Page 17 - 1954-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
I N A C E S T N U M Ă R :

— Luna Prieteniei Romi no-Sovietice — Lucruri noi Intr-o şcoală veche tinuatorul celor mal' revoluţionare
— Oaspeţi dragi în Valea Jiului (pag. 2-a) ; tradiţii de luptă ale poporului ro-
(pag 2-a) ; — Si Îmbunătăţim activitatea cercu mîn pentru independenţă naţiona­
— Cu gîndul la prietenii sovietici rilor şi cursurilor de partid lă, bunăstare şi pace (oag 3-a) ;
(pag. 2 a) ;
— Sâ folosim cu pricepere utilajele (pag. 3 a). — Foileton — Marin — „mină lungă"
(pag. 2-a) ; — Partidul Muncitoresc Romln, con­ (pag. 3 a).
Anul VI. Nr. 83 (418) Duminică 17 oetombrte 1954 4 pagini 20 bam

Să grăbim ritmul lucrărilor In cinstea celui de al ll-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie

agricole de toamnă! „Maşinile noastre pot produce mai m

Ne afiim intr-o perioadă hbl&nttnarz şi de partid au popularizat suficient tnrin- ★ * *
pentru recolta de cereale păloase a anu­ d urile ţăran dor muncitori necesitatea folo­
lui viitor: muncJe agricole de îoamnâ sirii semmţhlor tratate şl selecţionate In Putem şi trebuie să realizăm tele de activitate De la ei să poată în­
In întreaga ţară muncile agricole de unele raioane, cum ar L, de pildă, Sla­ Mărfi dupJ amiază. a avui loc In sala festivă a minei Pctrlla o şedinţă de partid văţa întotdeauna lucruri buna, întreaga
tcsjzmi slnt acum în toi tina, munoa la aceste centre este slab or­ o producţie ritmică lărgită la care au participat pe lingi membrii de parlld, numeroşi mineri, tehnicieni si masă de mineri şi muncitori
In numeroase unităţi ale sectorului so- ganizată. Ingineri din ţoale sectoarele exploatării. Organizaţiile U T M şi sindicale slnt
caelist dta agricultură, Ln gospodării co­ Pregătirea terenului la un nivel agro­ Dacă în urmă cu cltcva luni — a spus In discuţiile purtate de participanţi la şedinţă, a tos! analizaţi mSsura In care sini chemate s9 aducă contribuţii de seamă La
lective, întovărăşiri şi comune, oamenii tehnic superior este o condiţie de bază tovarăşul Moldouon losif, Inginerul prin­ acţiunea ce-o întreprindem Trebuie a-
munca 1 de pe ogoare Intensifică Întrece­ pentru obţinerea unor producţii mari cipal al minei Pelriia — exploatarea noa­ îndeplinite angajamentele luate in cinstea celol de al ll-lea Congrej al partidului sl a traşl tot mai mulţi tineri spre şcolile de
rea pentru a tarmina cit mai repods zilei de 7 Noiembrie, preeum si posibilităţile de aplicare a Iniţiativei comuniştilor de la calificare, trebuie întărită disciplina în
de Cereale De aceea, trebuie să ae dea stră nu-şl realiza planul, trebuie 1 spus c9
insămlnţările din toamnă Muncitorii şi mare importanţă executării unor arături astăzi lucrurile stau altfel Uzinele metalurgice „1 C. Frlmu“ din Sinaia rinduriie brlgăznlor de tineret şl înrădă­
tehnicienii de la gospodăria de stat de bună calitate, din toate punctele de ve­ Colectivul nestru a recuperat acum râ- Şedinţă a scot la Iveall imensele rezerve Interne existente In cadrul exploatlrli ţi cinată grija faţă de instalaţiile şi utila­
Urtessca, de&fâşurlnd larg întrecerea dere In una!© regiuni, ca. de pilda, minerea In urmă. tar planul de produc­ care pol II puse (n valoare prin folosirea cit mal complex! a utilajelor şî mecanismelor jele minei.
acciahstă, au reuşit ca numai ln 4 zile sâ Craiova. o parte dtn suprafeţele cu grtu ţie pe perioada ianuarie-septembrie e rea­ Membrii comitet ului sindical de secţie,
Inalminţeze ou gnu 616 hectare din cele de toamnă au fost Ins&mlnţate In condi­ lizat tn proporţie da 100,5%. Stăm acum cu care e Înzestrată mina. Cel care au luai rovlnlul au documentat, cu ajutorul fapte­ trebuie aă vegheze asupra muncii profe­
1 200 ha cs aveau planificat. Mscanisa- ţii necoraspunzătoare din punct de vedere mai bine şl cu pregătirile Colectivul mi­ lor. el Iniţiativa comuniştilor de la „I. C. Frimu" găseşte clmp prielnic de aplicare In sionale şi poUUce a grupelor, ei le an­
tom de la S M.T.-Tecuci au terminat a- agrotehnic. Arăturile au fost bolovănoasa, nei merge pe colea înfăptuirii cu succea sectoarele minei Pefrlla $1 că folosind acejsta. minerii, muncitorii, tehnicienii jl •«gi­ treneze pe făgaşul întrecerii socialiste per­
rotul şi Insămtnţatul grliUm la 12 gos­ cu brazde mari. astfel că o parte din se­ a angajamentelor luata In cinstea Con­ nerii. asiguri In mod practic căile de sporire continuă a producţiei ţi produellvllâţll mun­ manente şl cu obiective concreta.
podării colective unde s-a folosit metode minţe au rămas t>e acoperite gresului partidului şi a zilei de 7 Noiem­ cii s> de reducere treptată a preţuia! de cost Necesrtă să desfăşurăm o astfel de mun­
sovietică a semănatului ln rtndurl în­ Molie din ultima vreme au sttnjenlt în brie că politică în rinduriie minerilor, mun­
crucişate întovărăşiţi din Scărlăteştl, ra­ Publicăm mai jos euvîntvil cltorva din participanţii la sedlnfS: citorilor şi tehnicienâor. înnlt Iniţiativa
oarecare măsură mtmid însămînţărCor Dar lipsuri mal avem Încă Se Inregu-
ionul Câlmiţui, au terminat de inaămîn- Muncitorii din gospodăriile de stat şl „Cu maşinile noastre putem produce mat
ţet cele 65 hectare ou gdu de toamnă brei32& serioase variaţlunl tn producţie a- mult", pornită de la Sinaia, să ia caracter
S M.T. coleotlvtşlll, întovărăşiţi! şl ţă­ tft In timpul unul schimb, cit şl de la o brie, colectivul sectorului III a extr&6 derea n-a putut îi recuperată, numai după de masă, ruprinztnd toate abatajele, toata
A ţi răsărd griul semănat La timp de că­
ranii muncitori cu' gospodării individuale zi la alta, împiedieîndu-se prin aceasta o peste plan 4S6 tone cărbune c« am pus Io fucţlune maşina de încărcat colectivele locurilor de muncă existente.
tre ţăranii muncitori cu gospodării Indivi­
stnt chemaţi sB depună toate eforturile reală planificare şl o raţională folosire a La noi există încă multa posibilităţi do
dual o Ghiţă Naagu şi Coslleâ Neagu dlo Folosind metoda graficului ciclic şi ma-
pentru a recupera timpul pierdut utilajului. Iniţiativa comuniştilor de la a foJosi şl mai bine utelajul pe car#-l •-
srlui Rogojenl, raionul Bujoru şma Eovietîcă de încărcat, brigada noas­ Trebuie asigurat rulajul
Un mijloc important pentru sporirea Einate presupune în mod neîndoielnic vem tn sector, de a spori pe basa îngri­
Şint regiuni in care organele de stat tră tşl ia angajamentul sâ-şi depăşească
producţiei de cereale D constituie folo­ realizarea unei producţii litmiee pe baza jirii Şi folosirii complecte a aceituia şi
Sl de partid au luat măsuri multilaterala xllaic norma de producţie cu cel puţin vagonetelor şi cărucioarelor
sirea Îngrăşămintelor Bălegarul bine folosirii complecte a poslblUlljilar tehnice mal mult producţia de cărbune
pentru asigurarea succesului Insămîntă­ 60%, Iar (n ziua Congresului partidului
putrezit Îngropat odată cu arătura de de exploatare a utilajelor şi meearusme- Se manifestă Insă lipsuri serioase tn în mină
ri lor de toamnă Agitatorii au mo­ să extragă cărbune In contul anului 1956
bilizat pe tiranii muncitori la lupta Insămînţare In cantitate de 13-20 tone la lor. întreţinerea uliLajuIu) In multe abataje
pen,trei o recoltă bogată In anul viitor. Ca ha. poate educe un spor *de recoltă do Deci. ce trebuie făcut pentru a asigura se lucrează cu era {erele avind stelele des­ Munca politică Tovarăşul Cucuruz 'Alexandru, şerful
urmare, s-au putut semăna suprafeţe În­ 40%. La cultura griului da toamnă şl producţia în mod ritmic, evitînd varia­ coperite, ceea ce permită cărbunelui să sectorului VII transport de la mina Petrila
tinse. care reprezinţi 40% din plan In a calorialle cereale păloase folosirea În­ ţiile dăunătoare şi salturile? Intre in rulmenţi şl sâ-i deterioreze In cheia succesului a vorbit in cadrul şedinţei de partid lăr­
grăşămintelor chimica sporeşte conside­ gită, despre rulajul vagonetelor şl a că­
regiunea Constanţa şl 36% In Regiunea 3-a înrădăcinat obiceiul la nuna noas­ telul acesta. în scurt timp oraţerol este
rabil producţia. rucioarelor ln mină.
Autonomă Maghiară. tră, ca producţia să se dea ln ultimele scos dîn funcţiune. Aşa s-au petrecut lu­ A vorbit apoi tovarăşul Szorvas Victor,
Trebuie Insă spus că Intr-un ştr de In lupta pentru cahtatea InsămtnţărrioT două ore ale şutului, solicitlndu-s9 uitenz crurile In abatajul V—vest, unde lucrează secretarul organizaţiei de bază P. M. R Tn ceea oe priveşte mecanizarea — e
regiuni şi raioane, insăiruntărtl© de toamnă de toamnă un rol deosebit îl au Ingirvaril arii mecanismele din abataje, cit şi insta­ brigada tovarăşului Vlrlel Ioan şi in alte nr. 3. care a spus printre altele : „Mem­ spus el — mina noastră s-a schimbat mult.
se desfăşoară Intr-un ritm nolngărtult şl tehnicienii agronomi. El au datoria sâ laţiile şl utilajele de transport abataje Faptul că jumătate din craterele brii de partid din cadrul organizaţiei noa­ Ne-au fost trimise din Uniunea Sovietică,
de încet In regiirtea Hunedoara, comi­ meargă tn mijlociul ţărănimii muncitoare Asta, deseori datorită proastei armăn sectorului nostru funcţionează fără poduri stre de bază, au luat cunoştinţă despre ţările do democraţie populară şi din ţara
tetele executive ale sfaturilor populare să le lmpărtăşamcS dm cunoştinţele lor. a locurilor de munca şl faptului că unii pa stele, aduce pagube ce ae ridică une­ iniţiativa corminlşlUor de lo întreprinde­ noastră, numeroase compresoare, craţere.
n-au luat din timp măsuri pentru pre- să-l înveţe ln mod practic cutn să mun­ maiştri mineri nu dirijează just munca In ori la suite de tone cărbune rile „I C Primu“ din Sinaia şl analizrnd locomotive cu troliu şl acumulator, sco­
gătxrea terenului şl n-au organizat te­ cească mai bine pămintui, cum să folo­ abataje şl exercită un control de mlnku- Eu propun şefilor de brigăzi, maiştri­ posibilităţile minei noastre, zm găsit că curi oscrlanta şi alta utilaje.
meinic munca de lnsămînţ&ri ceea ca a sească cuceririle ştiinţei agrotehnice. lalî asupra lucrărilor executate lor şl şefiilor de sectoare, să la toate mă­ această Iniţiativă poate fi aplicată şJ în Parcul da locomotive, vagonete jl eăru-
făcut ca lnsfimînţ&rtle de toamnă să se Gospodăriile agriccde de stat trebuie să surile peaibUe pentru'protecţia utilajelor, sectoarele minei Fetrila oloare pentru transportul lemnului s-a
desfăşoare încet lnsămin ţările an rămas fie exemplu pentru colectivişti, întovără­ Principala măsură ln vederea obţineri! pentru Îngrijirea şi buna lor întreţinere înainte de a concretiza sarcinile mem­ mărit considerabil Sectorul VII transpor­
mult în urmă sl In (regiunile Timişoara şiţi Şi pentou ţăinanâl muncitori cu gospo­ unei producţii ritmice este eşalonarea uni­ In acelaşi timp, îmi l-eu angajamentul ce brilor de partid din organizaţia noastră turi. are deci asigurate poslbliJtăllIe de a
Arad. Croknra «I Oradea. Trebuie com­ dării Individuale In ceea ce priveşte apli­ formă a producţiei pe tot timpul unul împreuna cu tovarăşii noştri din sectorul In acţiunea de apLicare o noii Iniţiative, satisface pe deplin aprovizionarea locuiri­
bătută tendinţa unor organizaţii da par­ carea agrotehnicii înaintate schimb, prin eşalonarea puşcării. Ori, toc­ electro-mecanic si dăm toată atenţia şl vreau să arăt că Avem In sector mineri lor de muncă cu toate cele necesare şi de
lld de a rupe murea de popularizare a O mare răspundere pentru succesul mai această operaţie solldtă întreprinde­ să executăm reparaţii de calitate la utila­ vrednici, comunişti de încredere. Tovară­ a organiza ln măsură corespunzătoare
proiectului da Directiva pentru dezvolta­ muncilor de toamnă Q ou staţiunile de rea de a lua măsuri practice în vedere) jele ce se deteriorează şii Pila Ioan. Cenuşă Comei, Zilahi Ioan, transportul cărbunelui extras.
rea nefioullurll, do munca pentru succe­ maşini şl trac Ioane S.MT.-urlle trebuie armării refl? omori ta re a locurilor de mun­ Szabo Corel, Szekey los\f, membrii ai or­ In transportul subteran mal persistă
sul InsSmlnţftrltar do toamnă. sl-^l IndoplInonscB In timpul col mol scurt că, In vederea extinderii motodolor înain­ Metoda graficului ciclic ganizaţiei noastre, sint In tninlea între­ totuşi lipsuri serioase provenite uneori din
Munca pentru asigurarea condiţiilor In sordnlle ctmirociualc. fflclnd numai iu- tata, a xespoollril nonmalor do tehnica se­ cerii. El dau zilnic peote producţia plani­ activitatea defectuoasă a unor tehnicieni
vederea unui evtirrt el agfllcullluzii tn ur­ curităţii şl a Întăririi disciplinei In muncă poate fi extinsă ficată cu 10-13% mal mult cărbune
orărl de bună calitate. Pentru aceasta tre­ din transporturi iar alte ori din cauza
mă tont 2-3 ani trebuie 6ă pornească cu Organizarea ritmică a produc|lel prin
buie să folosească şl aâ extindă metodele Biroul organizaţiei noastre de bază ur­ slabei preocupări a conducerii soţioarelor
executarea la timp şl la un Înalt nivel înaintate de lucru, cum slnt metoda sovie­ eşalonarea puşcăria, impune aprovizionarea Bazată pe o judicioasă diviziune a mun­ măreşte îndeaproape felul cum muncesc pentru evitarea blocajelor da vagonete şl
agrotehnic a muncilor agricole din acea­ tică a graficului orar şl a agregatelor normală a locurilor de muncă cu mate­ cii. metoda graficului ciclic asigură prin comunişti! atlt la locurile lor de muncă, cărucioare.
stă toamnă. riale şl aer comprimat E adevărat că la aplicarea ei cele mai largi posibilităţi da cit şi în rînduTila celorlalţi mineri şl
complexe de mai multe maşini cuplate la Tovarăşul Moiae Pajlnd din schimbul
Aoum. Lee are ri este preţioasă. Toate un tractor Aceasta dă posibilitate ca mina noastră a fost pus ln funcţiune un sporire a producţie! de cărbune şl de fo­ muncitori, membri de partid ln cadrul tovarăşului Brtnduşa Ioan, dinjeazâ ma­
maşinile agricole, atelajele trebuie să fte S.M T.-urile să contribuie la terminarea nou compresor, dar asta n-a rezolvat pe losire deplină a capacităţii da lucru a organizaţiei da baze, a fost creat un pu­ terialul lemnos la vota inUmplăril şi nu
folosite din plin. astfel Incit sS se reali­ deplin lipsa aerului comprimat. Unele utilajelor. ternic coJecIlv de agitatori, temeinic in­
grabnică a însămtnţărilor de toamnă în la locurQe de muncă pentru care a fost
zare vitaza de tns&mintare necesară. gospodăriile colective, întovărăşirile agri­ defecţiuni tşl au explicaţia tn modul cum Chem toţi muierii şl In primul rlnd bri­ struiţi. Tovarăşii Szekey losif. Erdoşi Ca- comandat Defectuos munceşte şi tovară­
Controlul dimie, operativ, al vitezei de munceşte serviciul electr o-mecanic al mi­ gadierii şl tehnicienii minei noastre — a rol şl alţii, fac parte din Nodurile celor
cole şi pe pămirrturila ţăranilor muncitori şul GaurlJă luşan ln schimbul lut şl a
Ins&mlnţare din partea organelor de stat eu gospodării individuale şl apoi să treacă nei şl sectorul II, aerul se pierde pe re­ apus fruntaşul tn întrecerea socialistă mai buni agitatori al sectorului nostru tovarăşului Boayhai Adalbert, locomotiva
ln zilele acestea, cind trecem La aplica­
şi de partid ara o mare Însemnătate pen­ la desţelenirea Idarurtior neproductive ţea, aju/vgtnd la presiune scăzută ln aba­ Roldu /uliu. Erou al Muncii SocialLsta — rea iniţiativei tovarăşilor de la Sinaia, cu troliu aşteaptă fără rost tn sectorul V.
taje. Trebuie înlocuite de îndată secţlu-
In timp ce traversai* IV B şl puţul vni
tru succesul muncilor agricole. Unele co­ Şină ţmftlA S M.T -uri care nu dau impor­ nilo subţiri din conducta şi evitate astfel flâ studieze posibilităţile pentru aplicarea organizaţia noastră de bază îşi propune ti duc lipsă de vagonete goale.
mitete executiva ale sfaturilor populara nu tanţă executării la timp a tnsâmlcţăriJor scăpările de aer. metodei gnafrcuha ciclic nu la 13 brigăzi întărească şl mal mult munca politică ln Aoum nu ne mal putem plînge de lipia
urmăresc insă cum şl dtl se Inaămtnţaază La S.M.T. Cimpia TurzU, unii DraclqrişH In baza realizări! acestor măsuri, co­ cHe sînt astăzi la mină, oi la mal multa riridurile minerilor, muncitorilor şi tehni­ vagonetelor şl cărucioarelor. 51 dacă to­
zilnic in fiecare comună şl ln fiecare uni­ lectivul minei noastre poate trece la apli­ Metoda ciclici permite — aşa cum am cienilor, să încetăţenească In rlndurtle lor
nu şt-<au îndeplinit moi 10% din plenul tuşi uneori sa în timpi 4 ca brigăzile de mi-
tate a sectorului socialist. Activiştii sfa­ lucrărilor de toamnă- carea iniţiativei comuniştilor de la „I C arătat — o împărţire perfectă a operaţii­ dragostea faţă de muncă şt utilaje. oeri să sufere din cauza transportului,
turilor populare, inginerii şl tehnicienii Prlmu", realizlndu-se fără îndoiala anga­ lor pe oameni, o planificare concretă o Pentru a asigura o folosire cit mal bună asta se mal datoreşte şî faptului că ln
Paralel cu InsSmJnţărite de toamnă o jamentele luata Mal mult, el va putea da a Instala ţii] or mecanice care deservesc lu­
agronomi, cum ar 11 da pildă do Ia ra­ murucal. aslgurlnd posibilitatea efectuări! sectorul XI la orizontul XII, se blochează
atenţie deosebită trebuie acordată efec­ pesta angajamentul Iniţial de 130C tooe crările miniere din sectorul nostru, este cita 150-180 vagonata încărcata cu piatră,
ionul Balş, regiunea Oredovo. Bujoru, re­ cărbune peste plan, tncâ odată ertlt, adică. unui control sistematic asupra desfăşură­ necesara îmbunătăţirea organizărt! mun­
tuării arăturilor adinei. Executarea aces­ care stau acolo 2ile de-a rtndul
giunea Galaţi, şl altele S-au înfundat ln 2000 tone. rii luarărilor. Ea deschide căile ridicării ci». o mai orare preocupare pentru ridi­
tei lucrări pe suprafeţe cit mal Intense 7n ceea ce priveşte cărucioarele, acestea
lucrări birocraticei neglljtnd sarcina de a va da posibilitatea ca In anul vIRor să nivelului producţiei de cărbune, a sporirii carea nivelului de calificare a muncitori­ intră In mină cile 70-80 blnd încărcata
contribui In mod practic la Introducerea Utilajul trebuie îngrijit productivităţii muncii şi pnn aceasta o lor şi maiştrilor, generalizarea metodelor cu lemne De cele mal multa ori Insă, şl
obţinem o producţie mult mat mare. de muncă ale fruntaşilor, şl Întărirea dis­
unei agrotehnici înaintate La sate. Inten- progresivitate serioasă a salariilor şi clş- asta în deosebi la sectorul V condus da
Corni tetele executive ale si aturdor popu­ Cu ani in urmă, doar două locuri de ciplinei liber conaimţită.
Rlfloarea controlului asupra desfăşurării tlgurUor minerilor Organizaţia no/aslră de bază trebuie tovarăşul Caaszar Eugen, lemnul nu se
lare comunale, raionale şl regionale, muncă din sectorul MI erau mecanizata descarcă la limp, aşa că din cela 70-80 da
munctlor agricole constituie o sarcină O asttal do împărţire a muncii pe faze să-şi îndrepte toată atenţia spre realiza­
precum şl organele Ministerului Agricul­ Azi — a spus mals&ru! mecanic Erdoşl cărucioare lotca te în mlDă, stnt scoasa
urgentă a tuturor organelor de stat şl ciabce, dă posibilitate minerilor să exe­ rea acestor obiective de seamă Trebuie
turii şi SUvieuHturii trebuie să se simtă afară numai 15-20
îndeosebi a acelora din regiunile şl ra­ Carol — mecanizarea a cuprins 90% din cuta cu ajutorul maşinilor şl utilajelor cea desfăşurată In continuu şl 1n toata sec­
mobiiiaate tot timpul tn acţiunea de tn- toarele munoa politică de educare a num­ In scopul îmbunătăţirii transportului
ioanele rămase în urmă. abataje Avem cel mal mecanizat sector mal mare parte a lucrărilor grele, înlo­ subteran şl de la suprateţA şl pentru apli­
sămlnţări, să urmărească permanent itorilor in spiritul dragostei faţă de mină
Tns&m Întărâta din toamna acestui an se mersul lucrărilor şl sl rezolve operativ din exploatare cuind munca manuală. şi utilajele acesteia, atrăglndu-t perma­ carea cu succes a Iniţiativei comunişti­
fac Ln candlţlunl deosebite Ţăranii mun­ In ultimii ani, am primit din U R S.S. Exlslă în unele abataje maşini de în­ nent în rinduriie cedor ce folosind cu lor de la „I C Frimu“, trebuie evitata .pa
fără nici un tea de birocraţie, problemele cH posibil blocajele de vagonete j! căru­
citori au gospodării Individuale n-ou mal Şl ţara noastră pesta 400 metri craţaro, cărcat sosita din Uniunea Sovietică. A- pricepere utilajele şl mecanismele, fac ca
ce se Ivesc In acest seop ele trebuie să 30 motoare de craţere şi alte utdaje Cu cioare, asigurîndu-se un rulaj continuu al
primit planuri da cultură, cd numai obli­ cestea trebuie să fie folosita din plin pen­ ele să producă mai mult, mai bun şi In-
arate fiecărui ţăran muncitor că este de Ir-un timp mal scurL acestora: Sectorul V7I transporturi, ln co­
gaţii de predare a cotei de cereale către ajutorul acestora, minerii şl tehnicienii tru a recupera pierderile din timpul mun­ laborare cu celelalte sectoare, se va stră­
datorie lut să lasă la lucru $1 s9 folo­ Comuniştii trebuia să fte exemplu da
stat Aceasta Lasă ţăranului muncitor sectorulid eu sporit da pesta trei ori pro­ cii manuale la încărcare Brigada noastră dui să facă acest lucru şl va aduce con­
sească cu chibzuinţă timpul prielnic. cinste şl disciplină, de bărbăţie $i cura],
putinţa să semene cu cereale acea su­ ducţia de cărbune faţă de and trecuţi. a suferit zdeto trecute din lipsa de va­ să lupte fără preget pentru înfăptuirea tribuţii şi mai însemnata la folosirea în­
O importanţă hotârLicăre pentru termi­
prafaţă pe oare o vrea el. Este necesar ca Numai ln primele 10 zile ale lunJl octom­ gon eta goale La Încărcarea manuală, pier­ politicii partlduhn în toata compartimen­ tregului parc de utilaje
narea grabnică a insăminţ&rilor de toamnă
organiza (Ide de partid şl organele de stat
şl la un înalt nivel agrotehnic o are mun­
sl intensifice munca politică pentru a lă­
ca politică de masă dusă de organiza­
muri pe ţăranii m una teri că este tn Inte­
ţiile de bază da la sate. Agitatorii eu de
resul lor şl al statului democrat-popular
desfăşurat o muncă însufleţită ln rtndul
de a aport producţia de cereale.
ţăranilor muncitor), pentru a-l îndruma şl
Ştiinţa agrotehnică şl îndeosebi expe­
ajuta să lărgească tntrearee tn agricul­
rienţa Uniunii Sovietice ne pun la Inde-
tură. sl tnsămlnţeze suprafeţe cit mal mari
mlnâ metode minunate de lucru, metode
cu cereale de toamnă şl în special eu Rriu,
care s-au atpdlcat şl ln ţara noastră, pe
să termine însăminţărite la Ump
suprafeţe întinsei cu foarte bune rezul­
Pţruntaşll in întrecere la tnsămlnţărl tre­
tate O mare însemnătate are Introduce­
buie aă se bucure de o cinste deosebitei
rea şi -extinderea metodei de însămSnţare
Egte neoeaar ca agitatorii organizaţiilor
a griului In rin duri încrucişate şl ln rln-
de partid să popularizeze cil mal Larg ex­
duri dese SemSnlnd griul tn rtndurl în­
perienţa lor, să arate calcntalţl ţărani
crucişate, întovărăşiţi! dm satul Mogo-
muncitori cum îşi muncesc fruntaşii pS-
ţeştl, regiunea Baia Mare, au obţinut o
mIntui, tndemnîndu-1 să le urmeze exem­
producte de 1 SCO kg grlu la ba. Prin
plul. întrecerea trebuie să cuprindă mase
folosirea pe scară largă a aeeslei metode
tot mai mari de oameni ai muncii din
ţăranii muncitori au posibilitatea să
agricultură
smidgă pămintulut o recoltă mult mai
Oameni al muncii de la sate I Desfăşu­
mare. Partidul fi guvernul manifestă o flrijo din ce In ce moi mare creşterii şi des­ Sub îndrumarea organizaţiei de bază şi a s/aiulul popular, ţăran ii muncitori dm
raţi larg bătălia pentru pregătirea unei
Un rol deosebit de Important pentru călţării non generalii, — constructorii de mifne ai socialismului. comuna 602, raionul lila. şl-au construit tm nou cdmln cultural Ari, ei vizionează
recolte Smbeflşugate 1n anul viitor, pentru
obţinerea unor recolte mari şl de cantate De curtrtd la Slntimbru s-a deschis o noud creşd şl un cămin de rl, unde copiii filme, spectacole de teatru, citesc cărţi, ele.
ridicarea buneLstări a poporului nostru
superioară U constituie folosirea semin­ muncitorilor se bucurd de o burtă Îngrijire.
muncdtar I In clişeu : Căminul cultura! din comuna Boz, raionul Itla, care a fost de airlnd
ţelor curăţate ş! tratate împotriva boli­
In clişeu: Creşa şl cdminul de 2l pentru copiii muncitorilor din Sfntlmbru. Inaugurat.
lor Dar nu pretutindeni organele de rial (Articol de fond din „Scîntela" Nr. 3103)