Page 2 - 1954-10

Pag. 2 drumul socialismului Nr. 79
Mişcarea inovatorilor trebuie să se bucure de toată atenţia V. I. Lenin — O P E R E — volumul 7

. R A I D _______________________ - - — „ -------Prefaţă =======--------------------------------------------
Volumul al şaptelea cuprinde lucrările bov (V A Noskovl" — arată lupte luJ
Muncă susţinură — in primul rlnd conduce ni trustului în scrise de V I Lenin în parioada septem­ Lenin împotriva împăciuitorismului.
Ca urmare a dezvoltării tehnice şl a creşterii nivelului materia! şl cultural al oa­ frunte cu tovarăşul director Grlgoraş brie 1903—decembrie 1904 Lucrările ; „Ce urmărim noi 7”, „Către
roade bogare menilor muncii, a luai naştere şl re dezvoltă mişcarea patriotică a Inovaţiilor în producţie Constantin care nu a luat ruei o măsură In acest volum mtrâ canea „Un pas îna­ partid", „Scrisoare către tovarăşi", „în­
Cu deosebii! putere se dezvoltă spiritul Inovator al muncitorilor, tehnicienilor >i In­ in vederea eetlvizârii cabinetului tehnic şl inte, doi paşi înapoi", care a constituit ştiinţare despre formarea Comitetului de
a completării iui cu cadrele necesare, deşi pregătirea organizatorică a partidului bol­ Organizare şi despre convocarea Congre­
Numeroasele propuneri pentru inovaţu ginerilor' în dorinţa de a contribui la creşterea 'productivităţii muncii, la sporirea produc­
ştna că de aproape trei luni acest cabinet şevic sului al 111-lea ordinar al Partidului mun­
prezentate de muncitorii de Ia ICS Hu­ ţie. 7 şl a reducerii preţului de cost
este descompletat Muncind intr-un mod O parte însemnată a lucrărilor publi­ citoresc social-demoerat dm Rusia" scot
nedoara cabinetului tehnic, dovedesc cu Mai ciulă insă numeroase lipsuri care (rineară dezvoltarea mişcării Inovaţiilor.
prisesinţă dragostea ps care aceştia o au Pentru lichidarea aceslora. redacţia ziarului „Drumul Socialismului" in colaborare cu re­ cu totul birocratic, conducerea trustului cate în acest volum — „Relatare despre la Iveală conducerea de către Lenin a
faţă de munca lor, interesul deosebii pe dacţia ziarului ,,Urina Noastră", au organizat un raid nu şt-a concentrat atenţia asupra felului Congresul al Il-lea al P.MSDR", arti- pregâtini Congresului al 111-lea aJ
care îl poartă perfecţionării continue a Publicăm »nal Jos clteva din constatările făcute pe teren. in care cabina tul tehnic se preocupă de eohiil „Lin pas înainte, doi paşi înapoi". ? M S D.R.. a organizării Biroului Comi­
procesului de producţie Numai in de­ rezolvarea propunerilor de Inovaţii venite „Râvonsul lui Lerun către Roşa Lu­ tetelor Majorităţii şi a ziarului bolşevic
cursul ullim&’.or trai luni. eu lost prezen­ din partea oamenilor muncit nu a contro­ xemburg". cuvmtâj-ile şi rezoluţiile te ..Vpered":
tat* peste 39 de propuneri pentru inova­ Zăreşte macanagislul de accidentele ce ar rare că munca „merge bine". La între­ lat şi tras la răspundere pe acei care Iri- congresul Ligii din străinătate a sociaJ- Pentru prima oară au fost îndure tn
ţii din care 7 au foel deja rezolvate şi pulea proveni din această deficientă. prinderea 401 construcţii, nici şedinţele nau munca tn acest cabinet. democraţiei revoluţionare ruse şi la şedin­ Operate lui Lemn următoarele documente,
ţele Consiliului partidului, proiectul ape­
aplicate In muncă, iar 13 au lost trecute Acestea sini doar cîteva din multele e- obişnuite de lucru nu au fost ţinute, pe Organizaţia de bază şi comitetul de în­ cara se pubiteâ în volumul de faţă : „De­
lului „Câtre partid", broşura „Campania
colectivului de Inovatori pentru studierea xemple care dovedesc soiritul inovator al motivul câ respcnaebiiud cabinetului teh- treprindere. pe lingă faptul că nu s-au claraţia ln legătură cu raportul lui Mar-
zemstvolor şl planul „Iskrel" — stnt în­
posibilităţilor de punere In practică muncitorilor de la ICS Hunedoara ea si auc e plecat In concediu, iar tovarăşul preocupat de ridicarea la un înalt nivel tov" scrisoarea „Către redacţia O C al
dreptate împotriva oportunismului orge-
Dintre mowaţJile aplicate, se remairă interesul cu care propunerile lor stnt stu­ inginer şef Barbă Ştefan , nu-şi vede na­ e nrunctj cabinetului tehnic, nici nu au PMSDR." cu priv-ire !a plecarea lut Le­
nlialoriC şl tactic aJ men$evicilor şi îm­
tn mod deosebit cea a tovarăşului Mari- diate de către cei care sSnt Insânanaţi cu pul de treburi". Încercat să atragă muncitorii, tehnicienii mn din redacţia „literei", proiectul de re­
neseu Marinei şi a colectivului său de această muncă Lipsurile ce s-au manifestat şi se mal şi inginerii trustului in găsirea de noi po­ potriva acţiunilor lor scizioniste zoluţie cu pnvire la convocarea Congresu­
muncă. Studilnid sistemul cofrajelor, a- Cabinetid tehn.se al I.C.S. Hunedoara, manifestă în act ivite tea cabinetului teh­ sibilităţi tn vederea uşurării procesului Scrisorile publicate în volumul de fată lui al Ill-lea al partidului şi cea de-a 1 V-a
cesla a ajuns să stabifleascS un cofraj gli­ desfăşoară o activitate rodnică Tovarăşul nic de la Trustul 4 construcţii se datorase de producţie şi realizării de economii. — „Scrisoare către membru C.C-", „Către cuvtntare a lui Lentn cu privire la edita­
sant pentru planseun cu ajutorul căruia Vlad Tiberlu şeful cabinetului şi tova­ cinci membra ai ComiletuJui Central". rea literaturii de portid, rostită In şedinţa
„Scrisoare către agenţii CC şl membrii
munca In acest loc se execută intr-un răşa Bercovici Irina responsabilă cu ino­ Consiliului partidului, precum şi „înştiin­
termen mult mal scurt ca înainte, fâcîn- vaţiile, conştienţi pe deplin de importanţa Problema inovaţiilor este neglijata comitetelor PMS DR care s-au pronun­ ţare cu privire Ia constituirea Biroului
du-se în acelaşi timp economii serioase la rolului lor de îndrumători şi sfătuitori al ţat pentru majoritatea Congresului al
matenal lemnos şi mină de luaj-u califi­ celor ce muncesc, depun suflet Şi dragoste In ultimul timp, mai ales anul acesta, propuso pentru premiere, stau cu săptâ- II-lea al partidului", „Scrisoare c&tre Gle- Comitetelor Majorităţii",.
la Combinatul metalurgic ,,Gh. G-heor- minlile în biroul tovarăşului director teh­
cată. Exprimată in bani. economia adusă în diacufide lor cu muncitorii, asculltn-
ghiu-DeJ" Hunedoara se observă un mare nic Miclea Fomulus. In această situaţie
pe timp de un an prin aplicarea acestei du-i şi ajut+ndu-1 B. ST DELAVRANCEA — Opere voi I
Inovaţii, se ridică la suma de 138 280 lai. Roadele acestui cabinet se dateresc tn avînt al oamenilor munmi înclinat spre se află procesul verbal al colectivului de — Col Clasicii Romtoi NOTE BIBLIOGRAFICE!
O Inovaţie însemnată est9 si aceia a to­ primul rînd ajutorului comitetului de problema conceperii 91 propunerii de ino­ inovaţii de pe Ungă oabinetul lehnlc. care
varăşului Cleju Dumitru, care a propus partid, comitebului de întreprindere şl al vaţii. Aceasta Înseamnă ci nivelul teh­ conţine vreo 10 Inovaţii şl stă „la sem­ ESP.LA.
un eiatem cu piese de scurgere construit direcţiei tehnice, care s-au preocupat în­ nice-profesional) al muncit oriilor şi tehni­ nat" din 10 septembrie 1954. „ Izvoarele filonului realist al operei lut
.f lâtUri de
din resurse interne A^pbcairea acesteia, a- deaproape de activitatea Iul cielndu-i cienilor a 'orescut mult faţă d® anii tre­ Conducătorii sectoarelor din combinat Delau'ancea face parte din pleiada ma­ f Agirbiceanu, dragostea pentru popor 9,
cuţi. Cabinetul tehnic a prunul şl înregis­ memfeslâ grave lipsuri In problema ino­ influenţa binefăcătoare a clasicilor
duce de asemeni economii remarcabile. condilu prielnice de munca Desfăşurând rilor noştri realişti critici Nuvelele şi po- |lJdMC ^ a|{?5 , n schl(ele (l poucslirU(
trat pînă La data de 20 septembrie, 264
La tel tovarăşul Deae Grtigone şamoteor, şi -pe mai departe aceiaşi activitate de vaţiilor Ei nu se îngrijesc oa inovatori­ ies tivite sate, adunate tn volumul l. 0-
de inovaţii. Dintre acestea au şl fost puse încblnate satului ţi oraşului. Intimpld-
r reuşit sA taci o inovaţie de mare im­ sprijine continuă a cabinetului tehnic, lor sâ b se întocmească memoriuîe teh- plindesc aspecte esenţiale ote societăţii
in practică 157 de inovaţii, perfecţionări rite pe care te relatează autorul tn pa­
portanţă la macaraua „Pionier". Valoarea luîndu-ae In acelaşi timp mişun ca acesta nnce fi caflcuUde economiilor ce le pot a- burgheze, sattrir.îftd cu vehemenţa „mo-
tehnice şl raţionalizăm, care aduc combi­ ginile sale nu stnt neobişnuite, dar ele
deosebită a acestei Inovaţii cor*tă In să fie incadrat cu un număr coreeţKJiză- duce inovaţiile lor Singurele sectoare care raia sacului cU banr.
natului economii anuale de aproape reuşesc sâ închege un tabîcu veridic at
special In ajutorul pe care ea 11 aduce în ter de tovarăşi, rezultatele obţinut* in au început să facâ acest lucru abia în Chipul dezgustător al Iul Hagi Tudose, Jatut)li QrdeUan di „
16 000 000 lei. Calo mai importante pot juma - eol< fl
1 */i< •' Win Dnrnslfn 1 el f/srs^ti V? nmi
ceea ce priveşte protecţia muncii Lim\- studierea şl aplicarea inovaţiilor vor fd ?i ultima vreme, sînt sectoarele lamuioane şi eroii din „Paraziţii** ş( „fancu Moroi
fi date ca exemplu inovaţiile „Turnarea veacului -nosfru In opoziţie cu dominaţia
ind Invlrtrrea macaralei previne p9ri- mal bogate Iar spiritul inovator el mun­ OSM Sectorul furnale insă este tipul
cillndrJor inferiori ţi supemori de La formează o adevărată galerie de tipuri îamau0 , nicâ fl expl0fltat0M , o , hrdpa *, c{l
.oiul de înţepenire a cablului şi astfel citorilor capătă un şi mai mare «avînl. exemplului negativ In această direcţie reprezentative pentru orinduteea bazata
caja pregătitoare a laminorului". oJindri ş» lipsiţi de omenie, de teapa lut Vlplu
Fiecare sectar are un responsabil cu pe exploatare; avariţia şl tirania, imo­
care plnâ nu de mult se importau iar azz inovaţiJe. ales în comitetul sindical de Desmireanu, exponent al mani burghe­
Anul a început bine, dar . . . se toarnă tn combinat şi aduc întreprin­ secţie sau sector Ei au datoria să ajute ralitatea şi perfidia, stnt trăsături carac­ zit (un naţionalist), scriitorul a prezentat
dem economii de 10 613 343 lei anual, sau teristice eroilor sa(lri2ail de Ddourancca maso celor înşelaţi cărora nu te era hă­
Li începutul acestui an. spiritul inveo- toria” Cila-j ? Explicaţia poate fl găsită „Modificarea secţiunii orazonlalle şi ver­ conducerile sectoarelor la întocmirea do­ In opoziţie cu acejte profiluri morale, răzită nici o bucurie, ci doar obligaţia
iv ai inovatorilor de la uzina „Viotorda” in faptul că mudte dm Inovaţii nu se pot ticale a zidăriei pereţilor laterali a cup­ sarelor cu inovaţiile l2vorîte din propu­ sînt înfăţişaţi oameni din popor, înzes­ de a se Istovi pentru alţii. Profunda ome­
Calam luase o mare amploare Acest lu­ pune tn aplicare din cauza inexistenţei toarelor adinei de la laminoare". Inovaţie nerile maselor, şl să le prezinte cabinetu­ traţi cu înalte caftfdţi umane Sultdmco. nie şl delicateţe sufletească a omului din
tru îl dovedesc cele 79 propuneri de ino­ atelierului de prototipuri. Cabinetul teh­ oare de asemenea aduce combina iul ul c- lui telinic La cabinetul tehnic nu s^s Bunicul, Bunica din nuvelete cu acelaşi popor contrastează izbitor cu rapacltatzo
vaţii ce s-au făcut in psrioada ianuane- nic a făout comenzi de executarea unor conomlj de 596 366 lei anual prezentat insă în acest an nici unul din nume, reprezintă chipuri drept cititoru­ şt mtrşduia boierului, arendaşilor şl a
ivai 1934 prototipuri la secţiile uzinei, dar, cum a- Trebuie spus Usâ, câ la combinat pro­ eceşti responsabilii cu inovaţiile din sec­ lui. „ , , , ,, , , _ , „ , . celorlalţi exploatatori (Omul cu viaţă
_ , ,
1
Colectivul cabinetului tehnic şi-a tm- cxslea au şi ele plan de lucrări, nu pot blema dnovia-ţivlor ests muilt neglijată. A- toarele combinatului. Volumul al It-lea al „Operelor" lui icurtd, Păcătui, Iarnă grea, refeleoga, *
'•.inâtiţlt mul.t munca faţă de anii tire- satisface toate comenzile ce le sosesc de Inovatorii sc îngrijesc singum de soarta Delavraneea, în curs de apanţfe, cuprinde
cearta se poate vedea prin faptul câ alei. etc.).
>ţ 1. Felul cum este tinută evidenţa Ino- ia cabinetul tehnic inovaţlMor lor Aici este vina şl a comi­ comedia „Hagl Tudose" şt dramele isto­
cablnetAil tehnic nu fimcţioneazâ aşa cum Mizeria micilor funcţionari, cdrora sa-
'ţiiior poate servi drept exemplu bun Mulţi dintre inovatori şl-au realizat tetelor sindicale de secţii, că nu cer zocc- rice „Apus de soare”, „Viforul" şi „Lu
ar trebui sâ funejioneze. In pnimui rînd.
iluror cabinetelor tehnice. Registrul de singuri prototip unii e Inovaţiilor în timpul lealâ responsabililor cu inovaţiile, da fe­ teafărul". Ca ţi. Atecsandri, DeUsvrancea 'o^l nu le ajungea sd astupe gurile eo-
lipseşte chiar şefui cabinetului şi respon­ piilor de la o lună la alta, viaţa micii
.-videnţă este ţinut la zi Aici se .poate ve- lor liber. Acest procedeu nu este Just, de­ sabilul cu inovaţiile Direcţiunea tehrucâ a lul cum îfi îndeplinesc sarcinile încredin­ oferd contemporanilor săi exemplul mă­ burghezit cu bucuriile ei miei pnlejutie
ica că pină la data ds 23 septembrie oarece punerea in apucare In acest fel găsit că e suficient, să pună ca şef al ca- ţate Este şi vina organizaţiilor de bexâ, reţ al luptei patriotice dm trecut. Deo-
054. cabinetul tehnic a primit 87 pi-opu- o inovaţiilor mitrale nespus de mult. blnaUilu* tehnic un inginer, care nu poate că nu ’ analizează în adunănfle generale sebit de viguroasă apare (n „Apus de reuniunile familiale, de baiun. dor
ierî de inovaţii, dintre care 40 au şl fost Semnificativ în această direcţia este e- luona mai mult de 4 ore pe 21 şi pe care felul cum se dă ateaţie mişcării de ino­ soc re" figura tul Ştefan cel Mare, mo- » * - 1 «trivltd de vlrlejul vieţii, stat
use In aplicare Economiile aduse do a- xemplul prototipului: „Dispozitiv pentru In cele din urmă. să-l scoată si de acolo. vaţii din raza lor de acttvdtate însăşi co­ rele domn at Motdocet zugrăvite tn schiţe ca Zile de tăcere. O
«ste inovaţii, ating suma de 576.918 le 1 mecanizarea confecţionăm cazanelor de trimiţindu-1 la oţelăne, sâ-1 înlocuiască mitetul de partid al combinatului ere o Dramele istorice împreună cu nuve- gluma
nual. Pe lingă acestea, au mai fost puse băi", care a fest început acum doi ani şt pe tov Niscpeanu Hie pînă vine din con­ mare parte din vină. fiindcă nu a anali­ lele şt pouestirite sale fi conferă tul De- Scrise într-a vreme etnd rănite neuin-
o aplicare şi alte 29 de inovaţii nerezol- încă nu e terminat. cediu. E vorba de tov inginer Niţă loen zat atitudinea conducem combinatului, iaurancea foc de frunte tn istoria litera- deeale ale primului război mondial ame-
■ate amil trecut. Pentru faptul că atelierul de prototi­ Responsabil cu Inovaţiile, cabinetul nu r-cnţru faptul că aceasta a organizat nu­ turi! noastre clasice 4)4 pag 11 Iei ninfau sd fie redeschise, schiţele şt po-
Oglinda realizărilor în problema inova­ puri Intirzie să ia fiinţă, se face vinovată mal are încă din luna aprilie a acestui mai de ochii lumJi concursul pe tems de uesttnte Adăpost de-o noapte, Tata. Aşa
ţiilor este ţinută şi cu ajutorul unor gra­ conducerea urinei „Victora” Câlan, oare inovaţii şi deschiderea unei expoziţii a * de singur, care demască ororile războiu­
an
fica minuţios întocmite. Unul din grafice este de părere că „nu se poate, n-avem inovatorilor. Inovatorii nu au fost sufi­ 1 AClRBlCEAHU — Schiţe şl povestiri lui, au constituit aldtun de lucrările seri
Că direcţiunea tehnică a combinatului
arată de pildu, cum se urmăresc inovaţiile loc, nu sînt oameni", etc. cient stimulaţi şl popularizaţi, iar expo­ — Cot Biblioteca pentru toţi iforilor realişti din acea vreme, o replică
manifestă o neglijenţă nopermlsâ faţă de
restante cele primite recent şl cele re Un al/t motiv cate ‘duce la încetinirea problema inovaţiilor, o dovedeşte şl fap­ ziţia inovatorilor întlrrie încă sâ fie des­ E.S P L A dată instlgaţlilor războinice
zolvate. economiile ce se pot realiza şl re­ ritmului mişcării ds lnoviaţii la uzina tul câ dosarele cu inovaţiile aprobate -j! chisă. ln cadrul acţiunii de popularizare Scriitorul 1 Agîrbtceanu, Ignorat
compensele acordate Alt grafic arată zil­ „Victoria", este şl acela că membrii co­ scriitorilor realtşli dintre cele două raz odinioară, se bucură de dragostea şl res­
nic stadiul în care sc găseşte fiecare ino­ lectivului de inovaţii sînt încărcaţi cu a- boale mondiale, Editura de Stat pentru pectul celor pe care mulţi ani tn urmă
vaţie. iar albul face diiorite comparaţii Tîteo sarcml, îneît niciodată nu se pot Lipsă de sprijin cabinetului tehnic Literatură şi Artă a^.fipant un volum de Ii numise „oameni care luptă pentru de-
întrre anii şi lunile ce au trecut. în.ţflni cu toţii pentru a disouita şi holâri schiţe ş> povestiri, aparfinind fecundului săuirşirea lor 51 a societăţii ,
An" a încăput bine In problema ino­ soarta inovaţiilor propuse Exact ca în In ourrsu'l ace^tori an, au fost rezolvate cupru, inovaţie ce aduce atelierelor o e- scriitor realist — Ion Agîrbtceanu 2S6 pag 2,30 lei
vaţiilor. dar. după cum se vede rflrşeşte piesa „Mielul turbai" de A Baranga Tov 51 puse în preotică la Ateberale CFR Si- conc-mie anuală de 152 000 lei,
rău Din luna mai şl pină la 30 septem­ Vorony Ştefan, responsabilul eu inovaţiile meria 12 propuneri de inovaţii şi raţio­ Nu odată şefii de secţii sau dispecerii
brie, nu au mai fost aduse la cabinetul In cadrul comitetulluj de întreprindere eite nalizări. din cele 72 cite au fosl prezen­ îi-au manifestat împotrivirea în lucrarea
tehnic decît 18 inovaţu. Dece oare acea­ tn acelaşi timp şl şeful secţiei laborator, tele Printre aceslea se numără propune­ prototipurilor. De pildă dispecerul sec­ Sfat agrotehnic
stă întrerupere în elanul creator al mun­ propagandist, secretar al subfiliale* A S 1 T. rea tov. Mihadşchj Artur. de a se confec­ ţiei a III-a mccarucâ tov. Bocâneţ Mihai Sa îngropăm gunoiul de grajd
citorilor şl tehnicienilor de la uzina Vic­ şl mai are încă alte sarcini ţiona o mata-iţă pentru matriţat punilţe a luat piesa destinată inovaţiei din strung
de autoolave, prin care se realizează n In timpul 'lucrării ei, motivlnd câ aceasta odată cu arătura de toamnă
economie de materiale de 6530 lei anual „ar dăuna producţiei”. Inginerul şef Pâ-
C o n d i ţ i i „ p r i e 1 n i c e şl propunerea unul colectiv In frunte ;u dureanu Aurel nu dâ nici un ajutor con­ Proiectul Directivelor Congresului a) de culoare închisă Pe păminturile sărace,
tovarăşul inginer Teodoru Troian care cret inovatorilor şi celor care cer ajutor II-lea al partidului, cu privire la dezvol­ albicioase (podzolioel. se dau 30-4(1 de că­
Se ştie că biblioteca tehnică are un rol fără întrerupere şl cînd in urechi tţi rum- prevede înlocuirea 1 ns ta la ţiel de ardere in crearea prototipurilor. Aceata e moti­ tarea agriculturi! pune in fata oamenilor ruţe de gunoi păios puţin mai proaspăt
de mare unporbanţâ în ajutorarea munci­ zăle In continuu zgomotul enervant al cu cărbune, în Instalaţie de ardere cu mo­ vul pentru care multe propuneri sînt ac­ muncu din agricultură sarcina obţinem ta hectar. Chiar şl pe pâmintuzile bogate
torilor. în străduinţa pe care aceştia o unor pompe în funcţiune ? Cu toata aces­ torină la cazanul stabU nr 16. realizîn- ceptate pentru realizare, dar oare nu po‘. ln unmitoni 2-3 ani a unei abundenţe în substanţe hrâniloare unde bîntuie se­
depun pentru a dezlega mai uşor dtleri- tea însă. conducerea uzinei este „convinsă"
du-se o economie anuală de combustibil vedea lumina 2tfe! de produse agrc-aJimenta/e. ceta, se dau 20-30 căruţe da gunoi la
tele probleme ce le stau în faţă Acest ci biblioteca lucrează în condiţii „priel­ de 17.216 lei. . Ln cadrul comitetului sindical de între­ Pe Singă celelalte lucrări care se fac hectar, pentru a ajuta plantele tn dez­
lucru, sa vede însă treaba, că e înţeles nice". Deppre ce fal de condiţii prieinr.e
Aceste rezultate sînt Insă nesatisfăcă- prindere, responsabil cu Inovaţiile este pentru obţinerea de recolte bogate o im­ voltarea lor.
In prea mică măsură de către conducerea este vorba, o glie numai tovarăşul Oltea­
teanc faţă de posibilităţile cabmetuilul tov. Pie&nara Vasite. el însuşi inovator, portanţă deosebită o ane îngrSşarea tere­
uzinei „Victoria" CMan Biblioteca de aici na. di rec tonul întreprinderii şl tovarăşul Căratul şi îngropatul gunoiului odată
tehruc şl fa|â de numeroasele propuneri însă în această cablate n-a contribuit eu nului cu ajutorul gunoiului de grajd bine
nu^şi trăieşte viata Dobro loan Inginerul şef. ce via din partea muncitorilor Printre nimic la rezolvarea favorabilă a propune­ putrezit. cu arătura adlncă de toamnă are m3i
Fără o evidenţă clară, fără o bună în­ Ds luni de zile ei promit mereu muta­ piedicile care frineazâ buna deafuşurară rilor do inovaţii, crezlnd câ dacă partici­ multe avantaje şi anume:
Gunoiul de grajd, introdus odată cu a-
treţinere. comoara ounoştinţedor din miile rea bibliotecii $1 a cabinetului tehnic. a muncii cabinetului tehnic este şi faptul pă la şedinţele cabinetului tehnic e sufi­ râtura adinei de tcamnă, aduce In pâ- a) toamne, vitele sînt mei libere, mai
de volume ou care ea este înzestrată, Tină acuma însă. iotul a rămas doar la că conducerea Atelierelor CFR Slmerla cient. mînl substanţele necesare plantelor şi bine hrănite şi căratul gunoiului se poete
stă neînitrebocnţată, in timp ce muncitorii faza Intenţiilor Oricine ştie însă că nu­ în frunte cu tov director Onac loan, nu In gpn.era-1, la Atelierele CFR Slmerla, îmbunătăţeşte însuşirile fizice ale pânrn- face mai uşor ;
duc dorul cârtitor. Iată de exemplu, ca­ mai cu Intenţii goale nu se poate hrăni se preocupă cu nimic de activitatea ca­ datorită lipsurilor manifestate şl a negli­ tuluj Astfel, pământurile uşoare (nisi­ b) tn timpul căratului şl cită vreme gu­
zul tov Şutea. electrician, care de sâptS- r.imeni binetului tehnic, lîslnd oa responsabilul, jenţei condamnabila a conducerii atelie­ poase) devin mai legate. Iar pământurile noiul mai stă pe dmp, nu se usucă de­
miru Întregi caută oarlea „Călăuza Elae- Tovarăşul director Olteanu, e bine si tov Munteznu loan, sâ se descurce sin­ relor, a comitetul ud de partid sl comitetului argi'loase devin mai afinate Gunoiul de oarece zilele stnt mal «curte, răcoroase (1
tneienultu", carte ce există în inventarul se gîndeoscă la acest lucru şi să creleze gur Faptul câ nu spnjină şi nu respecta slndioal de întreprindere, problema rezol­ grajd. Introdus în arături de toamnă umede :
bibliotecii, dar despre care nu ştie nimeni condiţii pentru bune funcţionare a biblio­ regulamentul de inovaţii se vede 31 prin vării inovaţiilor nu se aOă la loc de cinste, sporeşte foarte mult producţia La heotar c) odată îngropat sub brazdă, gunoiul
cam pe unde se găseşte tecii! Să plece cu atenţie urechea la cri­ aceia că tovarăşului Munteanu loan l-au lucru ce a făcut ca prea puţine propuneri Din experienţele făcute s-a constatat că Buge o mare cantitate de apă. pe cane o
Nici de lectură tn cadrul bibliotecii nu folosesc vana plantele semănate 1
tica de jos. să ţină seama de ea şi să nu trebuit 14 luni pentru ca să-şi poată ter­ sâ lie puse în practică, celelalte fiind de gunoiul de grajd are mai multă valoare
poate ti vorba. $i la drept vorbind cum mina prototipul preseJ cu aer comprimat luni de sie „in studiu” sau acceptate dl dospirea gunoiului încălzeşte pămân­
caute a o înăbuş!, aşa cum e obişnuit nutritivă cînd este putrezit, decât in stare
s^ar putea face această lectură atunci pentru matriţa* la cald antretoazelc dm pentru realizare la o dată nedefinită proaspătă ; de aceea, fiecare ţăran tre­ tul. zăpada se topeşte cu încetul şi apa
cînd. de Jur împrejur « o dezordine stri­ ptnă acum Numai In acest fel va putea buie sâ-şl depoziteze gunoiul lncepind din intră troplat tn pămînt;
gătoare.-clnd pe uşă oamenii intră şi ies descoperi şi înlătura la timp lipsurile. e) dospirea pe timp răcoros şi cu ume­
C O N C L U Z I I iarnă plnâ tn tocmnâ pentru ca aceste zeală mU'llâ. Imbunâtâţeşte calitatea p3-
sâ aibă timp să se dospească Gunoiul mînhilul. fâdodu-1 grâunţos Si deci mal
Slaba activitate a unui cabinet tehnic Dîn cele constatate eu ocazia electuSrli raidului, reiese câ in întreprinderile dospit trebuie cărat la cîmp şi Ingropol uşor de lucrat :
raionului Hunedoara au fost obţinute unele succese remarcabile in problema inovaţiilor odată cu arătura de toamnă cu ajutorul
In anul trecut, la cabinetul tehnic al altfel nu s-au ţinut nici şedinţele cu ino­ Oamenii muncii îşi însuşesc pe zi ce trece noi cunoştinţe tehnice şi prin Inovaţiile ce le plugului, la adlncime de 20-2S cm-, in fl pâminlul gunoil din toamnâ, «e
Trusluflui 4 construcţia Hunedoara, s-au vatorii şi raţlonalizatorii care iar (1 a- aduc, cauta sâ revoluţioneze tehnica, s-o impingă înainte. Rezultatele elanului creator al stratul umed al solului, pentru a fi aece- zvinlâ mal repede primăvara gi deci porte
fl semănat nial din Ump ceea ce consti­
înregistrat un număr de 18 propuneri de jutat in munca lor de viilor mînultorilor tehnicii noi, ar (I Insă şi mal strălucite dac] s-ar duce o lupta mal susţi­ sibi'l plantelor tuie un mare avantaj căci semănăturile
inovaţii şl raţionalizări din care V4 au fost Cit priveşte munca de antrenare a mun­ nuţi împotriva birocraţiei, subaprecierii «ţ neglijenţei şi a altor lacune asemănătoare, Cînd gunoiul nu este îngropat sub braz­ timpurii rodesc Întotdeauna mal bine
pu9e ln practică, lucru ce â făcut ca o citorilor în activitatea de lnoviaţii, ea nu manifestate de unele conduceri tehnice, organe sindicale şl cabinete tehnice dă, substanţele minerale râmln tn stra­
seamă de opzreţii să fie mult uşurate se desfăşoară eşa cum ar trebui Premi­ Lupta împotriva lipsurilor in munca cu inovaţiile trebuie condusă şl orlenlalâ In tul superior al solului (ârâ a fi folosite Avantajele arăLate mai sus constituie
In amud acesta insă. activitatea cabine­ ile pentru inovaţii nu se acordă în ra­ mod Just. de către comitetul raional de pxrtid, de comltelcle de partid din întreprin­ de plante temeiul pentru sporirea calitativă şi can­
tului tehnic în tec sâ se îmbunătăţească port eu importanţa inovaţiei respective tn deri şl organizaţiile de bază ale ■ partidului. Pentru a nu-gi pierde dm elementele titativă a recoltelor care se pot îndoi ?î
a scăzut Sub orice critică. Pînă în prezent mărirea producţiei, productivităţii muncii Organele de partid Şl sindicale trebuie s] mbâ grljâ ca In colectivele de Inovaţii hrănitoare, gunoiul de grajd trebuie tran­ chior între: Nu exiUâ cultură taie sâ au
la acest cabinet au fost înregistrate numai şl a realizării de economii (aceasta di:i de pe lingă cabinetele tehnice să tie puşi oameni înaintaţi. îndrăgostiţi de tehnici şi sportat la cimp in ziua cînd se face a- răsplătească in mod categoric ţoale mun­
7 propuneri de inovaţii din care au lost urmă ruci nu se calculează), ci după me­ cu mai puţine sarcini, pentru a (ace treabă, no a umbla din şedinţe in şedinţe Acel lu­ lălura ţi împrăştiat uniform din oar. după cile şi oboseala făcute cu această lucrare.
nuse ln practici 3, iar 4 se ailâ încă „în moriul tehnic şi părerea comisiei de ino­ crători oe acest târîm. ce dovedesc nepăsare Uţâ de încrederea acordată, să (ie lre<| la care sâ urmeze plugul Ţăranul muncitor Hanay lanoş. din co­
studiu". In afară de acestea, se mal gă­ vaţii. Tema de inovaţii oare ar fl etras răspundere Periodic, conducerilor administrative ale întreprinderilor şl sectoarelor, tre­ împrăştiatul trebuie făcut cit mal uni­ muna Cătălina. Regiunea Autonomi Ma­
seşte prapuneuea strungarului Grunlelâ oamenii muncii tn mişcarea inovatorilor buie să li se analizeze activitatea In domeniul muncii cu Inovaţiile, luindu-se măsuri de form pe tonă suprafaţa terenului. ghiară. de exemplu, a obţinut aplicind 45
Simlon, care conslâ ln confecţionarea unui au s-au dat de loc îndreptarea lucrurilor acolo unde se constată lipsuri. Cînd căratul gunoiului se face cu mult tone gunoi la hectar in medie 19 000 ie­
dispozitiv pentru manevrat pâpuja mobilă Slaba activitate a cabinetului tehnic de Conducerile întreprinderilor care au asemenea lipsuri, sînt datoare sâ lichideze cu înainte de arat, se aşează în stive la ca­ de cartofi la hectar Gospodăria agricolă
la strungul „Victoria" înregistrată in no­ la Trustul 4 construcţii, i-a râsfrînt şi munca cancelarist-birocraticâ în problema inovaţiilor şi să ajute în mod concret şl multi­ pătul lanului, pe un strat de pleavă, te colectivă Ostrov, raionul Haţeg aplIeir.J
iembrie anui 1re:ut şi care în prezent c asupra muncii cabinetelor tehnice dir în­ lateral cabinetele tehnice, pentru a-Şl îndeplini rolul lor în dezvoltarea tehnicii. îndeasă bine şi apoi se acoperă cu un 25 tone gunoi de grajd la declar, a ob­
ţinui 32 000 leg /ha cartofi, iar gospod'ăria
tot -,în studiu". treprinderile de construcţii aparţinătoare De succesul mişcării inovaţiilor în întreprinderi depinde activitatea ce se duce de strat de pămînt gros de circa 20 cm., spre agricolă de stat Grabât — .liînnicoUut Mare
Munca birocratică desfăşurata In ca­ trustului La întreprinderea 3 construcţii, a-1 feri de vînturi şi ploi. tmprâstterei
drul acestui cabinet tehruc. este oglin­ in luna august, nu s-a făcut nici o pro­ către Itecare sector sau secţie în parte. Responsabilii cu Inovaţiile sînt aleşi In comite­ lui urmlnd sâ se facă ln momentul ara­ regiunea Arad, apUcînd 20 tone -unol
tele sindicale de întreprinderi şl secţii, tocmji pentru a impulsiona munca Inovatcrllor. de grajd la hectar, a obţinut 2 420 kg de
dită si de faiptul câ planurile de muncă punere de inovaţie, biblioteca cabinetu­ tului.
aî ajuta, populariza şi încuraja, nu al lăsa să se descurce singuri, cum din picate se grîu la hectar
i.jlocmite de către colectivul de conducere lui tehnic, cu toaie câ are un număr de Este foarte pâgubltor sâ se lase pe cîmp
mai constată tn uncie sectoare
„! cabinetului nu sînt duse la Îndepliniră C33 cărţi şi reviste, a avut ln ecea pe­ gunoiul, tn grămezi mici nescQperite de­ Oameni al muncii de pe ogoare I Sâ
Tn luna august de pdd8. planul tffe mun­ rioadă abia ”0 cititori. Cu toaîâ această Să tăcem din mişcarea Inovaţiilor o adevărată mişcare dc masă. pusă in siu/ba oarece tntr-o singură zi sa pierde 15-20 ducem gunoiul la cîmp şl tâ-l îngropăm
ca prevedea printre altele tmarea unor lipsă de ai . itate. tovarăşul inginer şef inîririi producţiei şi productivităţii muncii, a scăderii preţului de cost şl realizării dc la sută din azotul ce-1 conţine. sub brazdă aya cum ne învaţă agroniini-
şedinţe de lucru, pe data de 18 şi 23 n- l/virnu S şl inginerul Vlsicu Ghcorgne economii! Pe păminturilo uşoare se dau 15-20 că­ mul. Azesta va contribui In mare măsură
cesle şedinţe insă nu s-au ţinut, cum ue (lin cidru) cabir.sUrîui tehnic, sini de pă- ruţe de bălegar [a hectar bine dospit şi la sporirea producţiei agricole Ia hectar t