularitate de către Comitetele de între­ Consiliului sindical regional; ei sint da­
al P.M.R. a criticat Cu tărie acele organe
ţînd în evidenţă lipsurile ce s-au mani­ Sînt însă unele întreprinderi, unde nu pei potabile în mină, deşi conducerile a- prinderi şi conducerile administrative ale tori să îndrume şl să controleze siste­
sindicale oare nu se străduiesc să vegheze
festat în cadrul secţiei, dlnd posibilitate există o colaborare strînsă între organele cestor întreprinderi şi comitetele sindi­ acestora analize lunare de stadiul în oare matic pe teren activitatea comitetelor de
asupra respectării angajamentelor însorise Întreprinderi.
muncitorilor să participe la discuţii, cri- sLndioade şl cele administrative, în scopul cale cunosc importanţa acestui angaja­ se află realizarea angajamentelor.
în contractele colective. în deosebi a a-
ticînd conducerea administrativă a secto­ îndeplinirii angajamentelor însorise în ment. Nu s-a respectat nioi angajamen­ Transpunerea în viaţă a angajamente­ Dîndu-se posibilitatea maselor de oa­
celor de ordin social-cultural. meni al muncii să critice lipsurile condu­
rului şi comitetul de secţie şi pe cel de contractele colective. Unii conducători de tul de mărire a capacităţii garderoabedor lor prevăzute In contractele colective de­
Datoria organelor administrative şt sin­ cerilor de întreprinderi şl organelor sin­
întreprindere pentru lipsurile avute şi fă- întreprinderi şi de organizaţii sindicale pentru minerii de la Ani/noasa, iar la pinde în cea mai mare măsură de felul
dicale este de a trage învăţămintele ne­ dicale, ele vor veni cu propuneri de în­
cînd propuneri concrete pentru îmbună­ subapreciază importanţa acestor docu­ mina Lonea I, nu s-a executat încă bala cum masele sînt antrenate să participe la
cesare din lipsurile întreprinderilor mai dreptarea lucrurilor.
tăţirea muncii pe viitor. mente economice şi politice. Ca urmare % muncitorilor şl nici instalaţia de încăl­ această luptă. Exiplicînd mereu, cu răb­
sus-amintite şi din lipsurile lor proprii Să asigurăm îndeplinirea întocmai a an­
Ca probleme principale ce au fost dis­ acestui fapt, în unole locuri nu a fost zire. dare şl perseverenţă oamenilor munoii
şl să lupte pentru asigurarea respectării gajamentelor din contractele colective,
cutate in cadrul adunării generale de aici, realizat planul de producţie la toţi indi­ Lipsuri în îndeplinirea angajamentelor
întocmai a angajamentelor reciproce pre­ sarcinile care le stau în faţă, ţiniîndu-i la pîrghll însemnate in realizarea planului
au fost acelea ale mişcării inovaţiilor, a cii, nu s-au respectat angajamentele cu din oontraotele colective s-au manifestat
văzute în contractele colective. Pentru în­ curent cu stadiul de realizare a angaja­ la toţi Indicii!
disciplinei în muncă, protecţia munci!, privire Ia reducerea preţului de cost şi în mod deosebit la întreprinderea de
munca cui!unii de masă şi alte probleme. îmbunătăţirea calităţii produselor. Unele transporturi Crişoior, unde, tov. Devlan făptuirea ou succes a contractelor colective mentelor, infonmîndu-1 şl orientîndu *1 în GULEA GHEORGHE
La capitolul „condiţii sociale şi de trai", conduceri administrative nu s-au preo- Alexandru directorul întreprinderii şl tov. trebuie oombătută şi lichidată atitudinea mod Just, el se pot mal uşor mobiliza în secretar al Consiliului sindical regional