Page 21 - 1954-10

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT' VAI
IN A C E S T N U M Ă R

Pentru îmbunătăţirea activităţii - Lupta partidului pentru o litera — Vizita primului ministru al Indiei,
gazetelor de perete (pag 2-a) tură realistă. în anii ilegalităţii [Vehru, in R D Vietnam
(pag. 3-a (pag. 4-a)
tnsemnâri despre unele poezii so - Munca în rîndul femeilor trebuie
site la redacţie (pag 2-a) apreciată (pag. 3-a) — Victoria Frontului Naţional în ale­
AL COMITETULUI REGIONAL PM R.HIIHEOOMA SI AL SFATULUI POPULAR REOIOHAL - O călătorie In trecutul de luptă gerile din R D Germană
Sa formăm deprinderi practice la
elevi (pag 2-a) al partidului (pag. 3-a) ' (pag. 4-a)
Anul VI. Nr. 34 (419) Joi 21 octombrie 1954 4 pagini 20 bani
Mai multă preocupare pentru aprovizionarea In cinstea celui de al ll-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie
de iarnă a celor ce muncesc Noi succese cile oamenilor muncii

Instrument de nădejde, pus în mina ce­ Nu in acelaşi fel Insă s-a comportat
lor ce muncesc pentru e-şl putea apăra czntma „Muncltand'’ de la Alba. Aceo&ta,
cuceririle, pentru a-şi lărgi posibilităţile datorită unei munco desfăşurată la intim-
de mruncă înflăcărată în vederea îndepli­ plare, ne legată în mod ritmic de sezon, Lucrează în contul anului 1955 - V e ş t i d e pe o g o a r e —
nirii măroţiăin scop urmărit, construirea nu a reuşit să indeplmrasc ă planul la re­
Veslao că planul de producţie ps anu) organizatorice pentru a aduce o îmbună­
socialismului, stalul democrat -popular coltări Saituaţn asemănătoare pot li amin­ Tehnicienii agronomi au desfăşurat o ac­
acesta a fost îndeplinit înainte de termen. tăţire radicală În procesul de producţie şi Fruntaşii comunei Băcia
poamă o permanentă grijă pentru satis­ tite şl la cantinele „I Mal" şi „Partizanul" tivitate rodnici la punctele agricole. Ei au
se răspindiee pnit toate secţiile. La gazeta pentru traducerea In fapt a angajamente­
facerea nevoilor color cs OTvumjCesr In cen­ din Deva, a căror resţion#=»bi!i, atunci olnd Oa de obicei, ţăranul muncitor Nagy An­ explicat cu răbdare ţăranilor munciton
de perete a Atelierelor centrate Crişcior. lor luate de muncitori Unele din aceste
trul preocup arilor sal-, s© găseşte lupta li se fac anumite propuneri, se mulţumesc îşi lacustră apariţia articole Care ilustrau masuri au fost : confecţionarea a trei ma­ ton 8-a pregătit din Ump pentru campa­ metodale agrotehnice şi foloase! o a pliciră
necurmată panlru asigurarea unei creştere doax să răspundă, „vom fac©", „vom dre­ nia de toanuvâ lor Nenumăraţi ţârari muncitori, s-au
munca entuziastă a acestui harnic colectiv,
continue a ruv^ulud de tarei, material şi ge", „aveţi dreptate", ete Se ştie Insă, precum si realizările obţinute in cinstea triţe pentru orompoan© şl şuruburi, pu­ Prima dată a pus 100 boabe de grlu la hotârit să atptUce cu stricteţe regulile agro­
nerea in funcţiune a fiarăstiâului ,,Ban-
cultural al oamenilor nvunoij Ln vederea căci ou „vom faoe” şi ou „vom dre­ Congresului partidului şi a zilei de 7 No­ der“ şi a presei mecanice şi confecţiona­ încolţit, pentru s-l Încerca puterea de ger­ tehnice.
rezolvăm cu succes a acestei măreţe sar- ge”, nu se poate asigura necesarul de le­ iembrie minaţie După ce s-a convins că sămlmţa Aşa de piildă ţăranul muncitor. David
oiDi, partocM şi guvamul depun eforturi gume şi zarzavaturi. rea unor dispozitive pentru strunjirea e bună pentru insăminţat. a selecţionat-o Nicolae din cătunul Dealul Ţiului, a în­
Tot mai mulţi fruntaşi In producţie 51 pieselor după profil, care să înlăture o
susţinute, mobilizând masele largi la luiptia Nici trusturile alimentaţie» publice nu au tn întrecerea socialistă au apărut cu aceas­ parte din timpii morţi. şi a tratat-o cu abavit. cercat puterea de germinaţie a griului, a-
pentru Lndaplinircu pdanuiun nostru de stat desfăşurat peste tot o muncă rodnică. E întrema din zilele trecute, Nagy Anton poi l-a selecţionat şi tratat cu abavit. După
tă ocazie la panoul de onoare SInt nelip­ Datorită muncii politice desfăşurată de
— bază sigură a îîmbunătăţirii continue ounoscuit faptul că ale sint acelea oare pe a legat semănătoarea de oar, a încărcai ae a făcut o arătură adlncă la 20 cm şl
siţi fruntaşii întrecerii socialist© Gali lo- organizaţia de bază P.M R , comitetul de
a condiţiilor de viaţă Legat de perioada plan Iodul au datoria să asigure un volum simînţa necesară şl a plecat la holdă unde a îngrăşat bine pâmtntul a Insimin-ţat griul
sif electric-ian, Pop Dkvurie strungar, O- întreprindere şi organizaţia U T M. spi­
octuali, întregul scop al activităţii, al terios de legume şl fructe conservate. A- a insăimnţut 80 de ari cu griu Exem­ în locul porumbului La fel au procedat
ireta Gheorghe lui Vlsalom fierar, Fâr- ritul creator ai muncitorilor de aici a că­
muncu noastre de flecare el, trebuie ccst lucru a fost însă i-n prea mică mS- plul iul a fost urmat de mai muilţi ţă­ şi ţăranii muncitori Laz Ar Matei şl Funea
caş Gheorghe lăcătuş-instalator, care au pătat o dezvoltare din ce în ce mai mare
concentrat asupra problemei aprovizio- »ură înţeles de către unt! tovarăşi dm con­ obţinut depăşiri intre 123—127 la sută, a- Un număr însemnat de leme de inovaţii rani muncitori din comună, printre care Gheorghe din cătunul Lunca
nârvi oamenilor munoii pentru iamfi. ducerea acestor unităţi D© pildă tovară­ plieind metodele de muncă sovijtice Co- şi naţionalizări după ce au fost studiate şl tovarăşul Florea. care de asemenea a- Ei sint fruntaşi la insăminţărl
Un factor de prumă uruportanţă de care de­ şul Csi'bi Ioaif de la Trustul alimentaţiei lesov, Jandorova şi Voroşln de cabinetul tehnic, nu fost puse in a- pJică cu stricteţe regulile agrotehnice Şî
pinde în mod namajlocit buna Teuşîtâ a public® din Deva, în loc să .se IiSmlnte. ★ plioare Numărul celor ce aplică metodele el e insăminţat 50 de ari cu grlu. Şi-au predai cofele
scectoi sarcini, O constituie munca pen­ să se preocupe îndeaproape de îndeplini­ Nu demult, colectivul de muncă al Ate­ de lucru sovietica creşte cu zi ce trace COZAC SOFIA
tru îndeplinirea planului de colectări. Dc rea planului ce i-a fost repartizat, se 0- lierelor oenlrale Oraşelor, raicmul Brad, a Cei peste 118 muncitori şi tehnicieni care corespondentă voluntară : Oamenii muncii dm satele regiunii noa­
ritmu) în care se desfăşoară acesta, de­ cupă mai mult de modul cum să-şi orga­ analizat în cadrul unei consfătuiri de pro­ aplică aceste metode, au reuşit să aducă Noi terenuri redate agriculturii stre muncesc cu dragoste pentru a întim-
pina cu noi succese Congresul partidului
pinde in primul Tund, crearea fondului nizeze mai plăcu* şi moi „sportiv” timpul, ducţie posibilităţii© de mărire a producţiei întreprinderii o frumoasă contribuţie. şi ziua de 7 Noiembrie
centralizat al statului, fond prin desfa­ indiferent daca e timp de producţie sau şi productiviiăiţii munooi şl cii'lo de redu­ Proiectul Directivelor celui do al doilea Aşa de pildă ţăranii muncitori Dan loan.
cerea căruia, k! se poată scădea 1 preţu­ liber. cere a preţului de cost. Tot cu această o- Rezultatele întrecerii Congres al partidului cu privire la dez­ Herboi losif (t Ladar Vasil? din Dobra
rile de pe piaţa neorganizată Asemene* atitudini $1 comportări nu se eazic, ca răspuns la chemarea lansată de Productivitatea munci! a crescut cu voltarea agriculturii *n următorii 2-3 ani, şl-au predat in întregime cotele către Stat
O bună parte din orfana)© noastre de pot sconta cu rezultate bune pentru ne­ eoleotivdo celor 12 întreprinderi din Ora­ mult crearind in acelaşi timp şi câş­ a fost dezbătut pe larg de ţărani! munci­
De asemeni şi-au predat cotele in între­
partid şi de stat, au imţalas pe deplin rolul voile celor ce muncesc şul StaJin, munoitorll tehnicienii şi func­ tigurile muncitorilor Antrenaţi In între­ tori din comuna Răpăitul Mare După ce gime şl ţăranu muncitori Benteu Petru dm
p© oare-1 joacă problema colectărelor în înlăturarea lipsurilor ce se manifestă Ln ţionarii Atelierelor centrale, şl-au luai no» cere, muncitori* acestor ateliere, au reu­ inginerul Miroea Cantemii a vorbit des­ sa tul Făgeţel şl Curui loantchie ;l Giurgiu
arearea unei largi posibiilltâţj de aprovizio­ munca desfăşurată pină acum In ceea oe angajamente şit ca angajamentele luate in cint- pre mărirea suprafeţei de teren arabil,
nare a oimendor muncii pentru iarnă şl priveşte buna aprovizionare cu legume şi Frintre punctele principale din angaja­ tea Congresului partidului şi a ri- *u luat cuvintul numeroşi ţărani munci­ Octavian din satul Stretea
au depus o continuă strădanie pentru oa zarzavaturi pentru lamă, trebuie să con­ mentul colectiv, figura realizarea planu­ îei de 7 Noiembrie să fie realizate în tori. Ei pot reporta cu mindrie partidului că
această problemă să se desfăşoare într-un stituie in munca de viitor o sarcină de lui de produaţie pină la data de 15 oc­ proporţie de 75 la sută, iar sarcinile de — Şi în comuna noastră sînt posibili­ şl-au îndeplinit cu cinste şi aceaslă în­
ritm progresiv, asigurindu-sa astfel o cît primă importanţă Trebuie să dăm o bă­ tombrie, reducerea preţului de coei'cu fl.% plan pa znul în curs depăşite. Economiile tăţi de mărire a suprafeţelor arabile. De datorire patriotică faţă de stat
PADUREANU IOAN
mai mare cantitate de produse tălie necurmată pentru Înlăturarea stilu­ faţă de sarcina planificată, creşterea pro­ realizate se ridică La suma de 13 078 lei pildă în hotarul Sideţ şi Nearoş sint vreo
lui de muncă birocratic, greoiu. ce s-a corespondent voluntar
In regiunea noastră &int multe raioane ductivităţii muncii cu 15% prin folosirea 10 octombrie a fosl ziua Cind întreg - vi 4 hec*ars de pămîrvt care pot fi desţele­
lăcut srmţdit Vn activitatea unor unităţi
fruntaş© in această privinţă. Din păcate întregit capacităţii de lucru a maşinilar- caleotiv a raportat partidului şi guvernu­ nite — a spus tovarăşul Oana Simion Urmînd exemplul
Comitetele de partid Taionole şi organi­
insă mai sint totuşi şi din acelea, cum e unelte. evitarea timpilor morţi, ete lui tniăptuiTea planului de producţie pa Jur Valentin a luat şi el cuvintul ;
zaţiile de bază au datoria 3ă asigure apti- întovărăşiţi lor
de pildă raionul Sebeş şi Alba, in oare In acest sens. conducerea atelierelor s^a anul 1854 şi pledarea &pre noi victorii în — Eu cred că şi fînaţul din ballă poate
rorea Ln viaţă a lmiel .partidului în această
organele însărcinate cu problem* colectă­ angajat să ia o serie de măsuri tehnici- sRul 1955 -N. BAlŞiAN fi desţelenit. Acolo sint vreo trei hectare Membrii întovărăşirii agricole 7 Noiem­
privinţă. Comuniştii de la sate. au dato­ de pămint care ar pulsa fi cultivate cu
rii nu desfăşoară O muncă sus^nulă ; fapt brie din Haşdat. au fost premii pe comună
pentru care lezxilfatele sint sub aşteptări ria ,aa la rîndul lor să mobilizeze masele cereale , care au început Snsârmnţârie.
Comitetele executive a3a acestor raioane de ţărani muncitori pentru îndeplinirea Ţăranii muncitori din comuna Rapoltul E| au selecţionat şi tratat la timp <ă-
Minerii de Ia
nu !u dat importuri ţa euvamtâ grijtl pa întocmai a obHg*ţiumilnrr faţă de *tat Minerii de la Lonea lucrează cu spor Mare muncesc eu avlnl sporit pentru a mtnţa necesară pentru suprafaţa planifi­
De asemenea Lucrătorii din comerţ st
oare ele rfint datoare s-o poarte pentru în­ descoperi noi terenuri Pină acum din cele cată a 11 InsSmînţată cu griu.
deplinirea in timp a planului de edlectăn. cooperaţie trebuie să pornească La drum N-au mai rămas multe zile pină la data ned Lonea, de brigăzile conduse de tovară­ 12 hectare teren descoperite au fost des­ In două 2*le, insămlnţările au fost ter­
cu mai multă hotărîre. Lipsurile mani­ cînd se va ţine cal de al II-lea Congres şii : Dudaş Auguttlm. Pulu Gheorghe, Pio-
nu au veghiat ca staturile populare comu­ ţelenite 3 hectare minate S-au evidenţiat fntovărăşiţii Nagv
festate pînă jacum Ln munca de aprovizio­ al Partidului Muncitoresc Romln Acest vu Constantin, Marea Adrian şi Puiu Ni- BER2UMŢEANU ÎOAN
nale 6fi desfăşoare o bătăloe permanentă Ida, Gaifi Alexandru (Şoam). Lup Victor
narea oamsnilor muncii ou legume 9 zar­ eveniment măreţ, este întîmpinat cu bu­ ccJae, prin buna organizare ă locurilor de
în acest sector. corespondent voluntar şi Chlş Ludovic
zavaturi pentru Iarnă, nu sint altceva de- curie ţi do minerii de la Lor ea. întrecerea muncă prin foloterea celor mai avansate
G sarcină de seamă în - buna aprovizio­ socialistă a luat un ivînt puteme şl aici: metode de muncă in minerit au ajuns să fie Grăbesc recoltatul ţi Urmînd îndeaproape exemplul tntnvă-
ift un rezultat firesc a gravei Lipse de con­
nare a o am anilor muneU revine şi O C.L. tra! pe dare unele organe raionale şi re­ Brigăzile conduse de şefii de grupe de nu numai îndeplinite .dar şi depăşite cu însămînfatul râşiplor, ţăranii muncitori din Hăşdat au
Aprozar Acestea sint datoare să desfăşoa­ gionale o dovedesc sint o mărturie clară la sectorul IV al minei Lonea. rum sint 18-20 la sută. pormf cu însufleţire la executarea insă
re o bătălie susţinută 5n vederea îndepli­ <3 superficialităţii cu care aceştia işi exe- cele ale tovarăşilor Dohotaru VioreL Hog- Un preţios ajuter pentru realizarea an­ Pină In momentul de faţă tn raionul Brad s-a minţărllor şV arăturilor adinei.
nirii La timp a planului de achJzaţli Şi Ln cu/tă munca Aşa de pildă, ar ii Cunos de man Adam, Lepric Frederieh şi Jorja Ni- gajamentelor îl dau maiştrii mineri An- cules recolta de toamnă de pe 2ÎC hectare Rezultatele muncii rodnic© n-au intir-
cc&st sector însă se găsesc unele oazuri ştiut cam cum motivează tovarăşii Hăn- cdae, ţşl realizează du cinate angajamen­ dreans Fetru. Herţa ( Nicolae şt Popa Nl- De indatd ce au recoltat culturile de toam­ zlat să se anate Pînă acum. Ln comuna
de delăsare, de tărăgănare tn îndeplinirea dlâ. Tiaiu. Doroga Pomipilia sau Lazăr Ra- tele luate, reuşind ca în pnma decadă a colae 27, care ajută concret brigăzile do nă, ţăranii muncitori din Brad au şi In- Hăşdat au fost tns&mtnţate 38S ha cu
sarcinilor. Datorită unor asemenea atitu­ oeput insămlnţările griu Pe multe locuri griul a şi răsărit.
luca. Inspectori comerciali de la seoţiunea lunii octombrie să realizeze depăşiri dc mineri să se,aprovlaioneze cu materialele
dini dăunătoare, sint centre de e«>rozaj ca
comercială a sfatului popular regional, e- necesare şi eu vagonete goale
cel din Ailba Iulie «au col din Deva, unde xistenţs unor asemenea neingăduite lip­ normă de 15—20 Ia sută
aprovizionarea cu legume şl zarzavaturi Angajamentele luate în consfătuirile de GHEORGHE ANDRAŞ Prevederile proiectului de Directive prind viaţă
suri Eără îndoială că toţi aceştia nu pot
e mult sub posibilităţile de care a- corespondent voluntar
motiva acest lucru, decît prin faptul că. producţie de minerii sectorului III al mi- Ca şi în celelalte comuna şi sate din au propus In adunare ca acest teren să
cestea dispun munca de control oe care o desfăşoară, regiunea noastră, ţăranii muncitori din fie arat din toamna acestui an şi red-it
ln acest an, datorită griji! continue pe este de calitate riabă, prin faptul că prea comuna Vinerea dezbat cu atenţie flecara in primăvară culturilor de lucemâ. trifoi
cere partndu't şi puterea populară o poartă puţin se Interesează de nevoile celor ce capitol dm proiectul de Directive *1 Con­ şi iarbă de sudan. Propunerea lor a de
oamenilor muncii, mii de familia de mun­ munceac, far fn îndrumarea unităţilor din Cooperatori meşteşugari fruntaşi gresului al Il-Lea al partidului cu privire venit faptă Pină tn prezent, tractoriştii
citori şl funcţionari au putut să-şi obţină subordine nu dovedesc fier.io;,ltatea şl prin­ la dezvoltarea agriculturii In următorii de La S M T. Orăştie au desţetemt supra­
necesarul de legumo ş» zarzavaturi de pe cipialitatea oa trebuie 9ă-i Caracterizeze Pentru a cinsti ou fapte Congresul par­ Astfel, ei au dat 44 perechi bocanci. 92 2r—3 ani. faţa de 120 h* Acest lucru reprezintă o
loturile individuale ce le-au fost reparti­ Aşa rtînd lucrurile, în zadar se vor lăuda tidului şi nua de 7 Noiembrie coopera­ perechi încălţăminte uşoară (sandale, pan­ Prelucrat de tehnicnanul agronom Todea vietone Importantă cîştlgati de ţăranii
zate. Sint numeroase cazuri ln care oame­ oriou» va vrea să-1 asculte, cum că „toată torii meşteşugari de la cooperativa „So­ tofi) peste prevederile planului A., proiectt/1 de Directiv© a fost înţeles şe muncitori din comuna Vinerea
ni: harnic», cu un dezvoltat simţ gospodă­ ziua sînt numai pe teren" Dacă în munca lidaritatea" d»n oraşul Deva. pnn mun­ Printre cooperatori» meşteşugari care deplin de toţi ţăranii muncitori. Brin dis­ Di ştiu ei prin cultivarea acestui teren
rea au reuşit ca prinţi-o muncă stărui­ lor nu se văd rezultatele dorite, înseamnă ca de ri cvi zi, au reuşit să depăşească au aduş un aport deosebit la obţinere* a- cuţiile purtate pe marginea lui, ţăranii
toare, să obţină de pe lotul primit o ase­ că nu-şi servesc funcţia ce le-* fost în­ cestor realizări, se află Iov. Lesak Ale­ muncitori eu scos La iveală că Ln raza co­ cu nutreţuri. îţi vor asigura o puternică
menea recoltă incit nu numai că şl-ou credinţată de către .partid şi puterea popu­ planul de producţie al cooperativei pe munei lor e>dstâ oca 200 ha teren care bază de furaje necesară creşterii şeplelului
satisfăcut nevoile gospodărie» proprii, dar lară. luna septembrie cu 13,2%, dînd mal multe xandru car© şi-a depăşit sarcinrio de plan nu aduce nicîun folos de animale.
au realizat chiar şi un prisos pe oare 0-au E necesară mal multă operativitate, mal şi mai buna produse de larg consum oa­ cu 107,2%, Dubariu Ion cu 18.9% şl Rin- Ţăranii muncitori ca SîntuLoanfi Ioan. LA2AR IOAN
pus în vinzare rmdt spirit de acţiune mal multă măru-in- menilor muncii gh&l Frandsc eu 12.6% Danciu Octavian şi utemfstul Herlea Ioan, corespondent voluntar
Dacă în această privinţă s-eu putut ţă în rezolvarea sarcinilor <>oooooooo<>c><><x><>oo<>c>oc><>c><>ooo<><>o<>oooooc>oooooo»oc^oo»o<H>oo»ooo^QO»ooo»0oo»o^ooy^»»^ofrOOO»o<><>c<>oooop»opooooo^ooOQOO4>ooeo<»
obţine rezultat© bune, fn ceea ce priveşte Tovarăşul Forro Nfcnlae. şeful secţiunii
aprovizionarea muncitorilor şi funcţionari­ comerciale regionale trebuje la rîndul său Ou toţi cei 24 de ant ol săi, inginerul test pentru întreaga exploatare minieră
lor, o bătălie tot atit de susţinută trebuia să mamfarie o mai mare exigenţă In R&doiu Nicolae mai păstrează In înfăţişa­ Gholar, zile de înfrigurată aşteptare. în­
dusă şi în ceea ce privejle aproviziona­ controlul pe oare e dator să-l execute a- rea sa ceva de adolescent; doar ochelarii î n d r ă z n e ţ i i trebarea dacă se va realiza îndrăzneaţă
rea cantinelor, cane, aga după oum ea ştie supra oamenilor cu care munceşte Dl tre­ ce-® poartă cînd citeşte, s-au scrie. îi dă ini pali vă e celor doi oameni înfrăţiţi în
deservesc la rîndul lor mu de muncitori buie să-» înarmeze pe ac«9lia cu sarcini un aer mai grav Poale din cauza tinere­ muncă. — Inginer el muncitor — preocu­
şi funeţaonaro Prin tir-o bună gospodărire, precise ş» să-i tragă în mqd sencis la răs­ ţii sale aparente a avut de luptai cu con­ scop, tovarăşul Duna a învăţat manipu­ Această sarcină poate fi dusă la Indgpli- pa atit pe directorul minator, cît şi pe
o mare parte din aceste* au reuşit să-p pundere. s-bunei clnd dovedesc delăsare cepţia greşită & unor o omenia din conduce­ larea maşinii de încărcat, pe o maşină a- olre numai printr-o folosire JuiStJ a în­ muncitorul ce lucYa la lămpârie Secreta­
adune în magazii cantităţile de alimente Problema unei bune aprovizionări 9 oa­ rea minelor de fier Gheţar, cind a vrut să semănătoare ce lucra la suprafaţă. tregii capacităţi de producţie a utilajelor rul de pa-rUd, apărea cind la un suitor, unde
necesara Printre cele care s-eu gospodă­ menilor muncn cu cele npdeaore pantru transpună In fapte ceea ce susţinuse ln UN AJUTOR CONCRET şl prin mecanizarea oare uşurează efor­ se transportau cu scripefele părţi din ma­
rit bine ponte fi dată 09 exemplu cantina . K»mă. este o sanrină de bază şi trebuie proiectul său de diplomă, cind a terminat Iniţiativa comuniştilor de la întreprin­ turile oamenilor muncii Exemplul tină şină. cînd intr-un birou al vreunui in­
„Falimon Sirbu” a sfatului popular re- să nu cruţăm nimic pentru ca să se rezol­ Institutul din Sverdlovsk : „Mecanizarea derea metalurgică „I C. Frimu" de la Si­ ralul Rădoiu Nicolae şi a şefului de bri­ giner, sau pe undeva pe fa sectorul meca­
giooai, aiu cea * S M.T. A'lba In- ve cu succes. Sa depunem deci toate efor­ incăroatiilul minereului He fler". naia. a umplut Inima de bucurie ingineru­ gadă Duna Nicolae e convingător ;! dove­ nic, Infllăcârlnd oamenii cu optimismul sau
Lrebuinţlnd tn mod chibzuit suprafaţa gră­ turile noastre, pentru ca prin lichidarea Brâu urnii cane susţineau efi cele 7 ma­ lui Rădoiu şl lui Duna Nicolae. Folosirea deşte ca.ln marea masă a minerilor exis­ In ziua de 18 octombrie, maşina ora
dinilor c© le-a fost repartizate, acestea vu lipsurilor semnalate, să na putem Înde­ şini „Unic” Saţiu Mare, ce le are mana din pbn a utilajelor era şl ecopul urmă­ tă preocupare pentru aplicarea şl la noi montată în abate] şi primele vagonete aş­
reuşit să-şl depăşească cu mult necesarul plini cu cinste sarcinile ce ne revin Ln ceea GheJar, nu re pot întrebuinţa la încărca­ rit de cel doi oameni. a iniţiativei pornită de comuniştii de la teptau sâ fie încărcate. La pirghlile de
atit la cartofi cît şi La ceapă, varză, roşii ce priveşte buna aprovizionare de iarnă a tul minereului dm abataje, din cauza spa­ Secretarul Comitetului dc partid a! mi- I. C. Frimu”. Organizaţia de partid chea­ comandă se afla Duna Nicolae. responsa­
şi altele ounenilor muncii. ţiului mic ce ar exista acolo; s-ar mai neJor Ghelar. tovarăşul Dragotâ Antonie, mă întregul colectiv ai minelor Ghelar sâ bilul brigăzii, cel căruia li era de acum
venit de puţin timp aici, şi afllnd daspre contribuie la sprijinirea acţiunii întreprln încredinţată maşina Privirile celor pre­
puica întîmpla să fie goluri necunoscute imitativa inginerului Rădoiu şt a lui Duna, te de tovarăşul Rădoiu Si secretarul de
în tavanul de jos al abatajelor ş» din cau­ a convocat o şedinţa de partid Lărgită unde partid tăou zenţi se aţintiseră asupra maşini» ce îşi
Deschiderea expoziţiilor agro-zoo-silvică za greutăţii maşinii, ea se va prăbuşi un­ au fost Invitaţi mai mulţi muncitori, teh­ Biroul &ubpâm!ntean al şefului de ori- lăsa cupa în mormanul de minereu, şi se
ridica apoJ plană, rostogolind conţinutul ln
deva tn adine
şi de bunuri de Jarg consuni Nu afirma nl-mem că tinărul Inginer nicieni şj ingineri pentru a dezbate îm­ zcnl Ucsrft de participanţii la această şe­ vagonetele de abatej. Cil Incărcau normal
dinţă io umplu de vocile aprobatoare ale
preună cele mai bune modalităţi de acce­
nu ar avea dreptate să ceară mecanizarea mai înainte două schimburi do mineri,
La data de 20 octombrie, orele 10 di­ dea diferite rase de animale ca: vaci, Încărcatului, dar idei a co o propusese era lerare a introduceri» maşmei de încărcat eelor prezenţi Aveau de dat o luptă grea maşina încărca acum In două ore
mineaţa Ir. localul Căminului cultural „Pe- taurL oi, porct, pâsăni prea riscantă şi nu părea să aibă mulţi in abatajele lua Duna şl folosirea acum la demontarea maşinii, transporta­ Rezulte tul era frumos, dai se puteau ob­
tofi Săndor" din oraşul Deva. o avut loc ★ sorţi de izbîndâ Inginerul Lnsă nu s-a In subteran şi a celorlalte maşini, care oină rea ei ln adînc, montarea şi punerea *n ţine rezultata ş» mai frumoase ln acest
deschidaraa exipozitiei agro-zoo-rilviee. Organizaţia comonaială looalâ de produ­ lăsat influenţat dc asemenea argumente în prezent au fost întrebuinţate doar cl- funcţiune Pe toţi ii interesau rezultatele scop trebuiau lărgite abatajele, pentru a
In sălile cvpneiţîei sint prezentate numeroj se industriale Deva, in cinstea Canare- teva din ele ta suprafaţă. ce se iror obţine. se introduce la încărcare vagonete nor­
Ln mînale Ghelar sint abataje destul de
se preduso vegetale oa: griu. porumb, se­ siăhu şi e zrlei de 7 Noiembrie a organi­ mari unde poate ti mecanizată încărca­ La şedinţă au luat cuvintul mulţi parti- Inginerul Rădoiu şî Duna Nicolae, au male care sînt de citeva ori mai mari de­
cară şi ovăz, oblmute de gospodăriile co zat o Bxjpozjţie cu vin zare do produse In­ rea cu aceste maşini iar dt priveşte golu­ Qioajiţi, fiecare acoţind ln relief o nouă cisflgal de data aceasta o bătălie hotârî- cît cele de abatej. Cot 10 muncitori eli­
lectLve şi de stat, dt şi de ţăranii munci­ dustriale do larg consum confecţionate dtn rile necunoscute, acestea pot fi d©*cr*pente pasebilutate de folosire a maşInilor exis­ toare: neîncrederea unora era limpezită, beraţi de murnoa grea a bvărcatuluj ma­
iar acţiunea începută nu se va mai tără­
tente. arâtind cum unele echipe nu îngri­
tori ou gospodării individuale din regiu­ resurse locale Expoziţia c-a deschis In prin executarea găurilor de control. nual numai do o singură maşină. vor
jesc utiilejele, conducerea nu se preotucâ găna ca pină acum. Partidul ridicase masa munc» aoum in alte abataje, puţind pro­
nea noastră rie asemenea se mai pot ve­ ziua dc 20 octombrie in sala magazinului Ti nărui Rădoru r»u ane mei două Luni tn «rufl&iantă măsură d® folosirea deplină de munoitori şi conducerea minai la spri­ duce inci 25 tone minereu po zl peste pro­
dea produse legumicole, ca : varză, cono­ de textile raţionate dm Deva. strada (Cari de cind lucrează la‘ minele Gheţar, dar el o maşinilor că nu £-a iniţiat aplicarea d« jinirea şi extinderea mecanizării uneia ducţia zilnică
pidă. ardei gras», morcov», ţalini şi altele Marx nr 1 Aici se găsesc expuze vase cunoaşte acum posibilităţile de mecanizare metode înaintate în întreţinerea utilajului dmtre cele mal grele operaţii ln minele ZiJele ce vor urma, vor confirma încăn-
ce există aici Oind a văzut că proiectul etc. de fier. încărcarea minereului in vagonete dată. că acolo unde există colaborare între
Maşini)® agricole de fabricaţie sovietocS de a)iuTD*nkj, sobiţe de excurşioniştă, gea­ sau de mecanizare e oarecum neglijat, in­ Chemarea înflăcărată a secretarului co­ Cele învăţate de inginerul Rădoiu la In­
şi nomîneaacă. ce *înt expuse, atrag aton mantane. ciocane de bătut carne coocane ginerul s-a adresat responsabilului de mitetului de partid a răsunat adine în stitutul din Sverdlovsk începeau să prindă munoitori şi tehnicieni, unde Iniţiativele
lor sint sprijinite şl stimulate de către
tia fiecărui vizitator. Aioi se poate vedea de cizmărie, maşini de găurit, dispozitive bngada Duna Nicolae. pentru a experi­ mintea fiecărui muncitor tehnician şi in­ viaţă si la o mină d»n patna noastră En­ organizaţiile de partid şi conducerile intre-
oombi-n» do cereale tip „S 4’“, semănătoa­ penbru vulcamzat camere de caucjud si mente Ia abataje)® acestuia prima maşină giner : tuziasmul tineresc întreţinut şi stimulat prindexilor e imposibil să nu S€ obţină
re de porumb în cui bun dispute ln pSerat multe alte articole confecţionate de mun­ dm cele 7 existente. — Combinatul metalurgic „Gh Gheor- de organizaţia de partid minţea iscodi­ rezultate frumoase Colecte vulul minelor
maşina d© semănat cartofi, moioreză care ci torni dm întrepruulenile regiunii noastre Duna Nicolae e încă Hnăr. are în jurul ghiu-Dej" dm Hunedoara dă dm ce tn ce toare a inginerului cultivată' cu dragos­ GheLar. va cunoaşte adevărate satisfacţie,
a 20 de am E| 3 foşţ primul responsabil mai multe produas metalice pentru econo­ te de constructorii comunismului. înce­ atunci cind, peste puţin timp va raporta
prâşzşte şi mârunţeşte solul şi multe al Ineapînd din Bîua dc 22 octombrie ac, do brigadă oare 3 sprijinit iniţiativa ingi­ mia noastră naţională Muncitorii turna­ peau si se arate plme de roade
lele produsele cc se găsesc La această expoziţie nerului Rădoiu. acceotind să se experi­ telor aşteaptă de la noi să 1e dăm mai UNELE ÎMBUNĂTĂŢIRI partidului : „In cinstea Congresului, r»e-em
To! in cadrul exporiţiei se mai poate ve- vor intra tn vînzare menteze maşina ta abatajele iuj Tn îcert mult minereu şi de calitate superioară. Cele cîteva zde ce au urmat şedinţei, au adus şi noi contribuţia". A C/8IAJV