Page 16 - 1954-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 02

De la Tribunalul Suprem al R. P. R.
Ce a urmării conlersnfa de fa Londra J
Intre 4—8 octombrie 1954, Colegiu! Mi- nului muncitoresc, înăbuşirea în slnge a şi cu produse -industriale a ţărănimii mun­
Utar el Tribunalului Suprem al Republi­ rezistenţei congres! ştii or şl arestarea con­ citoare
cii Populare Rom ine, compus din general - ducătorilor sindicali Spre sfinţitul anului 1951 eind, pentru Intre 28 septembrie - şi, 3 ootombne a La Borrn unde mitingurile organizaţiilor de Idealul unei depline Integrări euro­
maior de justiţie VoitSnovio Alexandru, In anii 1929—1930, Luca primeşte man­ a înlătura fenomenale nesănătoase din e- avut loc la Londra conferinţa miniştrilor fasciste sa ţin lanţ sub oblăduirea auto­ pene. Starea do spirU dominantă a ger­
preşedintele Tribunalului Suprem al dat şi subsidu materiale din pârlea sigu­ conomia naţională, ce fuseieri agravate de externe ai Statelor Unite, Mani Brita­ rităţilor lua Adenauer şt unde foştii gene­ manilor nu e miiitarisTmiil. Germ anu cer
RPR, genaral-maior E născu lean şi ge ranţa pentru a sprijini clica trădătoare a prin acţiunea lui Luca, guvernul a hotă­ nii, Franţei, TtaLeî. Canadei, Germaniei rali nazişti care au condus trupele cotro­ că reinarmanaa să nu impiedice un acord
neral-maior Demelev Alexandru, asesori lui Marcel Pauker (Luximin) — vechi rî t pregătirea condiţiilor In vederea efec­ occidentale, Belgiei. Olandei şi Luxembur­ pitoare hitleniste împotriva popoarelor Eu­ cu URSS. cu privire Ia roumficare. A-
populari — procurori militari fiind colonel duşman al mişcării comuniste, agent troţ- tuării unei reforma băneşti, Luca, lacob, gului. consacrată reînarmării Germaniei ropei rostesc azi din nou aceleaşi cu­ proaipe top oomemu de stat care au stat
de justDţie Ripeanu Gngore $1 colonel kist, «sare acţiona în direcţia deconspirârii Solymos şi Cemicîca au desfăşurat o acti­ occidentale. vinte provocatoare şi agresive ca In aju­ in Jurul mesen conferinţei pnvesc acum
Ardaleanu Aurel — a judecat ' procesul cadrelor partidului, în direcţia spargeri: vitate organizată, Incercînd să zădărni­ Conferinţa aceasta a fost convocată in nul celui de al doilea război mondial cu nelinişte la publicul din spetele lor»».
acuraţilor Luoa Vasile, lacob Alexandru. Sl slăbirii capacităţii de luptă <a partidului cească reuşita acestei acţiuni de stat urma reapirvgenl de către Adunarea Na­ Cedind presiumiHoir americane, primii Preoa reacţionară franceză exprimă ace­
Solymos Ivan şi Cemkira Dunutru comunist. Tribunalul a stabilit de asemenea că in ţională franceză a tratatului CD E fspl ministru francez a făcut concesii serioase leaşi temeri In legătură cu dezba­
Apărătorii acuzaţilor au fost avocaţi: In mai multe rindun, în scopul camu­ repetate rinduri, pent/ru a-şi ascunde ne­ care i-a pus intr-o situaţie extrem de in favoarea remarniărll nelimitate a Ger­ terile Adunării Naţionale asupra re­
C Paraschiveseu-Bălăceanu. prefedintele flării activităţii sale de agent provocator legiuirile. aouasţil au comis falsuri gro­ dificilă pe podl/licJeruj americani şi vesl- maniei occidentale In declaraţiile sale fă­ zultatelor conferinţa, de la Londra „Pzi-
Colajitdui de Avocaţi din Bucureşti, Emjl şi al creării unor aparenţe înşelătoare solane şi încălcări vădite ale legilor şl ale germani cute in timpul şi după conferinţă, Mendes- mtil ministru Mendăs-France, sene „Le
Feranj, Marcel Valentin şi Mihiail Maia, Luoa a fost „arestat' 1 şi „condamnat", pen­ jiotărlrilor guvernului — încălcări care au După eşecul suferit de tratatul armatei Franoe a căutat Lot tâmpul să convingS FigaTo”, trebuie să se aştepte la serioase
consilieri ai Colegiului de Avocaţi din tru ca ulterior, suib diferite pretexte, sS priommi pagube de miliarde de lei statu­ europene — baza întregii paliUiti ameri­ opinia publică franceză şi pe parlamenta­ rezerve chiar In nlndunle parbainilor săi,
Bucureşti tle .Achitat" sau scos de siguranţă dm în­ lui celor ce muncesc cane Ln Europa, cum a fost calificat acest rii franceza că aşa zisul sistem de control dintre care mulţi se opun aa oa şl Ieri
Pe unor numeroase documente, a chisoare şl sâ-şi continue activitatea tică­ Vinovăţia tuturor acuzaţilor a fost In tratai în presa americană — cereunle con­ aeoeptet de Germania occidentală ar fi Ideii refacerii unei armate vestgermane
recunoaşterilor complecte ale acuzaţilor şî loasă împotriva mişcării comuniste lotul dovedită în proces prin documente, ducătoare din Statale Unite au trecut de oficace şl util £1 a căutat să ascundă fap­ autonome .
a depoziţiilor unui maro num ir de mar­ In anul 1939, rdluând legătura cu inspec­ probe materiale prin recunoaşterii© acu­ urgenţă la elaborarea unor pLaaun noi de tul că sistemul de control adoptat la Lon­ „Condiţio ca rezultatele conferinţei de
tori. Tribunalul a 9tabilat că acuzatul Luca torul gemeraJ de siguranţă Vintidă lonescu, zaţilor şi pnn depoziţiile unui mare nu­ reînviere o wehrmachtului hitlerist dra reproduce în realitate slslemul cuprins la Londra să nu fie hpsbte de consecinţa
a Înjghebat un grup contrarevoluţionar furnizează siguranţei numeroase informa­ măr de martori Secretarul departament ului de stei a' r n irateluJ C D E. Deşi primul ministru practice este să se obţină o majoritate fa­
antistatal, care a desfăşurat o intensă ac­ ţii ou privire la lupta partidului împo­ Fiind demasoap prin probe, acuzaţii SUiA,, Dulles, a venit La coaie rin ţa de h rancez a căutat să ©scundă acest fap!, vorabila guvernului In Adunarea Naţio­
tivitate de subminare a puterii oamenilor triva pregătirii răzbelului criminal antiso- Luda Vasile. lacob Alexandru, Solymos Londra cu un plan precis care prevede: iresa americană şl vestgermană l-au re- nală franceză. De aceasta depinde totul*,
munau de U oraşe şi sate, de dezorgani­ vietic. La acea dată, siguranţa, apreciind Ivan «i Canucioa Dumitru şi-au recu­ reinurm-iraa nelimitată a Germaniei oc> ,evat cu satisfacţie in nenumărate rin- scrie şi „Le Farliien Libere' .
zare a economiei rvapemofle. de lovire şi servicliie Iun Luoa, ii răsplătea activitatea noscut complect vina de a fi săvîrşit cri­ deutale şi Includerea ei în pactul Atilanl •lurl „Acordurile de la Londra, subliniază Temerile cercurilor politice occidentale
zădărnicire e construcţiei socialismului sa criminală printr-o simbrie lunară de mele menţionate fmpotnva statului şi a cuiul Juletmui de şuri al Casei Albe, întăresc faţă de reacţilda opiniei publice în legă­
Confinmind In întregime materialele 8 000 led. poporului muncitor In tot ttmpuil conferinţei Dulles a exer ronvmgerUe ofioiotli/tăţilar americane oare tură cu hotărîrale de La Londra sînt pe de­
cer câtimilor prealabile şl ale anchetei efec­ După 23 August 1944 Luca, ascunzln Tribunalul a stabilit că acuzatul Luca citat preriucu intense asupra celorlalţi pai- au deolorut că nu trebuie să se renunţe plin jistifioate PopoâreJe (şi dau prea
tuate de către organele Procuraturii du-«şl şl camuflindu-şl cu grtjâ activitate; Vaaille se face vinovat de acţiune conbiare- ticipanţl la conferinţă şl In primul rina la speranţa în posibilitatea reînvierii prin­ bine seama că hotăririie de la Londra în­
RPR. Tribunalul a stablILit că Începutul sa duşmănoasă din trecut, a reuşit să ss. i'olu|lonarâ antistatală de sabotare a asupra Franţei Chiar in ziua sosirii salc­ cipiilor CD E". seamnă pe de o parte refacerea wehrm3Ch-
actowtăţJLi can/tmarevo-uţlonarc e Iul Luoa strecoare In posturi înalt® de partid şi dr economi©! naţionale, In scopul de a sub­ ia Londra. Dulles a declarat că „a .primii Confonnţa de la Londra s-a lncheiait cu tulm hiHlerlst, şl deci reînvierea celor
datează încă din anu 1910—1919, eind el stat mina regunifl democrat-popular. fapte care din partea consHoulul naţional de securi­ un acord de principiu ©1 calor 9 state mal întunecate forţe ale fasolomiulia şa
s-o înrolat volun/tar în dataşamantele mi­ In scopurile sale trădătoare, Luca t. conslitune lnflracţiunl criminal© prevăzute tate al S U A indicaţii cu privire l-s posi­ participante asupra oondiţlumlor In oare războitul, şi pe de altă parte menţinerea
litare de reprimare a revcdutiel proletare şl pedepsite de ut. 2 din legea nr 16 din bilitatea unor acoixlurl directe cu Germa­ Germania ocoiden-taflă va partea fi relnar- desmembrarii Germaniei şi deci împiedi­
stzUns In jurul său elemente contrarevolu-
din Ungajua Oa şef oJ unei grupe de mi­ 15 ianuarie 1949. combinat cu ari i din nia occidmffiâilă", în cazul cind delegaţia mată în cadrul paobului de la Bruxelles carea creării unui stat german unit, de­
ţlamare, al căror trecut pătat şi a circi
traliere, Luca a participat nemijlocit, atit ~odtd Penal ; d® activitate intensă contra franceză or îndrăzni aă respingă planul a- ;l ©1 pactului atlantic mocratic şl Iubitor de pace
duşmănie şi ură faţă de poporul muncitor
din AndeaJ eît şl în Ungaria, la masacrele clasai muncitoare, oa agent provocator menoain de rernarmare e Germaniei occi­ Dar după cum subliniază „Liberation", Aceste hotărîrî contrazic aspiraţiile de
îl unea Intr-un grup antistatal. Folosmd
singenoase împotriva muncitorilor şl ţă­ dentale Dulles a cerut în mod categoric „dacă guvernele au rezolvai problema pace şi securitate ale popoarelor Euro­
oaliliatea sa de ministru de finanţe şl de plăittt al siguranţei burghezo-moşiereşti. oa
ranilor care <ru încercat să scuture jugul nartioipant la reprimarea şl Înăbuşirea ca reînormarea Germaniei occidentale si germană, aceasta nu înseamnă că şl popoa­ pei. Inclusiv ale poporului german, care
vicepreşedinte al Oomsdvuluj de Miniştri
burghezo-moşieresc. In acest mod şi-a în­ ruptei revoluţionare a clasei muncitoare, fie nekmitotâ şi oa această rednarmare rele dui ţările respective au rezolvat-o” cer rezolvarea problemei germane pe ca­
Iiuoa i-a plasat în posturi importante de
ceput Luoa activitatea de duşman el miş­ crime prevăzute şi pedepsite de art. 193 fie efectuată înbr-um timp dt mai scurt, La Londra, reprezentanţii guvernelor ţă­ lea tratativelor paşnice Inlre cele patru
stat Prinlre aceştia «e aflau : lacob
cării nvunoitoreşti revoluţionare !in Codul Penal ; o mei iuţind ţânle vesleuropene că în rilor vesteuropene eu hotărît reinorma- man puteri
Alexandru, vechi duşman ai olasei mun­
In anul 1924, reuşind să se strecoare în ci toaze şi afacerist veros, legat srcuns de Acuziaţu Iaoob Alexandru, Solymos coz contrar S U A le vor tăia întregul „a- rea Germaniei occidentale fără a ţine In Franţa oa şi In Germania occidentală
Organizaţia P.C.R. din Braşov, Luoa Intra careurile marii burghezii ; Solymos Ivan ivan şi Cenucica Dumitru se fac vinovaţi jutor" economic şi militar seama da voinţa popoarelor care doresc masdle largi populare s-au ridicat la luptă
de îndată, In legătură ou organele sugu- crammal de război, care a semnat la Zalău de acţiune de subminare a econoimei na­ „Avertismentul aspru al secretarului de­ nu Înarmarea revanşarzilor de la Bonn ci hotîrttă pentru zădărnicirea planurilor de
ranţel looale şl furnizează inspectorului di- In primăvara anului 1944 ordonanţa de ţionale şi a pregătirii şi efectuării refor­ partamentului de stat" — după cum oali- crearea unui stat german unit, democratic relnarmare © Germaniei occidentale
sigunanţă Zahiu informaţii privind aoUvi- deportare a 352 de evrei, exlerm^iaţi apoi mei băneşti din ianuarie 1952. toate ace­ fică United Press şantajul lui Dulles — şl iubitor de pace Sute de delegaţii ale o amarul or muncii
tatea ilegală a partidului, dînd pe mina In lagărele hibleniste; Cemicic'a Dumitru stea în scopul subminării regimului de- o determinat Anglia să-şi ia un anga­ Hotăririie de ia Londra, spre a deveni din toate colţurile Franţei au adresat par­
siguranţei burghe» un mare număr de fost trroţkisl. mocrat-p op iilor, cr.me prevăzute şi pedep­ jament mal mare decit în trecut şi să o Iert valabile trebuiesc însă ratificate de par­ lamentului acrişori, rezoluţii şl declaraţii
luptători revoluţionari site da art. 2 din legea nr 16 din 15 ia­ Franţei aşa zisele ,,gaipan/ţu" în jurul că­ lamentele celor 9 ţări Faptul acesta pro­ in care cer deputaţilor să se opună tuluror
Acţionînd ca duşmani înrăiţi ai po­
Ecn acest an, Luoa şi-a desfăşurat neîn­ porului muncitor, Luca şi complicii săi nuarie 1949 ou modificările ei ulterioare, rora propaganda occidentală a făcut otita voacă îngrijorări serioase în cercunJe a- încencănlilor de reJ-na.rma.re a Germaniei
trerupt activitatea criminajă de agent pco- din sectarul fdnanciaro-i>ancar şi coope­ combinat cu art. 1 din Codul Penal zarvă Aceste garanţii care prevăd menţi­ merioane occidentala sub orice formă La Pari9,
vooabor ţflitit al siguranţei burghezo-mo- ratist $l-©u concentrat activitatea cri- Acuzatul Solymos Ivan se face vinovat nerea a psitru divizii britanice pe conti­ Atitudinea Adunării Niaţionalle franceze Lyan, Marsilia, Saint Ouan, în departa­
şiereşM rrunallă în direcţia subminării economiei si de crimă canfra umanităţii, prevăzută şi nentul european timp de 44 ani nu sînt în această problemă este aşteptată cu deo­ mentale Orie. Mame, Bosses AJpes au a-
Intre anii 1923—1927, fiind introdus de naţionale pedepsită de ert 3, llt. c din Decretul nr. Insă decît pur formale ţaţă de pericolul pe sebită îngrijorare de potitueienii americani vut loc mari mitinguri In cadrul cărora
siguranţă ca agent provocator printre lup­ In domeniul Industriei socialiste, Luca 207 din 20 august 1946 cu modificările care i'l reprezintă potenţial/ul molib&r ger­ oare tşi amintesc prea bine că in anul 1952 patrioţii franceza şi-au exprimat hotărî-
tătorul revoluţionari, deţinuţi în peniten­ ;i banda sa au dus o acţiun® de frinare a sada ulterioare man refăcut Chiar şi 2iarul „Franc Ti- parlamentul francez s-a pronunţat îm­ rea de a nu perrrute niciodată refacerea
potriva Includem Germaniei occidental*
ciarul Jilava, al transmite informaţii asu­ aoUvltâţl! productive a întreprinderilor, Tribunallul Suprem aj RPR condamnă rour', adopt al reînarmării germane, te unei armate germane revanşarde In fa­
pra coîeotivul/ut deţinuţilor priirvtr-ur ceea ce a areal serioase dificultăţi In rea­ pe cel vinovaţi după cum urmează : Întreabă dacă ele „garantează într-ade- în pactul Atlanticului brici şl uzoe se întăreşte unitatea de ac­
agent special desemnat de către Direcţie lizarea plan Ului de stat, abil în >950 cil — Luoa Vaaile la pedeapsa cu moartea văr că odată armata vestgermană reJâo'jll îngrijorarea cercurilor politice din SUA ţiune a comuniştilor şl socioJiştdor In lup­
Generală e Siguranţei, olt şi prin coman­ şl In 1931, şi a produs pagube considera­ pentru crima de subminare a economiei ea se va mai supune vreunui control în legătură cu atitudinea Adunării Naţio­ ta împotriva remâlitarizării germano Con­
dantul penitenciarului şi prin fratele său bile Statului şi oamenilor muncu uaţicnale şi la muncă silnică pe viaţă pen­ străin ?”. nale franceze reiese In mod limpede din siliile municipale din nenumărate oraşe,
Varga Gabor. oare activa de asemenea ca tru activitate intensă împotriva clasei Adevăratul scop al garanţiilor britanice comentariile liniştitoare ale primului mi­ lormate din comunişti, socialişti, Indepen­
Duşmani deopotrivă ai dlasei munci­ este să adoarmă temerile opiniei publice
agent al siguranţei. nistru francez ? se întreabă revista „l)S denţi, s-au declarat categoric împotriva
toare şl el ţărănimii muncitoare, Luca ţl muncitejre, mmlnd ca în conformitate cu franceze care se opune cu hotărire re înar­ News and World Report care adaugă : noilor planuri da relnarmare a Germa­
In vara ervuluj 1920, Luca informează banda sa eu dus o acţiune directă de sub­ legea aă execute pedeapsa cea mal gravă
siguranţa despre pregătirea Congresului — lacob Alexandru la 20 and muncă mării germane şi să cîşlige sprijinul par­ „Iată un nou motiv de îngrijorare" niei occidentale
minare e alianţei dintre clasa muncitoare lamentului francez pentru hotăririie con­ „Printre motivele care provoacă îngri­ „Hotăriri ca acelea adoptate la Londra,
al IV-Oea al P.C.R. şl primeşte dn parteu silnică pentru crima de subminare a eco­
şi ţărănimea' muncitoare Luoa şi lacob, ferinţei de la Londra. jorăm în legătură <u conferinţa de la Lon­ sori© „L’Humana.tă'* nu au putrut fi luate
ei misiuni provocatoare pe oare să le exe­ nomiei naţionale Tot în scopul de a obţine aprobarea par- dra, scrie săptimlnalu] englez Economist,
cute în timpul Congresului Bl îndepli­ ca ministru adjunot al finanţelor, au Im­ — Solymos Ivan la IS ani muncă au­ kmentului francez pentru hotăririie con­ este şl problema atitudinii opiniei publice decât prin violarea nu numai a intere­
neşte lnstruoţiumle siguranţei şl, după primat aparatului fiisoal linia . sprijinirii rică pentn-u crima de subminare a econo­ ferinţei de la Londra, Adenauer a făcui din ţările interesate faţă de hotăririie selor Franţei şi ale păcii, d şl a voinţei
Congres, se prezintă la Direcţia Generală elementelor capitaliste Executând direc­ miei naţionale şi 10 ani muncă silnică marai majorităţi a poporului Dar nu este
o ae;> de declaraţii demagogice promlţind guvernelor lor Mend^s-France nu are o încă prea tîrziu Opoziţia populară şl na­
a Siguranţei, unde raportează cale petre­ tivele lui Luoa — Cemicîca şi Solymos, ca pentru crimă împotriva umanităţii, ur- ci „nu va realaza niciodată aspiraţiile Ger­ majoritate parlamentară 1n spatele Iui ţională poate şi trebuie să împiedice ca
cute da Congres, predă rezoluţiile Congre­ vicepreşedinţi ai Centrrocoop, eu adus in mînd ca In conformitate cu legea, să exe­ maniei occidentale prun forţa armelor" Problema este serioasă şi In Germania oc­ declaraţia de intenţii de la Londra si se
sului şi alte documente de partid, odată organele cooperaţiei elemente străine şi cute pedeapsa cea mal gravă Caracterul demagogic al unor asemenea cidentala Există primejdia ca Adenauer transforme Intr-o maşină care să fabrice
cu lista complectă a Oomltotuluî Central duşmănoase, oare au furat şi defraudat — Cemicîca Dumitru la 3 enl închisoare declaraţii este demascat de înseşi eveni­ s3-şl înstrăineze p© proprii Iul compa­ dlviîii: diviziile noului Wehmnacht“\
al partidului. unităţile cooperatiste, provoclnd mari coreoţiemaJă pentru crima de subminare a mentele oare se petrec azi tn republica de trioţi prin ataşamentul său prea rigid faţî (Agenpres)
In primă varo anului 1929 Informează daune oamenilor muncii, membri ai economiei naţionale
siguranţa despre pregătirea Congresului cooperaţiei Sentinţa este definitivă
Genere! al Sindicatelor Und/tare din Timi­ In aceHaşi timp, etpanatâd fiscal condus + Predarea de către autorităţile americane a unui lot de vase clicii ciancaişiste
şoara, iar In timp ud Congresului 1 se sta­ de Luca şi lacob, călolnd legile statului, Condamnaţii Luoa Vasile a solicitat PEKIN (Agerpres) — Autorităţile ame­ Statele Unite vor sts „umăr La umăr” eu uniforme cu cAştl de oţel. Armele sale —
bileşte o Legătură speoialâ prin care predă a comis în numeroase looalitâţl din ţară Prezidiului Merii Adunări Naţionale co­ ricane au predat alicii trădătoare din forţele cianoalslste pen/tmi a împiedica eli­ recunoaşte agenţia americană — sint
siguranţei dndao-maţll zilnice şi lista com­ o serie de acte abuzive şl provocatoare îm­ mutarea pedepsei cu moartea intr-o altă Tai von un prim lot din cele 100 de vase berarea Taivanului de către poporul chi­ identice cu cele oare pot li găsite în ori­
plectă a tuturor comuniştilor participanţi potriva ţăranilor, avlnd drept scop slă­ pedeapsă de debarcare acordat© lui dan Oai-şi nez. ce divizie modernă de Infanterie ameri­
la congres Executând misiunea de provo- birea alianţei dintre olasa muncitoare ş! Examinmd cererea condamnatului Luca Agenţia France Presse anunţă că cu Descriind parada militară care a fost cană Raniţele şi sistemul de defilare
•*ut) de-1 fusese Încredinţată de siguranţă, ţărănimea muncitoare şi provocarea de Vasile, Prezidiu] Marti Adunări Naţionale prilejul predării acestor vase, Wiiliam C organizată ou acest prilej, agenţia Uni­ — scrie mai departe corespondentul agen­
el determină luarea unor mişun care di greutăţi în aproviaionarea cu produse a hotă rit comutarea pedepsei cu moartea Chase, şeful grupului de consilieri mllW ted Press relatează că „infanteria naţio­ ţiei United Press — arată totodată o pu­
prflejuiiStâ Încercuirea militară e cămi­ agro-alimentare a populaţiei de la oraşe In muncă adniefi pe viaţă lari americani din Taivan, a declarat câ nalistă ohineză era Îmbrăcată In noile ternică influenţă a sistemului german
majxism-lenimlsmuluJ, a ridicării nivelu­ educării şi pregăUrti lor pentru a merite pe s £U R T
lui de conştiinţă al membrilor de partid, marea cinste de a li se încredinţa carne­
Să ridicăm fof mai SUS organizaţiile partidului, şi in primul tind tul de partid — acesta este rolul măsuri­ • Du/pâ cum transmite agenţia France
pe colea muncii educative desfăşurate de
lor prevăzute în proieotull de Statut cu
de organizaţiile de bază, pentru a înrădă­ privire la primirea strict 1ndiv!dua!â In Fresse ambasada Marii Britanii din
fifluS de membru de partid ! cina în întreaga activitate a membrilor dt* partid, La stagiile de candidat, sistemul de Cairo a anunţat câ tralalivele care se
desfăşurau la Cairo în legătură cu sem­
partid. în morala lor, în felul de ? munrf
recomandăm ele Stagiul de oandidat tre­
şl de © trăi trăsăturile lup4âtorulu3 dr- buie să fie o şcoală revoluţionară, un pri­ narea acordului asupra Canalului de
ovongardă. lej de ndioare a conştiinţei şi activităţii
(Urmare din pag, 3-a) rienţa pozitivă a numeroşi actnvişta de par­ iar aceasta presupune nu lozinci şi deoln- Suez au fost suspendate
tid sau de stat caro. îngrijindu-se de îm­ raţil generale, ci cunoaşterea concretă de Portidull cere organizaţiilor de partid să viitorilor membri de partid. • Ministrul de Finanţe al guvernului
ou „buna lor informare", dezvăluind se bunătăţirea pregătirii lor teoretice, au ob- către toţi comuniştii, de la oraşe şi de In se îngrijească de educarea comuniştilor în Partidul desfăşoară o vastă muncă de de la Bonn, Schăffor, şl-a exprimat în­
orele de partid, şi de stat, indiferenţa şi linut succese în înfăptuirea politicii parti­ sate. a problemelor concrete şi a sarcini­ munca practică, repartizlndu-le sarcini educare a membrilor săi. aritlcâ lipsurile. ţeapă de a demisiona, deoarece nu mai
nepăsarea in păstrarea documentelor de dului în domeniul lor de actâvvb&te Oare lor ce le revin în această luptă. concrete, conVrollnd executarea lor. (nvs- Şi greşelile lor. ajutîndu-t să le lichideze poate face faţa cererilor financiare mereu
portfd şl de stat, pol aduce daune din nu se datareşte in bună măsură negli­ Muncind pentru traducerea în \na(â s ţind pe membrii de partid să lupte cu per­ Dacă membrii de partid săvîTşesc Insă crejcînde ale Iul Adenauer în legătură cu
cele mai man construdpei socialiste. jenţei faţă de ştudrull marxism-leninismu- politicii partidului, comunistul trebuie să severenţa pentru înfăptuirea hotârîrifor abateri grave sau nu Jnţeleg' ai facă sfor­ reinarmarea
partidului Organizaţiile de partid trebuie ţări pentru a-şi îndrepta greşelile, pentru
P unind întotdeauna interes ale partidului lui faptul că unii membri de partid, cu mobilizeze alături de el pe oamenii munci: a-şi tnsuşi pollrioa partidului şi scopurile • La Invitaţia guvernului Republicii
mei presus ca once alte mterese, mem­ munca de răspundere In instituţii econo­ fără de partid, ştiind că tn legătură cu 6ă-î educe pe membrii de partid in spiri­ Iul, partidul foloseşte în scop educativ Populare Mongole, la 10 octombrie a sosit
brei de partid trebuie ca oriunde, In once mice şl întreprinderi, n-<au înţeles însem­ masele stă izvorul forţei partidului Sini tul Învingerii greutăţilor, la nevoie chiar sancţiunile prevăzute In Statut $1 dacă la Ulan-Bator o delegaţie guvernamentală
muncă sau funcţie, s-ar găsi. să înfăptu­ nătatea pe oare o are sprijinirea agricul­ insă unii membri de partid care socotesc şi cu sacrifici!, Incit întotdeauna sarcina nio acestea nu dau rezultate sau dacă polona condusă de Bolcsla w Bicnit, prlm-
iască întocmai directivele partidului cu turii şi n-au făcut cotitura necesară 1n principiul marxist potrivit căruia masele de partid să fie dusă Ia îndeplinire I» abaterile sint atît de grave (nCît însăşi secrerir al CC al Partidului Muncitoresc
pnvlre La justa selecţionare e cadrele: această direcţie, dezînterestndu-se de pro­ slnt făuritoarele tuturor Lnans/ormănlor munca de educare a membrilor de partid apartenenţa ta partid a celui ce le-a să- Unit Polonez.
după calităţile lor politice şl profesionali blemele înzestrării agrioultunl cu maşini, sodiale ea o teză de însemnătate pur ten. o mare însemnătate prezintă lămurirea lor vlrşlt nu mai este posibilă, atunci par­
Partidul ne învaţă să stlrpim asemene unelte şi piese de schimb mai multe şi retici, fără legătură cu practica Carac­ temeinică asupTa faptului câ Interesele tidul îşi apără puritatea rindurtlor şl ea- • La 9 octombrie, «rtiştu greci oare au
manifestări dăunătoare ca selecţionarea de bună calitate? Nu este legată, între teristic unor asemenea membri şi activişti personale ale oamenilor nuind! slnt le­ raoterul său de avangardă, exolueînd din sosit la Moscova. în urma invitaţiei Mi­
cadrelor după criteriul devotamentul-a' Uleie, *ot ds asemenea factori încetineila de parhd este faptul că ei nu caută să gate de nedespărţit de e^e obşteşU rândurile lui pe cei dovediţi ca nevrednici nisterului Cultâirn al U RSS., au dat un
personal, nel-aţî«Jor de prietenie sau re cu care o serie de conducători de în­ descopere şi să folosească experienţa ma­ generale, câ satisfacerea intereselor In­ de înaltul titlu de membru de partid concert la Casa oamenilor de ştiinţă din
denie — minlfest&ri care îşi au izvorul treprinderi s-au orientat spre lărgirea selor, nu stimulează iniţiativa lor. consi­ dividuale este posibilă numai pe ca­ Proiectul noului Statut prevede totodată o Moscova
Îndeosebi in tendinţe carieriste, indivi­ produoţlel bunurilor de consum popular? deră că ol 9lnguri pol rezolva toate pro­ lea reaolvării cu succes a sarcinilor serie de măsuri organizatorice menite să • La 8 octombrie e avut loc la Varşovia
dualiste Iar. în agricultură, experienţa dovedeşte blemele Neînţelegerea importanţe» P? care comune ale întregului popor, câ interesele apere pe membrii şl candidaţii de partid o ceremonie in cadrul căreia prof ÎTănc
Pentru a-şi putea îndeplini îndaloriri!- că nepregâtlrea politică merge mină In o are strîrvgerea legătunl cu masele duez generale trebuie puse întotdeauna mai împotriva unor manifestări abuzive: să JoLiot-Cuiie a fost decorată cu ordinul
de conducător polihc al maselor, pentru : mină eu săvirşlrea de abateri de la lini-a ia subaprecierea muncii politice în rindu- presus de cele personale Organizaţiile de asigure maximum de precauţie şi grijă „Drapelul Muncii" olasa l-a
Je putea lămuri temeinic conţinutul poli oartadiiui la sate, cu atitudinile formai; rvle maselor, la fapubl că unii echvijti partid vor îmbunătăţi munca de educare tovărăşească faţă de soarta comumştâ-lor ■ Potrivit reLatănlor presei, In ultima
ticu partidului, pentru © se orient.» ■aţă de problemelle rispîndirii metodelor izolează în mod artificial sarcinile econo­ a membrilor de partid veghind la respec­ vreme autorităţile militare iraniene au
just în orice situaţie politică, membrei di- igro-zootehnice şi generalizării experien­ mice de munoa polilico-organizato* tarea întocmai a îndatoririlor şi a dreptu­ interzij peste 15 2Ure Aceste ziare oritl-
pertid trebuie să muncească neconlenii ţei iraintete, aplicării prinoipiului ooin- cică de partid. îneerrind să rezolve aceste rilor prevăzute in Statutul partidului, aju- Inacrlerea în proiectul Statutului modi­ C2u acordul înrobitor cu privire la petrol,
spre a-şi ndica nivelul de conştiinţă, spre lereşării materiale e producătorilor în spo­ sc re im exolusiv pe cale administrativă — tînd pe comunişti şă şi le însuşească şl să ficat al partidului a unor noi cennţe cu semnat Intre guvernul iranian şi „con­
a-şi însuşi bazei® ştiinţei marxist-leni­ rirea producţiei, cu neînţelegerea şi suba­ în loc să lămurească maselor oonţinul'J 1 Ic aplice în muncă şl în viaţă privire la calitatea de membru de partid sorţiul Internaţional".
niste Partidul critică cu tâne pe ea, preciere© rolului întovărăşi h!'or, cu atil-j- ţi importanţa sorc-nilor. si organizeze In acelaşi timp, partidul, oa organism pune tn faţa organizaţiilor de partid — ca
membri de partid car® „justifică" Hps. -Uni nejuste faţă de gospodăriile colec- efortul $1 s3 stimuleze iniţiativa maseloi viu. care aşimileazâ elementele cele mai o problemă centrală — sarcina intensifi­ • După cum transmite agenţia Press
de preocupare pentru ridicarea pregâtârî: :ve sau faţă de oele individuale pentru îndeplinirea lor înaintate ale poporului nun câtor şi elimină Trust of India, guvernul indian a inter­
lor pcAitieo-ideolcgice cu diferite pretexte Partidul subliniază că trebuie dată n pe cei necoraspunrftorl. acordă o deose­ cării şl ridicării nivelului mim tul de edu­ zis da curlnd difuzarea publicaţiile ‘ am-
☆
— Îndeosebi aglomerarea cu sarcini cu­ man. etanţle însuşirii teoriei economico, bit! atenţie condiţiilor de primire a noi caţie comunistă a membrilor şi candidaţi­ b,-sadei americane şi ale serviciului de
rante. Ridicarea nivelului politic o-ideolo­ cunoaşterii şl însuşirii problemelor con­ PartaduJ ne Învaţă că InaHele calităţi ce membri do partid, dt şî problemelor le­ lor de partid. Dezbaterea proiectului de informaţii american din India in rlndu-
gic este tocmai una din principalele sar­ crete ale dezvoltării agriculturii | comu­ trebuie să caracterizeze pe un membro de gate de excluderea cin partid A înleoni Statut este un prilej deosebit rentru © în­ rile forţelor armate indiene După cum
cini curente de za cu zi, de care depind* niştii s-au dovedit sufletul dezvoltării in­ partid nu se dobîndesc dintr-o dată — (ar partidului putinţa unei temeinice cunoaş­ se subliniază în ştire această măsură a
deplini această sarcini
eîirecl bun* Îndeplinire a celorlalte sar­ dustriei socialiste ci trebuie să fie acum comunistul nu vine cu ele de-a gat© în teri a viitorilor rrembrl de partid, veri­ fost Luata tn interesul! „moralului forţe­
cini.-Aceasta o dovedeşte nu numai expe- or/Mnizztorii sporirii producţiei agricole partid ■ Ele se formează pe calea însuşirii ficării lor riguroasr şi, in acelaşi timp. <Articol apărut in „Seintela" Nr. 3100) lor armate".
Redacţia şl Adrp. ziarului Str, 6 Martie, Nr. 9. Telefon: IC8-189. Taxa plătită în numerar conf aprobării Direcţiunii Generale P.T.T, Nr. 136 320 dlo 6 NOv. —Tiparul lacropr Poligrafici de Stat DEVA