Page 24 - 1954-10
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. E4
Vizita primului ministru al Indiei, Victoria Frontului Naţional Hotărtrea Înaltului Comisar
Nehru, în R. D. Vietnam al II. R. S. 8. In Germania
în alegerile din R. D. Germana BERLIN (Agerpres). — TASS
HANOI (Agerpres). — China Nouă In cuvântarea de salut, Fam Van Doog, G. M. Puşkin, înaltul comisar al U R.S.5.
La 17 octombrie. Pandit JawahariJl vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri in Germanii, a informat guvernul R. D.
Nehru, primul ministru al Indiei, a sosit al R. D Vietnam, a declarat d vizita BERLIN. — Alegerile pentru Camera JURGEN NITZ AlegerUe populare din R- D Germană Germane că organele sovietica la drept
La Hanoi pe calea aerului El e<ste in primului ministru Nehru tn Vietnam va populară a R D Germane şl reprezen redactor al ziarului constituie o grandioasă manifestare pen au hotărit să pună la dispoziţia autorită
drum spre Republica Populari Chineză, con tribul la cauza pSeii Cn Asia de sud- tanţa populară a Marelui Berlin, care au „Neues Devtschland" tru prietenia dintre poporul german, ţilor Republicii Democrate Germane pe
râapunzind tovUaţlcl guvern uhu R. P est şi in întreaga lume, şl va întări prie avut loc La 17 octombrie, au constituit o marea Uniune Sovietică şl toate popoarele toţi cetăţenii germani condamnaţi la dife
Chineze ; 'l tenia dintre popoarele vietnamez şi in impresionantă demonstraţie s ataşamen peuatru a-şl demonstra ataşamentul faţă din lagărul mondial el pâai, care acordă rite «pod pentru crima sivlrşlte împo
IVimul m'/nlstru Indian este Voeoţlt de dian tului fierbmte al populaţiei R. D. Ger de pohtica da pace a guvernului nostru poporului german un ajutor considerabil triva trupelor sovietice din Germania şl
fiica ea, d-rea Indira Gandhi, şl de N. R In răspunsul său, primul ministru Ne mane faţă de puterea mundtoreascS-ţă- Pini la orele 12 votaseră 63.0% din mirnJ- in lupte lud pentru Încheierea unul tratei care tşl execută pedeapsa pe teritoriul
Kllal, secretar general al Ministerului hru a deci arat că şi el nutreşte aceleaşi rănească. Participarea la alegeri a foat rui total al cetăţenii or din republica noaa- de pace şl pentru unirea patriei sale R D. Germane.
Afacerilor Externe al Indiei. speranţe. de 98,4%. 11.870 047 de celăţenl — adică tră. Printre ei se aflau numeroşi munci Nu numai prin votul lor. d $d prin rea Guvernul Republicii Democrata Ger
La sosirea 9a pe aeroportul Gta Lam, In timp ce orchestra martoră Intona 99,3% din numărul total al alegătorilor — tori şl ţărani, Intelectuali, meseriaşi, ar lizările in producţie, oamenii muncii din mana a exprimat guvernului sovietic mul
primul ministru indian e fost salutat de imnurile naţionale Indian şl vietnamez. s-au pronunţat pentru lista Frontului Na tişti şi preoţi al tuturor cultelor ele. Plnă R. D Germană şi-au exprimat cu înflă ţumiri In legătură cu această hotărî re
către Fam Van Dong, vicepreşedinte al Nehru a primit burhele de flori din par ţional al Germaniei democrate 82.320 vo la orele 14, dintr-un număr de 1161 loca cărare aprobarea pentru politica guver
Consiliului de Miniştri şl ministru al Afa tea copiilor vietnamezi Cetăţeni Indieni turi, adică 0,7%, au fost declarat* nula lităţi s-a anunţat că alegătorii au partici nului şl a Frontului Naţional care. sub Docherii londonezi în a treia
cerilor Externe a) Republicii Democrate din Vietnam î-au olani de asemenea bu sau au fost data împotriva listei comune pat la vot în proporţie de 100%. peste conducerea Partidului Socialist Unit din
Vietnam; Uuang Min ZIam, ministre a) chete de flori a Frontului Naţional al Germaniei demo 90% din populaţia Berlinului votase încă Germania, conducă populaţia R.D G. spre săptămînă de grevă
Informaţiilor; Fan An, ministru al Indus In durpft amiaza zilei de 17 octombrie crate. cu 3 ore înainte da închiderea alegerilor.' suooese tot mal mari Fu realiştii uzinelor LONDRA (Agerpres). — Agenţia France
triei şl Comerţului j Nguyen Van Huyeo prunul ministru Nehru o asistat la o re Printre primii alegători au fori pre In întreaga R. D Germană, populaţia siderurgice Maxhlitte din Untenvellen- Preş se anunţă că guvernul britanic se va
ministre al Instrucţiei Publice, şl alţii. cepţie oferită în cinstea se de către De- şedintele R. D Germane. Wtihelm Pieck, a marcat ziua alegerilor ca pe o mare dorf-Turingla au realizat în noaptea din întruni la 19 octombrie pentru a examina
A fost de asemenea prezent Lo Kuei-po sad, şeful delegaţiei Indiene In Comisia membrei guvernului, candidaţii In alegeri sfrbătoare Pe Straussbergerplatz din Ber ajunul alegerilor t îndeplini re-record s din nou situaţia creată In urma amploarei
ambasador al R. P Chineze tn R D. Viet- internaţională de supraveghere şl control şl personalităţi ale vieţii publice Pentru lin, încă înainte de o na 8 dimineaţa sute planului de 109% Ţârarul colectivişti din grevelor In cercurile oficiale engleza ac
ncm. pentru Vietnam. ca muncitorii uzinei de laminat metale de alegători s-au încolonat şi In sunetele comuna Harra. districtul Lobanstedn. au exprimă părerea că guvernul va discuta
Au fast de asemenea d« faţă M. J. De- HANOI (Agerpres). — China Noua neferoase din Hettetadt să poată vota încă unei fanfare au pornit spre local ui de terminat In preziua alegerilor. în cinstea problema proclamării „stăni excepţionale"
saî. reprezentantul principal Indian; P- La 17 octombrie. Ho Şl Mim, preşedin înainte de începerea schimbului de dimi vot acestora, lucrările agricole de toamnă. LONDRA (Agerpres). — La Începutul
Ogrodzinskl, reprezentantul principal po tele Republicii Democrate Vietnam, a neaţă, localurile de vot din vechiul oraş Ţăranii şl ţărancile din regiunea celei de a treia s&ptÂmtnf a grevei doche
Brigadierul Erast Zlrprlch de la uri
lonez. şi Oadieix, locţiitorul reprezentan oferit un banchet tn cinstea primului mi muncitoresc Hettetadt au fost deschise du Spnsewald, îmbrăcaţi tn pitorescul lor nele siderurgice SUbttz a declarat că pen rilor din Londra, numărul total al gre-
tului principal canadian In Comisia In nistru el Indiei, Pandit Jawaharial Ne minică IneA de la orele 3 dimineaţa. port naţional, au pornit in primele ore tru el şi tovarăşii săi. alegerile constate ie vtştMor şe cifra în dimineaţa 2ilel de luni
ternaţională de supraveghere Şl control hru La Stallnstadt, oraş construit 1n anii ale dimineţii, cu bărcile lor pentru a-şl un puternic stimulent pentru noi reali la 34.800. Dintre aceştia, 22 300 sini do
pentru Vietnam, precum şi alţi membri Au rostit oovtovt&rJ preşedintele Ho Şi puterii populare. în care se afli combi Irdeplini datorie patriotică. In orăşelul zări In producţie, in vederea întăririi cheri, 4.500 marinari de pe remorchere şl
dtp Comisie. Man şl primul ministru al Indiei, Nebru. natul „I. V. StatLn", s-a votat pentru prima ICItngeateă din Munţii Metalică şi în ora economici de pace a R DO., In vederea alte ambarcaţiuni şi 8.000 muncitori de la
Aeroportul Cia Lam ana pavoazat cu Dujpă banchot a avut loc .o întrevedere oară. încă La ultimele alegeri, pe locul şul miner Zwickau, ea şl In numeroase creării unei baze trainice tn lupta pen şzntlerele navala.
drapelele naţionale vietnameze şi tndlene între Ho Şi Min şl Nehru. unde se înalţă acest oraş, nu era nimic alte oraşe, s-eu desfăşurat pină noaptea tru pace. pentru o Germanie unită. Iu Potrivit agenţiei France Press®, în di
dedt păduri Pini la orele 10 dimineaţa, tilrzlu serbări populara
Comunicai comun asupra discuţiilor dinlre preşedintele 75% din numărul total al alegătorilor vo Această mere zi.de sărbătoare a unit şl bitoare de pace şl democratică. mineaţa zilei de luni toţi docherii din Blr-
kenhead, în număr de 1000, au declarat
Ho Şi Min şi primul mlnlslru al Indiei, Nehru taseră Locatarii multor case au mers Îm mal slrîns toate păturile populaţiei dm re- Victoria Frontutel Naţional în alegerile grevă şl cargoboturile au rămas imobi
preună spre localurile de vot şî şi-au dat pubUrfi noastră In lupta pentru victoria populare II încurajează şi pe patrioţii din
HANOI (Agerpres). — China Nouă tran pendente yi să prospere lără nici un ames voturile pentru pace. bunăstare şl ferifci- in alegerile populare s-a întărit şl mai Germania occidentală în lupta lor împo lizate tn pari
smite ! tec străin El a declarat că crede ferm tn rea poporului mult alianţa dintre muncitori şl ţărani, triva regimului lui Adenauer şl a poli
Lb 17 octombrie s-a dat pubtioUăţU la cele olnci principii asupra cărora prim- Corespondenţii din întreaga republică a devenit şi mal fftnlnsă legătura dintre ticii omenoane de înrobire Aceasta are înscenare judiciară
Hanoi următorul comunicat comun In mLnLgtrll R p Chineze gi Indiei eu căzut anunţă c3 majoritatea populaţiei s-a în populeţ ie şi guvernul puterii muncitoreşti- o uriaşă însemnătate pentru unirea şl msu
urma «Lscuţililnc dintre preşedintele Ho de acord şi că doreşte să le aplice In rela dreptat spre localurile de vot încă in prl- ţărăneşti, iar toate păturile populaţiei s-au puternică a întregii naţiuni în vederea pregătită împotriva
Şl Mln gi Jawahariafl Nehru, primul mi ţiile duxtre Vietnam. Laos şl Cambodgto, mefle ore ale dimineţii Io faţa a numeroase unit şi mal puternic în Frontul Naţional realizării lozincii „Germanii La aceeaşi lui Harry Pollitt
nistru al Indiei : ca şl In relaţiile ou alte ţări Primul mi localuri de vot. alegătorii s-au adunat al Germaniei democrate. masă".
Preşedintele Ho Şl Min şi primul minis nistru al Indiei a fost de acord că aplica LONDRA (Agerpres). — Autorităţile
tru al Indiei s-au IntSlntt la 17 octombrie rea acestor principii va Înlătura dificul britanica pregătesc o înscenare Judiciară
şl au discutat diferite probleme de tăţile şl temerile şl va ajuta La stabilirea Împotriva lui Harry PaUltt. secretar ge
interes Corman. Cei doi oameni da strat reJaţulor de prietenie şl colaborare paşnică Pentru pacea şi securitatea Franţei neral el Partid ui ui Comunist al Marii Bri
ş!-aai manifestat interesul pentru deplina intre diferite ţâri. tanii. Agenţia France Presse arvunţă că
aplicare a acordurilor de la Ganewa cu IhraşedlnteJe Ho ŞI Min s-a referit la PARIS (Agerpres). — TASS transmite: Londra Protestul naţiunii, care a dus la ofiţeri superiori al S coti and Yard-ulul
privire la lndochina. Preşedintele Ho Şi vechUe legături dintre India şl poporul Planara Camitet\4ul Central al Parti Rezoluţia Plenarei C. C. respingerea tratatelor de La Bonn şi Parts, s-eu intruşii* în cursul iHel de ÎS octom
Min a asigurat pe primul ministru al In vdertmamez şl şi-a manifestat speranţa că dului Comunist Francex, care a discutat al Partidului Comunist Francez poate şi trebuie să zădărnicească hotărî- brie pentru a „studia" aşa-zisul rol pe
diei că dă şl va continua să dea tot con pe viitor acesta legături vor fi retnoHe problema luptei împotriva renaşterii mi rile de La Londra oare l-ar fi Jucat Partidul Comunist al
cursul Comisiei Internaţionale pentru litarismului german şl pentru apărare® pthgînd propunerea URS.S cu privire Securitatea şi Viitorul patriei noastre Marii Britanii, şl in speciei Harry Pollitt,
şl întărite. Primul ministru aj Indiei a
aplicarea aoeolor acorduri El şl-a expri părli, şl-a încheiat lucrările. la tratative guvernul francez a aderat la cer să predomine hotărlrUe paşnice în in declanşarea grevei docherilor londonezi
fost întru totul de acord oa relaţiile dintre Potrivit riandui „Sunday Express", auto
mat dorinţa de a rezolva pe oale paşnică şl Maurice Thorez. seoretar general al hotărî rea conferinţei de la Londra cu pri spiritul tratativelor şl anume reglemen
prin bună Înţelegere toate problemefle pan- India şl Vietnam, Laos gi Cambodgia Bă Partidului Comunist Francez, a rostit la vare la Înarmarea Germaniei occidentale tarea . paşnică a problemei german® pe rităţile britanica ii reproşează lui Harry
tru oa ţările Indoehinel să poată trăi Inde fie încurajata şl întărite. ţn cadrul tratatului de la Bruxelles şl al calea unul acord Intre Franţa, Uniunea Pollitt publicarea unui articol în ziarul
plenară o scurtă cuvintare După ce a „Daifly Worlcer" in care acesta a chemat
sublimat Importanţa p® oare încetarea pactului Atlantic. Sovietică. Marea Britame şi Statele Unite, pe muncitorii britanici să sprijine în una
războiului din lridochlna şl respingerea Poporul Franţei trebuie să continue organizarea securităţii colectiv® a tuturor
Sosirea lui Nehru în R. P. Chineza tratatului cu privire la „comunitatea de lupta pentru Înlăturarea primejdiei de ţărilor europene, Indiferent de orînduinea nimitate greva docherilor din Londra.
fensivă europeană" o au pentru viaţa po moarta de care este ameninţată Franţa, de stat, dezarmarea generală şl contro
CANTON (Agerpres) — La 16 octom mul ministru al Indiei. Jawaharial Nehru ca urmare a militarizării Germaniei oc lul asupra ei propuse din nou La OJ4.U. Provocări poliţieneşti
litică a Franţei, Thorez a arătat că există
brie după o scurtă şedere la Canton, pri a pleoat cu avionul spre Pekin. cidentale Votul din Adunarea Naţională de către Unmnea Sovietici
posabihtăţl de a zădărnici acordurile de împotriva P.C. din Japonia
Ia Londra care reprezintă 0^ nouă încer- cu privire-la: aprobarea principiului, acoz- în rezoluţia se subliniază că Partidul
Declaraţiile (ui Nehru In legatară eu vizita sa în R.P. Chineză • V r fefa^a a Wehfirnchtţii-^eVmarir. Larvar» (WiTT 'i s pr.- L mun:u t ncuu r»v*- eate. ai ţcţuuttut
,\i.w DELH7 (Agerpres) — înainte de de agresiune sau Imixtiune recit _3 d-irtter • iţ{0 «ANŞAl uVWîf, -™ŞS_ TA£S
NEW DELH&Mns tprsRl. Pr . .*1. #j m # M. -*v- — ^fi^e^BPftuâ’ ţir?** 6 FbXffiii niejdîe - - w. TcJ—xJ -.JoiLi, pro-asllntareunălncjsrelcţli forţEopă
3 "U pi r-l- • r r *- I)M,AI ţ I îrradlo TO-
plecarea aisăru FfedP.IiChis^2Jaş>SSIJ.vlar™'Neh!^«l tl « h teP BÎMuî InAuh"-de ~.Tri PfT kfieaUll uatIBLdrvI'Ot* xţ'db-- îl; «=* a*a^rat p S? V iTi^ 0 provocator se
nistru c-deahaisk. în^ba'dyOîlaţmŞleh^onf^^^D^j e 5 j rr > ri ^ TT v-i• r
In rezoluţia adoptată, sa spuse că, res- In problem*)- rattficărt! arorilurilor de la cent 'din c4 partid‘ fac parte. diile organizâţieî districtuale din Tokio a
presă, care a avut loc la Calcutta,'"că evenimentele de eeamă ale vieţii noastre
apropiate InMlnlr® dintre primii miniştri de astăzi constă In schimbarea revoluţio Partidului Comunist din Japonia şl localul
al Chinei şi Indici constituie‘ un eveni nară a situaţiei din Asia Nehru a afirmat redacţiei ziarului „Akahate", organul cen
ment de o însemnătate mondială. în încheiere că „trebuie să .admitem fap- Guvernul de la Bonn încearcă să reducă Ia tăcere tral al partidului comunist Totodată, po
„Este (o interesul nu numai ai păcii dip
tiă că diferitele ţări asiatice au sisteme liţia a operat percheziţii intr-o seria de
Asia, ci şi al întregii lumi ca India şi forţele patriotice din Germania occidentală
politice, economice şl sociale diferite gi alte olădlri ocupate de partidul comunist
duna să ee Snţetaagă şi să Întreţină re
laţii de prietenie". El a declarat că cale ele ar trebui să se bucure de o deplină NtlRNBERG (Agerpres). — ADN Utariziara a ollcij revanşarda a lui Ade- pus o vio actridfete împotriva remflltarj- In urma descinderilor poliţieneşti au fost
cinci principii care stau la baza acordu libertate în » adopta $1 menţine propriile PaLlţia dm Mllnchen a arestat pe Hugo ‘ nauer zLrii Germaniei occidentala arestata câteva persoana
lui intervenit între India şi China ou pri lor sisteme, fără oloi un amestec din Erlich, activist de frunte al Partidului Co In acelaşi timpi, binecunoscute activistă Aoeste acuzaţii dovedesc că guvernul de In cercurile ziaristice progresiste sa
viră la Tibet înlătură orice posibilitate afară". munist din Savana. El urmează să fie Ju catolică Chrlete Thomas aste acuzată de la Bonn Încearcă să reducă La tăcere toate arată că Intensitatea'persecuţiilor poli
decat sub acuzaţia falsă de „pregătire a către procurorul şaf federal de ^egătl-
unor acţiuni de înalta trădare". Hugo rea unor acţiuni de înaltă trădare" şi de acele forţe care dezaprobă în mod făţv; ţieneşti împotriva partidului comunist do
Erllch e«1© de fapt acuzat pentru „vina" .ameninţare le adresa statului". Această pol!Mea de râmHjterizâre. Le că stnt co vedeşte tendinţa reacţiunil japoneze de a
Congresul partidului radical-socialist francez de a fi luptat împotriva politicii de reml- acuzaţie se bazează pe faptul că ea a de muniste. soctel-democrate sau creştine. pregăti Interzicerea partidului
PARIS (Agerpres) — Intre 14 şl 16 oc generală sl controlată şl pentru tratative
tombrie a avut Ioc la Marsilia congresul „nu numai cu aliaţii noştri, d şi cu toate reconstituie Wehrmachtul sub o nouă fir
partidului radioal-sortallsl. Lucrările con- celelalte ţări" Da Iad Ier a sprijinit ideea Congresele Cronica externă mă.
grosului au scoş în evidenţă existenţa colaborării paşnice dinlre toate ţările şi sindicatelor americane Ziarul arată că hotărlrUe de la Londra
unor divergenţe adinei în partid Acestea a respins născocirile eu privire »a pre „nu schimbă nimic tn structura fundamen
au Ieşit deosebit de clar la iveală Ja ale tinsa primejdie, din partea U.R S S. de G. KUL1KOVA Sprijinind pollUca externi a actualului tehnlcă, cave ln 1949 a (ost exctus din tală a contigentelor germane, deoarece te
gerea preşedintelui administrativ al par Edouard Horn of. preşedintele de onoare In SII.A au avut loc recent congresele guvern, liderii de dreapta din Federaţia C I O împreună cu alte sindicate progre Londra s-a căzut de acord asupra creării
tidului, post pentru care s-au prezentat el partidului, şi-a exprimat temenie In marilor organizaţii sindicale — Federaţia Americană a Muncii au criticat tn ulti siste Preta o tind revendicări economico, unui contigent german de aceleaşi propor
două oandidaturi — Martinaud-Deplat şl legătură cu planurile de înarmare a Ger Americană e Muncii (AF1), Sindicatul mul timp politica internă e guvemulc 1 conducătorii acestui sindicat nu te înso ţii care au fost prevăzute ln tratatul cu
Daiadler. Martin aud-Deplat, care a ocupat maniei. El a spus că nu crede că în cu- muncitorilor din Industria oţelului. Con SU.A Aceasta se explică prin faptul că ţesc cu tot felul de rezerve, aşa cum o fac privire la „comunitatea defensivă euro
acea* post din anul 1948, a întrunit 746 rind „va Înflori prietenia franco-germanft - ’ gresul Sindicatelor Industrial® (C IO.) şi ei sînt nevoiţi să ţină seamă de nemulţu conducătorii AFL. La propunerea unor peană’*.
voturi, Daladier — 689 voturi. in cadrul pactului da la Bruxelles. O Sindicatul Independent al muncitorilor din mirea tot mal mare a membrilor Fede membri de rind, Congresul a obligat sin „In felul acesta., au rămas în vigoare
Şeful guvernului, Mendes-France. a ca uniun® de şase sau şapte etate europene Industria electrotehnică şl radlolehnică raţiei din cauza şomajului şi a reduceri: dicalul să ducă lupta pentru majorarea vechUe planuri do reînviere a Wehrmach-
racterizat activitatea guvernului, mai ales a spus d. este Insuficientă Trebuie Lucrările congreselor oglindesc în mod salariilor. Fapt este însă că bossil sindicali salariilor şi anularea legii anticomuniste tulut care, după cum arată ziarul, au (ori
în legătură cu o serie d« probleme de po creată o uniune a Întreg Li Europe „Noi grăitor situaţia mişcării muncitoreşti din au strinse legături cu partidul democrat, Browneil-Buller elaborate la Bonn în toate amănuntele’*.
litici externă El a amintit că s-a pus Ca
ne temem de război, a continuat Herriot S.U A. care speră să obţină victoria In apropiatele In ceea c® priveşte problemele de po Ele au fost doar complectate cu detalii ce
păt războiului din Tndochma şl că paria- litică exteroă, In rezoluţia Congresului se
Oe or rămtne din civilizaţia noastră tn Fenomenele de criz| din industrls alegeri pentru Congres, ce sa vor ţine in sin» esenţial® pentru Bonn
mentei francez a respins tratatul cu pri S.U A au adus cele mai mari nenorociri luna noiembrie. De aceea. Congresul a pri spun® că toate ţările trebuie să gă
caz de s-ar folosi armele moderne 7 Tre „Contrar planurilor anterioare, scrie
vire la „comunitatea defensivi euro oamenilor simpli Peste 5 milioane oameni mit eu attta răceală declaraţiile lui Eisen- sească căile pentru coexistenta paşnică ziarul, forţele armate naţionale, subordo
peană". Mendes-Franoe s-a pronunţat buie să se păşească pe aaflea luptei îm alnt şomeri totali şi aproximativ 10 mili hotver şi MitcheU care au încercat să pre Congresul a chemat la In târzie or Ea armei nate N ATO -ului), vor avea acum nevoie
pentru o politică de dezarmare generală potriva războiului. Nu ştiu cum stnt pro- oane şomeri parţiali zint® Intr-o lumină mal favorabilă actuels atomice, la extinderea comerţului cu toa de o Serie de state majore d® comandă
şl a sţxie că „nu trebuie pierdută nici o punerHa roşe, cred însă că ar fi mai bLn® Capitalul monopolist profită de situaţia situaţie economică a ţârii te ţările, inclusiv cu Uniunea Sovietică. printre care, probabil, cel puţin două state
ocazje de apropiere cu Răsăritul" Tot 3 se caute realizarea unul acord in croată pentru e porni o ofensivă şi mai Congresul a cerut sporirea minimului Reacţiunea americană dealănţuie împo majore do armată.,". O asemenea pers
puternică împotriva Intereselor vitele ale de sialanu şi reducerea săptâmiall de lu triva sindicalelor progresiste şi a condu
odată. eJ a apărat pe toate clQe acordu aceasll problemă". pectivă. se intense, nu poate să nu bu
clasei muncitoare. cru. Aceste cereri au însă un caracter de cătorilor lor. cele mal sălbatice persecuţii. cure cercurile militariste vert-genmane,
rile de la Londra oare, după cum se ştie. Adresindu-se lui Mwd^s-France, Her-
Numai în ultimii cinci ani Impozitate magogic. I<a Congres nu s-a pomenit nici Faptele arată insă. că în cJuda tuturor e- care au cerut chiar de la început crearea
doc înarmarea Germaniei occidentale. r-îot a declarat: „Nu cred că se poale ob directe perceputa de la populaţie au cres un cuvlrrt despre probleme atît de impor cestor persecuţii, organizaţiil® muncitoreşti unul stal major general german şl alte
Mendei-Franee a Încercat să justifice ţine dezarmarea pe colea înarmării Este cut aproximativ de 2.5 ari. Creşte costul tante cum ar fi ofensiva reacţiuniî din progresiste continuă să aibă un rol Im înalte state majore pentru WehrmachUd
acest nou plan de înarmare a Germaniei necesar nu numai să se asigure pacea tn vieţi). S.U A, nu au răsunat glasuri de protest portant lo lupte poporului american pen în curs de reînviere.
occidentale prin argumente pe Ierna ne Eui'opx Trebuie să se lărgească orizon paturile largi ale oamenilor muncii din împotriva mocarthysmului şl Împotriva tru pace şi democraţia Ziarul aminteşte ci la Bonn s-a elabo
S l) A fşi exprimă nemulţumirea faţă de suprimării drepturilor democratice. O rat planul de a se crea la început 12 di
cesităţii „colaborării" dinţi® Franţa sl tul păcii paste hotarele Europei Pe glo
politica dusă de partidul republican oare Aşa dar. Congresul AFL a arătat odată vizii, printre care şas® divizii de infanterie
Germania, precum şi pe tema posibilităţii bul pămintesc există o mare putefe — după ce a venit la putere, acum doi ani. mei mulH că liderii sindicali de dreapta Militariştii de la Bonn motorizata, patru divizii de tancuri şl
de a controla această înarmare prin aşa- Chma — care nu poate fi Ignorată". şl-a uitat făgăduielile din timpul cam slut duşmanii olasei muncitoare. se grăbesc două divizii moto mecanizate. In afară de
numltud 'pool al arm amantelor". In încheiere, Congresul a adoptat o re paniei electorale de e satisface nevoile so Cane rosul Sindicatului muncitorilor din de P. NAUMOV aceasta, urmează să se creeze „unităţi spe
Edouzrx) DaiadIer s-a pronunţat pen zoluţi© In care-şi exprimă înaredsroa Ln ciale ale populaţiei. VLrfurUe AFL alnt Industria oţelului afiliat la CLO , s-a deo ciale". Forţele aeriene militare de te Bonn
alcătuite din slugi credincioase ale capi sebit in multe privinţe de „congresul" da Ziarul american „Dje Neue Zeîtung”, urmează si fie înzestrate cu 1 300 avioane.
tru o politică da pace prinlr-o dezarmare Mend^s-France.
talului monopolist, agenţi ai burgheziei în 1a Los-Angeies. Oa şl toţi liderii reacţio care apare în Berlinul occidental, publică Iniţial efectivul total ai Wehrmachlului
sinul mişcării munoltoreştl, oare au Ins nari din Congresul sindicalelor Industria tn numărul său din 10 octombrie un &r£l- restabilii va* cuprinde 300 000 oameni. In
taurat în sindicatele lor un regim de te le, vârfurile conducătoare ale sindicatului coi despre activitatea aşa-numltulul „De clusiv 22 000 ofiţeri, 40 generali şl 3 000
Alegeri Tn condijii de feroare polijisfâ roare şi dictaturi şi reprimă ln mod bru o talanilor in ulfimuj timp au o atitudine partament a) Iul Blank", de fapt Minis ofiţeri de stat maior. Ziarul arată că ge
în Iordania tal bxvte încercările membrilor de rlnd d® foarte rezervată faţă de problemele de po terul de Război de 1a Bonn După cum neralii şi ofiţerii de stat major se vor re
e restabili rânduielile democratice litică externă Se vede că ei sbvt nevoiţi reiese din acest articol, ho ţări ni e confe crute ln întregim® dintre ofiţeri) Wehr-
AMMAN (Agerpres) — La 16 octom capitala ţărit, tn eunsul ciocnirilor ogre au Este fire»;' ca Interesele liderilor A F.L să pleca urechea te părerea membrilor de rinţei de la Londra a celor nouă puteri machlulul hlîlertst
brie au avut loc in Iordania alegerile par avut loc intre manifestanţi şl poliţia care să fia diametral opuse intereselor olasei rind al sindicatului, dare se pronunţă pen au dai aripi miliitariştilor de la Bonn „Vii- Ziarul Ilustrează articolul său prin două
lamentare oara s-eu desfăşurat intr-o at a făcut uz de arme, eu fost ucise opt per muncitoare şi să coincidă pe deplin cu m- tru apărarea păcii. Totuşi, bdenl de dreao- toarea armată este acum în centrul inte clişee- Unul din clişee înfăţişează unifor
mosferă de teroare soane şl rănite alte 40. leresale capitelului monopolist De aceea, ta s-au hotârit probabil să reprime for reselor germane”, scrie ziarul, tnţeleglnd ma de companie a unul soldat al viitorului
In ciuda terorii, ln numeroasa centre nu eale de mirare că Congresul Fe ţele progresista din sindicat. In acest scoc prvn „Interese germane" interesele cercu Wehnnacht şi alta înfăţişează „noul" soL
Agenţia Associated Press relatează de
au avut loc importante manifeste ţii popu deraţiei Americane a Muncit de la au strecurat o rezoluţie în care se cere rilor revanşarde. Ziarul relatează ca la dat germen, înarmat plnă-n dinţi şl cu o
lare de proîest împotriva politacH de asemenea că, în semn de protest împo Los-Angeies nu a dezbătut de fapt excluderea comuniştilor, dovedind astfel Departamentul lin Blank fuseseră elabo pereche de cisme cazone In mîlni După
aservire duse de guvern faţă de puterile triva amestecului autorităţilor guverna- problemele care frămlntă clasa munci prin fapte că sint scizionist! ai mişcării rate încă dinainte diferite variante ale cum se veda Departamentul Ilu Blank a
toare din America şl a sprijinit în între muncitoreşti şi slugi ai reacţiunil. planurilor da reînviere a We irmachtuJuj. şl pregătit totul — pînă la ultimul nasture
oocidentale La Aromân manifestanţii au mentale ln desfăşurarea alegerii or, şapte
gime politica externă a cercurilor guver Adevărata stere de spirit a oamenilor aşa că hotărîrila de L® Londra nu au gă pentru mantaua soldăţească — pentru for
atacat sediul biroului de informaţii al Sta- candidaţi ai opoziţiei din Anrvmon şi-au
nante ale S-U.A., Iar în multe cazuri le-a muncii din SU.A. $i-a găsit expresia Ja sit acest departament nepregătit In pre marea diviziilor Wehrmachtuîul. deşi par
taior Unite, Incendiindu-1. Potrivii reăată- retras candldalurile. Printre aceştia se nu Întrecut chiar prin reacţionarismul şi e- Congresul Sindicatului unit aî muncito zent. toate eforturile acestuia urmăresc lamentele din tărde vest-europene nu şl-au
rilor agenţiilor de presă, numai la Amman. mără fastul prim ministru Sald Mufti. gmrlvltalea sa. rilor din industria electrotehnici şl radlo- ca. fără a pierde niol un singur minut, să dat încă consunţâmlntu) la aceasta..
Redacţia şi Adm ztenjlui Str. 0 MariJe, Nr. fl. Telefon: 188-189. Taxa pifiUtă In numerar eoni aprobării Direcţiunii G«oerale P.T.T. Nr. 138.320 dlo tt Nov. — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA