Page 18 - 1954-10

Pag. 2 DRUMUL SOC.ALISMULUI Nr, 83

Lucruri noi într-o şcoală veche
duna (J)tltltniti ( Nu s-ar putea spune cu certitudine de nici diapozitive pentru proecţii, du pi
la cine a pornit ideia mai înkîi. Fapt ho­ cum nu lipseşte nici microscopul
Cu tot atita grijă e întreţinut şi la­
tă rit insă este că la un moment dat a boratorul de pomicultură şi mecanizare.
Oaspeţi dragi Cu gîndul Ia prietenii sovietici Deschiderea început a circula dio guri in gură In Aid, exisiă un bogot material documen­
definitiv, posibilităţi pentru traducerea el
tar in ceea oe priveşte studiere» varie­
în viafS, existau Şi de aceia a şi fost
In eurind se împlinesc 31 de ani de cind
în Valea jiului poporul sovietic a rupt pentru totdeauna reuşit sA obţină 3500 leg. de griu la hectar. „Săptămînii trsdusâ tăţilor de fructe cultivate in R PR O deo­
Mi-em notat ou grijă într-un carnet
sebită dragoste In buna lui întreţinere
lanţurile robiei, inslaurînd prima oara în- leafs metodele despre care ne-au vorbit Cărţii Sovietice" Era vorba de crearea unor laboratoare
Ir» cadrul Lunii Prieteniei Romlno-3o- i&torij lumii, puterea muncitorilor şi ţă- maiştrii recoltelor bogate din colhozul pe ramuri de specialitate Ar fi greşit depune tovarăşul profesor Mrra Nicolae
vielice a sosit joi in Valea Jiului minerul rs mior „Ccapsev”. HAŢEG însă a se zice că Şcoala horticolă dm Mai e apoi laboratorul de botanică 51
sovietic Nlcolai Kviprianovici Serbinovici, Gîr.cluil m» se îndreaptă mereu spre Apoi am plecat la colhozul „Progres* Geoogiu nu avusese aşa ceva $1 pini a- fiziologie a plantelor, condus cu un viu
conducător de combină minieră la mima Tara constructorilor comunismului, pe în regiunea Tambov. Aici era preşedinte Luna Prieteniei Romîno-Sovielice, con­ citma Avusese Numoî că în vechiul la­ interes de către tovarăşa profesoară Po-
Celmsehmţev din Donbas şi deputat in cs-re om vizîtat-o şi eu cu 3 ani în urmă o femeie. Am discutat mult împreună şi stituie pentru oamenii muncii din regiunea borator erau îngrămădite materialele di­ pescu Aneta şi laboratorul de chimie,
Sovietul Suprem al *U R S S. nc-am împrietenit recede Am lest şi pî noastră pnlojul unei largi manifestări a dactice a tuturor specialităţilor, intr-o condus de către tov Cuna OHo
Din prima clipă cind am păşit ps pă- dragostei şi recunoştinţei faţă de oams- Material pentru crearea acestor labo­
La Potrosani, oaspetele a fost întîmpi- mîntul sovietic, am rămas surprinsă vă- la casele colhoznicilor si am rămas uimită singură cameră
nai de reprezentanţi ai organizaţiilor de zîr.d măreţele realizări ale poporului so­ vâzîod belşugul in care trăiesc ei Fie­ aii sovietici — eliberatorii patriei noa­ Iată dar pentru ce, intr-o zi cineva a ratoare. fără îndoială câ a existat 51 îna­
inte dar el era departe de a satisface
partid fi de stat. care i-au tăcut o căl­ vietic care avea Cisă frumoasă şi încăpătoare stre. pus întrebarea de ce nu se lac oare la­ cerinţele $i dacă astăzi ele se găsesc in-
,.Săptămâna Cărţii Sovietice” ce 5-a
duroasă primire Primul oraş pz caro l-am vizitat aici La despărţite, preşedinta colhozului deschis de eurind în întreaga ţară, re­ boratoare pe specialităţi, de ce nu ie a- sesti ato cu- un bcgal inventar, acest lucru
In cursul zilei. Nicolai Kuprianovici Şer- a fost Voroncj. „Progres” mj-a dat o cărticică în cire flectă preţuirea pe care poporul nostru o cordâ mai multă preocupare pentru acea­ se dztoreşte in primul rtnd hărniciei pro­
binovxcl. a vjmtal eîteva abataje Irontale Lncuiitoriî acestui oraş, ne-au înllmpl- scria pe larg despre metodele agrotehnice acordă literaturii sovietice, modelui stră­ stă problemă? Întrebarea nu a stat pe fesorilor de Rpccialitate amintiţi, care nu
din sectorul III al minei Lupeni şi insta­ nat cu multă căldură Am rămas adine ■ O păstrez si acum şi mi-amlntese cu dra­ lucit a literaturii celei mai înaintate Inc a început a călători de la om la om Şi-au precupeţit timpul pentru continuo
laţiile de transport şi prelucrarea cărbu­ impresionată după ce am asculta*, poves­ goste de preşedinta colhozului „Progres”, ln raionul Haţeg, prin străduinţa lucră­ şi s a oprit apoi tocmai La tovarăşul lor îmbogăţire.
nelui de ia suprafaţă. In timpul vizitei tea acestui anaş, care in timpul Marelui care mi-a vorbit cu căldură despre mun­ torilor de la „Librăna Noastră”, s-a orga­ Prică. directorul şcolii şl la tovarăşul Bucurîndu se de asemenea condiţii jl
făoute 5t> abataje, minerul sovietic o dat Răiboi Pentru Apărarea Patriei a fost ca sa nizat un bazar al cărţii sovietice, cuprm- Cizmaşu. adjunctul acestuia posibilităţi de însuşire, elevii şcolii me­
sfaturi preţioase în ceea ce priveşte exe­ aproape complect distrus de fasciştii a Acasă mă aştepta satul întreg Oame­ Gonvinţi pe deplin despre neceşilatea dii de horticultura progresează la tnvâţă-
cutarea lucrărilor de armare a lecurilor gresoci Mai rămăseseră doar 16 case în­ nii orau dornici si afle adevărul despre zind un bogat sortiment de cărţi literare, unor asemenea lucruri, aceştia au litcegut ţâtură văzind cu ochii Sub Îndrumarea
ideologice, tehnice şi ştiinţifice.
de muncă tregi Dar rănile războiului ou fost vinde­ Uniunea Sovietică Le-am povestit şi oa­ Cu prilejul deschiderii bazarului, s-a a răscoli încăperile şcolii, au căutat ca­ continuă a pmlesorilor. ei îşi însuşesc cu
Dmpă amiază In prezenţa tov Cristep cate. Eroicul popor sovietic a reconstruit menii ascultau cu plăcere N-a trecut ţinut in faţa unul frumos număr de ce­ meră de cameră pentru a găsi spaţiul ne­ si/guinţâ materialul predat pregătindu-
Aron, directorul minei Lupeni $1 a repre­ din temelii Voronejul. mult timp şi 18 familii de ţărani munci­ tăţeni ai oraşului — iubitori ai cărţii so­ cesar. După căutări amănunţite, după sz tememic pentru a deveni cadre do
zentări 1'Aor comitetului de partid al mi­ După vizitarea oraşului, am plecat să tori din satul nostru au pornit pe drumul vietice — conferinţa „Cartea sovietică In chibzuieU şi diferite combinări s-a nădejde în locul de muncă unde vor fi
nei. tovarăşul Serbinovici a vorbit citorva vedem mai multe colhozuri din regiune unei vieţi noi, formînd o întovărăşire a- lupta pentru pacea lumii". In primele ore reuşit a se elibera 4 camere, in ele au trimişi după terminarea şcolii Frumoase
mineri fruntaşi despre metodele avansate Am fost in colhozul „Vladimir Hici Le- griccla Le-ani vorbjt şi oamenilor din fost instalate noile laboratoare pilde tn aceasta privinţă dau elevii Pă­
după deschiderea bazarului, au fost vîo-
ce se apJIc-j in exploatările miniere din nin” unde de asemeni om fost întîmpi- alto sato despre viaţa îmbelşugată e col­ dute peste 43 volume In oricare din acestea ai intra acum, curar u Petru. Cirlogee Constantin, Co­
Donbas rioţi cu bucurie de colhoznicii sovietici. Ei hoznicilor sovietici. Aşa s-au'format în­ La secţiile librăriilor dc la cooperati­ rîmu deosebit de impresionat- lată de cioaba Gheorghe şi alţii Mal sint Insă
Mineri) Galovsdhl Ion. Preduţ NicoTae ne-au împărtăşit cu plăcere metodele lor tovărăşiri şi gospodării colective in co­ vele din Pui şi Baru Mare dtn acest ra­ puldi laboratorul de protecţie, a plantelor, totuşi unii din acela aere încă n-ou în­
Hompll Ştefan. Ferencz; Balasz şi ingi­ de muncă, arătindu-ne practic cum sînt munele: Rîul Alb, Sălaşul de Sus. Ostov. ion au fost deschise expoziţii de cărţi so­ condus de tovarăşul profesor r^efter ţeles să des pe câmpul învăţăturii roa­
nerul Moghioroşi Emeric, eu puc între­ îngrijite vitele Fiecare vacă din 2c*>t Feşîeana şi altele vietice In cadrul „Sâptâmimj Cărţii So­ Gheorghe dele pe care pot si le dea şi pe care sint
bări minerului sovietic in legătură cu exe­ colhoz dădea 35-40 litri de lapte zilnic Infovărăfiţn şi colectiviştii au aplicat vietice" la unităţile socialiste agricole din înzestrat cu un bogat materia) didactic, datori să le dea. Printre aceştia se află
cutarea luor3ri)or. da havane precum şi De acolo am plecat la colhozul „Cos- unele din metodele agrotehnice despre raion, se vor organiza conferinţe cu tema: acesta străluceşte de curăţenie îngrijite ji Ptncâ Ioan. Cearubitru Elena, Daneiu
întrebări privind munca cu combina in paev“. Aici am ajuns tocmai in timpul care le-am vorbit reuşind sti obţină re- „Contribuţia cărţii icvletice în ndicorea şt etichetate frumos, pe rafturi se înşiră lleona şî încă vre-o clţlva ca ej
straturile slerde. secerişului Lanurile cu spice grele d® zutate bune ln anul trecut de pildă, am producţiei agricole ta hectar”, etc insectare diferite, conţinind principalii Organizaţia de bază UT M. din scoală
După ce oaspetele a răspiuns întrebări­ rod se întindeau Ln stepă Cit vedeai cu obţinut 2300 kg. griu la ha. in urma apli­ De asemeni, pină In prezent, s-e orga­ dăunători din culturile agricole. Aici ele ;ire datoria de a so ocupa îndeaproape de
lor, a urmat o masă tovărăşească, ce s-a ochii Secerişul Ee făcea cu combinele cării metodelor învăţate de la colhoznicii nizat in raionul Haţeg 11 ştanduri de vii. pot cunoaşte îndeaproape „fluturele acei elevi care nu depun silinţa cuvenită
desfăşurat înhr-o atmosferă de caldă prie­ Am stat in acest colhoz 4 zile şi r.e-em sovietici. cărţi şi trei echipe de diluzori voluntari, stejarului” atit in stare de omidă dt şi Ea trebuie să-i tragă la răspundere oe
tenie despărţit cu greu de colhoznici De ospi- Acum in preajma mani sărbători a formate dm pionieri Şi şcolari. in stare do adult, pot cunoaşte „viermele uiemiştn rimaşi in urmă $i Să facă lin
talitalea cu cara am fost primiţi ar fi poporului sovietic, gîndul meu se Îndreaptă mărului”, surprins Inlv-o naturală fază f.ecare un model de munefl şl disciplină
*
rmflte de spus Oamenii sovietici s-au pur­ plin de recunoştinţă către prietena noas­ D E V A dc distrugere şi mulţi alţi duşmani ai şcolara Frumoasele laboratoare le stau
Uo ansamblu de cîniece şi dansuri din tat atit do atenţi cu noi, in cît nici nu tră din Răsărit — Uniunea Sovietică plantelor, cu oare ei in munca pentru îndemlnă trebuiesc cu sirEuinţâ frec­
Uniunea Sovlertică cane ne vizitează (ara cu simţeam că sînt departe de casă Ei ne-au UDREA MARIA Zilele acestea. în sala „Librăriei Noas­ care se pregătesc, vor avea de luptat. Ce ventate. nepreoupet't folosite Numai ln a-
prUejul Lunii Prieteniei Romi no-Sovietice explicert cum muncesc pămînlul după me­ membră a întovărăşirii agricole tre “ din oraşul Deva. ca în multe alte lo­ asemenea pot fi văzute cum se manifestă cest fel va putea exista mulţamlrex că
a sosit joi in Valea Jiului. todele agrotehnice. ISmurindu-ne cum au dm comuna Băeşti raionul Haţeg calităţi din regiune, in cadrul manifestă­ diferitele boli din legumiculturâ viticul­ rolul acestora e pe deplin valoros că cre­
rilor Lunii Prieteniei Romino-Sovietice, a tură, pomicultură, etc Există apoi her- area lor a adus într-adevăr o mare con­
Pe peronul gini din Petroşani, oaspe­
avut loc festivitatea deschiderii . Săptft- hare fltopatologice ce înfăţişează diferi tribuţie In ajutorarea muncii elevilor har­
ţii au fost SnUmpdnaţi de numeroşi mi-
minii Cărţii Sovietice", La deschidere. »-a tete boli la plantele corcallere Nu lipsesc nici
nert. muncitori şi funcţionari, actori al vorbit despre literatura sovietică, despre
Teatrului de stat „Valea Jiului", studenţi măiestria scriitorilor sovietici care şi-au
şi aJUi. închinat vlaţia peniiru creşterea şi educa­
rea omuliu nou. care aă construiască so­ A r a s a r 1 t g r i u
La sosire, soli) artei sovietice, au fost
cietatea comunistă
salutaţi de tovarăşul Altman Gavrilă pre­ Cu mare dragoste priveac colectiviştii mos se datoreşte şl tractoriştilor care iu
După cuvîntul de deschidere, mulţi din­
şedintele comitetului raional A R L.U.S., tre cei care au participat la festivitate, dm comuna Vinerea raionul Orăştie. griul efectuat arăturile şî însâminţănlp a
răsărit şi des ca perie. timp şi dc bună calitate in această mun­
cerc. în numele oamenilor muncii din Va­ au cumpărat cărţi cu o reducere de 10%, că i-a evidenţiat tractoristul Socaci Cornel,
lea Jiului a urat bun sosit oaspeţilor din frumosul bazar al cărţii sovietice, or­ A răsărit pe o suprafaţă Întinsă de 36 care a efectuat cel mai bine însâmînţă­
ganizat cu acest prilej de către colectivul ha. şl a crescut pină la 3 cm Preşedintele
dragi Din partea ansomblului soviebc,a rile in rinduri dese
„Librăriei Noastre” Deva Această redu­ gospodăriei colective Hondota Petru si co­
răopuns tovarăşul Kurgovici, care e urat lectiviştii Barbu Octavion, Kondola losn Toţi ţăranii muncitori din comune vi­
cere de preţuri va dura pină în ziua de
oamenilor muncii din Valea Jiului, noi 21 octombrie a c Lazar Filimon şi alţii, cind vin de la nerea. cind privesc griul colectiviştilor se
succese In lupta pentru construirea so­ munca cîmpului vorbesc cu mare drag minunează Urmîndu-le exemplul. Stanca
de griul răsânt
cialismului şi apărarea păcii. Lucrări traduse din limba rusă Gheorghe, Dancm Cornel Sîmedru Oe-
11 Vezi ce înseamnă iă execuţi o lucrare
Seara, în sala Teatrului de stat ,.Valea Apărute în Editura Tehnică agricolă la timp. spunea colectivistul Kon­ mlan şi alţi ţărani muncitori cu gospo­
Jiului : '_ din Petroşani, ansamblul sovietic A V KARIAGH1N—G M SOLO VIE V : dola Ion celorlalţi colectivişti dării individuale au terminat şi ei îqsA-
a prezentat un minunat program de cîn- Manualul conducătorului auto, 140 pag. Faptul câ griul a răsărit şi este fru- minţănlc şi recoltările de toamnă
teee şi dansuri Cei peste 600 de spectatori, 14,70 leu.
I. F FEDULOV—V A. KJREEV : Manua­
au aplaudat cu multă însufleţire eînte- €hHh6Hbeih lul de chimie fizică, 454 pag — 19,90
celc : „Partidul, clrmuitoru] nostru" de Să mobilizăm toate forfete
)n jiecore an, delegaţii de ţărani muncitori dm ţara noailră vizitează Uniunea lei.
Muradali, „Marşul tineretului sovietic”, .Sovietică, M A GHERASIMOV : Tehnologia omului pentru terminarea însămînţărilor Ia timp
„Pentru Dunărea albastră' 1 , „Poemul Acolo, ei învaţă din bogata experienţă n colhoznicilor sovietici, şi se conving 810 pag — 39,23 lei
Ucrainei”, „Frumoase sint ogoarele col­ de superioritatea uriaşă a agriculturii in comun faţă de cea individuală A M NLKQLAEV—A S KARA-OGLE
fn clişeu : Delegaţia, romind este îniîmpinato in gara oraşului Micturin de oa­ NOV : Tehnologia brfnzefurilor moi, 120
hoznice”, „Malurile Amurului", „Cinteeul
menii sovietici. pag. — 6,25 lei.
Variagului' 1 , precum şi dansurile „Giscă-
Directorul institutului „Miciurin" înmînează un buchet de flori şi strînge cu V. N. VOINIKANIS-MIRSKI : Tehnica
naştiT, dansul sportivilor şi dans ostă­ căldură mina ţărancei muncitoare Undrea Mar ia din comuna Săeşti, raionul Haţeg, pescuitului industrial vot I, 220 pag
şesc care face parte din delegaţie. - 11,20 lei
In trecut munca in PenLru păstrarea
construcţii s? des­ autocamioanelor io
făşura Ln condiţii de­ Să folosim cu pricepere utilajele buna stare, conduce­
osebit de srele. Me­ rea întreprindem tre­
canizarea lucrărilor buie să «e preocupe
lipsea cu desăvîrşire ” mai Intens de acce­
Pină şi cea mai frecventă operaţie, cum raţională a utilajelor, un preţios sprijin s-a lăcut cît mai aproape de construcţie, lerarea lucrărilor de construire a garaju­
ar fl preparatul betonului, se făcea de s-a primit din partea organizaţiei de par­ îulăt.urîndu-se astfel mişcările inutile. lui. căci gararea maşinilor sub cerul liber
cele mai multe ori. manual tid şi a cabinetului tehnic, care au in La aceste rezultate frumoase a contri­ poate aduce degradări serioase parcului de
Astăzi, munca pe şantierele de cons­ drumat şi organizat „sâptârnjna Inovato­ buit într-o largă măsură şi schimburile maşini Ol întreprinderii Pe de altă parte
trucţii a căpătat un nou ritm şî o nouă rului” şi cu care ocazie s-au dezbătui- de experienţă organizate de A S l T. între pentru ca durata de exploatare a autoca
desfăşurare datorită utilajului şi a apli­ multe din problemele ridicate, privind diversele şantiere ale întreprinderii, unde mioanelor Să fie cît mai mare, se impune
cării tehnicii înaintate şi în primul rind productivitatea utilajelor Astfel, s-a hotă s-au analizat practic aceşti faeton care ri­ o întreţinere mai atentă $i ma) eficace a
a tchmcii sovietice, cu care se execută rit să se treacă de Îndată la mon’area une; dica în med hotărîtnr indicii de folosire drumurilor din afara si din interiorul
mecanizat săpături mari de pămînt, con­ maşini pentru îndoit ţevi la rece. maşini a utilajolor şontierelcr»
fecţionări şi turnări de betoane, montări care pină atunci nu se folosise, iar pen­ In întreprinderea noastră mal există O atenţie serioasă trebuie d3ta revizu­
dc piese grale la mari înălţimi şj alte tru ca aă se uşureze radical manca dc insă unele lipsuri în ceea ce priveşte irii periodice a utilajelor Aceasta va tre­
operaţii $• in întreprinderea noastră, descărcare a cimentului din vagoane, s-a justa folosire şi Întreţinere a utilajelor bui să se f-jcă CU multă grijă şi la timp,
munca a devenit mai uşoară şi mai rod­ dat ca temă inovatorilor întocmirea unui La evcflvările de pămint de pildă, s-a căci altfel, utilajul se uzează ds timpuriu
nică. datorită mecanizării muncii, care a proiect de pompă, cu care să se poată e- constatat că productivitatea excavatoare­ şi Intră in reparaţie capitală Reparaţiile
crescut considerabil, prin folosirea a o se­ feetua acest proces in mod mecanizat. lor este slrîns legală de mijloacele de capitale pol fi preîntimpinale, numai prin
rie de diverse utilaje sosite din Uniunea 7n cadrul conducerii întreprindem o transport, 1 nr indicii de utilizare ai exca­ efectuarea reviziilor periodice şi de bună
Sovi&tiei şi care aduc o contribuţie ho- existat şi există preocupare în privinţa vatoarelor sînt reduşi tocmai din cauza calitate Macaraua turn „O 4" oferă cel
târltoare în realizarea marilor sarcini de bunei folosiri a utilajelor primite şl s-a că nu s-au putu*, nici pină în prezent a- mai bun exemplu Fiind revizuită perio­
producte ale întreprinderii ln ultimii am cultivat în maro măsură în rîndnl mun- sigura la fiecare excavator o deservire cu dic. S a putut. folosi în permanenţa căci
şi tinăra noastră industrie constructoare cilorilor si tehnicienilor, dragostea de n an număr mmim de 3 autobasculante ln durata reviziilor periodice n-a atins de-
de maşini şi ajutată de Uniunea Sovie le da o larsă întrebuinţare ln procesul aceasta privinţă situaţia actuală s-ar im- cit maximum cîte o zi la fiecare trei luni Campania tnsfimînţănlor de toamnă tn tnaâmînţAii se desfăşoară La voia întîm-
l.ică. Şi-a adus contribuţia ei prin o serie de pmducţie Ca urmare a acestui fapt bunătăli mult dacă ar exista din partea In felul acesta, s-a înlăturat scoaterea ei regiunea noastră a început mai bine de plăni In aceste raioane, din lipsă de or­
de utilaje fabricate, cum ar fi de pildă precum şi a însuşirii tehnicii sovietice. serviciului transporturi-auto din între­ dm producţie pentru perioade mult mul două sâptămînl. Viteza zilnică cu care ganizare nu se folosesc.aici 25% dio nu­
mărul atelajelor la lnsăminţări. Oe ase­
macaralele tum. tip .23 August”, maca­ s-au putut rezolvo probleme deosebit de prindere. o preocupare mai serioasă in ce mari se desfăşoară muncile agricole este încă menea, nu este organizată întrecerea pa­
ralele pionier, benzile transbordoare, be­ grele, printre care şl baterea piloţilor de priveşte intreţinore» maşinilor precum şi Dar se pot c.ta cazuri cind au fost adu­ nesatisfficătoare Aceasta denotă că nu
toniere de mare capacitate, trolii şi al­ hetnn urmat necesari executării unor fun­ în dezvoltarea La fiecare muncitor din a- se pe şantiere utilaje, care cu ocazta pu­ acordai atenţia cuvenită pregătirii din triotică în rindul ţăranilor muncitori tn
tele, care s-au comportat cu totul sa*îs daţii grele. In acest, scop, s-a transformat cest sector a simţului de răspundere faţa nerii lor în lucru s-a constatai cfi sint timp a tractoarelor, plugurilor semănă­ raionul Itia s-a Insiminţat abia 20,93%,
făcător în decursul exploatării lor n maciira pe şenile tip „fCirov", in sonetâ de bunurile poporului defecte, cum s-a intimplat La şantierul torilor şi selecţionării seminţalor. De 3 Ier in raionul Sebeş 17.46% dio suprafaţa
Dacă pînă nu de mult timp. macaralele S-a remarcat foptul că atunci cind se xemenea nu s a luat toate misurUa pen planificată
Pentru rr.inuinea utilajelor primite de fumate vechi cu un excavator Aceasta a
:c foloseau in întreprinderea noasişă nu­ imprimă această educaţie rezultatele îşi tru folosirea tuturor mijloacelor de lu Codaşe pe regiune sint raioanele : Brad
către l.C.S Hunedoara, în şcolile de ca­ scos la iveală de altfel, cum înţeleg unii
mai 1» montAn de piese metalice grele, dau roadele aşteptate. Astfel, tovarăşul cru. Din aee«»t5 cau2ă. pe regiune rw ju 1.34 la sută insâminţat. Haţeg cu 7.5t
lificare organizate pe specialităţi Şl-au ri­ tovarăşi din sectorul de exploatare a uti­
astă2i, pe toate şantierele întreprindem Cîrlogea Gheorghe ce conduce autobascu­ fost folosit! pină în prezent nici 2fl% dir ia suta, Alba cu 9,28 la sută şi Hune­
dicat calificarea cadrele existente şi s-au lajelor, să-şi facă datoria.
macaralele se folosesc şi pentru lucrări lanta nr 23 710 îşi îngrijeşte maşina in capacitatea zilnică a mijloacelor de lucru doara cu 14.2« la sută. Pe hartă -icesta
format cadre noi. Printre noile cadre for­
temple** cum ar fi : montări de grinzi fiecare zi şi a reuşit ca să lucreze luni Faţă de aceste lipsuri constatate, con­ In unele raîoaDe ea. Brad. Haţeg. Alba raioane sin* însemnate cu oegru
mate se numără Şi tineri exrfcavatorişti ca
complect cofrale şi armate iar prin con­ întregi la transportul betonului, fără nici ducerii întreprinderii noastre i ie care să
utemişlii Vasvle Inan şi Binder Matei, are «i Hunedoara nu s-au folosit In medie In raioaoele codase unde însâminţările
struirea unor buncire se poate ridica be­ o reparaţie Astfel el a ajuns ca in cursul efectueze un control riguros şl mal amă­ se desfăşoară încet, comitetele executive
lucrează pe excavatorul sovietic „O | 7 ” zilnic nici 10% din atelajele existente
ton sau mortar la Înălţimea necesară lunii septembrie să transporte zilnic peste nunţit asupra maiştrilor cane sint Însărci­ ale sfaturilor populare, tehnicienii şi in­
si care au excavat pină in prezent peste In fruntea muncilor la ţnaâmînţâriJe de
unde descărcarea se face autnmal la lo­ 32 mc. de beton de Io centrul de beto­ naţi ou conducerea şi îndrumarea echipe­
«0 000 m c de pâmint. Excavatorul pe ea- ginerii agronomi, vor trebui să ia de ur­
cul dorit de constructori nate l«i silozurile de cărbune lor de depanare. at!t cei de pe şantiere, toamnă pe regiune, se situează raionul
r°-l deservesc el. are cel moi înalt indice genţă toate mSaurde tn legătură cu lusta
Lo lucrările de zidărie, productivitatea Din păcate însă. această muncă cu oa­ cît şi cei de la atelierele de reparaţii, Orăştie ce este însemnat pe hartă eu alb repartizară şl folosire a atelajelor, tn aţa
de utallza*e dintre toate excavatoarele îo
muncii s-a mâ.-it cu peste 43%. obţinîn- menii se face ncsatisfăcător Ce ar fi de unde trebuie noaparat să se dea o aten­ In acest raion organale de partid Şi de
Ireprinderii. De asemeni, trebuie evideo fel, oa îr.săminţărUe sâ fie tenmoate 1n
iln-sc rezultate deosebit de importante pildă, dacă comitetul de întreprindere, sub ţie mai mare calităţii reparaţiilor
ţiat şi macaragiul Florea Ghcorghe de pt stat, au ştiut să mobilizeze ţărănimea cel mult 23 zile de la data încăperii lor.
prin folosirea conteincnzării cărămizilor. îndrumarea şi cu sprijinul concret al or­ Elimînînd Lipsurile existente, folosind
şantierul complexului nr 2 de consirvic muncitoare pentru a se pregăti din timp termen prevăzut de proiectul Directivelor
(ii. care. lucrind pe macaraua turn „O <r . a.lungîndu-se si re ridice cu macaraua ganizaţiei do partid, ar îmbrăţişa acea mi­ cu pricepere utilajele si tuptînd pentru de însâmfnţari Pină la data de 14 octom
a ridicat pină în prezent peste 2 200 mc tum „O 4”. la Incul de zidit, n singura nunata iniţiativă care a pornit sub lo­ întrebuinţarea- maximă a capacităţii lor Congrasutul al IJ-lea al par-lidulul.
dntă 16 contcinere. adică eca 1 000 bucăţi zinca : ..Cu maşinile noastre putem pro­ de lucru, precum şi pentru perfecţionarea brie. s-a tnsăminţat 46,63% dm supra Oameni al muncii de pe ogoare I Gră­
beton, flOOCOO eărâmir! Şi peste 530 tone
fler rotund pentru lucrările de beton r.r- eîirâmizi cu care se poate zidi 2 mc de duce mm mult” 7 Ar li fără îndoială în şi extinderea mecanizării asupra altor faţa totală planificată pe raion. biţi muncile agricole de toamnă ! Lucra-
mat zidărie folosul economie: roaslre naţionale ţl al procese de producţie, vom contribui Şi mai Raioanele ILla şl Sebeş (haşurate pt ti-vă bine pâmintul şi terminaţi In (impui
Tn modul acesta s-a ajuns la fnlnsirc.i creşterii nivelului dc Lra> al poporului mult la dobindirea de noi succese in lupta
fn lupta plină de avînt pe care munci­ hartă), pină la acelaşi dată nu âu reuşit cel mai scurt semănatul griului, secarei
c-p>CităUi maxime de r.rîiearc a macara­ muncitor. De acria, este ibsolut necesar pentru ridicarea de noi şi măreţe cons­
torii si tehnicienii din întreprinderea nox- lei. tor pantru ea randamentul ei să fie csi eoess'-i iniţiativă fă fie extinsă s» la trucţii să însămânţeze Cu griu declt o suprafaţă orzului da toamna pentru a obţtna o re­
sLră o desfăşoară pemtru folosirea cît mai cpUm. depozitarea materialelor de ridicat ICS Hunedoara ins M MARINESCU foarlo mică Aceasta denotă câ munca de coltă bogată In anul viitor I