Page 12 - 1954-10
P. 12
Paş. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 31
A cin cea aniversare a Republicii Democrate Germane Lucrările celei de a 9-a sesiuni ă Adunării Generale a O. N. V*
Şedinţa festivă de la Berlin Includerea pe ordinea de zi a sesiunii Adunării Generale a O.N U.
a propunerii sovietice eu privire la reducerea armamentelor
BERLIN (Agerpres) - A DN. scmetăce. prim vicepreşedinte al Consiliu al Cabinetului de Miniştri şi ministru al
La 6 octombrie a avut Io: la Berlin, lui de Miniştri a) U.RS.S, ministru ai industriei Uşoare ; Republica Democrată NEW YORK (Agerpres) — TASS trans Râypu nziind declaraţi ilor dolcgalidui tat) în problema reducerii armcmentelor
in clădirea Teatnrtui Operei de Stal Ger Afacerilor Exleme al U.RS.S., membru Vietnam — In frunte ou Ngueo Long mite : Irancez şl gomindanistulul, A. I Vlşinslii şi interzicerii armelor atomică, cu hidro
mane, şedinţa festivi con&acnată celei de In Prezidiul c c. al P CD S, precum t» Bang, ambasadarvi-J Repobliou Democrate In după amiaza zdea de 5 octombrie a a deatonat eă propunerea lor nu are ni gen şi » colorlaJte tipuri dc arme de ex
a 5-a aniversări a constituim Republicii în cinstoa Hd P N PospHov, secretar Vietnam In U R S Ş., precum şi oaspeţii fost convocat Comitetul General pentru mic comun cu propunerea dologaţicl so terminare in masă".
Democrate Germane al C. C a) P.C.U.S.; A. N Nasmeoanov, din Franţa, Batgia, Olanda şi afle ţări a discuita problema inoluder-ii pe ordinea vietice In limp ce propuneroa sovieYcă In condiţiile actuale de oarecare slăbire
Li şadînţa în cinstea acestei date me pneyedintelo Academiei de Ştiinţe a FVrtk-rpanţii la şedinţa festivă Intîmţnnă do zi e celei de a 9-a se6iuni a Adună ridică problema încălcăm libertăţii da în relaţiile internaţionale, a declarat
morabile din viata poporului german au tl.RŞS, j O. L Ivaşcanko, secretar al cu aplauze furtunoase, prelungite, apari rii Generale a ON.U a celor două noi navigvaţie in zona măritor Chinei, gomm- roprezcntezitul Uniunii Sovietice. A. I Vi-
luai porte membrii guvernului Republicii CC. a) Partidului Comunist din Ucraina: ţie In lojo giivermamentală a Iul Wvlhelm puncte prezentate de delegaţia UJAS.S damslul şi reprezentantul Franţei au pro şinski, există posibditalea reoikzării unui
Democrate Germane, mambro Comitetului G M Puşkiti. ambasador al U R S S. In Piedt, preşedintele Republicii Democrate A I Vîşinslri. şeful delegaţiei sovâetzce pus eramarea discutării acestei probleme acord in problema dezarmării şl a inter
Central al Partiduikii Sooi^ist Unii din Republica Democrată Germană — mem Gorvnane a expus Comitetului considerentele dele datorită faptuluj eă tn prezent sînt in zicerii armelor atomică, cu hidrogen Şi a
Germania, deputaţi ei Camera» Populare bri ai delegaţiei guvernamentale sovie Şedinţa festivă asie deschisă de Walter gaţiei U.RS.S. cu privire la noccsibatca curs tratative cu privire La un anumit celorlalte tepmri de arme de exterminare
$i ai Camera) teendereter a R D. Ger tice venite pentru a participa ta sârbâlo- Ulbricht, prim searetar aJ CC al PS.UG., includerii pe ordinea de zi a Adunăni caz «de încălcare a principiilor acestei na in masă Deflegaţia sovietică consideră
mane, raprezentaaţL ai pair tildelor demo mea cetei de a 5-a aniversări a Republicii vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Genorele s ONU a punctatul „Gu privire vigaţ.ii Oricare ar fi rezultatul tratati necesar ca acest punct si fie înscris pe
crato organizaţiilor de masă, eroi ai Domoarate Germane al R D Germane. La inrilaareo libertăţii de navigaţie io velor dintre guvernul francez şi gomun- ordinea de zi a Adunării Generale ca
muncii şi antivtşla Sn producţie» repre Pamtocupanţ i la şedinţă salu/tă cu căl In aplauzele furtunoase ale participan zona mâriJor Cbmer, oa problemă im danlşti asupra unuia din numeroasele ca punct de sine stătător şi să-l transmită
zentanţi al ţăirajiiilor muncilon, persona- dură delegaţiile guvernamentale d*n Re ţilor la şeduvţă el salută pe preşedintele portantă şl urgentă zuri de Ridicare, problem» încălcării li Comitetului nr. 1 ca .problemă urgontâ şl
Kiăţi din via/ţ» Ştiinţifică. culturală 51 publica Populară Chinevă — in fmrvte Wjihelm Pieck, pe prim ministrul OMo Reprezentantul olicid gomindanJste a bertăţii de navigaţie in largul apelor importantă.
oomem ai artei 01 Cen I, JocţnJor al premierului Con CrotewoM şi pe conducătorii şi membrii prppus amânarea i discutării acestei pro chaneze trebuie examinată de către Adu Comitetul Genera] a adoptat fără nici
Ora C seama. Partvmpanţu la şedinţa siliului de Stat al Rcpublirii Populare delegaţiilor străine, verute la Berim pen bleme deoarece în prezent guvermd fran narea Generală o obiecţie hotărirea de a recomanda Adu
tertivă intîmjvmă cu aplaure furtumase. Chineze; Republica Populară Polonă — tru sărbătorirea celei de a 5-a aniversări cez duce tratative cu autorităţile gomm- Comitetul General, cu o majoritate de nării Generale să includă propunerea so
prelungite, apariţia ţn prezidiu a lui Otto în Uruite cu Jozef Cyrankieivicz; preşe a Republic u Demoorate Germane Apoi daimste pentru reglementarea incidentu nouă voturi, printre care voturile delega vietică pe ordinea de zi şi să o transmită
CrotewoM. prun» monstru al Republicii dintele Can&iăitdlui _de Miniştri; Republica WeiWer Uibmcht dă cuvin tul lui Otto lui petrecut ou vasul comezcral sovietic ţiei SUA, Angliei şi Franţei, a adoptat spro examinare Comitetului nr. I. (Comi
Democrate Cormane; Hermanm M-atem Cehoslovacă — in frunte ou Zdenelt Fiei- Grotewohl. „Tviapse". hotârirea de a amîna cu cîtevs zale exa tetul Politic).
vicepreşedinte al Camerei Populare a Re Imger, preşadmbHe Adunării Naţionale; Preşedintele şodmţei anunţă că dă cu- Propunerea gomlndanlstului a fost minarea propunem sovietice de a include In cuvintirde lor asupra acasteî pro
publicii Demoorale Germane; Walter Republica Pt^pulairă Ungară — in frunte vinteri tovarăşului Viaceslav Mihailovici sprijinită de reprezentanţii Franţei şi punctul sus-am ui tu pe ordinea de zi a bleme. raoiezantanţu Angliei, SU A. şl
UlhrrohA prim secretar al Comitetului cu Arytai Apr-o, vicepreşedinte al Consi Molotov, şeful delegaţiei guvernamentale. S.U.A. Reprezentantul Erantei, Hoprpenot, sesiunii Delegaţiile UR S s. şi Cehosto- Franţei şl-au exprimat părerea eă pro
Central el Partidului Socialist Umt dîn liului de Miniştri ; Republica Populer J sovieAice, care a mstit o cuvintare de a deolaret că propunerea delegaţiei sn- vazuei au votat împotriva acestei propu punerea d alege ţiei sovietice trebuie exa
Gcrimnis şi vicepreşedinte al Consdsukn Romină — in Irunle cu Chivu Stoica, salut Partbcvpanţji >a şedinţă intimpină cu viâlicn de a inolude acest punct pe ordi neri Delegaţiile Rirmaniei, Suriei şj Olan minată în şedinţele Comitetului Politic
de Miniştri al R D Germane; Otto prim vicepreşedinte aJ Consiliului de aplauze furtunoase, care nu contenesc nea de zi a Adunării Generale este per dei s-au abţinut de la vot concomitent cu discutarea raportului co
Nuschke, Heiwrich Rau şl Paul Schblz, Miroştri ; Republica Populari Bulgaria — vreme îndelungată, apariţia ki tribună a fect legitimă, insă după părerea sa tre Comitetul General a trecui apoi te exa misiei de dezarmare care figurează deja
vicepreşedinţi ai Consiliului dc Miniştri In frunte cu Chiorghi Ceankov, vicepre tovarăşului V. M Molotov. buie aşteptat fână la încheierea tratati minarea problemei includem pe ordine* pe ordinea de Zi a acestui Comitet Re
al R D Germane; ICari Schlrdewan. şedinte al ConsddUhn de Miniştri, Repu Cuvântarea tovarăşului V. M. Molotov velor dmtre guvernul francez şi gomln- de zi a Adunării Cenerale a propunerii prezentantul URS S a declarat că pro
VVLUi Stoph - - mambrl ai Biroului PoHtJc blica Populară Albama - in frunte eu a fost ascultată de către cci prezenţi la damştri Tn privinţa vasului „Tuapse" A blema procedurii examinării propunarit
al CC. al P.S.UG.; miniştri; Rovnhold Shefqet Peci. preşedintele Comisiei Con- şedinţă cu toarte multă atenţie şi a fost ceeaşi părere a exprimat-o delegatul en delegaţiei sovietice „Cu privire la încha- * sovietice trebuie hotă rit ă de Comitetul
Lobcdaoz. preşedintele damarei laandc- tmluilun de SDat; Republica Populară sublimată in repetate rindun cu aplauze glez Lloyd ierea unei convenţii ude mat ionele l&ra- Po!i-tic însuşi.
reJar, precum şi a oilor aatrvâşti de seamă Mongolă — In frunte cu procurorul ge furtunoase, prelungite
petărim sociaD din Republica Democrată neral Jambaddorjt» membru 9] Biroului In cadrul şedinţei festive au rostit, de
Germană. Poluţie al Corni.totul ai Central al Paria- . asemene^ cuvintări de salut şefii dele Acord între R. P. Chineză şi
In sală răsună îndelung aplauzele în dului Pnpujar Revoluţionar Mongol ; Re gaţiilor slrAme, venite pentru a participa închiderea celui de al X-lea Congres
cinstea hii Viaoesbav Mihadovici Molotov, publica Populară Democrată Coreean* — la sSrbăDoarea celei de a 5-a aniversări Norvegia pentru stabilirea
conducătorul delegaţiei guvernamentale in frunte cu P»k Y Van, vicepreşedinte a Republicii Democrate Germane al Partidului Comunist din Finlanda
de relaţii diplomatice
HELSINKI (Agerpres). — TASS mitet/ului Central al ParDiduIiu Comunist
Cuvîntul de salut rostit de tovarăşul Chivu Stoica După cum s-a anunţat, la 5 octombrie din Finlanda, ales la ce! de al 10-)ea Con PEKIN (Agerpres) — China Nouă trans
ceJ de al X-tea Congres al Partidului Co gres ol paclididui. Plenara a alos ca se mite :
BERLIN (Agerpres). — Ln cadrul şe voltarea statui ui democrat german, care mejdia gravă pe care o reprezintă milita munist dm Fmtanda şi-a încheiat lucră cretar general »J Partidului Comunist din
dinţei festive consacrate celei de a 5-a a- păşeşte estfej rrrai departe. în deplină e- rizarea Germaniei occidentale rile FonJanda pe Viile Pessi. iar ca preşedinte La 5 octombrie, guvernele Republicii
niversări a constituiriJ Republicii Demo galitâte de drepturi, alături de ceteiake Olasu muncateare şi poporul romîn, pro Congresul a adoptat în uman imitate mo el partidului pe Almo Aallanen ; vicepre Populare Chineze şi regatului Norvegiei
crate Germane, tovarăşul Chivu Stoica, state suverane, pe cojea luptei pentru con fund interesat in menţinerea şl consoli dă hcă role propuse la SlatutuJ partidului şedinte ei partidului a (ost ales Yrjoe au încheiat un acord in vedere» stabilirii
membru al Biroui-ui Pdhtic al CC- al solidarea marelui front a) păcii, democra darea păcii ln lume, se bucură din toată Jn aplauzele furtimoase ale delegaţilor Murto de relaţu diplomatice normale tnlre cele
P.M R, prem virepreşedmte al Consiliului ţiei >1 socijAiamutui trama de succesele Republica Democrate şi oaspeţilor la Congres a fost adoptat un Brroul Politic ales Ia plenară este »|- două ţări şl pentru efectuarea schimbu
lui de ambasedoni
de Mimiştn a-l RPR, a rostit următorul Propunerea guvernului Uniunii Sovie Germane, apărătoarea fidelă a intereselor mesaj de salut către Comitetul Central al cărtiut din Aimo Aaltemen. Aame Hilk-
cuv'int de sahit: tice» făcută la conferinţa de la BerOin, nwiţiomaîe ale întregii Genmami Portiduilui Comunist el Uniunii Sovietice
Dragi prieteni şi tovarăşi ! pentru încheierea unui Trotat general IntTe popoarele ţăntor noastre cmsti Prin vot secret a fost ales noul Comitet kcmian, FVaave Moskinen, Hertta Kuusl- „Voix Ouvriere' despre
1
Din însărcinarea guvernului Republicii european cu privire La securitatea coiec- relaţii de strinsă prietenie şî ajutor fTă- Centra] a] partidului. nen. Inkeri Lehtonen. Martti Maimberg.
Populare Romîne, a Comitetului Central tivâ in Europa, la care să participe Ger ţiac, relaţii care se vor dezvolte în viitor HELSINKI (Agerpres) - TASS Yrjoe Murto, Ailj Maekinen. Viile Pessi, dezvoltarea schimburilor
al Partidului Muncitoresc Romin şi în nu mania răsăriteană şi cea occidentală, iar tot maj mult. La 5 octombrie a avut loc plenara Co- Mauri Ryoemae ecoDOmice ale R.P.R.
mele poporului romîn, transmit un salut după umlicare — Germanie unită, cores Dragi prieteni şl tovarăşi I
frăţesc şi fedioMân cordiale guvernului punde intrutotul intereselor poporului Poporul muncilor din Republica Popu BERNA (Agerpres) — Ziarul elveţian
Republicii Democrate Germane Comite °enman şl secuntâţii tuturor stelelor eu lară Romină urează din toată inima po Decorarea preşedintelui Wilhelm Pieck „Voix Ouvriere” publică Sn nunâruO său
tului Central al Partidului Socialist Unit ropene porului german, de ziua mani sade* sSrbJ- dm 2 octombrie un amplu articol cu pri
duo Germania şi poporului german cu pri PqporuJ român a salutat ca un marc teri naţionale, noi succese In întărirea BERL1N (Agerpres) — ADN trans unei hotârin a Consiliului de Miniştri al vire la dezvoltarea schimburilor econo
lejul cele» de a 5-a aniversări a constitu succes ad pqporului german şi al lagărului mite: La 6 octombrie, irvtr-un cadru fes R.D Ceronane cu prilejul cetei dc a 6-a mice dintre Republica Populară Română
irii Republicii Democrate Germane păcii rezultatul referendumului care s-a corttinuă a orânduiri» democratice, in dez tiv. pruTvuJ ministru O. Grotewohl a Inmî- aniversări a RapublioLi pentru mente re şi celelalte ţâri
voltarea conrtritvuă a buneistări a celor ce
Republica Democrată Germană a obţi desfăşurat ln primăvara anului aceste In muncesc, pentru construirea unei Cerma- net preşedintelui Wilhelm Pieck ordinul marcabile io lupta pentru unitatea Ger Articolul subliniază faptul c3 Republica
nut însemnate succese Ln dorn an ral con Republica DgmocratS Germană, olt şi nu nt( unde. democrate, iubitoare de pace şl „Pentru merite flaţă de patrie” clasa l-a maniei şi in opera de oroare şi întărire e Populară Romină este pentru dezvoltarea
strucţiei economice şl culturale. Nivelul meroasele acţiuni ale forţelor patriotice, şl independente. Wttfhrtlm Pieck a fost decorat ln baza R D German*. schimburilor comordaie cu toate ţările pz
atins de industria R D Germane a per democratice dm Germania occidentală Trăiască Republica Democrată Germa baîâ de egalitate, de avantaje reciproce
mis sâ se acorde cea mai mare atenţie pentru lichidarea sciziunii Cennamei na. bastionul luptei pentru o Germanie In încheiere, articolul arata că schim
sporirii producţiei de mărfuri de consum Pături tot mai largi dm Germania occi unită şi independentă, democrată şi iubi Activişti de stat şi oameni ai muncii decoraţi burile comerciale dintre Republica Popu
şi ridicării nivelului de trai A fost lichi dentală se manifest* dbl ce ln ce mai ho lară Romînă şi ţările occidentale au largi
tărât pentru o Germanie unită, democrată, toare de pace. In frunte cu preşedintele cu prilejul aniversarii R. D. Germane posibilităţi de dezvoltare „Poporul romin
dat şomajul Oamenii muncii din Germa
iubitoare de pace, luptă împotriva milita Wjihelm Pieck I — scrie „Volx Ouvrtere” — consideră că
nia democrată cunosc oal o viaţă nouă
rizării Germaniei occidentale şi tranafor- Trăiască guvernul Republicii Democrate BERLIN (Agerprea) — A.DN trans şedinţe al Consiliului de Miniştri şi mi
înfloritoare dezvoltarea normali a comerţului interna
mimi ci Intr-o unealtă a cercurilor agre Germane I mite: La 6 octombrie 19S4. Wilhelm Pieck nistru al Afacerilor Externe al R D Ger
Suocesole obţinute de statul democrat ţionali este un mijloc eficace pentru rea
sive imperialiste ln această luptă, un rol Trăiască Partidul Socialist Unii din preşedintele Republicii Democrate Ger mane; P Sehola, vicepreşedinte al Con
german Intr-o perioadă atît de scurtă au lizarea dastinderu internaţionale şl pentru
fost podbile datorită marelui şl multila dî cea mai mare importanţă II are poli Germania, moştenitorul celor mai bune mane. a înmânat cu prrlejul celei de a siliului de Miniştri şi ministrul Agricul ridioarea nivelului de trai al tuturor po
teralului ajutor primit dm partea Uniunii tica înţaleapLS şi justă a Partidului So tradiţii ale mişcării muncitoreşti germa 5-a aniversăm o constituirii RspubiicU turii şi Silviculturii a] RD Germane; W poarelor”
Democrate Gen nare, ordinul „Pentru me
Sovietice, luptei dîrze şi neobosite a oa cialist Unit dio Germania şi a guvernului na conducătorul tuturor forţelor demo Stoph. min'Stiruil Afacerilor Interne al
cratice ale poporului german I rite fata de patrie” unui mare grup de R D Germane; E WoUweber, secretar de
menilor munoM din Republic» Democrata Republicii Democrate Germane Declara Săplămîna culturii romineţli
Trăiască prieteni» veşnică dintre po aebviyti de stat pe ISrtm obştesc' şi ino stet pentru problemele securităţii de stat
Germană s> colaborăm frăţeşti cu ţările ţiile guvernului Repuhldcu Democrate
porul german şl poporul romin I vatori tn producţie, fruntaşi în egricuiUi- Hin Ministerul Afacerilor Interne al Re în R. P. Ungară
de democraţie populară Germane cu privire la unificarea Germa xâ. oameni ai ştiinţei, cuJturu şl ariei publicii Democrate Cermane
Trăiască lagărul pâoiJ, democraţiei şi
Declaraţia dm 25 martie ID54 a guver niei, a participării ei la asigurarea păcii pentru merite ln con&lruct» de xtet, e- Cu ord mul „Pentru mente faţă de pa BUDAPESTA (Agerpres) — M TI
soc»lismului, in frunte cu marea şi pu transmite:
nului sovietic cu privire La acordarea su şi securităţii colective, au găsit un adine ternica Uniune Sovietică I conomLcă şl cuWuraJă a Republicii Demo trie” das» 11-a au fost decoraţi: J Be La 8 octombrie o foct inaugurată în R P.
veranităţii Republicii Democrate Germane răsunet ln ţara noastră, eît şi ln alte ţăn Trăiască lupt» pentru pace Hin intreaga crate Germane cher, mlmktrul CuJturîi al R D Germana; Ungară săptâmina culturii romîneşli In
Cu ordinul „Pentru mente faţă de pa
Appelt, ambasadorul R D Cermane tn
a însemnat o cotitură hotărâtoare In dez care cunosc din propne experienţă pri- lumo 1
trie” clasa l-a au fost decoraţi primul mi u R S S.; G Handke, subsecretar de stat ziua inaugurăm a avut loc un concert
nistru al R D Germane. Otto Grotewohl; din Ministerul Afacerilor Externe al R D te Conservatorul din Budapesta Or
w Ulbricht. vicepreşedinte al Conaibului Germane; B Koenen. ambasadorul RD chestra conservatorului <a fost dirijată de
Dezvăluiri tn legătură cu unele acorduri secrete încheiate la Londra de Miniştri ; H Loch. vrcepneşedzntc al Germane in Repuhlica Cehoslovacă : J dirijorul romîn Constantin Silvesiri, de
Consiliului de Murnştn şi mimstru de Fi Kooig, ambasadorul R D. Germane In Re
BERLIN (Agerpres) — A D N. riului Saar Aceasfa înseamnă vânzarea paţie au o ricind dreptul să deoreteze sta nanţe a] R D Germane : L Boiz. vioepre- publica PopuJară ChJpeză două ori laureat ai Premiului de Stat La
L» 4 octombrie, Kmgsbury Srruth, co- teritoriuibui Saar oâLre Comunitatea euro rea de asediu 9I — dacă vor socoti nece II octombrie, din iniţiativa Ascoaţiei scri
itorilor unguri va fi organizată o sesră da
respoLidantiu] agenţiei americane de presî peană a cărbunelui şi oţelului, care pri- sar — să Instaureze o dicta bură militară
„International News Service”, a făcut noi ir.sşte ordine de la monopolurile de arrru- La Bonn s-a tneoroal să se contraca Parafarea unui acord eu privire la Triest drteratură romînă La 14 octombrie, Aca
dezvăluiri cu privire La o serie de acor ment dm S.U A Kingsbury SJnvth adaugă reze efectele produse de declaraţia lui BELGRAD (Agerpres) — TASS ţară oare Işl asumă administraţia unei demia de Slimţe a R-P Ungare va orga
duri seurete inchecate la Londra despre că Adenauer. Mend^s-Fraiace, Eden şi Smilh, dindu-se publicităţii o dezminţire Duipa cum transmite corespondentul! din părţi a Tentormlu] Liber Triest, au pa niza o seară do gaJâ care v,a f| deschisă de
Londra a) agenţiei Tantug, la 5 nctombric, rafat mai tntil „Memoriul înţelegerii reci I&tvan RusznyoJc preşedintele Academiei
cure nu s-a vorbit pină în prezent Acor DuUe* au încheiat un acord secret In le puţin convingătoare Observatorii politicii
după câteva luni de tratative, a fost pa proce” In care s(nt expuse principiile re de ştiinţe a RP Ungare
durile secrete se referă la problema teri gătură cu anumite drepturi pentru tru- din ţările vesteuropenc sînt de părere că
rafat la londra acordul cu privire Ia glementării problemei TriestuJixI.
toriului Saar şi la drepturile puterilor de pede de ocupaţie dan Germania occiden eleolele dezvătunrilor Iul Kirvgsbury Smith Tnest Reprezentanţii (ânUor ale căror Reprezentnnţii Italiei şl Iugoslaviei au
ocupaţie din Germania occidentală In a- tală. In afara de faptul că trupele de o- nu pot fi încă prevăzute. In orice caz, ele trupe se află pe Teritoriul Liber Tnest — parafat apoi „Statutul special” care re Deschiderea sesiunii
ceste acorduri secrete se proiectează, prin cupaţie vor rărnlne ln Germani» occiden vor întări rezistenţa Germanici împotriva Mare» Britanic. Statele Unite Ş< Iugosla glementează problemele referitoare la mi Adunării Naţionale franc se
tre oKeOe. aşa-zisa europenizare a terito tală încă 50 de ani, autorităţile de ocu ocupaţiei şi remibtarizăril via — precum şi reprezentul ItaJiei ca norităţile naţionaJe.
PARIS (Agenpres) — După cum s-a
anunţat, joi S » deschis sasumew Adună-
Campanie provocatoare în Iran împotriva U. R. S. S. 1 rii NaţionaJe francezo pe a cărei ordine
A l e g e r i l c î l i n B r a z i 1 i a de 2i figurează dou» puncte : a) darea de
ISTAMBUL Agerpres — TASS sta, ziarul „Aram” publică o ştire provo
MONTEVIDEO (Agerpneş) — TASS dio „Natiand", dSm Rio de .Tanelro, potri partidului munontoresc ocupă primul loc în Multe ziare şl reviste iraniene continuă catoare potrivit căreia tipografiile s-zr seamă a guvernului asupra negocierilor
La 3 octombrie au avut loc alegeri în vit unor date neoficiale şl incompleete (■nu statele Rio-Grande-do-Sul, Sao-Paulo şl să publice ştiri duşmănoase la adresa afla la legaţia envieUcă şi la reprezentan de la Londra dinlre cei nouă miniştri de
BnaaWia Au fost aleşi membrii Camerei mărătoarea voturilor se va termina peste Espinte-Santo. In slabul Ba hi a în alege Uniunii Sovietice Astiel, revista Tarak- ţa agenţiei TASS. Externe occidentali ; b) interpelări ŞÎ dis
ki“, Inceroind să semene neîncredere Ca o încununare a acestei întregi cam cuţii pe marginea darii de seamă prezen
deputaţilor, două treimi din numărul 10—15 aile). candidaţii partidului munoLIo- rile pembru funcţia de guvernator cele mal
faţă de politica de pace a Uniunii Sovie panii provocatoare devdăşurată de cei cane
mambrUorr senatului, guvernatorii a 11 resc din Brazilia şt candidaţii gprijcnlţi do multe voturi le are plna eoum Antonio tata de primuJ ministru..
tice. 6« dedă la născociri cu privire la se străduiesc si obţină ratificare» de către
state (dm totalul de 20), viceguvernatorii lorţeJe demooralice progresrsie ocupă pri- Badblno, sprijinit de partidul muncitoresc participarea Uniunii Sovielioe La pregăti MedjLis a acordului înrobitor asupra pe In cadrul primei şedinţe. Mendes-
Fnance a (£cut o expunere asupra con
a şapte srtate precum şi organele legisla nrruJ loc ln ce priveşte o umărul voturilor din Brazilia şi de forţele progresiste In rea unei ..lovituri de stat comuniste In trolului şl care urmăresc înrăutăţirea re
tive şi organele executive locale obţinute. Intr-o serie de caruri candidaţii anoumsorlpţia federală primul loc în ale iran" La 28 septembrie, ziarul „Ettelaat” laţiilor soviete-iraniene, este Ştirea minci ferinţei <Jc la Lcndra a celor nouă miniş
a publicat o atare după care autorită noasă publicată de ziarul „Ettelaat" la 30 tri de Externe
Potrivit unor date preliminare, la ale „Uniunii rrap'oniad'democrate" şi al altor gerile pemtru senat îl ocupă candidaţii
ţile militare iraniene ar fi descoperit septembrie despre pregătirile militare so
geri au parl/ioipat peste 10 000 000 de ale pastide dm blocul guvernamental au su oloeudul tn fruntea căruia se aDlă partidul
I 000 de exersare de „literatură subver vietice şi despre . „undele radioactive"
gători După cum transmite postul de ra- ferit o fnfrlnigere totială Reprezentanţii muncitoresc sivă” in limba rusă In legătură cu acea- emiLse tn apropierea frontierei Iraniene Succesul grevei docherilor
clm Mev, York
Declaraţia ambasadorului Marii Britanii în S. U. A. P E S O U R T NEW YORK (Agerpres) — Agenţia
Uniled Press anunţă că greva dccherdor
WASHINGTON (Agerpres) — După a venit La putere pentru a rămâne. Dorim în locul rezervat Chinei la ONU. Dar • Agenţi» Vietnameză de Informaţii a- Vietnamul de sud şi exteriorul acestor din Ne»v York a luaî. sfîrşil Patronii s-:«u
cum relatează United Press, ambasadorul sl-I recunoaştem, să ducem tratative cu prabistzndeni în lume există un curent nunţâ că Oormsia mixtă de armistiţiu pen scotoere-
Manii Britanii In S.U.A., Rcger Makrins. ol. întocmai cum vrem să recunoaştem, de opinie dm ce In ce mai răspîndit oare tru Vietnamu] de sud a ajuns la un acord • In urma ploilor torenţiale $J a fur obligat să acorde muncitorilor mărire^ de
a rostit La Seathls, statul Washington, un să discutăm şl să ducem tratative cu Ru ajunge la concluzia că această politică in ce priveşte principiile fundamentale tunii care a bintuit în cursu) zdei de 6 solari: cerirtă şi si încheie în decurs de
discurs ln oare a cntiC2t refuzul cercuri sia Comunistă Dvs nu doriţi acest lucru" este neraabstă. Dvs. sinteţi mai puţin dis menite să asigure libertatea de circulaţie octombrie pe lot întinsul Niearaguei. în 54 zile un nou contract colectiv. In cazul
lor conducătoare americane de a restabili In ce priveşte atitudinea S U A. de sa puşi să adoptaţi acest punct de vedere" a populaţiei dm acea parte a Vietnamu treaga recoltă de cafea şl humbac a ţârii cînd aci>*l termen nu va fi respactat, do
relaiţuJe diplomatice şi comerciale cu botare a admiterii R. P. Chineze în Oduipîndu-se de interesele pe oare le lui Acordul este rezultatul eforturilor osia ameninţată. Numeroase ape s-au re cherii vor înceta du» nou lucrul
R P. Chineză O N U., ambasadorul britanic a declarat r au S.U A şi Marea Britanic In Asia, Me persistente ale delegaţiei Armatei Popu vărsat, obligând populaţia să se retuRieie Deşi greva docherilor din portul New
ii ins a declarat r„. Există Intre noi deo lare Vietnameze $1 a repetatelor «i pro pe înălţimi După cum anunţă Agenţia
In disourcul sau, Makăns a dedLarat ■ „Anull acesta am fost distraşi să vă spri York nu a durat rtecît o n, ei a provo-
sebiri de metodă, de tratare a lucrurilor teste împotiniva piedicilor puse de fran France Presse. ravagiile pricinuite 5n
„Noi. ced dm Menea Britanie, am acceptat jinim din nou Vn refuz»!! dvs. de a ac
oare vor continua să stinjeneaseă stabi cezi in olroulaţia dmtre sectoarele tem Honduras de inundaţii sint de asemenea rirt mari pagube am-.atonlor. afecttncl ce(
făptui) că regimul comunist de la PeWin cepta discutarea admiterii R P Chineze lirea unei reglementări paşnice Tn Asia” porare ale unităţilor armatei poputare din foarle grave. puţm 80 de vase
Redacţia şl Adm ziarului Str, 6 Martie» Nr, 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită Io numerar cont. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136.320 din 0 Nov —Tiparul loiropr Poligrafici de Stat DEVA