Page 23 - 1954-10

Nr. 84 DRUM Ut SOCIALISMULUI Pag. 3

Munca în rînduriie femeilor trebuie apreciata Din autoimpunerile
Lupta partidului pentru o literatură stră cere o participare tot mai activă din poate tndepHrd In cale mal bune comfl- încasate
Construirea soc tal nun ui ui b> padnsa. noa­ mdmilu) S© lnţcflege oă aceasta singură nu
partea milioanelor de femei muncitoare de ţîunJ o muncă atit de pretenţioasă Anul acesta 31 mal ales ln viază, ţărmul
realistă, în anii ilegalităţii ta oraşe şl sate Conseoven* învăţăturii Comitetul de întreprindere nu a cooteo- muncitori de pe raza Sfatului popular Bor-
marstet-lanliniste, partidul) nostru duce o Lat nto condiţiile de cazare a tinerelor Iheftot, muncind planificat şl depunlnd
1 muncă continuă de promovare a femeilor Irte, venite de ta Vlahi ţa. pavfiru a luare nzuH Interes, au reuşit să realizeze multe
In toate domemfle vieţii politice, econo­ in secţie turnătorie, cu toate că există lucrări de folos obştesc, menite eă le facă
PbsAa scurtă vrema, Farttt&ul Muncito­ de dirijare e conştiinţei anasedar ec*r© 0- „Uzina vio" şl „Revoltă tn port”. In ea viaţa mal frumoasă
mice, sociale ştt culturale. destule postbHâtftţjl.
resc Romîn Işl va ţine cel do eJ doilea blectlve au totul străine de epliritifl revo­ mu apărut ănagmente <±to poemul Iul M<aie- Astfel, din autoinopuneaile votate şi în­
Congres- Toi anul acesta 6-au Impâlnlt 30 luţionar şl de intereedla poponAul S-au Uovaahi: „ISO 000 000”. nuvela Lud Gorkl: CXrganaie do partid şl sindicale poartă Comitatul stndlml al minei Fetrita nu casata ptaâ ln precept, au oousLrult un
de ani de omd un pariament, reprezen- manifestat atunci (n cultura noastră mis­ .Paraziţii", aau fragmente din Gftadcov. răspunderea dureofă pentru întărirea mun­ a prtnu* de nicăieri nld un ajutor sau căffndn ouH/turai In satul Crflguin, un pod
Und pe moşierii. btzmhcnl şl industriaşii ticismul, oocm apolitismul, naturalismul, Poate cttitoriloi mal tineri, crescuţi In e- cii politii ce de masă în rindurile femeilor vreo LfidrujTvtre. pentru a întări activita­ tp satul Pftrcădin, trei (înttnl comunale, eu
din vechea Bonomie, a executa* cadtoul formalismul cel mal deşănţări Carouri lite­ ceştl hzmtooşl enJ al decenluJud de liber­ EHo au datorta să se îngrijească tn mod tea oamtalol de femei Canslftlul sincUcal Început Indigo tiv ,1 unei ape caro inunda
deosebi* de atragerea femeilar in producţie
nujnqpollşti'lor Internaţionali şil a votat le­ rare şl reviste, scriitori, dzntxe car© unii te ta, cu suta de Cărţi servi elice ţa indemlnă regional nu a trimis atol nici un activist sartull Berthnlot laz tn preremt pregătesc
şl de aalnifiioaraa lor, să veghez© ta crearea
gea de dttagalizare a PartudiAul Comunist trilentaţi, dar rupţi da tn terasei o acestui sl eu o literatură a nuastirâ vorbind daspre pentru a vedea oare est© activitatea co­ roaterlafiul necesar pentru construire© u-
dor» Rorrţ&nia. Aaj gîndlt, desigur, atunci o- popotă au vtMumt In lumea literară de viaţa poporului muncitor, 3ă nu le apună condiţiilor optime, pentru a aport pârtiei- misiei de femei, şl ce ar putea face comi­ ou) cămin oifilturzî tn Boiţa. De remarcat
cel domni cu moşii $1 fabrici in ţară şl pe atunci tot telul de absurdităţi, tot felul prea mult acest Iuexvl Dar acum douăzeci parce numind ui de femei în producţie O tetul de ÎTYfiropmundere al minei pentru a este hotăriraa şl hărnicia locuMorflor din
conbuirl la NVw York, Parts $1 Londra că de importuri din tavemefle literar© ale 6J doi de ant oale patru numere din „Blu­ atenţie deosabd/tă trebuie acordată şl ridi­ o îmbunătăţi Nu e tnttnvpLStor dec. «ephul cătumJ Mosor Lq o distanţă de 13 km.
prm eranaarea unei bile intr-o uml pot ParlsuAiuJ şi Bertmullud, au invocat mituri ze ritbastre" — apoi rsvteta a fast suprl- căm mrvahduii pohisc şl cultiuiral ai femei­ cft comisia de femei de pe lingă acest co­ da afafc, locuttorti acestui cătun, ou pocnit
opri i&hooa in Ion pot stăvilt lupta clasei $1 au Interprete* viaţa poporului nostru rmta de cenzură — au tnsemma/t PLntinJ lor yt promovârU lor cu curaj ln munci de mitat de iruLreprtiulcre, nu are nici un plan acţiunea de construire a unul local de
rruaiOBUmir.% a partidului eJ Şj este sigur prto vi2ilunUo lor bolmăvicloase D© la 00&- cu apă răcoritOAT© Intr-un pustiu arză­ răspundere. de muncă ; femeile tn prea mică măsură pe©zii Pină în prezent, construcţia a fost
că ntel prin oap nu Le*-a trecut ci poete mopdlltdsnul Iul Lavlinescu şi plnă la mls- tor şi trist Opana lui Sabila. nuvelele, re- b> întreprinderile regi ural noastre, sfni sint antrenai© ln trtteeoerea soni 4 Istă. tor ridicată ptoS La acoperiş
traizân de ani partiduft zvirH* in megaiU- tldsmufl ipndirisl al hd latasn Bkiga. de portagille, articolele de ziar. oartee comute*© sindicale oa colo do la ăobrţoo rezolvojnea şl resipecferea drepturilor fo- O aoţiune frumoasă şl plină de Impor­
t»u> va fi forţa conducătoare in această ia formaksrmd kid Ion Btajrbu şl pin3 le „U.'RSS. — azi", toata a-ou născut şl au „Simian Bămuţlu" — AJba lulfa. sau Zfet- med, prevăzuta ln codul muncii slnt mult tanţă au Întreprins şi locuitorii dLn satul
ţsfl-A ţl 0} Ui cel de dolflea Congres liber naturalismul unor romancieri ale căror apărut sub influenta şl îndrumarea directă na. unda aotivMatoa comisiilor de femei neglIJM©- Berthnlot Tot au fonduri din auto impu­
al Dartfiduftui Muncitoresc Romln eo var nume au fast uitate de mult, literatura a Partidului . este deosebit de rodnică. Aceasta, datorită Oafuaa a numeroase lipsuri ce exista ln neri el au început lucrările d© eieetriiieare
dj sc ut a problemele de bază ale comstruirvl burgheză se bălăcea In toate apele oare o Tot In cal de i patnadea deceniu au faptului câ membrele c urnind or de femei activitatea multor oomlsll de fanel de pe
sochatisxrviil/ul in patria noastră. purtau spre nfeştlna descompunerii Ba ^ăznxt revistele „Una noua" şl „Reporter”, au ropartlaa* asralnJ con ore te ln vederea lingă oormtetele de întreprinderi, poate LI a satuituL. Do asemeni, ta această perioadă,
sprijlnl/t de organlz2ţ*a de partid şl cea
Legea scelerată de acum treizeci de am ameninţa să şl exercite primejdioasa In­ sub îndrumarea directă a Partidului Co­ ridicărW producţiei şl îmbunătăţirii caM- găsită In toptul că iraele comitete de Tn-
nu a putut — şl nld nu putea — să Împie­ fluenţă asupra unor careuri tot mal largi. munist. In alo ou toc* dezbătute cele mal tlţil produselor, sint ojutale şi controlate tropnindan n-au ajutat şJ controlat acti­ de U.T.M., sfatu) popular Berthelot. tn
frunte cu Qprişa Miron, a făcut aprovi­
dice partidul să conducă harta cftasel mun­ Sartttorli realişti, cal oare între cele două arzătoare probleme ale toteiaVurtt din vre­ în deafăşurerea exrtivRAţll lor. vitatea oomtatalor d© femei Slnt ooml- zionarea şcoftxlor din comună, cu toata cele
citoare. BegâLriatea a fost extrem de grea războaie mondial© a>u apărat adevărata li­ mea aceea „Era nouă” a luptat cu ener­ Realiză role feme<itor noastre muncitoare leLe de Intreprtndarl oa cal de La Filatura necesar© pentru lamă.
fin condiMUe taroarel aMba/tic© Îndreptată teratură. s-a,u lari* de o asemenea mocirlă. gie împotriva revistei fascista „Gindlrea", au fost popularizata larg In presă Insă. LupanJ, Tasâtorra Vulcan şl L.RU.M Pe­
de vechiul regim taipoHriva îtamttdului Cb- Sad avea nu, Toma, Oaonil Petresou, Cezar oare vouă câ se prezinte dregi exponenta Consiliul sindical regional nu octntroleazâ troşanii, care nici odată nu au analizat ac­ In felul acesta, ţăranii muncitori ckn
munJst A lori nevoie do Jertfe, de abne­ Petrascu, Galacition, Rebraanu ţptnă a ou a cuIUm^i româneşti, In reaMtete fiind o comitate)© de întreprinderi pentru a cu­ tivitatea comisldor sau responsabUdor cu raza Sfatului popular Bertbolot păşesc cu
gaţie,, de credinţă nestrămutate In cauza se prăbuşi in braţele fascismului) au dus sucumodă e pubtuoaţlllor fasciste de la noaşte felul cum sprijină acestea munoa munoa ln rlndul femeilor. hotărîr© p© drumul construirii unei vieţi
«Aasal nvmoitoare. dar PartldvA Comunist mal departe intr-o perioadă grea tradi- Berim. „Bra nouă" a demascat cu curaj Ou femeii)© Nu conte o) oază cum mnoscosc Îndrumând cu grUfi comisiile de femei, fericite
din Ramlrvia n-a Încetat utd o zl. în acei pBe realiste aii© olasiculor noştri. Lupte falşHrteu .feeriilor” huliganice, gindiriş­ comisul© de fsmei la moblllnarea lor pen­ cH şl responsabilele ou miraca femeilor,
o ni Întunecaţi, &ă anale oLased muncitoare partuduhal pentru o literatură ireaUsiă nu te, după cum a combătut oasmopolitisnHil tru depăşirea planului de producţie (acolo unda nu sănit cnmdsll), a)u/tindu-le ALEXANDRESCU IOAN
şi tuturor oamenilor cinstiţi că rumrrl prin le-a fost străină, chiar dacă unii dintre unor huli ©ani gen Mircea Ettade, Impor­ La uzina „Victoria” Călan. de pildă, cu permanent In muncă, luptind cu holătlre corespondent vohiatar
luptă Se ajunge la Umanul libertăţii. ©1 nu au cunoscut-o direct Scriitorii rea­ tatori da peste graniţă a tot ceea ce putea toata că s-a deschis oreşa şl căminul de împotriva concepţiei tamponate daspre le-
jji anii ilegBiHt&ţH, Influenţa Partidului liştii care au publicat in paginii© revistelor [I îxrKpaîirive maselor. zl şl s->a dat postbutitatâa unui şl mei mele, caimitatele de Întreprinderi şl Insti­
n arasout Încontinuu şl ea e frxrt Izvorul „Viaţa RamSnească” şl „Fada” au simţit Tot In „Bra nouă” au apărut studii des­ mare număr de femei să particiipc la mun­ tuţii din regiunea noastră au datoria «ă Cooperative fruntaşe
do viaţă damină şl de speranţă pentru şl au reflectat tnitr-o oarecare măsură clo­ pre Moiakovschl şi Ehnanburg, tar in „Re- că în uzină, romani din cadinsl comitetului ridice munca femeilor la nivelul cerinţe­ )a colectarea fructelor
toii cel JoCutţi. asupriţi şl umlhtl. N-u ră­ cotul maseflor şi dincodo de acest olocot nu parter" opere UtePare sovietice do întreprindere nu a controlat felul cum lor. întreaga pricepere şi capacitate a fe­
mas sectar din viaţa «oareteţll din acel se putea st nu fie văzut parttdid oa factor Numeroşi puMlotştl a-au strins tn Jurul funcţionează acest cămin. Nioi ©kiâ în pre­ meilor noastre munditoare, toată dragostea Uniunea raional fi a cooperativelor de
ani in care să nu se exercite această In­ conducător La ..Paola", Nkxdae Cocea, ln- acestor reviste şt ale altora, reuşindu-s© zent cârmitului de copii nu I s-a repartizat lor de muncă trebui© oanalinată şi folosită aprovizionare şl desfttoeire Brad, a obţi­
fluentă şl să nu se vodă roadele ed. flu<anţ»t AreCl de Bartid, a militat de pe să re facă din ce In ce mei aurit şl mal 0 soră pentru îngrijirea copţilor Aceştia în scopul înfloririi vtoţtt in patria nnartrS nut până in prezent rezultata punitive în
Lateraliioa dintre enM 1924—1944 a fost poziţii înaintate Pamfletele Iul antimonax- putem*e glasul Partidului şl In problemele direcţia achiziţionării de fructe
şl ea răscolită ş> fertilizată d© Mede pro­ hlre, model ol genului mal cu seamă prin slnt lăsaţi pe seama administratoarei câ- SANDA C] U CE AND Multa cooperative din raza acestei Uni­
literatura şt efle artei
pagate de partid S£frşî>bul primului război virulenţa lor. eu fost nu numai arme In unii au reuşit să îndeplinească şl să dopă-
Dintre scriitorii care au rtat sub in­
m:\rulirf zguduise lumea. Marea Revolu­ lupta poporului conbna regâoir, dar şl e- fluenţa Partidului, trebuie menţionaţi, ală­ şea-scâ planul de achiziţii prin buna orga­
ţie Socialistă dm Octombrie adusele In xempAu de combativitate pentru alţi sctM- turi de Alexandre Torn lom Călugărit. Realizări ale comisiei de femei din Petroşani nizare fi muncii pe care au desfăşuzat-o
iŞtonie primul stat socliaMat şl odată cu a- l o r i Geo Bogza » tn preajma războiului Ml- Gospodina!© din oraşul Petroşani, îndru­ Congresului oi dogea al P.M R. şl s-au citit in această campanie. Aşa da plftdă, coo­
ceasta, vântul revoluţiei începuse să bată In Spra sCrptel celui de al treilea decanta hal Baniuc şl Mlnm Radu Parascbhraaou. mate de comisia de femei de p© Ungă sfi- diferita arbool© da fond şl articol© cu ca­ perativa „Spătarul” din comuna Rişouliţa
cele patru colţuri ale lumii Conştiinţele el Beeolidut. valul nevoluţlan&r creşte din Lucrările lor celle mai bun© sin* mărturie tid popultar, au întreprins frumoase ae- racter Intern şl extern e dqpăşit planul prevăzut eu 289 la sută
erau in fierbere PerapeoUiva unen aflfc nou in ţara noastra, pentru oa La Începutul că lupta Partidului Comunist şi e dasel ţlmnJ de folos obştesc Astfel, din iniţia­ ia fruct© achiziţionate ca : mure, prune,
lumt a unei etite vieţi, ana limpede Sarol- calul de al palrutes să culmineze ou marea muncitoare ie-e câHăuzi/t paşii şl ©Mar daoă tiva comieie* dfi femei, comitetul de spri­ In acest sens. o rodnică activitate de­ Coarne, etc.
toni nojl/rl nu puteau al r&mînă Străini luptă de la Griviţa. Clasate exploatatoare unii nu ou fost prinşi in totdeauna tn iu­ jin de pe Ungă maternitate, a organizai pune gospodina Mathi Ecatarlna. care în- La obţinerea acestui succes, a contribuit
treun Interval de 7 zile. a InfUnţat, cu a-
In faţa unor asemenea ftjrtlmţdărL 51 n-au încearcă să tacă faţă acestui val prim tre­ o întrunire tovărăşească reaiUzînd o surnD ta mate măsură conducerea cooperativei
julorul delegatelor de femei, 1 cercuri da
rămas Mihatil Sadovaanu in romanul cerea lor făţ\$e pe poalţule fascismului reşul acestei Lupte directe, tot nu au putut de peste 1900 led, sumă care s© va între­ citit Aceste cercuri eu şi începui activi­ şl colectorul Mănaţe David. La fel, coope­
rămâne d©parte de zbuciumul masalor. Cu
, .Strada Lăipi^neanu", nota ârămînrtăinile Reaoţiunea devine sălbatică. Jar lătenaturo cit această luptă oreştea, ou attt aceşti buinţa la amenajarea saloanelor. Tot din tate© Pină acum, ln acesta cercuri s-a rativa „Dumbrava” din comuna Bala de
unuia dintre pejuonogllle cărţtl, care as- legată de Interesele burgheziei şl mojierl- scriitori şi alţii se situau pe pociţi! mal btipativa comisiei de fomeb comitatul de citit articolul de land din ziarul „Scinteia” Criş a obţinut însemnele realizări In achi­
c'.ilia un soldat nas spunind : „Acum Jn m(1 Intră definitiv In tara descompunerii sprijin de p© lîrigâ „Oasa mamei şl a co­ ziţionarea de fructe. Lî prune, o colectei
înaintate, mai apropiate de cauza poporu­ nr. 3090, ou tema : „Un e venim ant memo­
Husaa axe sS fie bine Nu mal este poli­ el lui nnmolbor De ia „Ointece de pierzanie" pilului”, a organizat de asemeni o Întru­ rabil din viaţa poporuilul chinei”. Respon­ 20.660 kg. peste prevederile planuiuft. Iar
ţie, nu mai sLnt splomL Oazetalo pot apune Mdşoarea Mtenară, Influenţată de partid ale Iul Mihal Beniur, apărute In 1938, şl nire tovărăşea&oă readtaSnidu-s© 1300 lei sabile de cercuri au fost ales© hamJoela la fructa de pădure ca mure şl coame,
adevărul Nobulil n-au să mal poată asupri creste, se intaireyte şl luptă energic îm­ sumă oare s© Întrebuinţează 1© amenajarea gospodine Bogdan Elena, Popa Ana, Mireu 10 100 kg Plinul la coleofarea fructelor
poportd. De-acum poporul dobtadeşte pâ- potriva IilorAturli daoadente Alexandru piuă la „Căntac de primăvară” apărut In „Camerei mamei şl copilului". pe trimestrul III a fost depăşit cu 285 Ip
plin război fascia*, In 1942. este un drum
rrvînl şi libertate”. Şi mai desparte: „Fia- TVxna scrie direot sub influenţa Partidului lung, dar mereu In urcuş. Este urcuşufl O raallaaie de cearnă obţinută de comi­ oreţtia, Lupea Domnica şl altele sută
bric ale de asemenea trebuii© să fie ele Comunist şl poexlifte iul „Acesta este oln poetuiluf de La revoltă împotriva Luirnl bixr- sia de femei ln cinstea Congresului şl a La acţiunile arătata mal sus, din cadrul Rezultatele frumoase obţinute de coo­
m’xncitOTilor. Faoem pace el dreptate, se tecul punli amare”, „Şomeru". „Salar”, Seze, pin3 ţa oonvlngeree că poporul este zilei de 7 Noiembrie, esto şl aceia-că a comisia! da femei, s-au evidenţiat în mod perativa „Dumbrava” se datorase conducerii
silea să mă lămurească Nu mal slnt Bă­ exprimă Ideologia clasei muncitoare. Slnt mobilizat un număr însemnat de gospodine deosebii 'tovarăşei©' Bl aga Elena, Milaş
can Toţi oamenii fraţi”— sorise de pe poziţiU© 'partidului de neînvins şl că zori) luradd noi s-au Ivit. care au efectuat peste 200 ora de muncă ludita, C0©J Ana, MagdaUn Elena, Ciu­ cooperativa) şl a colectorului Lueacl So-
fron oare au desfăşurat o susţinută munc’S
Parii ful Comunist Romln ara purtăto­ In 1932. după Congresul al cincilea. Par- Firâ îndrumarea Partlduiul. ffliră in­ voluntară De remarcat In activitate© din botă Oasandra. Hai du Elena. Razek Agne-
de lămurire in rlndul producălorMor, pen­
rul Ideilor Marti Revoluţii Socialiste din tidifl Comunist, a cărui presă ilegală nu fluenţa exercitată de oL sgriitore amin­ u'timid timp a comisiei de femei, ©sta şl ta, Kias Etaloa şt altete. tru a-şl valorifica fructele prin coopera­
Oclambnie şl glasul luo ©na auzit de acei încetase să aducă Îndrumări in problemele tiţi nu ar fit ajuns pe portţlifte înaintate creşterea rvuiminilnJ de cercuri de ciut, MARJA 1. DUMITRESCU tivă.
scriitori pentru oare .poporul © fost izvo­ de artă 51 litenaturâ. a Însărcina* .pe sctU- pe car© s-au aflat 51 de unde au pornit urej© s-a dezbătut pro te© tul Directivelor corespondentă voluntară
rul iorl-îi lor creatoare Trecerea Parti­ ton* Alexandru Sahi'a să scoate un eăp- mai departe, spre noi şl valoroase reali­ Nu acefiaşi lucru s© poale spune tasâ de
dului în ilegalitate nu a însemnat stinge­ timînal politic-muncilor esc-social : „Veac zări în anii aceştia de regim al demo­ cooperativa „Pteşa Constantin” din comu­
rea arealul glas, ci din cvmfiră. întărirea Nou", In al© cârui pagini otoâtorul a găait craţiei populare Pregătiri pentru iarna na Orlştior $1 cooperativa „Brâdeazia” din
lui Partidul a militat de la Început pen­ bogate informaţii despre H tema tura sovie Succesele literaturii oare se dezvoMâ as­ oraşuâ Brad. unde preşedinţii şl cansLlijl©
tru o literaburâ realistă, legată de Inte­ tică. despre h te na tura progresistă imiver- tăzi in ţara noastră sint un razidtat al PenLro oa luorăriJe de construcţie sA nu In afonă de acesta măsuri oara s-au de conducere nu au desfăşurat nlcio mun­
resele poporului, o Literatura combativă, «ftâ, după cum a găsd articole critice pri­ liftei necontenite a partidului pentru o stagneze ln lunile de iarnă, conducerea luat pentru a asigura continuitatea pro­ că tn rlndul maselor de ţărani muncitori
purtătoare a ideilor noi. slujitoare o cau­ vind viaţa inerară şl teatralii din Rominia literatură realistă, valoroasa, .parte a cau­ Ttostului regionaJ d© construcţii locaJâ e ducţiei, 9-eu luat şi altele în vederea ca­ pentrru a-şl valorifica fructele prin coope­
zei celor ce munca*:. Du,pâ oîteva numen©. „Veac Nou” a foat zei poporului' muncitor Lupta aceasta s-a deoaJat o serie de lucrări de inferior, oare zării muncitorilor în acest scop. s-a ter­ rativă
Cînd valii) revoluţionar, stUmit de Ma­ suprimat de cârtire cenzură. Atunci partidul dufl Ln trecirt^ In condiţii grei© dar n-a aă s© execute ln acesta luni Astfel s-au minat şl pus in funcţiune ia Deva un dor­ Pe viitor, uniunii raional© a coopera-
rea Revoluţie Socialistă din Octombrie a a dat saxonă lui Sihla să sooată revista ; foat întreruptă niciodată programat execfutaroa lurrăe-Mor de Interilor mitor ou o capacitate de 00 locuri. Un tîveflor de consum din Brad II revine ca
alcns 51 ţara noastră. clasele explootatoaxe „Blpre albastre" o) cărei caracter mili­ Fără munoa Partidukii, traduţiilc ltena- J© olădlrea administrativă a TrustuluJ re­ domnitor asemănător se află în ours de earctofi să popularizeze prin toate mij­
eu reacţionat cu măsuri tar o rişte Dar nu tant o situează în rindui o&lor mal îna­ turti clasice nu ar fli fast dus© pe poziţUJe gional d© construcţii locale, reparaţiile la ccv\str<uoţie La Hunedoara. Oaxarmamentul loacele Importanţa aehiaţMli» de fructe,
s-au mărginit la.abil. Blo au incercal să intate si valoroase publicaţii apărute legal, înaintate ale reaUsmuiLul socialist, d« unde Tribunalul din Orăştto la SpttataS unifi­ asii©’, ca toate cooperativele eă obţină re­
folosească arta si literatura oa mijloace dar influenţate 91 conduse de Partidul astăzi putem privi spre zărde pline de cat O rişti© şi Dispensarul Blăjeni şi lu­ necesar pentru aceste dormitoare este asi­ zultat© frumoase.
de descurajare, de seminare a confuzleL Comunist In ea a publicat SahLa nuvelele lumină ale viitorului literaturii noastre crări d© Instateţti sanitara şi aleatorie©. gurat . E SIMON
ctdtau atenţi cuvintele comuniştilor virst- — Te-ai glndlt bine 7 Poţi să ne spui Clipe fericite
O călătorie în trecutul de luptă al partidului ma U cunosc şl pe Bocoş, pe bâtrînu) cme a Ini ceilalţi 7 care nu se pot uita
tumitor blînd şi spătos care-ţt dă întot­
Bocoş tace
deauna cele mal bune sfaburl. bătrinul — Hal apune, o sft-ţi fim recunoscători,
oceeha cumpănit şi atit de drag pentru el. o să scapi. D© cum s-a aflat, câ la Hunedoara va
Cu toată ploado de afară. Va caflţul ro­ — M-aţl rugat sfi vă povestesc despre am participat la grave, ani solidarizat cu tanerii Căţlneanu, asculWndu-1 îşi în­ NLol un răspuns. veni ansamblul sovietic do dnitece şl dan­
şu din hala nouă se adunaseră atîţia ti­ trecutul de luptă a) partidului, a început lupaa muncitorilor din afara atelierelor chipuia ©cum trecutul aşa cum îl poves­ — Am auzit că te-ai înscris de corind suri, oare ne vizitează ţara ou prilejul Lu­
neri Incit începuseră să se înghesuie ci*e bătrinul dar a atit de mult de povestit rosdlre îmi aduc am vita da ziua masacru­ tea bătrinul. in partidul comuniştilor — căută să-l la nii Prieteniei Romino-Sovietice, metelur-
doi pe un scaun Atua suna&e sirena şi sint a6H de multe şi felurite uvtîmplărl din lui de la Luipeni, la 6 august 1929 Noi. pe altă cal© şeful siguranţei gLşli) şl întreg poporul Hunedoarei, numai
lndârtndu-şi mai bine şepeifte pe aaip, ti­ acest trecut, încât eu un singur om, n-o ceferiştii ştiam că au fost duşi acolo Ln fabrică este declarată greva Munci­ despre aste vorbeau.
— Da aţi auzit bine — îl luă Bocoş vor­
nerii se avîntaseră în burniţă sş»re hala să vă pot da deoit imaginea unul scurt jandarmii oa să înăbuşe greva, ln 6 au torii au părăsit ateii eroi© şi s-eu adunat ba den gură — şl-a făcut trădătorul bine In ziua de sîmbâtă IC octombrie, pa înse­
nouă ocolind băltoacele şi sărind cu dibă­ crî-mpei din această luptă Dacă vă gindiţt gust dimineaţa am plecat La Lupani Mine­ in curta Au trunia La patroni 6 delegaţie datorta. numai că e uitat să vă spună că rat. pa Intrarea principală a combinatului
cie peste şinele de cal© ferata U mude de comunişti care au luptat atunci rii stăteau umăr Ungă umăr în faţa jan­ nare si le coarâ drepturile Delegaţia s-a nu sîntem şl noi trădători I se revărsa un şuvoi do lume, indreptin-
— Haideţi, haideţi să nu Indeopă fără pentru viata noastră liberă da aslăz*. pen­ darmilor Prafeotul judeţului zbiera : întors înapoi cu răspunsul : Nu vor să dea du-se spre hala <1© construcţii metalice,
noi ! se auzea cile un îndemn tru ca in ochii voştri să ardă acum nes­ — Foc. foc I... nimic ! — In cele din urmă siguranţa mi-a dat unde oaspeţii aveau să-şl ofere spectacolul
tingherite aceste flăcărui veselii, Jandarmii ou .toate Că fuseseră <mbă
Tinerii de La oaaangene veniseră in gru­ Dui gură in gură. hrecu a tund cu vintul drumul, urmă bătrinul. Am plecat din lor.
ale tinereţii, eu unul singur se înţelege taţi cu rom n-au tras nun un gilonte Roşu
puri, aşa cum temviTuserS luczvi ln bri­ partidului: „Ocupăm fabrica, nu părăsim Cluj la Turda şl 1© «colo In alte părţi — Vine ansamblul I — străbătu vestea
că am trăit o mica parte din acest trecui do mirue prefectul şi-a scos revorvera* şl
găzi Înconjurat dc Ştefan Marin, de Ţanr curtea, nu dăm voie rumânul să intre V pină am ajuns aici la Simarie Dar nicio­ din om în om. clnd solii arte) sovietice au
de luplâ. a Iraa ln primul miner. Nu şi-a greşit ţin­
ComeL da Văleanu şi de olţii. Băcăinţian Apoi tăcere Se scurge oră după oră dată n-am părăsit timpul de luptă al par­ pătruns ln hală. O furtună de aplauze şl
lorx, socrertarut orgmîraţiei de bază de la Cînd eram ea voi mă aflam in Ungaria ta Minerul S-a prăbuşit la pămlnt Atunci MimCktor» au inc bis porţile, s-au încolonat tidului Nu puteam să urt lupta lui pentru urata izbucniră deodată. LI c-a făcut ar­
eaeangerie intră in sală 51 ocupă ultimele răzvrătită, ucenic, muncind 12 şl 16 ore a începui vacarmul . Ln vremea asta u© sl ou început să înconjoare curtea in marş că nu puteam să uit că slnt rupt şi flă- tiştilor o primire enluzrastă O delegaţie
«daune pe zL flămind şi bntu/t Chiar condiţiile cefenisi de al nostru de pe o locomotivă a Mol toţii încet, pe urmă din m ln ce mal mfnd. aşa cum era pe atunci intraagu formată dm reprezentanţi aJ combinatu­
sunat prelung să ştie rmneru câ alături de
— Cine o să ne vorbească ? II Întrebă acestea de viaţă m-au lăout să mă ală­ puternic, un cintec a început să se Înalţe noastră clasă muncitoare Şl numai calea lui şi al organelor de partid şl de stat şl
tur ou totul muncit o mior aflaţi pe atunci el suntem şt noi ceferiştii.
Ştefan. treoind ln zbor pesta zidurile Şl gardul fa­ luptei (nţalaipte şl organizate dusă de par­ o delegaţie de pionieri au ţnminal oaspe­
în revoluţie Vroiam şl eu să trăiesc altă Şi partidul şi a dus lupta mai departe
— Cred că bătirlnui Moldovan Framcisc bricii : tid, a rămas pentru mme singura cale ţilor buchet© de flori. Salutul muncito­
viaţă De aceea, am căpătat încredere în Comuniştii nu s-au speriat rvei dc gloanţe nici
— Da. dar uite-i la masă şi ps Bofe$ îi „Sculaţi uof oropsiţi ai utefti de urmat rimii hunedorene l-a rostit preşedinta)©
tot ce făceau ei ca să instaureze putex©a de închisori Arot ln atelierele noastre a
£2 Biric&i şi pe maistrul Vlad Lăscuţ... Voi oxfndiţt (a foame, sus. In timpul acosta, sola tăcuse Tinerii ca- comitatului rle întreprindere a) comfcmo­
sovietică şi aşa ps cit îmi îngăduiau pute­ fost in trecut im cimp de luptă al parti­
— Or sâ ne povestească fiecărei Să fiarbă n inimi răzvrătirea zangii, strungari, monteori şi de alte me­ ţului A răspuns conducătorul ansamblu­
rile am pus umărul la lupta lor. Nu eram dului Muncitori) au sabotat in timpul răz­
— Ssst, începe Sâ-nceapă al vechil lumi apus...". serii stăteau nemişcaţi ascultînd. sorbind lui, tovarăşul KurgovioL
nioi comunist mcl in Uniunea Tineretului boiului produoţla. La turnatorie so turnau
înţesată de otita tineret şl de atîta voie Eram la Budapesta cînd s-a înfăptuit In piese proasta, la strungărie piesele se re- flecare vorbă a bătrlndor comunişti Făcu­ Spectacolul a inceput cu oîntecul ..Par­
bună. sala colţului roşu părea că nu-şi Ungaria puterea sovietică M-am bucurat bubau pe capote, sar locomotivale ieşite ir seră eoum cu toţii o călătorie tn trecui şl tidul — oi rm ui torul nostru” După flecare
ir.ai ar© înfăţişarea pe care O avoa înainte şi eu alături de (oală muncitorimea pentru de air; dm reparaţie Işl aveau zilele nu­ Printre murautorti arestaţi se află şl u- s© întorseseră ou Inimile aprins©, cunos­ omtoc sau daf*6 executat, vuia hala de
cu cîteva minute rând încă se mai lucra această mare victorie şi aşteptam refor­ mărate .. nufl potrivit de statură, puţin vorbăreţ şl cuseră mai bine partidul şi-l îndrăgiseră aplauwfle spectatorilor.
1» raponaţii mele. schimbăiâle din viaţa muncitorilor A veuvit după aceia o vreme oînd munci- ou purtarea omului trecut prin mudte în mal mult Chiar şi pe bătrînit aceştia de O bucune oestăvîhtS s-a putut cili pe
■ — Asa că, să 4 rugăm acum pe tovarăşul maghiari Nu le-am apucat Curind după boarii noştri luorau şi ai şi noapte, In condi­ viaţă Stind in Incăjpenile siguranţei abia-şi la masă oare mal stăteau Încă tâcull. Stâ- faţa fiecărui spectator, mal al os atunci c'md
Moldovan Franoise să ne povcsteasdă ! Ljl victorie, hoardele capitalismului maghiar ţii grele, d«u lucrau din sudDet. era în zalele slapîneşta amărăciunea Nu-i necăjit pen­ piniţl d© amintiri, il îndrăgiseră Intr-atîl ansamblul de cîntece a Interpretat în ro-
trchei© cuvintele secretare! comitetului au înăbuşit în singe cuceririle noartra. cînd sosise Armata Sovietică. Izgonindu-i tru oîta are de păţit, ci îl roade (apta! Incul despărţirea de el ar ti fost grea Şte­ mtaeşte „Dorul marinarului”, „ln Bucu-
UT.M ai Oomplcxuhfi C?R Simeria. Dezcmăgit şi trist, m-am întors în ţară pe fascişti Aid te noi se făceau segmentl că a căzut atit de repede ln ghiareîe si fan Morun stătea nemişcat stringlndu-şl reştiuJ Iubit” şi cîntecul moldovenesc
Bătrinul convjntst Mcâdovan Francisc Se înţelege că „acasă” nu m-eu primii cu pentru maşmile ce se îndreptau spre front gunanţei Abia ou puţin timp in urmă a vecinul de mină Era turburat L părea „ioana”
rămăsese de mult pe gindun rlscolindu-şl hraţale deschise Am fost pus sub urmărire Şi toate astea le-a condus partidul test primit ta partid şi a şî căzut Da. tre­ rău pentru unele fapte ale Lui uşuratice, Spectacolul bogat şl Interpretat la an
poate envnMriflo d© demult In care li scli­ şi tîrziu dc tot am căpătat de lucru Am Moldovan Baci. se aşeză pe scaun şi ri buie să-şl repare greşeala, trebuie să ca­ tind fără să s© gindeosefl. sa dăduse în înalt nivel artistic, a oferit hunedorenllor
pesc şi acum ce rubinele, lummoase sl intrat ca munotor la calea ferata trăind mase tăcut invăluxndu-i cu privirile pe ti­ pete încrederea tovarăşilor de luptă. lături de la unele sarcini mal grele ele clipe fericite oare nu se pol uita-
grele. int'mpturiJe din trecutul lui de mun­ aceeaşi viată de mizerie Primeam un sa­ nerii din sală. Jn uşă a apărut silueta unua agent organizaţiei. *
citor răavrălH împotriva regimului d© te­ lariu dc nvmic dm care de multe ori nu De alături dc el s-a ridicat in picioare — Boooş Mihai — strigă acesta Poate câ acelaşi lucru se petrecea cu *
roare mi-ajungea si plătesc dările. Impozitele si bătrinu) Rocoş Mihal- Muncitorul tngindurat se ridică şl pă­ mulţi din sală de vreme ce atît de vîu A doua zi. seara, în sate cinematogra­
Moldovan bacL s-a ridicat tn olnoare alic angarale Primeam hazne de hirtle — Am să vi povestesc şl eu oîteva in- şeşte încet spre uşă ardeau flăcăruile albastoe din ochii lor ti­ fului „Filimon Sirbu” din Deva. publicul
6l ln clica acau Ştefan Marin oa şl toii pentru lucru Aşa se face că am simţit tiruplări din lupta partidului aşa cum am — Mai repede I neri. devean a admirat minunata artă a ansam­
ceilalţi dm sală, ou văzut In orhu bătrî- Iar nevoia luptei M-am alăturai atunci cunoscurt-o eu ln faţa şefului siguranţei, Bocoş nu sim­ Lui Ştefan Marin, tind părăsi sala. 1 se blului sovietic de clntece şi dansuri, a
nulul aceiaşi lunişte şl blîndeţe pe care au partidului şi am luat parte le acţiunile Era pnn 1927 Lucram la C3uj Intr-o te nimic deosebi*, doar o mare scîrbă pen­ păru oă aiua e neobişnuit de însorită cu
îirtSIrrit-o de atâtea ort cînd au stat cu ©1 pe care Ic-o întreprins, pentru cuceriroa fabrică tru mutra Iul crudă şi pentru ocupaţia pe toate că burniţa mai bioiuta încă pămîn- cărui vizită prin regiunea noastră e luat
do vorbă. drepturilor muncitorimii Am organizat şi In sală nu se mişca nimeni, tinerii as- caro o are îu) ud. - - c. MIHAI x sfîrglt