Page 19 - 1954-10

Nr 83 DRUMUL SOCIALISMULUI

Să îmbunătăţim activitatea cercurilor R e z u l t a t e f r u m o a s e F O I L E T O N
şi cursurilor de partid Plini de Încredere au pornit mlneru minereu peste plan, iar brigada lovarâ-
din Ghelar la întrecere socialistă In cin­ şvlul CXrSgan Iovlţâ a dat tn acelaşi timp *= Marin „mînă-lungă“ —®
De curtnd, a avut loc' in raionul Sebeş partid, au neglijat şl In acest an sarcina stea Congresului partidului şl a zilei de 43 tone minereu peste plan Cea mal fru­
deschiderea tnviţâmîntului de p^artld la organizări» cercurilor şl cursurilor. 7 Noiembrie. Convingerea că numai o moasă realizare obţinută la orizontul I
oraş De plld3. la flabnoa „Toba”. ÎSivâţÂmîn- muncă unită, perseverentă şl susţinută in perioada 1-13 ootombrie, a Inregistra- De unde şi cum a uenlf, nu prea ştiu nici o misură. e altă poceşte Dar că mulţi
Organizaţiile de bezfi P M.R. de la Uniu­ tul de partid se desfăşoară foarte Slab. poate face ca reaultatefle întrecerii să tie l-o brigada tovarăşului Duna Nicolae oara mulţi. Puţini tşi amintesc ca a /oii mmu din cel care au îndrăznit să „ştirbească
nea cooperativelor de desfacere şl consum Biroul organizaţiei de bază In frunte cu din oe In ce mal bune. l-a făcut pe har­ a dat cu 124 tone mai mult minereu peste disciplinar din altă parte Şl numit direc­ autoritatea” tui Marin lordănescu au fă­
şi cooperativa „Sebeşana” au organizat secretara tovarăşa Jiteanu Angeia n-a în­ nicii mineri de aici să muncească cu a plan tor lehnte al tntrepnnderli cut cunoştinţă cu pumnii tui ciotcnoşi,
Poate chiar din ziua aceia, soarta aces­
Împreună un cerc de studiu al letonei văţat nimic dm lipsurile avute anul tre­ vint spont pentru dobândirea de rezultate In vedaraa uyurinl muncii de Încăr­ tuia s-a zdruncinat din temelii. Şi bine esta-t fapt împlinit
Da ta întâmplarea cu oile şi de la cete
P C U S anul II, cerc care şi-e început ac­ cut şl n-a organizat rud In acest an mai frumoase Realizările mi au Intimei sS care a minereului tn vag anele, s-a Intro­ a făcut Aşa-i şl plăcea directorului Iar- cu bătăile, lordănescu a fost poreclit.
se arate.
tivitatea bine. De la prima lecţie, cursan­ bine studiul membrilor de partid. La des­ dus o maşină de Încărcat la locul de mun­ dăneseu Marin, să zdruncine lucrurile, să „Marin — mînăriungă" Informat de noul
Numai tu primele 13 ale ale lunii oc­
ţii au marofestait Întărea deosebit pentru chiderea festivă a o ursului seral, frecvenţa că ai brigăzii tovarăşului Duna Nicolae le transforme. Nu mai departe de cit acum nume, lordănescu s-a făcut stacojiu şi a
tombrie, brigada tovarăşului Bfidoi Petru
studiu, luoru ce se datoreşte faptuiul că a fost extrem d» redusă şl cel prezenţi de la orizontul I. a dat ou 3 tone mal mult care va fi experimentată In zilele acestea. vreo tună de zile a transformat 60 de ci decretai grav :
în... lipsă la apel.
birourile organizaţiilor de bază la recru­ n-au fost mobilizaţi de biroul organizaţiei — Să mi se pună bani de tren la dis­
Pe atunci, directorul administrativ era poziţie, că plec in control pe teren Sa-l
tarea lor eu ţinut cont de liberul conalm- de bază cj de propagandist plecat (n concediu, iar lordănescu U ţi­ vadă acum „ţăranii”, etne-i directorul lor-
ţimint el fiecăruia, Iar pe de alta parte Acotaşl situaţie este şl la fabrica „Simian Tone de cărbune peste normă nea locul dânescu.
propagandista Pred-a Constanţa a studiat Bămuţiu” din Sebeş, unde la lecţia I-a — jVu vă supăraţi, ne-au venit 1000 de Şl a plecat. Ce s-a fntîmplat plnâ la
După ce s-a consultat temeinic împre­ brigada minerului NiouLa Logbln, a pla­ oi, ce facem cu ele ? Lupeni. ştie perfect Dar cum a ajune
temeinic materialul pentru cuvântul In­ a cursului seral anul II s-au prezentat
ună cu brigada Ba, minorul fruntaş ai În­ nificat ca pe luna ootombrie, In cinstea Le duceţi la Roşia, ce dracu 1 , nici attta scara la Petroşani şi cine l-a adus, asta
troductiv, stârnind de la Început Interesul numai 8 cursanţi din 18 Intre cel prezenţi
trecerii socialiste Poporecni Alexandru, de Congresului partidului, să obţină paste nu ştiţi ? nu-şt mat aminteşte
cursanţilor pentru studiu era şi tovarăşul Fârcaşu care n-a ştiut de la seniorul II al mine» Lupenl, a ini ani sarcinile normei, 25 taie de cărbune Da­ — $llm noi atile lucru, dar mai ştim ll informăm pe directorul lordănescu,
Şi la fiabrica „1 Mai" Pebreştl membrii ce a fost chemat, iar la curs 9 fost Înca­ tu contractul de întrecere socialistă al torită elanului cu care membrii brigAtil că la Roşia nu-i loc decle pentru jumă­ că tn loc si facă control la Lupenl, s-a
de .partid s^au pregătit temeinic pentru În­ drat fără să fie întrebat măcar brigăzii pe care o conduce să dea peste au muncit ti de zi, in prima sâptămlni tate din oile aduse îmbătot — ca de obicei — şl-a fost a-
ceperea sbudaului Faţă de această situaţie. Comitetul rau> plan tn cinstea Congresului partidului şi a acestei luni au depăşit angajamentul, — Cită vreme-: director, eu comand, dus cu o căruţă până ta Vulcan, iar de
Sint Insă in raion un numâT destul de nai de partid Sebeş trebuie să ia grabnice a zilei de 7 Noiembrie cu SCO tone mai realitind peste normă 59 tone de cirbuae far cînd ţara va z«ce că măcelarii se a- acolo — prin tranzbordare — (halal de
vanseară in posturi de directori şl noi di­
Însemnat de organizaţii de bază care ne- măsuri de lichidarea lipsurilor manifes­ mult cărbune pe luna octombrie Realizări Însemnate în cinstea Congre­ rectorii în cele de măcelari, comandaii voi oşa director), cu un alt mijloc de loco­
moţie asemănător, a fast trimis acasă.
fUnd controlate de cormitetuJ raionil de tate Lucrlnd după metoda graficului ciclic sului şi a 2ilei de 7 Noiembrie, au mai Aţi aurit mă ? Executarea ! Chiar a doue zi, după ce făcuse „inspec­
şl elimialnd din muncă timpii morţi, nu­ înregistrat şl brigăzile conduse de mine­ Au fost duse la Roşia, cete peste lOflO ţia” la Lupeni. Mann — mină-lungă, şi-a
Preg&llrea propagandiştilor de fa sate de oi şi Închise în saivanul unde aveau adus aminte de o „chestie importantă”: (t
mai in primele 7 zile dm luna aceasta, rii Devian Mlh&j, Demetercâ Gheorghe,
La cabinetul de partid din Sebeş pre­ de la Planul de Sus, HedelLa loan din gos­ brigada minerului Poporeni a realizat Adamoş Martin şl alţii de Io sectorul II. lac tn mod normal numai jumătate din promisese Silviei $tefăntu, că-t va face
gătirea propagandiştilor este una din prin­ podăria agricolă colectivă Doblrca, Maz- mal bine de Jumătate din angajamentul care şi-au Întrecut normele dînd cu 6-38 ele — Nu ţrea au loc de odihnă oile, tova­ rost de o cameră De aceia lordănescu a
plecat val vîştej la abatorul din Petro­
cipalele preocupări. In cadrul seminaril- ou Maria din gospodăria agricolă colectivă luat, exflrăgind peste prevederile planului tone mai mult cărbune peste normă răşe director, şani şt a dat „dispoziţii” ca magazia cu
lor bilunare, e-au discutat plnâ a- din salul Gusu comuna Luduş şl alţii. cu 268 la sută mai mult cărbune. CH1SU EL1SEU — Să doarmă suprapuse, şefule. jV-al echipamentul de protecţia muncit, să Re
cum un număr de 9 leoţU editate In for­ Sint Insă propagandişti ca Munteanu Ţinind cont do greutăţile în muncă, corespondent voluntar văzut că acum toţi „nespălaţii" stau in imediat t-Vscongestionaiă
mat de broşură de către C C al P .M R. Viorel.dLn.Dnaşov, Comşa 2Hde din gospo­ blocuri cu etaje ?! Hainele de protecţie au fost depozitata
In faţa propagandiştilor, s-au ţinut refe­ dăria de stat Apoldul de Sus, Budrali Se vede insd treaba că oile nu prea cu­ intr-o magazie de cereale (şi bine înţe­
les cu şoareci), Iar Silvia Ştefiniu a-a mm
rate despre situaţia Internaţională şl o Dumitru de La gospodăria eoleellvă din Ştiri sportive noşteau sistemul suprapunerii, fiindcă tot In uaua-î încăpere
după trei zile. timp tn care au stat nehră-
conferinţă Intitulată „Să Întărim demo­ ApoQdid de Sus, care au lipsit de mai
nlte, SO dintre ele îşi dăduseră obştescul Şi acum, după ce a pus „ordine" în în­
craţia internă de partid. multe ori de la pregătirL Organizaţiile de FOTBAL BOX sfirfit. Nu le-a pllns nimeni. $i nu s-a treprindere, Mann — mtnă-tunga se sim­
ZUele trecute a avut loc 1n sala Ate­
Printre propagandiştii oare au frecven­ bază din aceste comune şi sate. trebuie Duminică 10 octombrie s-a desfăşurat organizat nici un pelerinaj ta catafalcul te iar stăpân pe situaţie Oricum, directo­
tat regulat «emin ariile. se numără şi Toan- să analizeze de urgenţă de ce aoeştl tova­ cea de a XXV-a etapă a campionatului neului popular din Orăştie o întâlnire de tor. Doar tn a patra zi, un ,,cortegiu" s-o rul administraţiei — Roman Adem — le
regional de foubal Cu prilejul acestor selecţionare a boxerilor din colectivele îndreptat spre Roşia: lordănescu Marin cam trece cu vederea, 1 ar de ceilalţi nu-1
efiu loen din comuna PefreşU, Ureche Giga răşi nu fac faţă îndatoririlor ee le eu. sportive „Dinamo" şi „Flacăra" din loca­
manifestări sportive, s-au obţinut urmă­ şl „prietenii tndurera(i", duceau ta munts prea pasă.
litate Această IntîlnLre organizată de co­
toarele rezultate: prinos de jertfă, oilor moarte ! cltova bu­ Că mai sînt lipsim, or fi. Dar unde nu
lectivul sportiv „Dinamo" a oferit spec­
Metakil Ghelar—Dinamo Orăştle 3-0 (prin toiaşe de bere găseşti ? Speră de altfel că nu s-or mai
P r i m i i l a c o l e c t ă r i neprezentare). tatorilor un frumos şi atractiv spectacol Seara, pe jăratecul focurilor aprins:' găti „deştepţi” care sd-i reamintească de
Flacăra Orăştie—Metalul Ztauia 6-2 sportiv prin buna comportare a pugiliş- dm vreme, s-au Invlrtit jrigarete }i au cele clteuc vagoane de paie ce stau si a-
Zilele acestea, pe întreg cujmmvul ra- se desfăşoară şl la baza de colectare din tilor amatori strălucit la flăcări halbele Înspumate cumn împrăştiate, de proasta planificare
FI roşie Lupeiu—Mertalul Brad 0-3
lerAflui Haţeg a fost o deosebită anima­ Sarmisegetuza. Preşedintele sfaituflui întâlnirea a avut următorul program şi La puţin timp, direcţiunea întreprinderii a tăierii vitelor la abator, efc., etc., de
Constructorul Hunedoara—FI. roşie Al­
ţie. încă de-dimineaţă jartele raionului au popular Baci Ladîslau, unul dintre cel rezultate : abator Petroşani, a fost „anunţată”, e-au- S-or mai fl isprăvit dracului şi „indlscre-
ba 4-0
început Să prindă viaţă Corale greu în­ mat hamuti preşedinţi ai sfaturilor comu­ Categoria hârtie : distanţa 3 reprize a 2 „dispărut"... 60 de oi. lordănescu Marin (ti” ăştia.
Locomotiva Simena—Progresul Deva t-2
cărcate cu produse de toamnă, cartofi, nalei se îngrijeşte oa oamenii să nu piardă minute : Pojoni Grigore—Oanceu Hie (am­ a ridicat din umeri, candid si „nevino­ Dacă astfel nădăjduieşte Mor in lordo-
Minerul Lenea—Minerul Petrila 4-3
porumb şi alte culturi, rod bogat al muncii timpul, să aibă oLntare destule, să fie va­ bii de la Flacăra) ; învingător la puncte vat". „N-am văzut nu ştiu" v.escu actuolut director tehnic ol între­
Avîntui Sebeş—Metal!ul Cuglr 2-3
tiranilor, se îndreptau spre bazele de co­ goane şi oameni la încărcat şi descărcat Oancea Iile — Nu ştie directorul, dar ştim noi — prinderii abator din Petroşani, noi sperăm
lectare lată-l acum intr-un grup de ţărani frun­ Restante : Metalul Ghelar — Metalul Categoria cocoş : distanţa 3 reprize a 2 au spus atunci muncitorii, sâtui de fără­ că în curînd se va termina cu osemeneo
In glume şi rlsete. fiiecare aştepta să taşi la muncile de toamnă şi in predarea Zlalna 1-0 minute : Roşu Ioon—Tesnarlu Vasi-le (am­ delegile conducătorului tehme al între­ „creaţi* directoriale" şt cine ştie dacă
le vmâ rîndul la eîntarul mare de la cotelor, printre care şi Alexe Tenie, ini­ Flacăra Orăştie—Metalul Ghelar 3-0 (pnn bii de la FUacăra); învingător în repriza prinderii Şi mulţi s-au prezentat atunci „ţara” nu va hotărî ca locul lut Marin —
bara din Toteşll. Munca la început era ţiatorul întovărăşirii din satul Hobiţa, Cu­ neprezentare). 3-a prin KO tehnic Roşu loan Purice) la tov Roman, directorul administrativ al mină-lungă să fie ocupat atunci de un
greoaie, ae pierdea timp, cu cîntărituL Şl rai Ml hai din Sarmisegetuza, Vaslle Lucian In urma Jocurilor disputate ataşamentul Alexandru (Dinamo)—Boldea Constantin abatorului, povcsflndu-t cu amărăciune măcelar Dar ăsta cinstit.
de treaba asta s-a apucat bătrJnul Lucad din safud Hobiţa, Onica Batant deputat co­ s-a modllicat in felul următor (Flacăra) match nul cele infîznplate Că după asta nu s-a luat LIV1U 2ZICONI
Armie din satufl Onduc. munal, Albulescu Gheorghe, Merdalaţl Categoria pană; distanţa 3 repnze a 2
loan din satul Breazova. Pope seu Domno- Metalul CugLr 25 22 3 0 71:11 47 minuta: Baştuiea loan—Săbău Remus ;
— Mii ortaci, grăi el către ceilalţi. Doar
n-o să stăm olt îi ziua de mare ald, fără sie şi alţii. Vorbeau despre noua întovă­ Flacăra Orăştie 25 19 4 2 00:2542 învingător prin K O. în repriza tntiia Baş- Chiabur strecurat în funcţia de poştaş
25 10 5 2 80 1641
Ccrutruelorul Huned
treabă I-an să dăm o mină de ajutor, Ci răşire zootehnica, care a luat fiinţă în Avîntui Sebeş 25 14 6 5 59127 34 turea loan.
Categoria uşoară: distanţa 3 repnze a 3
MO)(1 dintre locuitorii satului Nâdâştia
doar n-o fi foc Şi bătrânul fu ascultat satul Hobiţa, despre realizările lor din Progresul Deva 25 12 4 9 47 3428 minute : Opnj Dumitru (Dinamo)—Ciundu- de Jos. raionul Hunedoara, dornici de a lui. chiaburul Sfaacâu loan — poştaşul
despre care vorbeam că rupe ţăranii mun­
Ca la comandfl, munca In ortăaie a înce­ eemună
— Da, spunea Alexe Teme, s-au făcut Metilul -Brad 25 10 S 10 4i:38 25 rescu Tonna (Flacăra); învingător la puncte cunoaşte evenimentele tntame şi exlame citori de cele mat importante evenimante
put să dea roade, iar carele descărcate îşf Minerul Lonea 25 6 9 10 30:41 2) Opriş Dumitru şi-au făcut obemameate La presa centrală — o-a putut să adoarmă vlg'Jenţa oame­
luau drumul către casă multe In comuna noastră Scoală, cămin,
s-a electrificat comuna Sarmisegetuza, iar Locomotive Simeria 24 7 6 u 23:4229 Categoria jeml-mljtocte: distanţa 3 re­ şi locală oare informează zilnic pe citi­ nilor cinsbţî din Nâdăştia de Jos. Ţăranii
Bătrânul L/ucaci. mau avea doar să-şi a- Metalul Ghelar 24 7 5 12 31:41 19 prize a 2 minute: Tiţu loan (Dinamo)— tori despre cele mal Importante fapte. Dat muncitori Titu Cnitldean, La2ăr Ciunda şi
ranjeze carul şi apoi să pornească călre acum ii vine rtndui şl satului nostru Ho­ Fl. roşie Luipeni 25 7 5 12 20 40 19 lonianu liie (Flacăra); învingător Tiţu I de acasle evenimente, abonaţii la ziare alţii, cărora acest chiabur n-a vrut să le
biţa. „Lampa lui IhcT va lumina şl în
rasă 9e dete in vorbă eu Puşcă Victor. satul nostru Fl roşie AJba 24 7 3 14 27:5217 Cafegoria mîjlorie : distanţa 2 reprize a cin Nâdăştia de Jos sint rupţi cu săptă- ânoiascâ abonamentele, au cerut să fia în­
— Frate Victore, sini mulţumit Am pre­
— Da. sub conducerea partidului sa Metalul 2Latna 25 5 5 15 20 67 15 2 minute : Sloioa lozn (Dinamo)—Pastrama rr,iniile Ziarele L ss aduc* odată la 10-î5 lăturat dsn funcţia de pojtaş Numai to­
dat zeum statului ultimele cote de cartofi schimbă Înfăţişarea satelor noastre, se Dinamo Orăştie 25 1 0 16 23 64 10 Constantin (Duvamo); învingător la puncta zile şi aituna neeompJecte De exemplu ţă­ varăşilor de la statul popular comunii,
m'-om plătit impozitul către stat pe tot
schimbă viaţa ţăranilor, a întărit ţăranul Minerul Petrila 24 2 4 17 16 71 a Pâstramă Constawtin. ranul muncitor Gheorghe Cîodrăş a pri­ încântaţi do amabilitatea chiaburului, le-a
anul
fruntaş Cumn Simlon Dintre boxerii ce s-au prezentat pe ring. mit zjarede de pe doui săptămâni odată amorţit vigdenţa.
— Şi eu stau bine. a răspuns Victor — Mai avem să ne reparăm drumurile, Astăzi se va desfăşura cea de a X X £ au pdScul mult. prin oalităţtie şi Jocul şi atunci cu lipsa a 7 numere De oje- E llmpui ca chiaburul Stanciu loan —
Acum descarc cartofii şi apoi mi duc s3 a spus preşedintele sfatului. Plnâ Ia Con­ etapă a campionatului regional de fotbal evoluat. Puricei Alexandru, Boldea Cons­ meru o parte dm locuitorii acestui sat strecurat In serviciul poştei prin lipsa de
m-apue de semănat Sămânţa am schim- gresul al II-lea al partidului, ne vcm re­ intre echipele- tantin. Stcira loan şl Păstram! Constan­ au fâout abonamente pe mai multe luni şl vigsleniţă a organelor P.TT R să fie înlătu­
Kat-o la bază. Asta zic şl eu sAmîrvţă Anul para şi drumul, cale de 2 km.. Metalul Brad—Dinamo Orăştie tin care au oferit publicului o mare sa­ u-au primit ziarele Factorul poştal caro a rat şl tras la răspundere pentru faptele
acesta seamăn In cruce, aşa cum am vă­ Aşa sa aiîrşesc zilele de muncă In multe Metalul Zlatna—FI. roşie Lupenl tisfacţie prin spectaculozitatea şi sportivi­ îrveasat barni de pe ecerie abonamente a lud duşmănoase. Sfatul popular al comu­
zut la colectiviştii din Ostrov. comune şt sate din raionul Haţeg Creşte FI roşie Alba—Metalul Ghelar tatea cu care s-au prezentat Publicul a căutat să arunce vina pe alte organe aşa nei Nâdăştia Superioară şi Oficiul P.TT.P.
A?a se despărţiră cei doi fruntaşi la dragostea oamenilor faţă de muncă şl faţă Constructorul Huned —Metalul Cuglr avut o bună comportare şi principialitate, cum de altfel a Ificut. spunând abonaţilor Hunedoara, trebuie z& găsească pentru a-
predarea cotelor cifre stat 51 alţii luarî de partidul nostru drag. care ne conduce Flacăra OrâşUe—Locomotiva Simerla nplaudind cu~ viu interes toate totllnlrilc că centrul de difuzare refuzi să trimită caastă funcţie un om cinstit, cere să asi­
rindul la cintar. spre lumină, cit mal multă lumină. Progresul Deva—Minerul Petrila ARV1NTE RADU z,arcx'c gure buna circulaţie a corespondenţei şl
Activitatea neobosită. p!mă de freamăt C RADU Minerul Lautea—Avîntui Sebeş corespondent voluntar Dar. cu toate mmoiuru'le şl linguşelile ziarelor. c GHEORGHE
Istoric de a fl ridJoat din prima otipă a lut. a smuls puterea din mlimle burgheziei întregii economii iţaftonale şl creşterea ni­
Partidul Muncitoresc Romîn, continuatorul celor mai existenţei saJe steagul independenţei şl şi moşierimii, a răsturnat monarhia şi 8 velului de trai al poporului muncitor
suveranităţii naţionale trădat de clasele făurit statul de democraţie populară Comitetul Central al Partidului sublinia­
revoluţionare tradiţii de luptă ale poporului romîn exploatatoare. citoare aliată cu ţărărtimea muncitoare e ză ou tărie că lupta pentru ridicarea con­
Partid ui luptînd tn fruntea ol ase: mun­
Luptând cu înflăcărat patrictism penbru
tinuă a producţiei agricole vegetale şl a-
nirrule esle unul dm elementele funda­
pentru independenţă naţionala, bunăstare şi pace adevăratele interese ale ţării. Împotriva îndeplinii şl îndeplineşte zi de zi visul ge­ mentale ale politic11 sale economice.
politicii de ti-Adare naţională a burgheziei
neraţiilor trecute. Pâmintul moşieresc a
moşierimii şi regelui. împotriva transfor­ fest împărţit ţăranilor eirc-1 muncesc, ţă­ Traducere» in fapt o măsurilor eliborate
Veacun de-a rindui) poporul nostru e ierul — scrie NlcoLae Bâlcescu — pentru pîndirsa lozmcjlor luptei pentru pace îm­ mării României intr-o semicolonie sl o
luptat împotriva ataşelor exploatatoare şl a salva dreptul său la nedreptate a vln- potriva războiulua imperialist, pentru pu­ bază de agresiune a imperialiştilor, parti­ ranii individuali sint spnijuvip de regi­ de partid cu privire la dezvoltarea agri­
a ccrropitonJoT străina pentru o vtaţâ mai dut Independenţa patriei şi şi-a adăposti*, terea muncitorească, ţărănească, pământ dul nostru a pur in centrul activităţi: &a!c mul democrat-popular In creşterea pro­ culturii precum şi a producţiei industriale
bună, pentru independenţa sa naţională monopolul sub baionetele străine". lârarulor. au doc puternice lupte greviste lupta pentru pace pentru prietenia inter- ducţiei agricole Ei sint îndrumaţi de par­ de bunuri de larg consum, va permite oa
întreaga istome a .patriei noastre e stră­ Cu toate Infringenle suferite poporul de masă şi demonstraţii muncitoreşti cate na(lonalistâ cu Uniunea Sovietică tid să se unească in întovărăşiri agricole inlr-un timp foarte scurt de numai 2—3
bătută de luptele poporului pentru liber­ nu şi-a pierdut nădejdea In victorie In culminează cu greva generală din 1920 şi gospodării colective pentru a-şi făuri o ani să crească tn mod îtmţltor nivelul de
tate. 1877 armatele eliberatoare ale marelui po­ acre a cuprins tot proletariatul din Ro- In perioada fascismului şi a războiului viată din ce in ce mal bună iral al oamenilor muncii din ţa ra noastră.
Poporul romîn u/e vechi şi gloruoese por rus treclnd Dunărea au pornit la luptă mlma criminal antisovietic, perioadă care a adus Folosind puterea de stat, clasa munci­ O expresie vie a hotărârii oamenilor
tradiţii de luptă împotriva explealării, Je­ împotriva turcilor. Pe cimpul de luptă îm­ Experienţa luptelor muncitoreşti îndeo­ suferinţe de nedescris întregului popor toare a smuls fabricile, uzinele, principa­ muncii ds la sate de a îndeplini cu cinste
fuita, aiiniciei şi batjocurei la care a fost potriva cotropitorilor otomani s-a întă­ sebi experienţa greve! generale dm 1920. Partidul Comunist Român c fost singurul lele mijloace de producţie din milniie ex­ rrînnule trasate de partid este ji răspun­
partid care a luptat pentru interesele ade-
supus timp de veacuri de către clasele ex­ rit prietenia romino-rusă. Datorită luptei trădarea mişcării muncitoreşti de către şe­ ploatatorilor Poporul muncitor din ţar: sul prin fapte ale oamenilor muncu din
ploatatoare. Lupta maselor asuprite şi ex- pline de eroism sl vitejie a soldaţilor ruşi fii soolail-demoeraţl, au erătat proletaria­ , vSrale ale ţării, care a arătat drumul just noastră a devenit stăpln pe soarta sa, stă­ agricultură la recenta scrisoare colectivă
ploctafe a îmbrăcat diferite forme începând şi români, datorită îrvfringerii cotropitorilor tului nostru necesitatea de a avea.în frun­ de salvare, de preîntâmpinare a unei ca­ pânul bunurilor materiale şi culturale şo­ a muncitorilor don unele S M T -uri, centre
cu fuga în mesă a lobagUor de pe moţiile turei, după veacuii de înrobire poporal tea sa un partid politie revoJuţlonar mar- tastrofe naţionale majul a fost lichidat şi a crescut nivelul mecanice şi gospodării agricole de stat, a
boierilor pini la răscoalele care luau romîn a devanit liber şi independent xist-leninisl capabil să conducă clasa mun­ In aceste condiţii deosebit de grele pen­ de trai *1 muncitonJor Scopu) final că­ membrilor unor gespodiro colective şi în­
prcpcrţil mari, bâglnd spaima In cei bo- Cur cu ţoale că poporul a luptat plin citoare în lupi a pentru răsturnarea pu­ tru poporul nostru, singurul reazîm şl Iz­ tre cnre conduce partidul poporul mun­ tovărăşiri agricole, precum şl e unor ţă­
g*V Cu cuvinte ptine de înflăcărare se a- de vitejie şi eroism pentru independenţi terii burgheziei şi moşierirrui al pentru in­ vor de nădejde, singurul organizator şi citor dsn ţara noastră, aşa cum se scrie în rani munoitcri cu gospodării individuale
dresa Gheorghe Doja Iobagilor răsculaţi sa. el nu $l-a putut-o menţine din cauza staurarea dictaturi) proletariatului. conducător al luptei patriotice, Inţpatriva proiectul Statutului mediiicat al partidu­ dri unele comune din regiunea GaJaţi, prin
cotropitorilor hltierişti şl a slugilor lor
dm Ardeal in 1514, cerînd în numole lor exploatatorilor, a marilor boieri trădători lui, este construirea societăţii fără clase — care aceştia chiamâ pe toţi oamenii mun­
Partidul s-a născut ca o necesitate Is­ antonesciene. împotriva lâzbouilui arttij cii de pe ogoare să Intîmpine Congresul
şlergarea privUegiilor nobilflor şi o viaţă de D2tne Indepandsnţa din greu cîjtigată societatea comunistă
omenească celor mulţi «i expleataţ! Ţăra­ de popor a fost vândută de burghezoe şi torică din setea de libertate şi din năzuin­ sovietic, a fost partidul clasei munotoa- Principale preocupare a partidului si partidului şi z\ua de 7 Noiembrie cu noi
ţa de mâţă mai bună a .poporului nostru, ic. erodoul partid al comuniştilor.
nii remlni şi maghun in 1784 s-au rt- moşierârrc împreună cu bogabtie ţări*, al­ guvernului nostru in etapa actuală de con­ succese in sporirea producţiei «grleole., In
din dorinţa înflăcărată a celor mai buni
dl'Cil împotriva asupritorilor sub condu­ tor stăplm Mulţi ari trusturile americane, înfruntând cu măreţ eroism închisorile, struire a bazelor socialismului e devenit industrie în lupta pentru sporirea pro­
cerea Ita Hor La ?î au luptat plini de eroism engleze, franceze, germane au secătuit bo­ (11 ai clasei muncitoare şl al poporului schlngiunde sălbatice şt gloanţele plutoa­ traducerea în viaţă a programului de mă­ ducţiei şi productivităţii muncu s-a năs­
pentru un trai mai bun In Istoria poporu găţiile ţânl. eu exploatat crunt pc\poruI muncitor de a avea In frunte un condu­ nelor de execuţie, comumştil nu şi -«au suri economice elaborat de plenara CC cut recent printre altele, deosebi* de va­
lui romîn sint înscrise La loc de frunia muncitor. cător credincios revoluţionar pină la capăt precupeţit nici libertatea şl nici viata pen­ al P.MJţ din august 1953, în scopul dez­ loroasa iniţiativă a comuniştilor de la
rĂsceala condusă de Tudor Vladimirescu Odată cu apariţia pe arena istoriei a neînfricat In faţa nici unei greutăţi şi a tru fericirea poporului muncitor: Partidul voltării armonioase, proporţionale, a eco- uzinele metalurgice „I C Frimu' 1 — Si-
revoluţia de !a 1048, condusă de marele clasei muncitoare, odată cu formarea par­ nici unui sacrificiu e întruchipat lot ceoa ce esle eroic măreţ nomiej naţionale şi ridicării intr-un timp nria cu privire la mai buna folosire a uti­
revoluţionar democrat Nicolae Bâlcescu, tidului revoluţionar al dasta muncitoare In lot timpul existenţei sale în anii grei in olasa muncitoare, tn poporul nostru El scurt a nivaJulul material şi cultural z) lajului Colectivul acestei uzine a hotărîI
răscoalele ţărăneşti din 1808 Poporul nos­ — Partidul Comunist din România — par­ al ilegalităţii partidul a mobilizat şl e a ridicat la o mare înălţime cele mai bune osmanilor muncu să inter.sitiee întrecerea socialistă sub lo­
tru nu va uita nieiedat» pe cei 11.000 de tid de tip nou după exemplul partidului condus poporul la -luptă pentru pline, pă­ tradiţii revoluţionara ale luptei seculare a zinca ; „Cu maşinile noastre pu'.sm produ­
ţărani ucişi dc regimul burghezo-moşie- bolşevic. 1-uipta poporului nestru împotriva mânt şi libertate, el a condus pulemicale ■poporului nostru pentru UberLate socială Luptând pentru dezvoltarea pe mal de- ce mai mult" In prezent această iniţiativă
resc în 1907 exploatatorilor interni şi a cotropitorilor mişcări grevate din Valea Jiului. Iaşi. si naţională, dezvoltindu-Je mai deparle p«J*te a industriei, eforturile poporului a fost extinsă dind primele roade in
In dn>muil său istoric popcrul nestru a de .pesle hotare s-a ridicat pz o treaptă BixureişlL Valea Prahovei. Valea Mureşu­ In condiţiile luptei pentru democraţie, pace muncitor sint îndreptate astăzi spre ridi­ numeroase întreprinderi industriale din
svut de Ivplat nu numai împotriva cla­ rrtai iciaJln. a intrat Intr-o fază hotărâtoare lui etc In focul mişcărilor mari revolu­ trainică gâ socialism. carea agriculturi] ţară
selor exploatatoare din interiorul ' ţării, Pentru eâ burghezie trădise revoluţia ţionare partidul a luptat pentru făurirea a- Folosind ccndilikle favorabile create de Tn faza actuală a construcţiei socialis­ Realizările dobândite de oamenii muncii
care pentru a se menţine la putere nu burgha2o-dzmczraitică din IS48 clas» mun­ tianţei clasei muncitoare cu ţărănimea victoriile armatei sovietice eliberatoare, mului 1a noi în ţară — se arată In proiec­ de la plenara din august 1953 şl indopîini-
odată au vândut ţara cotropitorilor străini citoare. singura clasă revoluţionară plnă muncitoare. partidul q reunit in jurul său forţele pa­ tul de Directive ale Congresului al II-lea re3 angajamentelor luate în cinslaa celui
Lupta sa de eliberare socială s-i împletit la capăt şi-a pus ca sarcină ducerea pină In lupta împotriva fascismului şi a pre­ triotice si a vr/făptuit la 23 august 1944 al partidului cu pnvlre La dezvoltarea a- de al II-lea Congres al partidului şi a
cu lupLa de eliberare naţională, pentru la capăt a revoluţiei burghezo-democra- gătirilor războiului criminaL anllsouletic. răsturnarea.dictaturii fasoLsto-antonesciene gniculturii în următorii 2—3 ani — odată celei de a 37-a aniversări a Marii Revo­
independenţa llce şl trenrformarea ei în revoluţie îo- PCF a organizat şi condus eroicele lupte şl întoarcerea armelor împotriva cotropi­ cu dezvoltarea industriei grele şi cu creş­ luţii Socialiste din Octombrie acum do­
Bcieril chemau armatele străine de câte ciallatâ ale C.F R.-âştilor şi petroliştilor care au torilor hihlenişti. Sub conducerea partidu­ terea rapidă . industriei uşoare şl alimen­ vedesc că exist! toate poslbititSţîle pentru
ori masele asuprite se ridicau le lu.plă Sub uifluenţa Marii Revoluţii Socialiste culm-ont cu luptele glorioase de la Gn- lui. clasa muncitoare în alianţă cu ţără­ tare. producătoare de bunuri de larg con­ a înfăptui cu succes programul de măsuri
şi puneau in [primejdie privilegiile lor A«a ' : in Octombrie în ţara noastră ia naştere viţj dm februarie 1933. nimea muncitoare fl ceilalţi oameni ai sum ridicarea agriculturii este veriga ho- propus de Comitotul Central in vederea
«-a tatimiplat în 1021, ca şi în 1040 „Bo­ un pulemic avânt revoluţionar Prin r-ls- Partidului Comunist îi revine meritul muncit a zdrobit definitiv jugul impena- tărîtoare pentru dezvoltarea şl întărirea dezvoltării agriculturii (Agerpres)