Page 20 - 1954-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 83

A 9-a SESIUNE A ADUNĂRII GENERALE A O. N. U. Semnarea unui acord comercial între in Hanoiul eliberai

m R. P. Chineză şi Republica India PEKIN (Agerpres) — China Nouă.
După predarea oraşului Hanoi autorită­
PEKIN (Agerpres). — Agenţia China ecop întărirea prieteniei care există între ţilor Republicii Democrate Vietnam, in
NEW YORK (Agerpres). — TASS trans- al cărei rol in problemele păcii şi războiu­ Uniunii Sovietice. In propunerile angîo- Nouă a transmis textul comunicatului cu guvernele şl popoarele R. P. Chineze şl oraş domneşte ordine deptină. Poşte şi te­
ite : La începutul cuvântării tale rostita lui nu poale fi subestimat francezs aceste termene nu slnt stabilite privire la tratativele comerciale dintre Re­ Indiei «I dezvoltarea schimburilor comer­ legraful lucrează ca deobice: Centrala
cadrul şedinţei din după amiaza zilei Şeful delegaţiei sovietice a arătat că, direob ci sint condiţionate de comunicările publica Populară Chineză şl Republica ciale dintre cele două ţâri pe baza prin­ electrică şt uzina de apă din oraş func­
i 11 octombrie a Comitetului Politic al prezentind proiectul său de rezoluţie din organului de oontroL Indie. cipiului egalităţi! şl avantajului reciproc ţionează Prunul tren a plecat din Hanoi
NU, A I Vişinski a alras atenţia a- 30 septembne, guvernul sovietic a pornit Guvernul Sovietic a propus ca Interzi­ După cum se erată In comunicat, la 14 Acordul esie valabil pentru o perioadă La orele 4. chiar în zaua cind oraşul a tre­
ipra faptului câ în cuvinfărlle lor, re- de la p re miza că propunerea franco-en- cerea armei atomice şl constituirea unul octombrie s-a cemnat La Delhi acordul co­ Iniţială de doi ani. după care poate £j re- cut la Republica Democrată Vietnam In
erantanţu englez şl francez eu căutat gleză din II iunte a c. — cu anumite mo­ organ rermănept de control să se facă si­ mercial dintre Republica Populară Chineză fnoit pentru o nouă perioadă, in urma zaua următoare s-a reluat circulaţia tram­
, pună cit mai multe întrebări in lega­ dificări — nu este contrară principiilor pe multan. şt Republica India, primul acord de aceri tratativelor. vaielor Drumurile care leagă Hanoi cu
ră cu proiectul sovietic de rezoluţie, cere le susţine Guvernul Sovietic In ce fel încheiat între cele două ţări. In nu­ Acordul esie însoţit de două liste de Haduong au fost restabilite Telefoanele
Expliclnd propunerea U RS.S. de a se
intru a primi răspunsuri fie pozitive, priveşte interzicerea armei atomice şi constitui In prima etapă a reducerii ar­ mele guvernului R. P. Chineza acordul • mărfuri care urmează a L Importate şl funcţionează. In cauda faptului că francezii
» nejstive Totodată Insă. nici unul nici reducerea armamentelor. fost semnat de Kun luan, locţiitor al mi­ exportate de câţre cele două părţi au dus cu ei nu mal puţin de 500 tone de
mamentelor o Comisie internaţională de
tul nu şi-au exprimat In vreo măsură De La ce a pornit guvernul sovietic fl- nistrului Comerţului Exterior al R P. Chi­ Odată cu semnarea acordului s-a făcut
control şi un organ internaţionali perma­ utilaj Magazinele stnl deschise
Iruiţa de a merge înainte de la vechile cind aceste propuneri 2 El a pornit de la neza şl şeful delegaţiei comerciale chineze şl un schimb da scrisori între cele două
nent de control în a doua etapă, în cursul Populaţia din Hanoi serbează eliberarea.
•ziţii In problema reducerii armamento- aceea că asemănee propuneri corespund reducerii armamentelor eu restul de 50% iar in numele guvernului indian de Şri H părţL Una din scrisori stabileşte unele Parcurile sint pline de oameni. Acest lu­
r şi interzicerii armei atomice şl a ce- cererilor tot mai insistente ele popoare­ V. R. lesngar, secretarul general al Minis­ detalii de procedură în legătura cu tran­
din normele stabilite de comun acord. cru contrastează cu atmosfera de teroare
rlalte tipuri de arme de exterminare In lor de a se pune capăt cursei înarmărilor, terului Comerţului şl Industriei al Indiei sportarea unor mărfuri din China în
A. 1 Vişinski a declarat: care domnea tn Hanoi plnă la preda­
asă inclusiv în domeniul armelor atomice şi Tratativele care eu dus la încheierea Tibet prin Tndia. Iar a doua scrisoare se
Nu putem să nu ţinem scamă de faptul rea lui
Delegaţia sovietică, a declarat A. I de a se lua măsuri urgente pentru ca acestui acord comercial s-au desfăşurat ocupă de unele Chestiuni practice tn legă­
că organul de control trebuia să Le con­ Comitetul militar administrativ din Ha­
’şinski. este gata să răspundă la tntre- omenirea să fie salvată do pericolul unui intr-o atmosferă de prietenie cordială ş) tură cu schimburile comerciale chino-in- noi ale cărui măsuri sint sprijinite de în­
irea referitoare la problema în discu- război etomic de exterminare stituit nu numai Id vederea controlului de înţelegere reciprocă. Acordul are ca diena. treaga popul a pe a oraşului, restabileşte
î şi este gata să examineze once pro- După cum se ştie. justeţea acestei po­ asupra armamentelor clasice, ci şl In ve­ viafa oraşului, cu toata câ £raneenl au dus
ineri legate de această problemă ziţii a fost confirmată şi de conferinţa de derea controlului asupra producţiei ato­ cu el o mare parte din materialul rulant
A. I. Vişiiuki a subliniat Îndeosebi că la Geneva care a dovedit totodată efi­ mice şi ca un asemenea organ trebuie sâ Marinari sovietici au salvat un petrolier norvegian al diferitelor instituţii şi o parte din el a
t ar fi just să se creadă că propunerea cacitatea tratativelor între state. La creat concomitent cu adoptarea holă- HAC A (Agerpres). — TASS tombrie publică sub un mare titlu artico­ fest minat
edentată de Uniunea Sovietică La ac- Cu ce condiţie Insă ? ririi cu privire la încetarea producţiei de Ziarele olandeze relatează despre fapta lul „Ruşii şi-au nscat propriul lor vapor,
ala sesiune a Adunării Generale con- Cu condiţia ca aceste state să fie inte­ arme atomice şi cu hidrogen şl la inter­ plini de abnegaţie a marinarilor de pe stinglnd focul”, în care scrie Intre altele:
ituîe primul pas — din întreaga istorie resate cu adevărat tn întărirea păcii şi zicerea acestor arme eargobotul sovietic _Tartu“. rare. cu ris­ Deşi de pe alte vase se transmitea prin Succese ale partidelor
O N U.. — pe calea rezolvării problemei securităţii Internaţionale, deoarece aceasta In încheiere, A. I. Vişuvzki a declarat
..discuţie. Nu este just să se considere poate da un important rezultat pozitiv şt că. prezentlndu-şl propunerile, la baza cul vieţii lor. au stins, in noaptea de 11 rrdlo şl semnale luminoase avertismentul comunist ;i socialist din Italia
spre 12 octombrie, incendiul Izbucnit pe
. Uniunea Sovietică au a căutat nici- afară de aceasta; poate contribui la regle­ cărora au fost puse propunerile franco- petrolierul norvegian „Folga'* după oe că este posibil ca petrolierul sâ explodeze, în alegerile municipale parţiale
vaporul sovietic a continuat lupta cu focul
tată o apropiere de punctele de vedere mentarea multor alte probleme impor­ engleze, delegaţia sovietică vrea să acesta s-a ciocnit de o mină In apele teri­
ROMA (Agerpres). — După cum reia- /
e celorlalte ţări Uniunea Sovietică a tante, atît în Asia cit şi in Europa. Con­ creadă ci tocmai pe această cale se va toriale ale OlandeL Marinarii sovietici şi-au riscat viaţa. Tre­ teazâ ziarul „Unita”, Partidul Comunist
buie sâ fim recunoscători ruşilor pentru
ptat şl luplă pentru ca Adunarea Ge- sider că astăzi acest lucru este absolut re a lina succesul spre care năzuiesc atlt Ziarul „Algeonete Dagblad” din 13 oc­ salvarea petrolierului norvegian. Italian şt Partidul Socialist Italian au ob­
inală să păşească pe calea unor măsuri incontestabil. de fierbinte toate popoarele iubitoare de ţinut mari succese In alegerile munici­
nările, capabile să înlăture primejdia Iată de undo izvorăsc aceste propuneri pace Ea vrea să or codă că celelalte dele­ pale parţiale, care s-au desfăşurat la 10
mi nou război mondial şl să preînlîm- lată cum se explică că noi am fost gafa gaţii vor păşi la rindul lor, po această Discutarea tn Comitetul politic special al 0. N. I). octombrie Vnfcr-o serie de regiuni din
f>e primejdia unei noi catastrofe. si luăm drept bază propunerile franco- cale aspirind ca şl Uniunea Sovietică şl o
IKelerindu-se La întrebarea delegatului engleze din II iunte 1954. serie de alto ţâri membre ale O.N.U. a piîngerii Birmaniei împotriva bandelor gomindaniste Italia. j
ancez ou privire la faptul că în prolec- Vorbind despre deosebirile dintre pro­ spre Înfăptuirea unor hotărîri de comun In circumscripţia electorală Corvgllano-
0 sovietic de rezoluţie nu se aminteşte punerea sovietică şi propunerile arvgla- acord într-o problemă atlt de importantă NEW YORK (Agerpres). — TASS trans­ jine bandele sale din Birmanla. folosind Calabro (pro vino a CosenzaJ candidatul
» o conferinţă internaţională pentru de- franceza, A. I Vişinski a declarat că în in istoria internaţională contemporană mită 1 ajutorul pe care Q primeşte din partea partidului comunist, sprijinit de socialişti,
irmare, Vişinski e amintit ca Uniunea ce priveşte reducerea alocaţiilor pentru cum este problema de care se ocupă pro La 13 octombrie, Comitetul politic spe­ Statelor Unite Delegatul poloaez a atras a întrunit *7 847 voturi — cu 1.564 mal
multe voturi dedt au întrunit ambele
ivîetică a propus In repetate rânduri ţl- nevoile \ militare, în propunerea sovietică leotui nostru de rezoluţie din 30 septem­ cial a continuat discutarea piîngerii Uniu­ atenţia Comitetului asupra (aptului că partide in alegerile parlamentare dm 1853.
gomindaniştit, prin acţiunile lor bandi­
nii Birmane în legătură cu acţiunile agre­
irea unei asemenea conferinţe, printre so spune că acestea, La fel ca şt forţele brie — problema întăririi păcii şi secu­ sive ala clicii goinindamste.
fele şî la conferinţa de la Berlin din 26 armate; sint reduse in două etape cu cile rităţii popoarelor Aceasta este sarcina cea teşti în Birmanla şi prin acţiunile lor Mult mai multe voturi deeît în alegerile
nuarle 1931 50%. In propunerile anglo-fnaneeze nu se mai importantă, cea mal arzătoare, circ Delegatul Indoneziei, care e sprijinit piratereşti în zona mirilor Chmel. repre­ precedente, au Întrunit candidaţii partide­
Reprezentantul URSS a subliniat că menţionează reducerea alocaţiilor pentru afectează Interesele vitale ale tuturor po­ plîngerea Birmaniei, a declarat că pre­ zintă o primejdie serioasă pentru pacea lor comunist şl socialist şi în alegerile
zolvarea sarcinii de reducere a arma- nevoile militare. poarelor. ale întregii omeniri A sosit zenţa trupelor gomindaniste pe teritoriul (n această parte a globului pl m in Lese pentru consiliile mumei pale din Soriano
nntelor şi de Interzicere a armei alo- In privinţa termenelor reducerii erma- timpul să acţionăm în conformitate cu birman constituia o primejdie serioasă Reprezentantul Angliei, Franţei. Turciei. Nel Cimino şi La Fabnca Dl Roma (provin­
pentru pacea tn Asia de sud-est El a ce­ Canadei şl al altor ţâri core au luat apoi cia Viterbo), la Pietravajrano (provincte
ice ar fi uşurată în mare măsură dacă mentelor şi interzicerii armei atomice, a cele recunoscute. Noi am dori ca Comi­
rut Organizaţiei Naţiunilor Unite sâ acor­ cuvîntul au încercai si minimalizeze pri­
pregătirea măsurilor corespunzătoare declarat în continuare A. I. Vişinski, ele tetul Politic să fecă cu succes faţă acestei Caserta) şi la Pala (provincia Verona).
■ lua parte Republica Populară Chineză. sînt destul do clar expuse în propunerea sarcini importările de guveoTMilirl birman sprijinul necesar mejdia pe care o constituie prezenţa ban­
pentru lichidarea primejdiei existente. delor gomindaniste pe teritoriul Blrma-
Luând apoi cuvîntul Katz-Suchy, repre­ nleL In încheierea şedinţei, delegatul en­ „O ediţie mai proaslă
în Adunarea Naţională franceză zentantul Poloniei, a subliniat că hotări- glez a prezentat din partea a 11 ţări un a comunităţii defensive
rea Adunării Generale cu privire la re­ proiect comun de rezoluţie, oaro cheamă europene"
PARL3 (Agerpres) — TASS Bîliotte ,şl Gas ton Palewskl, reprez^itarv- Deputatul Guille, reprezentantul grupu­ tragerea trupelor gomindaniste de pe te­ la „dezarmarea şl Internarea” bandelor
La 12 octombrie, Adunarea Naţională tul fostului grup de deputaţi CaullIşti caro lui socialist, a declarat că socialiştii vor ritoriul Birmaniei nu a fost adusă la în­ gomindaniste. asigură guvernul birman de BELGRAD (Agerpres). — TASS trans­
ancezl a reluat discuţiile asupra aoordu- se autointitulează în prezent „republican vota încrederea în guvern. depliniră. Prezenţa bandelor ciankaişisle „simpatie şl sprijin" tn eforturile lui de mite :
tor de la Londra privind reconstituirea social”, au declarat că vor da vot de în­ Radicalul Edouard Dala di er, care se pro­ pe teritoriul Birmaniei, a spus reprezen­ a rezolva această problemă $1 cere ca Intr-un articol Intitulat „O ediţie mai
[matei vest-germane. acorduri oare pre- credere guvernului Radicalul Paul Aubry nunţase împotriva „comunităţii defensive tantul Poloniei, perldltează suveranitatea toate statele să Io măsurile necesare pen­ proastă q comunităţii dafenslve europene”,
ntă o reală primejdie pentru securitatea s-a pronunţat de asemenea pentru încre­ europene”, şi-a schimbat poziţia şi, după naţională a ţării. Clica gomindanistă, a tru a preveni sprijinirea bandelor eomin- ziarul „Oslobodjene", relerindu-sa la ho-
Tranţei. Luind Vn considerare împotrivirea derea în guvern : de altfel, la vot va fi ce a făcut 0 serie de rezerve, a declarat declarat Katz-Suchy, continuă sâ spri­ danJste din Birmanla. lârlrea conferinţei de 1a Londra ai pri­
îermâ a poporului francez faţă de orice pusă moţiunea prezentată de el tn acest că va da vot de iacredere guvermilui- vire la extinderea pactului militar de la
tn cerc An de a reînvia wehrmaehtul hil- spirit Pierre Cot membru al Uruunii re­ E1 a declarat Insă că consideră necesar Bruxelles prin Includerea în d a Germa­
lerist sub altă formă, preşedintele Consi­ publicanilor progresişti, a declarat că el va sâ se continue tratativele cu U RSS pen­ Mişcarea grevistă din Anglia ia amploare niei occidentale şi Italiei, scrie că
liului de Miniştri, Mendes-France, a pus vota Împotriva moţiunii de încredere in tru a realiza dezarmarea. LONDRA (Agerpres). — aproximativ 35 000 Se ştie că acasie docuri acest pact se află sub controlul deplin al
xhestiunea de încredere în guvern guvern. Pierre Cot a insistat asupra nece­ In numele grupului „mişcării popular- Pulemica grevă a docherilor londonez) au fost singurele Sn care munca s-a des­ Uniunii Atlanticului de nord. Aşa fiind,
Este demn de reţinut că deocamdată nu sităţii de a menţine relaţii prieteneşti iotre repubUcane" (M.RP), Pfllmlin a declarat ta o amploare din oe (n ce mai mare In făşurat normal. în cadrul unui uriaş mi­ afirmă ziarul, acest pact nu este în for.d
este vorba de ratifioarea acordurilor de la Franţa şi U R SS. că membrii grupului său se vor abţine de urma grevei, cel mal mare port din ţară ting, muncitorii grevişti au protestat îm­ decît un simplu gest menit a anestezia
Londra, ci da aprobarea tn principiu a po­ împotriva acordurilor de la Londra s-a la vot pnn care Anglio realizează aproape o potriva încercărilor liderilor lor sindicali capibdarea Franţei.
ziţiei lui Mendes-France la conferinţa de pronunţat deputatul Paul Reynaud. «re­ După aceea, moţiunea cu privire La în­ treime duj comerţul său exterior, se află de dreapta de a pune capdt grevei Agen­ Acordul do la Londra, scrie în înche­
la londra a celor nouă ţări publican independent” de dreapta, care a crederea In guvern a fost pusă La vot Mo­ in Inactivitate Miercuri seara au declarat ţia Reuter subliniază câ toate eforturile iere ziarul, nu este altceva decît o ediţie
La 12 octombrie, şedinţa a început cu declarat câ el şl prietenii săi refuză „si ţiunea a fost adoptată cu 350 voturi pen­ grevă alţi 2 500 docheri din Tîlbury, ceea liderilor sindicali de a-l convinge pe gre­ mal proastă a „comunităţii defensive eu­
motivarea voiului deputaţilor Generalul legifereze reînvierea wehrmachtulaJ” tru. 113 contra şt 152 abţineri ce a urcat numărul docherilor grevişti ta vişti să reia lucrul au dat greş. ropene - .
mele Importante ale Asiei este Liră în­ Japonia se va bucura de sprijin în nă­ şi Republica Populară Chineză este acor­
No te şi comerţ ta rii externe doială situaţia JaponleL Această situaţie zuinţa ei spre stabilirea de relaţii politice dul cu pnvire la colaborarea tehnieo-
şl economice cu U R.S S şi cu R- P Chi­
şltinţificâ pe calea schimbului de expe­
trezaşle tn rindurtie popoarelor din ţftrile
Asiei şi Extremul Orient temeri legitime neză, după cum se vor bucura de sprijin rienţa In toate romurile economiei naţio­
câ Japonia poate fl folosită In planurile deplin once acţiuni din partea ei t o drep­ nale. Afceloraşl ţeluri de Inlânre a legă­
O contribuţie importanta la cauza păcii şi securităţii agresive ale S U A., străine atlt Interese­ te te spre asigurarea condiţiilor penLru dez­ turilor economice şi culturale slujesc a-
lor poporului japonez cil şl sarcinii men­ voltarea e! paşnică şl Independentă” cordul sovleto-chine2 ou privire la oooş­
în Extremul Orient şi în întreaga lume ţinerii păcii tn Extremul OrienL In de­ Declaraţiile comune ale guvernelor U- tim i rea căii ferate Lancijou-Urumei-Alma-
claraţia comună a guvernului URSS şl niunii Sovietice şl Republicii Populare Ata şi acordul sovleto-chino-mongol cu
La 12 octombrie. „Pravda" a publicat Guvernul Uniuml Sovietice şi guvernul două, In ciuda năzuinţelor fireşti ale po­ a guvernului R- P Chineze cu privire la Chineze cu privire la problemele situaţiei privire la construirea căîj ferate Ţzinin-
documente de mare însemnătate politică : Republicii Populare Chineze declară că porului coreean spre unificarea naţională relaţiile cu Japonia, sint arătate în pro li.ternoţionale şi. în special, cu privire la Uian-Sator şi organizarea comunicaţiilor
comunicatul asupra tratativelor sovîeto- relaţiile de prietenie, care s-au statornicit într-un stal coreean unit, iubitor de pace fonzime cauzele actualei situaţii a acestei principalele probleme ale Asiei reflectă directe pe aceste căi ferate
chineze. declaraţiile comune ale guverne­ intre URSS. şi China, constituie baza şi democrat Guvernele ambelor state con­ ţări, care dupS noisă ani de la termina­ întărirea continuă a colaborăm frăţeşti In afară de aceasta, au (ost semnate un
lor Uni unu Sovietice Şi Republicii Popu­ pentru continuarea colaborării slrinse în­ sideră necesară convocarea in viitorul cel rea războiului se găseşte fntr-o situaţie dintre popoarele tovielic şl chinez in lupta acord cu privire la acordarea de către
lara Chineze cu pnvLre la relaţiile sovleto- tre Cele două sLate. tn conformitate cu mai apropiat a unei conferinţe pentru pro­ de ţară semlocupatâ de Statele Unite ale lor comună pentru a scăpa omenirea de guvernul URSS guvernului RP Chi­
chineîe şi ele situaţiei internaţionale şi cu principiile egalităţii In drepturi, avanta­ blema coreeană, cu partioiparea largă a Amerîcîl şl sînt formulate principiile după pericolul unui nou război. neze a unui credit pe termen lung in suma
privire la problema relaţiilor cu Japonia, jului reciproc, respectării reciproce a su­ statelor interesate, conslatînd că unifica­ care se călăuzesc cete două sLaie In re­ O nouă manifestare grăitoare a relaţii­ de 520 milioane ruble şl un protocol cu
comunicatele comune cu privire ta proble­ veranităţii de stat şi a integrităţii terito­ rea Coreei este una dm sarcinile impor­ laţiile lor cu Japonia lor de prietenie Şi colaborare stabilite in­ privire te acordarea de către guvernul
ma bazei maritime militare Port-Arlhur, riale” tante a cărei rezolvare ar avea o mare Este ştiut că după terminarea celui de tre Uniunea Sovietică şi Chino, şi care URSS guvernului RP Chineze a unui
cu privire La societăţile mixte sovieto- După cum se subliniază în declaraţie, însemnătate penLru întărirea păcii în Ex­ al doilea război mondial. Japonia, aşa cum se întăresc mereu, este acordul In proble­ ajutor pentru construirea suplimentară a
chlneze existente, cu privire la acordul de guvernele Uniunii Sovietice şi Republicii tremul OrienL s-a prevăzut prin acordul de la Potsdam. ma cu privire la Port-Arlhur şi o serie 15 întreprinderi industriale şl -pentru spo­
colaborare tehnlco-ştiinţifică, cu privire Populare Chinez» sint unanime tn năzuin­ Uniunea Sovietică şi Republica Popu­ urma sâ obţină independenţă naţională de­ de «conduri în probleme economice rirea volumului de livrări de utilaj pen­
la construirea căli ferate Lancljou-U- ţele lor de a participa şi de acum înainte lară Chineză condamnă cu hotărîre crea­ plină. să-şî creeze instituţii, democratice Acordul cu privire la Port-Arlhur. pre­ tru 14) întreprinderi, prevăzut in acordul
mmcî-Alma-Ata. comunicatul comun al la toate .acţiunile Internaţionale îndrep­ rea unul bloc militar agresiv în Asia de proprii, sa-şi dezvolte o economie de pace. vede retragerea unităţilor militam sovie­ semnat anterior, privitor la livrările su­
euvemelor Uniunii Sovietice, Republicii tate spre întărirea păcii, şi se vor consul­ sud-est, deoarece la bara acestui bloc stau de — sine — Stătătoare şi n cultură na­ tice din această bază maritimă militară, plimentare de utilaj din URSS. te va­
Populare Chineze şl Republicii Populare folosită in comun de Uniunea Sovietică loare totală de peste 400 milioane ruble
ta reciproc de fiecare dală cind ce vor Ivi scopurile imperialiste ale iniţiatorilor lui ţională Or, aceste sarcini au rămas ne-
Mongole cu privire la construirea căii fe­ şi China în Interesele securităţii celor două însemnătatea acestor acorduri este greu
probleme de natură si afecteze interesele şi tn primul rind ale SU A Aceri bloc îndeplioite. deoarece Statele Unite, ea
rate Tzmte-Ulan-Balor. state Acest act constituie un rezultat al
comune ale ambelor state, tn scopul coor­ esie îndreptat In primul rînd împotriva principală putere ocupantă în Japonie, că­ de evaluaL
Aceste imporLanle documente au fost donării acţiunilor lor îndreptate spre asi­ securităţii şi independenţei naţionale o schimbării situaţiei internaţionale In Ex­ La 13 octombrie. „Pravda" publică scri­
semnate In urma tratativelor cu privire ţărilor Aciel, împotriva intereselor păcii rora le revine principala răspundere pen­ tremul Orient tn legătură cu încetarea răz­
gurarea securităţii URS.S şi Chinei şi tru îndeplinirea hotăririlor de la Potsdam soarea delegaţiei guvernamentale sovietice
la problomele relaţiilor sovielo-chlneze gl boiului din Coreea şi cu restabilirea pă­
menţinerea păcii în Extremul Orient şl în In Asia şi în zona Pacificului Tocmai de au încălcat tn mod flagrant aceste holă- prin care poporul sovietic a oferit tn dor
ale situaţiei Internaţionale, intre delegaţia cii tn Indochma. cit şi !n legătură cu în­
întreaga lume aceea blocul agresiv al Asiei de sud-est tîtI In ciuda intereselor poporului japo­ poporului chinez utilajul şi tehnica nece­
guvernamentali a Uniimu Sovietice care tărirea capacităţii de apărare a Republicii
Declaraţia subliniază marea însemnăta­ a fost respins de ţări importante din acea­ nez, S U A. au Impus Japoniei „tratatul sare organizării unei mari gospodării ce­
a sosit la Pekin la invitaţia guvernului Populare Chineze si cu întărirea continuă
te internaţională a conferinţei de la Ge­ stă regiune ca India Birmann, Indonezia de pace” de la San Francisco şi o serie în­ realiera de stat şl scrisoarea de răspuns
chinez. CU prilejul sărbătoririi celei de a a prieteniei şi colaborării soviete-chineze.
neva. care a dus la Încetarea operaţiunilor şi altele, care l-au considerat pe bună treagă de alte acorduri care contravin în a preşedintelui Mao Ţze-duo te legătură
S-a aniversări a proclamării Republicii Acordul cu Dnvlre la Port-Arlhur este
militare din tndochîna şl a oferit posibi­ dreptate ca un pericol direct pentru se­ mod fundamenta! acordului de la PoLsdam cu aceasta.
Populare Chineze, şi guvernul R P Chi­ un aci Important, posibil numai in condi­
litatea reglementării situaţiei dm Indoehi- curitatea lor naţională Popoarele Uniunii Sovietice şl Republi­ Iată documente car© demonstrează mă­
neze Aceste documente constituie o măr­ ţiile nou sociale, tnlre stole, întemeiate
na in conformitate cu interesele naţionale Uniunea Sovietică şi Republica Populară cii Populare Chineze Işl exprimă profun­ reaţa forţă o noilor relaţii socialiste In­
turie grăitoare a prieteniei indestnieti pe principiile egalităţii, respectului reci­ tre state. Aceste documente vorbesc des­
bile, frăţeşti dintre popoarele Unlunu So­ legitime ale popoarelor din această regiu­ Chineză consideri necesar să declare câ da simpatie faţă de Japonia şl faţă de proc. prieteniei şi colaborării frăţeşti
ne Această conferinţă a arătat marca im­ vor pune şi pe viilor la bara relaţiilor lor poporul japonez, care a ajuns intr-o greu pre marea prietenie şi colaborarea rodnică
vietice şl Chinei, o contribuţie nepreţuită Un alt acord întemeiat pe principiile
portanţă pe care o are pentru cauza pă­ cu ţările din Asia şi din 2ona Pacificu­ situaţie in urma dictatului S U A Po­ dintre Umunea Sovietică şl Republica
la cauza păcu şl securităţii In Extremul colaborăm socialiste dintre state, este a-
cii participarea la . examinarea probleme­ lui, cit şl cu alte state, aplicarea strictă poarele sovietic şl chinez sint convlnie Populară Chineză pentru binele popoare­
Orleot şi (n lumea întreagă cordul cu privire la predarea către Repu­
lor internaţionala urgente a tuturor ma­ a principiilor respectării reciproce a suve­ totodală câ pnporuj Japonez va găsi sufi­ lor ţărilor lor, pentru bicele păcii în lu­
Guvernele Uniunii Sovietice şi Repu­ blica Populară Chineză a cotei sovietice
rilor puten. cărora Carta Organizaţiei Na­ ranităţii şl integrităţii teritoriale, a nea­ ciente forţe pentru a pâei pe calea elibe­ mea întreagă
blicii Populare Cbmeze constată existenta de participa ţie In societăţile mixte sovie-
ţiunilor Unite le impune principala răs­ gresiunii reciproce, neamestecului reciproc rării de dependenţa străină şl a renaşte­ Poporul sovietic salută în unanimitate
unei deptine unităţi de vederi atît in do­ to-chtneze. înfiinţate in anii 1950 şi 1951.
meniul colaborării multilaterale, in plină pundere pentru menţinerea pâeU Interna­ în treburile interne, egalităţii şi avanta­ rii patriei sale, pe calea stabilirii unor re­ Folosind înaintata experienţă sovietică in acest© documente Istonce ca Lind o nouă
ţionale jului reciproc, coexistenţei paşnice, ceea laţii normale de largă colaborare econo­ vengâ in întărirea tegâtunlor prieteneşti
dezvoltare, intre cele două riale, cit şi construcţia economică, aceste societăh
In problemele privind situaţia internaţio­ Pentru orice om nepărtinitor este lim­ ce deschide largi posibilităţi pentru dez­ mică şi a unor legături culturale cu alte mixte au avui un rol pozitiv şi au adus cu poporul frate chinez. Rezultatele tra­
state, în primul rînd cu vecinii săi
tativelor sovieto-chlneze de la Pekin, pu­
nală. In declaraţia comună se arată câ în pede că politica obstrucţionistă a S U A voltarea unei colaborări internaţionale o contribuţie bine determinată în opera
cei cinci an! care au trecut de la victo­ faţă de drepturile legitime ele Chinei rodnice. După cum se aralâ în declaraţie, „In politica lor faţă de Japonia, guver­ de refacere şl dezvoltere a economiei chi­ blicate te prezent, sint primite cu uriaşă
satisfacţie de toate popoarele Iubitoare de
ria istorică a poporului chinez. Intre Uniu­ populare In ONU. actele directe de agre­ politica Întemeiată pe aceste principii „co­ nele Uniunii Sovietice şi Republicii Popu­ neze AstâzJ, cind China populară şi-a re­
nea Sovietică şl Republica Populară Chi­ siune, săvlrşite de Statele Unite împotri­ respunde intereselor fundamentale ale tu­ lare Chineze — se spune «n declaraţie — făcut economia şi îndeplineşte cu succes pace, care le consideră ca o nouă contri­
neză s-au statornicit relaţii bazate pe o va Republicii Populare Chineze, şl Inden- turor popoarelor, inclusiv ale popoarelor pornesc de. >a principiul coexistenţei paş­ primul plan cincinal, organizaţiile eco­ buţie importante in opera de întărire con­
strinsă colaborare tn conformitate deplină sebi continuarea ocupării de către forţele Asiei a căror securitate şi bunăstare pol nice a statelor, independent de orândui­ nomice chineze au acumulat experienţa tinua a păcu şi securităţii.
cu Tralatu) de prietenie, alianţă şi asis­ armate americane a iosulet Taivan, care fl asigurate numai pe baza unor eforturi rea lor socială, fiind convinse că acest necesară şi sint în stare să conducă ele Umăr la umăr. te strinsă alianţă fră­
tenţă mutuală din 14 februarie 1950 „Ex­ este o parle d'O teritoriu] Chinei, precum comune ale statelor tn opera de apărare lucru corespunde intereselor vitale ale tu­ însele activitatea întreprinderilor care fac ţească. Tara Sovietică şl China populară
perienţa a dovedit — se spune In decla­ şt sprijinul militar şl financiar acordat e păcii”. turor popoarelor. Ele sint pentru dez­ parte din aceste societăţi mixte Cu în­ vor merge şi In viitor înainte pe calea
raţie — marea for(â vitală a colaborării cîieU lui Cian Kai-şi. ostilă poporului chi­ Guvernul Sovietic şl guvernul Repu­ voltarea unor largi relaţii comerciale cu cepere do la I Ianuarie 1935. coLa sovietică progresului economie şl cultural, cx» calea
care s-a stabilit Intre Uniunea Sovietică nez, sint incompatibile cu sarcinile menţi­ blicii Populare Chineze vor depune la Japonia, pe baza avantajelor reciproce, de particîpaţie In societăţile sus menţio­ întărim legăturilor de prietenie şi a cola­
şi Republica Populară Chineză şl care nerii păcii în Ev.lremul Orient $1 ale mic­ rindul lor toate eforturile pentru a contri­ pentru stabilirea cu această ţară a unor nate va fi predatfi tn întregime Republicii borării paşnice cu toate ţările, apărted
constituie un reazem de nădejde al păcii şorării încordării internaţionale Guvernele bui la reglementarea problemelor interna­ strinso legături culturale. Populara Chineze cauza păcii şi securităţii în Extremul O-
rient şl tn lumea întreagă.
şi securităţii în Extremul Orient şt un Uniunii Sovietice şl Republicii Populare ţionale nerezolvati.. Indusiv a probleme­ Ele declară de asemenea că sint gata O Două contribuţie importantă In opera
factor important in opera de menţinere a Chineze consideră anormală situaţia In lor referitoare la Asia. să întreprindă acţiuni pentru normaliza­ de latărire a legăturilor economice şl cul­ (Articol de fond al ziarului „Protida”
păcii generale care Coreea continuă să fie împărţită tn Tn momentul de faţă. una din proble­ rea relaţiilor lor cu Japonia şi declară c3 turale reciproca între Uniunea Sovietică din U octombrie)
Redacţia şl Adm ziarului SLr, 6 Martjâ» Nr. B, Telefon: I0B-109. Taxa plătită In numerar coaL aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136 320 din 6 Nov.—Tiparul loirepr. Poligrafică de Stat DEVA