Page 22 - 1954-10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 84

PnnAre scrisorile pe care despre unete poezii
muncitorii însemnări
Pentru îmbunătăţirea activităţii tori, pionierii ;i şcolare sosite ta r e d a c ţ i e
la trimit ziarului nostru,
se găsesc adesea multe poetu semnate de mene in rindul oamenilor muncii o ide>e
gazetelor de perete tineri începători în ale versurilor. (aisâ despre partidul comunist Astăzi
in&ă. po baza faptelor imptinote credinţa
Nu puţuie sint acelea care pis trează, fie
intr-un colţişor, fie la siirşil ori la în­ oamenilor muncii in partidul care ne con­
ceputul lor, menţiunea autorului pnn care duce spre înfăptuirea scopului comun,
Măreţele sarcini pe care construirea so­ tsto asigurată de către colectivele de re­ materialelor publicate, despre suplimentele ne solicită a ti publicate, ort ai da îndru­ creşte mereu :
cialismului )e pune In faţa oamenilor dacţii Din oauzâ că nu se acordă aten­ gazetelor de perete, etc. , mările necesare A cost fapt este cit se „Spre noi $* luminoase zări
muncii din regiunea noastră, car ca orga­ ţia necesară acestei munci de către unele Comitetele rajanalo de partid trebuie poate de Îmbucurător ţi Ln măsura pute­ Păşim In Jrunte cu partidul
nele de partid S0 folosească din plin toate comitete raionale de parlid. multe gazete să se ocupe mat mult de studierea rilor noastre încercăm de a veni ţn aju­ {(•n jurul tui stăm ctrint uniţi
mijloacrle muncii politice de masă de perete nu-şi trăiesc viaţa, sau conţin îi generalizarea muncii colectivelor de re- torul celor ce ni-1 solicită Cu-ncredere, mai tari ca rldut' 1 -
Gazetele de parele fiind una dintre articole neschimbate de luiu de zile, râ- daoţu ale gazetelor de perete fruntaşe. Un merii deosebit a ultimelor poezii Deşi poeziile tovarăşului Toma au teme
cele mai eficace forme de agitaţie pmn mlntad In urrma evenimentelor. Aşa sint Ve trebui lărgit numărul gazatelor de sosite la redacţie este eeela că autorii lor bine alese, totuşi autorul nu reuşeşte să-
care se poate desfâşrura o intensă muncă gazetele de parele din oraşul Lupeni. sau perete din regiune caza folosesc fonme au ştiut să aleagă din viaţă probleme im­ şl resUzeze cu succes cele propuse. Adese­
politică in vederea mobilizăm oamenilor cea de la întreprinderea raională da In­ vanate de activitate Graficele, ediţiile portante şl cu teme de aebualitate Fără ori găseşti tn poeziile tovarăşului Pie-
muncii la înfăptuirea ou succes a progra­ dusă r ©1 locală din oraşull Sebeş. La aceasta fulger şl foile volante care fac ca gazeta îndoială că o buiră parte din versuri nu naru, strofe confuze, fără nici o respec­
mului de măsuri economice elaborat de din urmă. gazeta de perete e folosită oa do perele 6ă devină mat operativi şi mal sînl reuşite artistic, versificaţia suferă, tare a regulilor poeziei.
partid. trebuie ajutate Îndeaproape, Îndru­ aflşter In aceleaşi soopurt e folosită şl atractivă, sint prea puţin utilizate imaginile uneori sîr.t plate şi nu izbutesc Grija faţă de o versificaţie aleasă este
mate necontenit pentru ca astfel să-st gazeta do perete do la întreprinderile co­ Principala condiţie pentru buna func­ 9ă redea ln chipul cel mai desâvîrşit te departe de a ata tn atenţia autoruJui
poală îndeplini cu succes rolul de propo- munale din Deva. Acast lucru dovedeşte ţionare a gazetelor de perete este condu­ nomenele respective. Cu toate astea în­ Pentru a concretiza cele spuse credem că
gandist, agitator ţi organizator colectiv că întrecerea dintre gazelele de perete, In cerea zl de zl a activităţii lor de către cercările poetice reOectă entuziasmul, este necesar a cita un fragment din poe­
Iniţiativa coleotivelor de redacţie ale multa părţj, a fost uitată. organizaţiile de bază în vederea orientă­ elanul creator, de care este st&pînlt ti­ zia „Conduce clasa muncitoare" :
rii asuipra problemelor centrale ce preo­ Din curţile programate
gareleflor de perele , ; SS construim Hune­ Sarcina principală a organelor şl orga­ neretul din regiunea noastră „Conduce clasa muncitoare
doara" de la I C. S Hunedoara, $i „Dram nizaţiilor de partid este asigurarea unui cupă muncitorii din întoeprinlderea Insti­ să apară în Deşi cu unele greşeli de ordm grama­ ln frunte cu n înaintat parfld
Nou" dan Vinţul de Jos, de a pomi În­ conţinut de Idei bogat $1 actual gazete­ tuţia, gospodăria colectiva sau satul res­ „Săptămtna Cărţii Sovielice" tical (dezacord intre subiect şl predicat ■ Povestea ne va fl cu atît mal luminată
trecerea intre ţoale gazetele de perele din lor de perete, care să mobilizeze munci­ pectiv. „Cu elan şl-ncepe munca -nud(âtorli) Cu cit mai minunată eşti tu patria mea,
regiune, a dus la Îmbunătăţirea activităţi: torii la noi succese In muncă. In raionul Din păcate sint multe organizaţii de au şl apărut: oospodaril ştrînpe roade din pămlnturl'', Mindra mea jară, de azt,
multor gazete de perele. Or&ştîe, conţinutul articolelor la multe bază la sate car» orientează elob colecti­ A S. PUŞK1N: Opere alese voi II — etc) sau unele versuri nurvore. fără un Republica
In perioada întrecerii, alături de ga­ gazete de perele este srtab. ou caracter ge­ vele gazetelor de perete ln vederea popu­ 569 pag. 18 Iei. conţinut bogat, cum sint de exemplu ul­ Prezenţa unor imagini forţate, uneori
zetele de la Hunedoara ţi Vinţ. s-au ri­ neral, nefiind legate de sarcinile concrete larizării temeinice e proiectului Directi­ L N TOLSTOI : Opere voi IV — 280 pa­ timele versuri cu csre, înta-un mod ne­ cu totul neantistice nu poate face pnesia
dicol o serie de noi gazete de perele, ea alo întreprinderii, instituţiei, gospodăriei velor Congresului ol II-0ea al partidului gini 13,12 lei reuşit, încheie poezia („Iar din vara caldă tovarăşului Toma Plenara plăcută lali
cele de la URC A D. Dava. „Vidra" Orăj- colective 6au satului respectiv. Foarte cu privire la dezvoltarea agriculturii lo L N TOLSTOI : Război $i Pace voi II — cu a ei zidiri) »ie-au rămas ln minte dtti- spre exemplu Ln poezia „Simbol al marii
tie. OCL Petrojam, „Cărbunele Pârii" multe articole ale gazetelor de perete tra­ următorii 2-3 ani, posibilităţile pe care 294 pagini 6,27 lei. rlle-amintiri", totuşi poezia „început de prietenii", pe Lingă faptul că poezia este
din Potrila şi multo altele tează în general despre Congresul parti­ le au gospodăriile şl întovărăşirile, expe­ A P CBHOV: Opere voi I — S28 pa­ toamnă" scrisă de tov. Lyva Moraru destul de enigmatică, autorul voind să
Gazete de părete „Cărbunele Păcii'’ de dului şl ziua de 7 Noiembrie rienţa bună a maiştrilor recoltelor bogate gini 15,05 leL din Şugag, raionul Sebeş, reuşeşte in redea chipul unei fecioare din vis, folo­
apliolnd regulile agrotehnice, despre fe­
pildă, se ocupă mult mai îndeaproape de­ Deşt in regiunea noastră sint.mulţi mun­ M GORKI : Opere voi. I — 680 pagini mare măsură sâ redea tabloul începutu­ seşte unmâtoanea imagine :
ci» înainte de problemele de producţie citori, maiştri şl ingineri, brigadieri, co­ lul cum ţăranii muncitori înţeleg fiă-şl 20 lei. lui de toamnă „Pe cap porţi cîrpd-n ctucun mari
îndeplinească îndatoririle către artat, des­
ale minei Petrii a. La această gazetă apar lectivişti fruntaşi şi ţărani cu gospodării M 50L0H0V: Pămînt desţeflemt ed VI Poezia are o reuşită gradaţie, cu o e- Păr scos pe la ureche".
tu regidaritate articole care popularizează individuale care şi-ou depăşit angajamen­ pre felul cum membrii de partid şl can­ (roman -gazetă) 112 pag 4 lei leasă versificaţie, tar unele versuri do­ FĂri îndoială că o oiemenea Imagine
sucoeselo obţinute de brigăzile fruntaş® In tele kiate In cinstea Congresului şi a zi­ didaţii sînt ln fruntea acţiunilor. T JURAVLJOV : Combinierii — >62 pa­ vedesc că tov. Lya Moraru are pojlbHl- exclude de la cuie şl ou desăvîrşire.inten­
Comitetele raionale de partid trebuie, să
sporirea producţiei de cărbune ţi meto­ lei de 7 ‘ Noiembrie, gazetele de perete veghere ca organizaţiile de bază din între­ gini 2,9 S lei. tîiţi de dezvoltare in această direcţie Vo­ ţia, bună do fapt, a autorului poeziei.
dele lor. înaintate In aceQaşI timp, ffazola nafund îndrumate Ln aoast sena, nu popu­ G MUSTAFIN : Karaganda — 679 pa­ ind să redea unul din aspectele sosirii o- Elevul Aoatrlneri Petrru de la Şcoala me­
la pori/ţle combativă împotriva atitudinii larizează realizările şi mai alto metodele prinderi să îndrume colectivele de redac­ gină 0,30 lei cestui anotimp tov. Moraru spune : die tehnică din Brad, trimite redacţiei
înapoiate manifestate de unii muncitori prin dare s-a reuşit să se obţină rezul­ ţii ale gazetelor de perete să se ocupe de M NIK1TIN : Însemnări din Kuzbas — „Nu se mal aude einf de păsărele. mărului poezia Intitulată „Biruitorii", Ce
tot ceea oe este nou şt înaintat. Gazetele
maiştri şi ingineri, scoţind In evidenţă tat» deosebite. Dlm articolele generale de perete trebuie să reflecte munca plină 182 pagini 3.85 lei Nu mal uezl sub soare zbor dc rîndunele c-ste o chemare lo luptă pentru construi­
cu ouraj şl cauzele lipsurilor existente. muncitorii n-au nimic de învăţat, ele nu L LAGHIN : Insula dezamăgirilor — 495 Cuiburi pe sub straylni au lăsat deşarte rea socialismului Călăuziţi de parlid —
de eroism a muncitorilor, dragostea şt a-
De asemenea, colectivul de redacţie al trezesc dorinţa de a ajunge pe primit, iar iaşamentiul lor faţă de partid, lupta pen­ pagini 8,75 lei Sl-adunate n sloiuri, pribepesc departe arată autond în poezie — oameruj muncii
gtzelel de perete din comuna Cristur ra­ celor ce sint în frunte, dorinţa de a ob­ tru îndeplinirea şl depăşirea angajamen­ V KOJEVN1KOV: Oamanlt China Nn| Codru-ngâlbenojte. tară de prin vii, au ajuns ln patna noastră stăpim pa
ionul Hunedoara, In toi timpul campaniilor ţine şl mal mari succese I — 108 pagini 1,85 lei Tc îmbie parcă struguri Tuplnll soarta Iar şi-şi Inf&ptuieec, 6ub aceistă ne­
telor luate In cinstea Congresului şl a zi­
de primăvară ţi vară a dus o activitate In toate raioanele noastre există eiteva lei de 7 Noiembrie. Din povestirile scriitorilor sovietici : 761 Fructe dulci, Qustoase. duc copii-n stn. clintită călăuză, toate visuntie lor :
rodnică de susţinere a muncilor de eimp gazete de perete cu activitate rodnică, a Forţa gazelelor de perete cou«<5 in le­ pagini 16,10 lei De pc deal coboară carele cu fin". „Stăptul pe viaţă şl '-pe muncă,
Acum, in perioada campaniei de toamnă căror colective de redacţie au acumulat gătura lor indisolubilă cu masele de mun­ — Editura Cartea Rusă — Unul din neajunsurile ce caracterizează Jurăm partidului credinţă;
articolele apărute constituie un îndemn experienţă pontlvâ atîl ln tratarea pro­ co bor! în rfndurile cărora activează, lucru poezia tov Moraru — daci nu l-am Traducem viaurtle-n faptă
pentru ţăranii muncitori dip comună, blemelor crit şd în antrenarea coresponden­ ce se întruchipează prin camesponden/ţtl S-au aprovizionat cu lemne spune l-am lipsi de ajutor — este că ta­ tn drum spre marea■ biruinţă".
in lupla pentru asigurarea Îndeplinirii lu­ ţilor muncitori, gazete care se bucură de blourile pe oare autorul le evocă In Poezia tovarăşului AcatrineJ Petru pe
crărilor de toamnă. încrederea şl stima maselor. Lipsa mare a gazetelor de perete De aceea, comitetele de foc pentru iarnă general, sint statice, lipsind astfel poezia lingă multe părţi pozitive are şi unale
raionale şd organizaţiile de bază au dato­
Un exemplu de organizator ţi agitator comitetelor raionale de partid constă în ria de a ajute oolocrtivele de redacţie ale ga­ In perioada actuală, se pune un accent de viaţă, de entuziasmul ce cuprinde oa­ greş»li chiar de conţinut Intr-una din
colectiv EH întreprinderii fi constituie si ga­ acela că nu extind la toate colectivele de zetelor de părete să lărgească reţeaua de deosebit pe aprovizionarea oamenilor mun­ menii muncii odată, cu sosirea acestui strofe autorul spune : „Noi alntem cei de
zeta de perele „Oonstructorufl' 1 I,C C-F.H redacţii experienţa bună doblndltă Rare corespondenţi, cane observă noul şj care co cu lemne de foc anotimp Autorul poeziei nu a îmbrăcat pe urmă (ziditori al vieţii noi") Dacă ast­
din raionul Alba Oouplndu-se de proble­ sint consfât/uJnile ou caracter de schimb sint hotărî ţi să lupte împotriva oricăror Sfatul popular din comuna Geoagiu, ra­ ln cadrul temei pe care jl-a ales-o feno­ fel se prezinţi situaţia, abunci generaţiile
mele concrete ale întreprinderii, crltlolnd de experienţă între colectivele de redacţii stagnări. ionul Orăştle, Invâţînd din lipsurile din menele ce>e mal caracteristice ale acestui re ne urmează ce vor face 7
cu putere atitudinile birocrat)ce manifes­ ale gazetelor de parele, deşi această me­ Trebuie antrenaţi să serie olt mal mulţi anul trecut, s-a ocupat din timp de aceas­ anotimp, el privind sosirea toamnei ca Cu toate lipsurile lor. poezjde sosite la
tate de unele elemente înapoiate, gazeta todă a fost Indicată nu odată de către oo tehnicieni, Ingineri, muncitori fruntaşi, tă problemă importantă reuşind să faci un fenomen in sine redacţie dovedesc interesul şi dregosteu
da perete şl-o doblndlf un prestigiu bine mite tul regional de partid Majoritatea brigadieri, coAeotivxştl şl ţărani fruntaşi cu repartizarea lemn el ot de foc şl să organi­ Mergiod pe Unta începută, luprtnd pen­ oamenilor muncii faţă de arta poetică,
meritat A crescut încrederea muncitorilor şedinţelor orgtaniz.ate de către comitetele gospodării individuale, el căror cuvint are zez» tranoportul lor la Instituţii, şcoli şt tru lichidarea llpmrilor de conţinut mai spiritul lor artistic creator, dorinţa lor
in această gazetă şl odată cu aceasta şl ralontale cu corespondenţii gazetelor de pe­ deosebită greutate la toţi oamenii muncii. ales, tovarăşul Moraru va obţine frumoa­ de a exprima prin imagini artistice tot
numfirui corespondenţilor. rete şrl colectivele de redacţii au carac­ îmbunătăţind orientarea şl conducerea -In urma acestei munci, s-a ajuns ca pînl se succese în domeniul poezlA ceea ce este nou. tot ceea ee prin munca
Cu toate aceste realizări, trebuie recu­ ter de instructaj, unde se anumerâ o sc­ de ri eu zi. lărgind şl edurind corespon- Poezii cu o bună tematici ne-a trimis noflstrâ, facem pentru progresul societă­
nosc ut că în activitatea unul mare număr rie de sarotol, fără a se prezenta referate denţil să devină luptători IntiranalgenţJ ln prezent ei fie transportate 580 de care şi lovwrăşuî Plemaru Toma dm Deva Po­ ţii încrezători in forţale lor. tinerii noştri
eziile sale „Drapulul nostru partid". „Sim­
do gazete de perete se manifestă tncâ despre cele mal Importante probleme ale împotriva e tot ceea oe este Învechit, asl- de lemne pentru cetăţeni bol al marii prietenii", „Conduce clasa poeţi vor trebui să lupte netncetet pen­
lipsuri serioase Din cauza lipsed de în­ muncii la gazete de perete, ca : felul cum gurtnd un mal bun aspect grafic, gazetele L© fel a-«au aprovizionat cu lemne de foc muncitoare", dezvoltă idei care presupun tru lichidarea lipsurilor, sâ scrie cu în­
drumare ţl control a unor organizaţii de trebuie organizată şl planificată munca de perete vor reuşi să-şi întărească rolul şl gccflile De pildă, şcoala elementară cl­ maturitate ln alegerea temelor în onevi­ drăzneală, Inspirinduse din complexita­
bază, stat fredvente cezurile dud apari­ cum se recrutează şl cum sa creec cores- lor de propagandist, agitator şl organizator ei uO 1, are o oanti/tete de 22 metri steri da tarea autorului. tea vieţii sociale, contribuind astfel Io
ţia permanentă a gazetelor de perete nu pondenţUJ, cum te urmăreşte eficacitatea colectiv Ia locurile de‘ muncă.
lemne, ier la cioluL II 32 de metri steri. In poezia „Crapului nostru partid" au­ lupta poporului nosta» pentru întărirea
torul porneşte de la faptul cum în trecut patriei.
Comitetul executiv al sfatului popular
burghezo-moşlerimea a încercat să se­ I CIOBOTA
din Geoagiu s-a îngrijit şi de aprovizio­
C i t i ţ i r e v i s t a s o v i e t i c a Abonamentele se primesc la narea cadrelor didactice eu lemne de foc
oficiile poştale, factorii poştali Nepăsare faţa de bunurile obşteşti
şl difuzorii voluntari din între­ pentru iarnă. Faptul că în Geoagtu s-a
„VIAŢA INTERNAŢIONALĂ” prinderi şi instituţii. ajuns să se asigure lemnele de foc nece­ Intre Sebeş şl Pianul de sus. există un insă că repararea acestui pod este in in­
sare populaţiei pentru tot timpul iernii. teresul întregului raion pentru asigurarea
pod aproape distrus. Cetăţenii comunelor
60 datoreşte comitetului executiv a sfatu­ circulaţiei. Nu a-a gindxt şi nu a luat oi-
REVISTA OGLINDEŞTE PROBLEMELE POLITICII EXTERNE A din împrejurimi cer ca podul sâ flie reparat
lui popular şl organizaţiei de bază. care ci-o măsură pentru lămurirea lucrurilor gi
* * UNIUNII SOVIETICE, EVENIMENTELE CURENTE ALE SITUAŢIEI de întreg raionul. Iar sfatul popular ra­
s-aQ ocupat din timp şi îndeaproape de trrererea imediată La acţiunea de rejrarare
* INTERNAŢIONALE Şl PROBLEMELE ECONOMICE INTERNAŢIO­ această problemă importantă. ional spune că trebuie să-l repare comu­ a podului, lucru pe care vz trebui să-l
nele dm apropierea poduiu). Interesate tacă de urgenţa
NALE. TRATEAZĂ PROBLEME PRIVIND DREPTUL INTERNAŢIONAL
STANCA S1MION penbru acest lucru - OPRIS CH1RILA
ŞI ISTORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. corespondent voluntar Sfatul popular raional nu s-a gindlt corespondent voluntar
toire cu planta de la care s-a plecat, a- pentru elevi ln. cadrul excursiilor, elevii frumoasă pe lot. dar ea a (ost pâră&ută de
dică. prima generaţie de roşii pot vedea realizările remarcabile ale a- timpuriu, InoTt elervu n-au putut sâ-şl con­
Să formăm deprinderi practice la elevi O altă experienţă folosită la Şcoala gnculburil şi Industriei socialiste, pot cu­ tinue observaţiile asupra plantelor pinâ
pedagogică mixtă din Deva a fost semă­ noaşte în mod practic nivelul tnaJt de la sflrşil Unele şcoli ca cea de 7 am din
natul oarlohilor In cuiburi obişnuite ş> dezvoltare a agriculturii socialiste, pro­ Petro* raionul Haţeg şi Câlan. raionul
Partidul şi guvernul nostru au pus in tească cu multă conştiinciozitate pentru piicepen şi deprinderi elementara de dîspiise în pătrat La recoltare, elevele ductivitatea înaltă a muncii colective, Hunedoara, au cultivai pe lot doar cîteva
faţa cadrelor didactice sarcina măreaţă fiecare leoţle, pentru fiecare aotîvitate muncă agricolă. au văzut că recolta » fost de două ori mal funcţionarea numeroaselor maşini agricoQe straturi de ceapă şi usturoi,, astfel, că fă-
de a instrui educa tineretufl în spiritul practică AnalizljuJ modul în care s-a făcui pre­ mere in cuiburi dispuse în pătrat. care uşurează munca omului Ţoale aces­ cîndu-se lecţia despre teoria Iul D T
educaţiei comuniste, de a forma genera­ In ajutorul profesorilor de ştiinţe natu­ darea ştiinţelor naturii în şcolule din re­ La Scoata de 7 ant din Foit, raionul tea trezesc şi dezvoltă interesul şi dra­ Lisenco, cu privire la dezvoltarea ln sta­
ţia de viilor, capabulă de a lua part» ac­ rista stau astăzi la indemînS melodlcîlo giunea noastră se constată o sene de rea Orâştie, profesoara de ştiinţele naturii s)-a gostea copiilor pentru diferitele ramuri diu a plantelor profesorii n-au putut ex­
tivă La construirea socialismului in pi- material sovietic tradus, reviste d° specia lizâri importante Astfel, nivelul ideologi- pus încă din primele zile ale amilul şco­ ale agriculturii, contribuie ia dezvoltarea plica elevilor tn mod practic larovlzareo
trla noasti-ă litale care conţin un bogat material do­ co-pohllc şi ştiinţific al lecţiilor a fost tn lar problema «menajării unul lol experi­ sp»ntiilui de observaţie, la întărirea dis­ plantelor Şcoala medie de fete dm Deva
Căutând o fl ta înălţimea sarcinilor de cumentar ce poaLe fl folosit ou succes a- general mei ndieat dec't în anii prece­ mental Lotul de experienţe a fost arat ciplinei conştiente, ta formarea unei ati­ spre exemplu, a ales lobul experimental
cinste, încredinţate de partid şi de gu­ tit La lecţiile teoretice cit *1 în activita­ dent! Legătura dintre leorle şl practică dm toamnă şi parcelat 1n 24 de parcele tudini pline de grijă faţă de proprietatea intr-un loc neipotrivit = Oa umbra unui co­
vern. cadrele didactice din regiunea noa­ tea practică a fost o preocupare de seamă a învăţăto­ Obiectivele urmărite au fost : însâmtnţa- socialistă. pac) Umbra fiind un mediu nefavorabil
stră s-au înrolat de la Sneep/uit cu marc Pentru oa lecţiile de ştiinţe naturale rilor şi profesorilor noştri. Un număr din rea griului de toamnă tn trei etape, a- Astfel de preocupări a avut Şcoafla de creşterii şt dezvoltării plantelor acestea
dragoste in avîntul muncii creatoare ce lucrările de laborator, activitatea practică .^2 ln ce mat mare de profesor/ au orga­ ceaste pentru a putea observa cu elevii 7 ani dm Sălaşul Superior Sooeta de 7 n-au avut condiţide necesare de dezvoltare
st&pineşte astăzi întreg poporul muncitor productivă a elevilor, gâ ducă la înarma nizat Ieranuri de experienţe, unde au în­ care e timpul cei mal petrivit pentru 1n- ani din lila, din Apoldul de Sus, Şcoala Şcoala de 7 ani din Băcia, deşi a avut un
cAuCuid să predea elevilor cunoştinţe ştiin­ rea acestora cu cunoştinţe agricole ne văţat pe elevi să cultive plante despre sămlnţare ; cultivarea cartofului larovirat medie do 10 ord — băieţi — Alba Tulia. lot experimental corespunzător, n-a avut
ţifice, sfl lege mai temeinic teoria de prac­ cesare, cu priceperi $! deprinderi, care să oare se învaţă Ia cursul de botanică La Şl neiarovirat. semârvare» porumbului tn Şcoala de 4 ani Clnciş, Bretea MuneşanS şi culturi ln percale comparative, astfel
tică, de activitatea de producţie, pentru a le îngâdue să desfăşoare in agricultură Şcoala medie de 10 ervl — fete — AAba cuiburi aşezate In.pătrat Şl semătiarea obiş şi altele, care organizlnd diferite excursii că elevii n-au putut urmări în mod com­
fnrma astfel cadre de nădejde, capabule de o bogată activitate creatoare profesorii de folia spre exemplu, lotul experimental a nultă. In felul acesta elevii au viaut olar au dat posibilitate elevilor să vadă la parativ dezvoltarea plantelor cultivate
a canstrud viaţa nouă ştiinţe naturale, trebuie să vadă in (lerore fost împărţit ln trei părţi: straturi cu rezviltalele unei munci bazate pe metode mod practic cum funcţionează maşinile, prin metode agrotehnice înaintate şi pnn
Proiectul Directivelor Congresului al lecţie pe care o predau. In fiecare lucrare legume, strabur) de experienţă şi pepini­ agrotehnice înaintate şl rezultatul unei să stea de vorbă cu eolectiviştat care le-au metode obişnuite
ll-)ea el partidului cu privire ta dezvol­ praotlcJ organizata pe lobull şcolar nu eră Insămtnţtndu-se comparativ două munci după metode obişnuite exptica/f cum lucrează pămintul pentru e Le unele şcoli, ca de exempLu, Drtmbar
tarea agricultura în următorii 2-3 ani numai un mijloc de pregătire a elevilor straturi ou griu de toamnă larovizat cu La Şcoala de 7 znî din Valea Brad, pe obţine recolte bogate raionul Alba, Cigmău, Bunum, Baiomir,
pune astăzi în faţa şcolilor noastre de c| şl o cate sigură de răsplndlre a cunoş­ 4S ziile înainte şl două cu griu de toamnă lol s-au aplîcml şi îngrăşăminte Terenul Ln cerourtie tinerilor naturalist!, elevii Vinerea, raJonul Orâştte, nioi n-zu fost in­
toate gradele problema lărgirii ounoşlln- tinţelor agriccfle în masa ţărănimii mun neiarovizat. elevele eu fost puse sâ ob­ a fost îngrăşat cu gunoi de grajd Ur o au posibilitatea de l-şi lărgi sfera obser­ troduse In program Instrucţiunile Ministe­
ţeior agronomice, a sădirii dragostei e1e- clloare. serve diferenţa de dezvoltare a color două altfl parcelă a fost lăsată fără îngrăşă­ vaţiilor asupra vieţii plantelor şi animale­ rului Invăţămintului cu privire 1a înarma­
vUor faţă de munca agricolă Cultivarea dragostei pentru agricultură categorii de griu. S-a semănat de asemeni minte. Aceasta s-a tăcut ou scopul de a lor şl de a doblndl mal multe priceperi şi rea elevilor cu cunoştinţe agricole prac­
Îndeplinirea ou succes a'tutizror măsu­ 1a elevi, înarmarea lor ou priceperi şl de­ griu Je primăvară şi orz in nindirrt sim­ arăta elevilor importanţa aplicării îngră­ deprinderi practice dectl U lecţu. tici?
rilor prevăzute în proiect, este o eau2ă prinderi de muncă agricolă, trebuie în­ ple şl în aruce porumb in cuiburi dis- şămintelor Elevii »u văsuţ la recoltatul Tinerii nafunaliştl fac observaţii Şl exe­ O Lipsă generală constatată in munca pa
a întregului popor muncitor ; şi de aceea cepută încă din şcoala elementară, cind puso tn pătrat şl porumb semănat obiş­ porumbului că recolta a fost mai mare pe cută lucrârt de îngrijire a plantai or nu lotul scoJar, la aproape toate scalde, este
nuit Rezultatele obţinute au fost superi­
şcoala noastră este chemată sâ participe elewlor trebuie să II se lămurească feno­ oara pe parcelele undo semănăturile s-lll parcelele unit* s-au aplicat ingrâşâmin- numai tn cursul anului eoolsr <3 şl în ci nu s-a asigurat continuitatea lucriîrLlo:
din plin ta lupta tuturor oamenilor .mun­ menele naturii pnn observaţii directe ln făcut Ln cnice si tn cuiburi dispuse in tele. tâmpul vacanţei de vară. ceea oe permite pe timpul verii, aceasta din lipsa unei
cii pentru dezvoltarea agriculturii, pentru timpul exourrsiilor, la lecpi, cu prilejul lu­ Preocupări faţă de legaresa teoriei de să se rezolve cu succes problema compli­ colaborări cu organizaţiile U T M şi pio­
înfăptuirea acestor măsuri crărilor pe lotul şcolar, etc. Cu cit peda­ pătrat elevele dîndu-s> seama de supe­ viaţa practică şi formarea deprinderilor cată a muncii de vară pe lotul de expe­ nieri
gogul va începe mai de vreme sl studieze rioritatea noilor metode agrotehnice. O
Pentru aşi aduce cu prisosinţa contribu­ agricole practice la elevi, au avut şt pro­ rienţă. In general ta regiunea noastră e- Pentru viitor, şcolile noastre şi în spe­
cu elevii sâJ natura, agricultura, cu atît Încercare desiul de tndrăzn&aţâ şl cu re ceste cercuri ale tlnarilar naturallşb au ciei profesorii de ştiinţe naturale rie-
ţia în aceaslâ privinţă, se Impune ca sar­ zultate bune a fost experienţa „zdrunci­ fesorii de ştiinţe naturale de 1a $<xxata
va obţine mal multe succese ln trezirea bule să folosească mai din plin loturile
cină tuturor oadrelor didactice de a ri­ şl dezvoltarea dragostei elevtior pentru narea caracterelor ereditare ta plante" medie de 10 ani — băieţi — AJba lulia fcst neglijate, cu excepţia şcolilor de 10
S-au altoit 16 bucăţi roşit pe cartofi, Iar Şcoala de 7 ani SLntandrei, ele. ani din Brad. Alba Mte, Şcoala peda şcolare. Inspectorii secţiilor raionale de
dica in primul rînd nivelul ştiinţific el munca practică învăţământ să urmărească telul cum a-
seminţele obţinute au fost semănate In Demnă de amintit ©ste Şi pepiniera şco­ gogică din Deva şi altele, unde In Cadrul
lecţiilor de biologie (şUlmţe naturale) şi să Un rol foarte important pentru traduce­ acestor cercuri elevii au expus referate cestea sint folosite şi felul cum cunoştin­
stratvn S-a polemizat floarea de roşii cu lii de 4 ani din comuna Săeâmaş raionul
îmbunătăţească tntreaga activitate prac­ rea în viaţă o celor învăţate cu elevii despre viaţa şi orpera marilor transfor­ ţele căpătate la clasa sînt legate de prac­
polen de ardei p oartoL iar rezultatele TI La Pepiniera are ur număr de peste 300
tică. Ia colţul naturii vil pe parcela ex­ t-oretlc tn dtasă, ti au lucrările pe lotul au foat că tufele de roşii s»au dezvoltat pomi fructiferi ca : meri. perl cireşi, vi­ matori al naluril — M Lei uri n şl Lîseneo — tică.
perimentală, pentru ca astfel elevii să fie şcolar, excursiile în gospodăriile de stat şi au dat rod. (ructul fiind mare, gus­ şini, calşi. etc Toate lucrările necesar* desfăşurînd o bogată activitate şi pe lo­ Legurea leoriea de practici — iafcă se­
tos »i cu seminţe puţine Prin polenizarea au fost făcute cu ajutorul elevilor, iar po- tul şcolar cretul temeiniciei cunoştinţelor, a înfiri­
înarmaţi cu temeinice cunoştinţe agricole şi colective întreprinderi industriale, etc
cu polen de la ardei rezultatul a fost un mfi distribuiţi acestora pentru a fi plan­ Cu toote reâLzânJe obţinute, problema pării şl dezvofltăni dragostei elevilor faţă
practice. Existenţa unul lol bine organizat pc de munca agricolă
fruct de mărimea unui măr obişnuit, ta ti în grfidlmle părinţilor lor loturilor şcolare tn regiunea noastră nu
Conducerea cu succes a activităţii elevi­ lingă şaoailă, ajută copiilor să dobândea­ coaje tare şi rezistenţă la frig Fructele au O altă formă prin care elevii pot do- este încă rezolvată pe deplin Sint unele E BRÎNDUŞA
lor în clasă şi tn afiară de clasă cere pro­ scă cunoştinţe despre plante si se de fost culese, iar seminţele vor fi semănate bindi deprindorl practice sint excursiile sedii ca de exemplu ŞooaLa nr 2 din Cu- metodist la cabinetul
fesorilor ds yliinţe naturale sâ se pregă­ prindă cu îngrijirea lor, să-şa însuşească din nou şl experienţa continuată prin al­ Ele sint un mijloc Intuitiv şi convingător gir, care la început a avut o activitate pedagogic regional