Page 15 - 1954-10

Nr. 82 DRUMUL SOCIALISMULUI Pac,. 2

Ie ajutore! celor ce urmează cursurile Festivităţi închinate Să fie îmbunătăţită munca cu oamenii
deschiderii „Lumi Prieteniei
serale de partid Romîno-Sovietice ‘ la Depou! C. F. R. Teiuş

Do un rea] folos pentru cel oe studiază inULe olaseilar ex/ptoatotaare. reprezintă mo­ atmucţiei de partid şi da stat, problema ale LA ILIA In urina rezultatelor înscrise de către Cum se pot realiza temele şi neţinindu-se
tJoleclivuD Depoul iu C F.R Teiuş In pri­ nrol un fed de conferinţa sau expunan in
In oadrul cursur'Jor serale de partid, este mentele istorico mol însemnai® care fac poliddj interna a partidului nostru o La Ilxa, fr.ibvatajtea închinată deschide­
cartea „In ajutorul celor oe urmează our- obiectul acestui erup de teme «Laftuftut damoorat-pqpu— Astfol tn lec­ rii ,f/3»U Prietenie) nom6no-Sovielice" a mul semestru al anudui acesta. I s-a de­ -cest sens. temele au rămas numai ati-
6urile «anale de partid" «^pArutS le Editu­ U<n alt grv-p de teme tnalaază probleme ţia „P.M.R. — forţa conducătoare a poporu­ avut loc In salte ancmcte;r?fuiuJ „Gheor­ cernat tliUul dc depou fruntaş pe ţară, pri­ ş»ie. Mu s-a crelat o strlncă cc-laborare
ra de Stat pentru Utereturî politică A- legale de dezvoltarea eoonomioi noastre lui nostru” 8» «mată rolul de oonducă/tor ghe Doja” mind drapelul Ministerului Căilor Ferate intre echipele de reparaţii şi echipele ds
ceaatâ oarte are scopul < -> a ujulo pe naţionale pe calea socialismului. AsUal in al partidului In lupta pentru transforma­ In prezent» a paste 250 Invit]!,i, tova­ şl al CC oll Sindicatului dm transporturi pe locomotive în vederea cxeou/tani unor
cursanţi in însuşinrz c:;r.<jel:nţaloT eleman- tema „construirea şi dezvoltarea Industri­ rea revdkjţloncxră a eocletăţU noastre pe răşul Pialcău IXimRtxj seoretnr afi ccmjie — rimviu tracţounc reparaţii de calitate
tare în domeniul marxism-fentaismulun al socialista In R-P-R" este Înfăţişată po­ drumul construiri socialismului, condu- tuli® raional de partid, a vorbit celor pre­ CcrjiV.nuind munca, meoanlcid, iochâştll Principala cauză a lipsurilor cc se mani­
şi a pdliticll p^rUduhfl nostru In domeniu! litice partidului de Industrializare socia­ oensa organdziatlillor do masă şl obşteşti zenţi despre realizările regumizluj nostru şl echipă® de rapzxa' v ii. înrcgislrcază noi festă aici se explică prin aceia că munca
eonstruma socialismului in ţara noastră. listă a ţării, succesele obţinuta In aplica­ de către partid, problemele voerţU Ln/tame de demoanaţie populară, oa rezultat al a- suoceso In munca locv In luna .teotembrie, politică în rundul munci toni or este slaba
Cartea euprmde 12 teme oare urmează a rea el Arătând însemnătatea tadusfortei de pontld. Izvoarele tăriei partidului, şl Jutoodui mulliiatomI ş| derimteresat pc planul âobal a fost îndeplinii In prop-v- Biroul orgsnir.z' ;i cr : boz' r >î R tn frun­
£> studiat» In decursul a dcH ani de în­ grele In dezvoltarea celorlalte ramuri ale problema «eoaai/tăiţlj Lntăruruj luL care Uniunea Sovietică ni l-a acordat In ţle de 108 31%. Preocuparea echipai or de te cu tovarăşul Vic­
văţăm int. trxlfusfrriei şl agriculturii, lecţia sublmaiBzăf Oartaa se înohele cu tema ,,1-uota po­ permanenţă în decursul! celor 10 ani de e- locomotive pentru realizarea de economii tor n-a dervoltut ia membrii dc par' d
Un grup de taine tratează despre miş­ necesitatea dezvoltârti raipida a Industriei poarelor pentru asigurarea păaU şl secu­ xistenţă a A R.L U S -ului. q dat posibilitatea acestei unităţi să eoo- un bvadt spirit critic şl autocritic ta;ă de
carea mu/vritorească dtn Rurala in secolul uşoare şl alimentare pervtrru rldi canea rităţii URSă, bastion efl păcii, demo­ După oonferenţâ, au test Laminate unui narrasească In luna trecută o cantitate de Upsuriie şl manifeslărtile nesănătoase ale
trecut despre victoria Marti RawluţH So­ nlvehjku de trai a] oamenilor muncii O craţiei şl GooPaUsmulul” In această temă însemnat mnmăr de tovarăşi insigne Jubi­ 3C2,4 tone combustibili convenţional Pro- unor tovarăşi din conducere
cialiste dtn Octombrie şt însemnătatea ei altă temă — „Lupta partidului pentru sa arată ovdloţlti najpartuiui do forţo pe liare. iar ta sfihşltril tostivităţll a rulat un ductlwtatea munou a test redizată In pro­ UnoJe reminiscenţe burgheze, oare din
porţie de 108,32%, Lar norma tehnică do
Istorică mondială, despre lupta popoareior făurirea alianţei clasei muncitoare cu plan 'ntemaţUrval după col de a) dodea film sovietic crtoViJte întreprinderi au doparot, ia De­
«ovietîce conduse do P C VS pentrru can- ţărănimea muncitoare, dezvoltarea pro­ război mondial, creşterea fontelor ploii, de- M STOICHITOIU cnneum a fost redusă ou 1S32% pou) CFR Toiue încă se mai menţin.
Btrutrea socialhsmuhu şl trecerea la oon- ducţiei agmcale şi transformarea socia­ moarapcJ şl sootaJismului şl slăbirea con­ corespondent voliaitar Echipele locomotivei 230 050 In frunte cu ..Bacşişul’’ şl acum se bucură de conside­
slruLnaa comunism ului listă a agriculturii — tratează cea mal tinuă a ftzrţalor LmperialisrmiJoL Tema LA BRAD mecanlo'/i Mocanu TVaian, Micule lean şl raţie, In special din partea casierului Bir-
Un BUt grup de teme tratează despre arzătoare problemă ca stă in faţa parti­ prezintă In Inohnlare politica externă a Boder lacob, eu reaflin.it o economie do luţ loan, care nu dă mărunţişul cind dis­
viaţa grea dusă do oamemi muncii din dului în fiara actuală a construcţiei socia­ ţărilor lagărului socialist, In fiiunis cu Sada festivă a duhului „7 Noiembrie" a combuetibU convenţional do 36,3 tone, re tribuie SAlamrt pe motiv că „n-are"
ţa ivi noastră sub nagduTud burghez»-moşi­ listo In ţara noastră: ridicarea agrinul- UJRS S pmtomi slăbirea cont nuă a tn- găzduit în seoira zJel de 9 octombrie peste ducînd norma tehnică de consum cu 22%, A coste fapte tec să snadă încrederea oa­
lar och*>ale locomotivei 2.70-28-S conduse
eresc şl despre lupta Iar pantru elibera­ turil- Un oajntol special In această temă oardărU lzuteroaţlarvde, pentru securitatea 300 muncitori, mteleotruau şt cetăţeni cin­ menilor muncii b» unM oameni din con­
rea da ewplmtaTe In o coste lecţii so tace arată surektfie aotosia In lupta pentru cdlectivă ş| pentru crtUburare paşnică în­ stiţi al oraşxdui Brad, lnwteţl la deschi­ de meoanictl Popa AiereJ, Oristoa Gheor­ ducerea depouhb, văzind în ea nu un spri­
o expunere închegată a principal ei or e- transformarea socialistă a agriculturii su­ tre popoare derea festivităţii închinate „Lunii Prie­ ghe şl Barbu Trai an, ou reattoat o econo­ jin aşa cum ar trebui să fie Llipsa de
venimente jwvril/uţtonare oare au dus la bliniind însemnătatea eri pentru creşterea Oantea „In ajutorul cedoc ce urmează teniei Ramlîno-Sovietico” mie de combustiboll convenţional de 30,1 Sprijin din partea conducerii depoul in bl
ebbenarea patmlel noastre de sub Jugul producţiei agrocdte, penrtru d^zvoUercn oumsurde senalLe da pamtld” este scrisă In- Intr-o atmosferă de adevărată eăitiSbza- tone. redudlnd norma de consum au 21% aplicarea metodelor sovietico pe locomo­
înypentaflial şl La făurirea rognmiitid demo- schimbului Intre oraş şl sat şl întărirea tr-o fonmi simpla, aooeslblllă mssakzr Largi n>. tovarăşul CLmjpoanu DumMmi, seoretar Ecclipele de reparaţii Işl aduc şl ele a- tive şl a încurajării numtitorilor oare se
<3T al-popular. dManţel akssei muncitoare cu ţărănimea muncitoare Studiind tem «do cuprinse In ou problemele de propagandă şl agitaţie a pontuil kxr In buna întroţtnare a locomoti­ disting In munoa lor de zl cu ri. n-e fust
Dez7V(VWnrea mişcării noastre muncito­ mame doare această curte cursanţii var putea ca odată comitetului raional de partid, a expus ce­ velor In firuntea m’anolforilor de la repa­ aiulinati de organizaţie de bază P M R.
reşti. naşterea PCR şl oomgjrnsale parti­ In lecţiile ca : „PJiLR. — forţa conducă­ cu însuşirea tete or fundamentale ale teo­ lor lnvrtaţl conferinţa „Despre rece ani raţii se okasează strungarii H<*rvat Pnan- Pentru acest motiv, şefid depoului — to­
dului, luptele din februarie 1933. lupta îm­ toare şl IradBxiinătaane a poporului nostru", riei rrvamcteittenlinilsta şd ale pollttcil parti­ de existenţă a A R.LU S -ului”. . cisc. Mamtoanu Petru, oazangu Erban Eu­ varăşul Trifan NJcolze — caro l-a Inctoport
potriva fascizării ţărdfl şl ejpol pentru „Statul democrat-ipcQTuAar", „Pofatioa na- dului nostiei. i3 es orienteze mal bimo tn La sfârşitul conferinţei, ou fo&t bunirnate gen şl Hîrbea Pompei oare şi-au depă­ s® preocupa Intens de toate chesMuntle
soaaterea Romftntei chn războiul ontiso- ţtonală a storului democrat-popular' - , Ra- ocUvâitiatoa praotLcă, să-şl lărgească pers 90 Insigne lu hiba ne, după care. artiştii a- şit normele de producţie cu 53 şl respec­ ce frământau pe munci torJ dl şî desfflişu-
vietia, aotui de la 23 Autist 1044. lupta trlotcsmul socialist şl Intemaţlonafllsraul pecDrva ofiuoca muncii tn sectoarele lor de matari ol oooparetlvej „Moţul" eu pre­ tiv 50%. narao muncii, de La un timp, neglKjeazS
pentru smulgerea puterii pdlvtloe din ml- pmlntar’ smt tratata prob temei o con- activitate. zentat un frumos program artistic, Dacă munco profesională se derfăşoonă propunerile munci tăriilor şd permite să M
cu frumoase succese, mal sînt încă o sorie facă lucruri lnadmlslhUe, oonatdsrttod o5
de compartimente care suit neglijate, lu­ nu ® oazui „să se pună rău” ou dneve
Circuitul ciclist al R.P.R. cru ca fiaoe oa rezultatele să fie undate- Remedierea Lipsurilor ca slnt tocă deo-
Trebuie îmbunătăţită difuzarea presei Ieri după amiază in jurul orei 16,30, au nale. h£ de accentuate te Depoul CXF-R Teluş^
sosit In oraşul nostru, participanţii Ttî primul rind, reparaţiile executate lo trebuie să dea de gVndtt a/tft bteoulkii nr-
Pentru a-şl îndeptod aşa cum trebuie la oficiul poştal <ho Qrăştie, de multe ori HotArirua CDnafiLDuLui de M inlştri oi In „OtrcauTOt cSaList al RPR" Timpul locomotive de către echipele de reparaţii ganlaaţiol dc bază. conducerii depouteri ctR
rolul de agitotar. propagandist şt organi­ ztareie şl revistele stau cîte 3—4 zile ne- RJ’.R. şl a CC al PM R tmasează o rece şl plonoa 00 şl drumul desfundat cu nu se fae de catltale, mecanicii ş< fochiştii .şl ComJtotidui raionali de pvarttâ Aflbri,
fiind nevoiţi să-şi revizuiască din nou ma­ oare ounoaşto In maro măsură alebs m»*i-
zator ooLexjtiv al masul or do oameni al dlfuziato, tor dlnlsintole acestuia. Grecnt j.unâ de sareLni în direcţia ditazăzli prv pratiră ascuţită a făcut ca media orară tn
munca, presa de partid, pe lingă altoie, Samson. nici nu vrea si audă de munca sei dl orgiairilaaţIilor de şarlid şi sfaiuri’or regkStmată să fie toart® scăzută (sub 30 şinile. Matstnd eu reparaţia, tovarăşul că politică ce se desfăşoară aed, dar mi
itanceo Slmion, în loc să controleze cum
trebulo &â fie bine şi la timp difiunată In de difuzare a presei De asemeni, la ofi­ popiflare. Qi^anlzaţUle de partid şl sfh- km /ori). Etapa aceasta — a 9-a — a fost s-a străduit S-o îmbunătăţească Mynzd-
această direcţie, OonsUliui de ftîdmştsi a) ciul poştal din Brad, pacheţel® cu nlare tunde populare 3-au ocupat Insă prea puţtn una din cele mai grele Mulţi ciclişti prin­ muncesc echipele dun subordtoea sa re torll slnt donnlci eă pună întreaga lom
ocupă mat mult de unde chestiuni de a-
RP R şi CC al PM.R-, au elaborat Încă stau cit® 2—3 zile, lor dirigintele Bodaaivj de această important5 nnţrvcă do partid tre care şl Constantin Istm&te — deţinăto­ mănunlt scăpiud <Wn vedere pe cele esen­ czpaoltete tn ridicarea progresiva a mun­
la 1 august 1952 O holărlre care să regie- Ghearghe nu numai că nu se ingriJaşU Slnt sfaDuri populare oa cel® din Ungurul rul tricoului galben — au avut multe „pene". ţiale cii. insă nefitnd sprijiniţi, Irtdrezmaţi «1
mantexe întreaga munci de răsplndîre a do expedierea ten\ dar şl pe singurul di­ raianiul Sebeş. Berghtn şl Gal da de Jos ra­ PrvimuU oare a trecut ldnta de sosire îh Şeful adjunct de depou, tovarăşul Cb*- încurajaţi, dorinţa lor nu poate Cf trans­
misă în fapta.
presei De itunrt, în regiunea nuasfiră. s-au fuzor d^ro funcţiona acolo, l-o trecut In ionul AH ba. RJşoulrţa raional Brad şt al­ oraşul nos-tro a fost Nicolaa Maxim — a- ma Nlcotee, nu sprijină cu nimic inlţLa- Colaborarea strinsă între «tondunerea
obtanut unele succese in ceea ce priveşte munca de Caotor poşted Asemenea cazrzr! toie. oare nu acordă «priţin difuzării pre­ Rooraţla ,J>in»Tno*’ El a porcura 154 km ftvefl® areatoare ale munatorilor de aici. decoizlui, ccrmtetijJ sindical şl ooleotivj!
d>-7tri'bdf>oa raipidă, la timp şl in măsură de nepăsare, subapreciere şl htrocratdsm sei Le fel, organizaţi Hn de parWd din bi 5h. 10’ şl 2ă” — medie orază 30 km/ trftMnd proMemele cu midtă Indcfarenţă. de muncitori şl controlul organizaţiei de
cit mal largă a presei tn rin durul e oame­ to munoa de răspândire rapidă a presa! Jleţ-Lanea, Luipenî-, raiorvuil Peteroşam, ln- oră. Urmează In ordine: Ninolae Vtaai-
nilor nrnnoli Sint Lucrătorii al P.T.T.R, mai stot şl la Alba — diriginte Oarga tregaide raionul Alba şl Comitetul raional) Jepcu — „Qifnomo" — 5h. 10’ şâ 46" ; Ro- lucru ro face ca unii dbrtre muncitori să bază. îndrumarea conducerii dnpoulu» ţl
caro depun rrvuffită stăruinţa şi dragoste Gheorghe — La Hunedoara, ka Sabsş şi In do paottd Oriştle. neglijează controlul şi zemberg — „Canstoruotorui” — 5h 10, şi «e slmtl demobitizaţj, văzîndu-sa neliuţl organizaţiilor de masă ce va trebui Ea fi­
pentru martraa nnmVulul de abonamen­ alta părţi. îndrumarea munall do răspîndina a presei 53" Cansfcantin lsUrate, deţinătorul tricou­ în seamă. xiste de aici Înainte, va duco La obţin erai
OabtnetuJ tehnde nu constituie un aju­
te, pentru inmVrmrea fcn condd/ţU cât mul Munoa de râspîndlra a presei mal euferâ Data Umpufl să s® treacS la lichidarea a- lui giaiben, a sosnf ei 29-dea, dug>ă ce a tor tn munca de zl cu ni a colectivului de rezultate şl mul fi irmoase, lucru ce va
bune a ziarului abonaţilor, pentru a de şi din dauna unor factori poştaU. care. fiind cestar Lipsuri oare frtîneazâ pJLrunderrej avut 2 ,ipene" de oauciuc şi biocteta de­ eoestul depou S-au lansat teme de inova­ face ca Intr^idovâr ceferiştii de la Teiuş,
servi cm tutorii mpld şl cuoşttmalas. Ftoiafire lipsiţi de spirit de răspundere şi corgOln- fectă In urma acestei etape, pe primufl sft se menţină fruntaşi pe ţară din toate
presei In mrvjlocuil oamenilor muncii ţii ce au fost afişate, dar dtn cauză că p im oţele de vedere
aceştia se numără şl flaotoru poştali Plaţ- clozătiate, nusjl îndeplinesc aşa oum tre loc In olasaraantui general a trecut Cons­ muncitor îl a-au fast lărmrrtţS mal htae M BARBU
r.er Io an din Luduş raionul Sebaş. Botâcl burie această sarcină deosebit de Impor­ De asemand. Comitetul executiv ol statu­ tantin Dumrtresou — „Progresul" cu
lui popular regional şl comitetele execu­
Gheorghe dtn Bocureşci raionul Brad. tantă. Aşa slnt faotonu poştali Voslu Eli- 37h, 03. 0.0”. Locui D Stefu Steton —
tiva ale sfaturilor populare raionale, tre­
Susan De zidari u din CrJstur raionul Hu­ sabeta din Rom os raionul Or&ştle, ChJşS- „Dlnamo” cu 37h, 03', 21”. Locxd IU —
buie aă ducă o muncă gusfţnujtă^ţn vede­ Din munca organizaţiei de Cruce Roşie
nedoara, Bulboaae Dumitru din Petrila. rău foan din Sihişdl şl Olmoaiă loan din Constantin Îs trate — „Progresul" cu 37h,
Stelescu OtmvtonMn din Petroşani, Truică Jlno raionul Sebeş, Baba loan din Crt- rea sprijinirii mundl de difuzare e pre­ 0,T, 41 ”, Pe echipe, etarpa a fost dştigatft Conştienţi de sarodnllle nun ce le stau ultima perioadă 267 conferinţe şl alto
Radu, Meri^aa Cornel din raionul AJba cău şl FMilipescJu NIcrvLan din HAprta ra­ sei, iac scoto unde organele staturilor do „Dlnamo I”, cu timpul da 13 h, 32', 45”, In faţă In perioada actuală, cele peste 000 SOO convorbiri sanitara De asemenea, pen-
şl culţii Da asemeni, stnt organizaţu de ionul Alba. BMtăzete loan din Lonaa şl populare se fac vinovate de Upsuri în urmată da „Locomotiva" şi „Voinţa” cu de comitete de secţii de cruce roşie g 10 tsru ca mimat orilor şi ţ&ranrlor mcnci-
partid şl staturi populare oare se ocupă Baia Luoa din Baniţa raionul Petroşani $1 acoastă direcţie, fă se la măsuri concrete acelaşi timp comitete do înOreprindere dta regiunea lori să le fie uşurată posibili-alea ridicării
de tndretptanc
Îndeaproape de răspfndlma şl difuzarea el ţii, oare neglijează în mod groGolan mun­ ■ i mQi noastră* conduse Ln permanenţă de către nivelului educatIv-santtar, au foat organi­
presei. Comitetul de partid raional Pe­ oa da răsoiodlre rapidă şl regulată » pre­ Este de datori» oomiteteJor de parWd Lucrări traduse din limba rusă raioanele dc csruco roşie Şl avînd totodată zate 57 cercuri de citit materiai-sanitar.
troşani care contraHeazâ şl îndrumă mun­ sei Alţi factori, ca de pildă Andrăcău raionale să analizeze periodic activitatea neprecupeţitul sprijin al partidului, eu O muncă susţinută a font desfăşurată şi
ca de difuzare o presei, precum şt sfatu­ Trianda/ir din Voţw de Joa, raionul Brad, nficdlor poştale tn direcţia difuzau» pre­ Apărute In Editura Tehnică desfăşurat o muncă susţinută, reuşind sa în ceea c® priveşte sporirea numărului de
rile populara comunale dl» Tomeştl ra­ în loc să distribuie aiarsfle, le vinde, tji sei. să controlere şl «ă îndruma această N S KOMAROV : Tehnica /Hpulul tn !n- obţină rezultate bune membri, caro o ajuns să se urce puia te
ionul! Brad şi Bălţa rezonul Dia, care au însuşeşte banii şl apoi minte pe abonaţi muncă şl aă tragă la răspimdene cu aspri­ treprinderite cotnerelalc, 160 pag. — Tn vederve lărgirii cit mai mult a posi­ 4090
sprijinit Inftlnţaraa unor agenţii poştalo oum că ziarid nu ar W apărut me pe acel oare frinează pătrunderea cu­ 10,10 lai bilităţilor de acţiune în nîndul maselor de Aceste succese obţinute, nu trebuie să
In satele din apropiere eînt exemple dem­ Toate aceste lipsuri, pornesc de la însăşi vântului partidului în masate largi popu­ S P. FLN1KOV : Curs de geometrie dife- cetăţeni, numai In decursul lunU septem­ ne autalinişteesră îmbărbătaţi de posibi­
ne da remamrat şt urmat. conducerea Direcţiei regionale P.T.T R lare. renţială, 369 pa? — 13,00 leL brie. peste 267 de muncitori şl femei gos­ lităţile pe caro em văzut că le avem, tre­
Dor tn acUvttatea d® difuzi are q prv — director Bratu Ooman — oare nu con­ Oamenii mundl au îndrăgit ziarele şl le D K FADE EV - I S. SOMINSK1 : Cule podine eu fort tnstruiţl prm cursurile buie să ne străduim şl mai mult în mun­
seri sa manifestă Inel o seamă da lipsuri trolează suficient munco serviciului de citesc cu afcemţla, pentruefl e1® ti ajută să l/v- gere de probleme de oloebrd superioară, „Gata pentru apărarea sanitari" tn vx- că. .să nărulm SŢiTB viCtonM şl mal mari
grave Principală, este acaia că nu s-a exploatare a cărui şef este Teodoru Du- ţeloagă poliitlda partid uhu şi-l mobilizează la 352 pag — 10,10 l«t darea antrenări! lor pc lingă cele IS pos- Datorie noastră de cinste constă Wi ,1 ex-
ajuns ind la o distribuire regulată şl mlţnj, dm oare cauză se expediază dc uriaşa luptă oe se duce tn patria noastră A I OSTROVSKI : Geomeine descripfiuă tun eamtaro unt. orgaraaate la locurile lindo munca de arvioe roşie în toate în-
napidi a ziarelor şi revistelor, tn toata muflla orJ 2larel® la IntflmpUre şi ou Vnlir- pantru ranstoasima socialismului şl ridica­ 244 pag - 9,30 lei de producţie Datorită acestor măsuri, au treprknden\Je, în toate comunale j! satele
oraşele şi sat de din regiune. Slnt numeroa­ zlene De asemeni, nu este controlată şl în­ rea nivelului de Crai al poporului Să lup­ P ERMAKOV—V SUMKOV: Protecţia fost econcrrusde prin acordarea primului noastre ponteu m astfel sl traducem
se cazurile elnd pachete cu ziare pentru drumată munca seoţicî de difuzare o tăm deol cu toată puterea, pantru a da oa- muncii In siderurgie, 478 pag. — 27 10 ajutor ta timp şi pe loc, 540 ore de pi» pe doplln tn fapt politica partiduhd nos­
abonaţi stau elte 2—3 zile prin gări, pe presei — şef Tatu Gheorghe — din oare mamlor muncu rapid 51 regulat, pe imul lei. d/ucţio. tru ou pmire te art-anoa unei vn£te reţele
la cooperative, pe la unele sflaluml popu­ cauză aceasta nu şl-a Îndeplinit thcă pla­ dintre ce-, rrvu buni prieteni şl sfătuitori A I. BANSOV: Tehnologa acutelor aş- Toi pantru ridicarea nivelului sanitar de puncte de prim-ajutor /
lara sau chior la oflciUo poştale De pildă, nul d® abonamente la unele publicaţii — ztarul de partid. chteloare, 320 pag — 19 80 le) al maselor de muncitori au fost (mute lo PfRVTJICA OTELLA
oare câ din toate organizaţiile noastre de opera de construcţie Fără îndoială aceste pentru realizarea politicii partidului. Se legată de folosirea autocritici şi onticii tică. să fie nu numai deal ara te ca inad­ de partfid trebuie &â file Iubit 9) stimat
pjj-bd a dispărut tipul acelui palavragiu succese slnt efirlns legate de munoa şl de inţefege câ nu contribuie ta intirtnea uni­ de jos Cu ajutorul mtlcil de Jos. par­ misibile ln activitatea unul comunist, a de oamenii muneU, să se bucure de auto­
cere viootaşte că dacă rosteşte la adu­ lupta oamenillor de cultură comunişti, tăţii partidului acei membri da partid tidul descoperă lipsurile şi neajunsurile şl sancţionate cu asprime ritate în ochii celor ca muncesc 1 , să con­
nări oiteva frazn umflate „şi-a făcut dato­ luptători înflăcăraţi pentru înfăptuirea re­ care, deşi se pronunţă pentru politica par- Şl poale lua ta timp măsuri de îndrepta­ Un comunist n^ane dreptul să treacă stituie pentru ol un exemţriu şl ta ceea
ria" şl poate apoi să cortmue cu lucrul de voluţiei culturale. Totuşi, nu toţi membru tidi/uJ. tn practică nu luptă activ pen­ re a lor ln felui acesta, ontica esle o pu­ nepăsător pe L'ngâ slărl de lucruri dău­ ce priveşte morala, să ducă o viaţă fiamd-
mintulală. cu rebuturile şt ou proasta gos­ de partid oare lucrează tn acMto domenii tru realizarea ol Membrul do partid este ternică forţă motrice a merrsulua înainte. nătoare Intereselor partidului şJ oameni­ lloiă întemeiată pa sentimente trăinicia, pe
podărire a bunului obştasc 7 «e situează pe poziţlifle cele mal înaintate, omul acţiunilor vii, chibzuite, pUn de Partidul cera membrilor sfii să lupte lor munci» em este obligat să semnaleze stima şl respectul reciproc cuvenit între
La sate, partidul se sprijină tn prunul de avangardă, mj toţi dau dovadă de In­ Iniţiativă şi Îndrăzneală — omul (aptelor împotriva oricăror tendinţe de acoperire aceste lipsuri şl neajunsuri organe­ tovarăşi constructori ei unei vieţi nof Ftac
rind pe munoa buufloţilă a ţăran Hor co­ transigenţă faţă de Influenţate ideologiei şi nu el vorbelor a llpaurdor, împatrlva mtiUţumlni de lor conducătoare de partid. Inclusiv Co­ un mare rău partidului şl aduc prejudi­
munişti care slnt ln fruntea luptei pen­ etrălne, de o consecventă atitudine mili­ Partidul este nu numai un detaşament sine, împotriva ameţeli de pc urma suc­ mitetul u! Central al partidului, fără n cii WtiluluJ de membru de partid aoal rarei
tru creşterea producţiei agricola, pentru tantă ImDotaiva concepţiilor burgheze In de avangardă, cl şl un detaşament orga­ ceselor. a atmosferei de paradă şl tămîle- ţine seonrj do persoane Serisarea organe­ dau dovadă de un stil burghez de vtaţfi,
dezvoltarea cooperaţiei de toate termele, artă, literatură, ştiinţă Membrul do par­ nizat al ci ase 1 muncitoare—şl el îşi asi­ re Trebuie spus Insă că mal sânt membri lor -conducătoare constituie tm foarte Im­ de lipsă de caracter şi atitudini uşuratice
pentru îndeplinirea exemplară a obligaţii­ tid treburi© să Le în primele rlnduri alo gură această oaroatentstlră în primul rind dc partid cu mura do răspundere, acti­ portant ajutor direct dat partlduVuâ şl in problemele familiei Evliînd unele ten­
lor faţă de stat Aduc însă mari daune luptei pentru făurirea artei şl ştiinţe* îna­ prin disoipllna membrilor săi. Disciplina vişti, care punând interesele personale mat Comitetului Central pentru a lua La timp dinţe de exageram rare s-au manifestat
politice acel membri de partid de 1a sate intate. bazate pe Ideîlo marxism-lemn is- strictă, de fler, este o condlţl© de bază presus do ocalea ale partidului, folosesc măsurile necesare şi pentru îndreptarea pe-alocuri, organizaţiile de partid trebuie
cere nu luptă activ pentru ridicarea agri­ muiUd şl puse în slujba operai do canstou- pentru păstrarea unităţii rindurdor par­ autoritatea funcţiei pe dare o deţjn pentru grabnică a slâvM de lucruri neeatisfăcfi- sl se Intereseze cu grl|5 do viaţa perso­
culturii, oaro au o atitudine înapoiată faţă Lno a socialismului tidului. Port/Ldid nu poate avea două a se sustrage critico 1 de Jos, sub pretextul toere Partidul sancţionează aspru pe ace) nali a comtznişhtor, să lupte pentru ştir­
do metodele agro-zootehnice, care dau ţă­ Membrul de partid trebuie sâ se dove­ discipline — una pantru conducători şl că ea le-ar ştirbi „prestigiul necesar". Cit oare împiedică pe un momhru de part/.d ii Ine a twtnxror năravurilor moştenite de la
ranilor muncitori un rău exemplu prin dească orieînd şl oriunde eJement de avan­ alta pentru masa membrilor de partid de falsă e o asemenea poziţie o dovedeşte sâ-şi îndeplinească eceastă îndatorire burghezie şl înfierate de morala comunistă,
neindepliniraa conştiincioasă e obligaţiilor gardă. luiprtător lerm pentru aplicarea li­ Nu so poate, scria I V. Stalln. ca parti­ şi (aptul că la adunările de alegeri şl ta Membrul de partid tşt formează şi îşi sâ La ari de olte ori este razul toate mă­
faţă de stat Se ştie dă succesul opcreJ de niei partidului In ornice domeniu de dul clasei muncitoare, oare a dobori! „no­ conferinţele do partid slnt realeşl acei con­ dezvolta înaltele calităţi ln lupta pentru surile necesare pantru a păstra neîntinat
transformare socialistă a egrlculti/rii de­ activitate, sprijinitor neobosit şl ent>j- bilimea" şl prtvOegille aristocratice, să ducători care. chiar dacă au făcut greşeli, însuşirea moralei comuniste. titlul de membru al partidului Nu tre­
pindă nu numai do înzestrarea tctmică. de znast al nouliri, a tot ce este înaintat. creeze în propriile lui rânduri o casta de le-au recunoscut cinstit şl şl-nu dovedit Pentru un comunist este o îndatorire buie uitat că adeseori duşmanul, exploo-
pregătirea cadrelor, do exeunplul gospo­ Luptător neînduplecat împotriva Influen­ privilegia ţi, care bS nu 60 supună hot-A- hotirlrea de a le îndrepta — în timp cu supremă aceea du a U sincer şl cfcistM -porll şl cozile lor de topor, chiaburii,
dăriilor colective şl al Întovărăşirilor pu­ telor burgheze In producţie şl in viata rirllor partid ului, aă desconsider© discipli­ acel care s-au dovedit Incapabili sJ-şl faţă de partad. Un membru do partid încearcă să prindă în mrejele lor pe unii
ternice. oi şi de munca de lămurire şl de de fiecare zl. împotriva nruaraferiănltor na de partid, socotind câ, fie pe bara me­ facă o outocritică sinceră şi, mal ales, n-ere nimic de ascuns tn raţa partidului membri de partid necăjiţi — ln primul
convingere dosfăşunată do organizaţiile dc naţionalismului şi cosmopolitismului, îm­ ritelor dJn trecut, fie pe baza funcţiei ac­ urmată de Capte, slnt înlăturaţi de mem­ Nimic mi este mal grav decît înşelarea vînd prui compromiterea lor, prin atra­
partid Dai va puie® oare să-şl îndepli­ potriva inoerrăvilor duşmanului do a tuale, el au dreptul să facă orice De acera brii de partid Partidul ne învaţă să scoa­ partidului Nesinceritatea faţă de partid gerea lor ta beţii şl acte dc destrăbălare,
nească dtn plin această sarcină o organi­ împinge la manifestări de chiul şl Indis­ trebuie combătute cu hotfinlre practicile tem ta iveală şl sl combatem cu fermi­ nu pnato ascunde decît fie netnaredera în implngindu-i spre corupţie şi descompu­
zaţie dc partid In ale cărei rindurl. pe ciplină, la oluitudLnl neeonşitlinciloaae fiaţo unor activişti de partid şl de stat care au tate sVmburele individualist aJ unor ast­ partid, fie scopuri carieristei Interese nere morală. însuşirea moralei comunis­
lingă luptătorii inimoşi penta-u victorm so­ de oiLtatoa şl preţul da oost el pro­ o atitudine formală faţă de îndeplinirea fel! de manifestări Un adevărat membru personale egoiste aau unoîtirl duşmănoa­ to calo o sarcină fundamervtedâ a mem­
cialismului te «te. sînt şi unti membri de ducţiei, la atitudini lndlvidualîsbe faţă de hotărtriHor partidului, mulţumlndu-se de partid trebuie oa. in orice loc de mun­ se Nu trebuie uitat că duşmanul aaută brilor de partid.
partid care inc3 n-au reujit să se zmuJgâ Interesele obşteşti Organti.aţllfla do partid uneori să „la cunoştinţă" de ele fără e că ar II, să creeze condiţii pentru desfă­ întotdeauna Râ folosaască tăinuirea ade­ Membrii de partid brebule să fie vigi­
din încătuşarea idedor înaporato cu privi­ trebuie să cultive şl să dezvolte la mem­ desfăşura apoi munca politico-organiza­ şurarea largă a autocriticii şl anticii de vărului de către unii membri de partid, lenţi în onc© domeniu de muncă, tn orice
re la întovărăşiri şl gospodării coleolivc şl brii da partid sentimentul răspunderii. In­ torică şl coritrolul necesar înfăptuirii lor joe, să stimuleze acele forme ale vxeţu pentru şantaj a rea lor şl transformarea lo? Ioc şl în orice situaţie, sfl dea dovadă de
oare uneori maj dau crezare devenirilor cit comuniştii, din propria lor Inăţiatilvă, Totodată, partidul ne învaţă câ disci­ obşteşti oare duc la dezvoltarea iniţiativei In uneltele Iul directe atitudine combativă faţă de acţiunile duş­
chiabuireştl ? Nu trebuie să uităm expe­ pe loc şl Imediat, să lupte împotriva ori­ plina de partid este legată Inseparabil de şl a cntlcri maselor — consfătuirile da Membrul de partid trebuie să lupta oc- manului. faţă de zvonuri şl fsţă de adie
rienţa P C (J S, care ne învaţă că npre a căror manifestări sau concepţii opuse li­ sarcina respectării cu Stricteţe a legii ar produoţle, dărt'e de seamă $J dezbaterile ttv împotriva Influenţelor ideologieJ şl mo­ forme ascunse în oaro se faca simţită
desfăşura o mişcare de masă tn favoarea niei DotsWco a partidului, lămurind ma­ stafiDul Intru cit stalul nostru este un stat de analiză a muncti. gazetele de perete ralei burgheze cu putredele el moravuri, mina duşmanului sau e celor câauţl sgb
transformării soerit>ste a agriouMurl tre­ selor conţinutul dăunător al unor ostfei de democrat-popular, a cărui forţă conducă­ şl mişcarea corespondenţilor voluntari — sS fie întotdeauna sinder. drept şl jifhienfa Iul, să demaşte ureJtirilo ehl.v
buie in primul rind ca toţi ţăranii mu/ia- manifestări şi mobilizăndu-le tn lupta pen­ toare este partidul!, legile 3tatutui expri­ In rîndunUe căreia membrii de partid tre­ cinsti*, curajos şl modest, să dea do­ burtmli. O maro grijă trebuie acordalâ
lort. mvnbri de portid, să Ho pc dcoOln tru lichidarea 1or. Nu tiebule să uHăm mă voinţa partidului şl a poporului mun­ buie să fie tn frunte — dezbaterile crea­ vadă de exigenţă faţă de el însuşi şi de păstrării secretului do partid Şl de stat
lămuriţi asupra superiorităţi! agricuLtiuil că unitatea partidului este rvu numai citor— lar membrii partidului trebuie să toare şl lupta de opinii tn Utenatură, artă, tărie ln (aţa greutăţilor, să ducă o vleţă Nu este greu de înţeles că in condiţiile
socialiste, să te această cauză în propriile o unitato ideologică. O şt de acţiune, fie pentru toţi oamenii rnunoJ exemplu ştanţă eto. Este grăitor per im creşte­ personală curată şl demnă Partidul nu luptei de clasă ascuţite din ţara noastră,
lor miini ţi s-o susţfnă prin propriul lor că ea se c’îeşte In lupta practică pen­ de respectare otmşttincloasâ a legilor şl rea corvşthnţâJ membrilor partidului poate privi oa o . hoştim0 particulară, ne- eta lncarcfirr’or da spionaj şl dJvcndunc
exemplu tru tn/ăpbuirea poliMeti, a hotârirUor şl a hnljdriilnr guvemidul. faptul că ln Cadrul dezbaterii pro- legiatl de îndatoririle membrului de partid, urzite da cercurile imperialiste din Apus.
Partidul nostru a obţuiut succeso dc sarcinilor trasate de partid; corvJtţta prtn- Comunistul trebuie să file un luptător iecbufltu de Statul numeroşi comunişti au atitudinea moralâ a t Tnunistiriul în viata atitudinea de „gură-oascS”, orbirea poli­
seamă in conslruîros unei culturi noi, so­ olpaîă a înfăptuanJ acestor sarcini este neînduplecat îmeotriva oricăror lipsuri în propus oa asemenea manifestări antipar­ de toata zilele, inclusiv tn v*aţa famliki- tică, pălăvrăgeala ceia.' ce vor st sc laude
cialiste. care să răspundă aspiraţiilor po­ oa întregul partid si acţioneze ca un tot opera de conţirucţle socialistă — înde­ tinice ca reprimarea sau gîtuirea criticii i'â Pentru a putea fi un adevărat con­
porului. sâ-l educe şi sâ-l însufleţească In unit, ca toţi comuniştii să lucite activ plinirea acestei obligaţii fiind indisolubil de Jos, răzbunară împotriva color ca cri­ ducător şi educator al maselor, membrul (Continuare tn pop. 4-aj