Page 25 - 1954-10

I N A C E S T N U M Ă R :

5pre zece milioane hectare — Raionul Alba a rămas în urmă cu culturală trebuie îmbunătăţită
(pag. 2 a) ; colectările (pag 3-a) : (pag 4-a) ;
Sub lumina marelui ajutor Mat mult sprijin agrotehnic ţăra — In preajma alegerilor pentru Con­
(pag 3-a) ; nilor muncitori din Pojoga gres în S.U A. (pag 4 a) ;
— Să îmbunătăţim agitaţia vizuali (pag 3-a) ; — Lucrările Comitetului Politic al
(pag. 3*a) ; L'a Uzina „Victoria” Câlan munca O.N.U. (pag 4-a)

Sâ folosim din plin tehnica fw cinstea celui de al U-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie

în întreprinderi! Oamenii muncii obţin noi succese
1
1
- ■ ■ - “ — . ' ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ -
întrecerea sootaiistă ce se desfăşoară în minereului Slab folosesc mijloacele me­ In îrunte-s comuniştii
Întreaga ţari se Îmbogăţeşte a de ti cu canizate de care dispun şi multe între­ Se extinde o iniţiativă nouă
iniţiative noi, menite si dud La creşterea prinderi din Industria lorestisră; tn re­ In sectoaiels Combinatului metalurgic Gintă ciocanele, victoria cărbunarilor.
necontenita a producţiei şi productivităţii giunea Suceava, nici >0% dm tractoarele „Gh Gheorghiu-Dej” Hunedoara, rniţla- Preaalâveşta zgomotul ritmic al perfora­
muneai, la reducerea preţului de cost al şi remorcile de autocamioane pentru fivva grupei sindicale nr- 16 de la între­ toarelor. puterea oamenilor ee-nfruntS
produselor, Ia îmbunătăţirea calităţii Lor. transportul lemnului nu slnt folosite, din prinderea „21 Decembrie" din capitală muntele şi-l sfarmă
Marele largi de oameni al munal di o cauza deselor lor defecţiuni, a slabei pre­ şi-a găsit ctmp larg de extindere E Luptă, e ofensivă pe întreg frontul căr­
ţara noastră se pătrund tot mal mult de gătiri profesionale a unui mare număr de De curind. au avuit loc consfătuiri d= bunelui .
ideea că cu cît vor creşte producţia şi şeferu. precum $i din cauza proastei In­ producţie In mai multe sectoare şi secţii Vestea a pătruns in galerii, s-a strecu­
productivitatea muncu cu ctt va scădea tra ţineri a drumurilor şi a Lipsei de apro­ rat In abataje, a colindat sectoarele şt mi­
ale combin aiului, unde muncitorii şi teh-
preţul de cost al produselor, ou atî-t va vizionare cu piese de schimb rV ai emit au dezbătut In grupele sindicale nele Jiului: „Comuniştii se întirec. Ei fo­
spori puterea lor de cumpărare, salamul C C al sindicatului mănătorilor din problema ridicării celor rămaşi in urmă losesc capacitatea maximă de utilizare a
lor real industria lemnului, hirtiei şl celulozei do­ la nivelul fruntaşilor mecanismelor, instalaţiilor şi utilajelor,
Printre iniţiativele preţioase ivite In vedeşte multă nepăsare fată de sarcina pentru e extrage în cinstea Congresului
actuala etepâ a întrecerii o Importanţi organizăm întrecerii socialiste în între­ La , oţelă-ria Siemms-Martin de pildă, si a zilei da 7 Nouembrie, sute de tone
oţelarul fruntaş In întrecerea socialista
deosebită are aceea de la uzinale metalur­ prinderile forestiere, nu studiază şi nu cărbune pesta pLan
tovarăşul Hetea Gheorghe s-a angajat ca
gice „I C Frimu” din Sinaia, cu privire răsplndeşto in mod sistematic experienţa *
fii cinstea Congresului partidului şi a zilei
la mau buna folosire a utilajul in In LV.reprnjidanilor fruntaşe, ou toata că a- Vulcan. . Aiai s^a repus tn funcţmoe,
de 7 Noiembrie sâ ridice la titlul de frun­
această Întreprindere, din iniţiativa co­ eost seolor a rămas mult In urmă cu mina care rea de oro a stat părăsită.
muniştilor. întregul colectiv a hot&rit să transportul materialului lemnos taş in întrecerea socialistă pe tovarăşii r O reintîlntm azil In freamătul întrecerii
Intensifice in trecerea sub lozinca „Mau­ însuşirea imtiatavei colectivului Între­ Vărsare Troian. Crlşan Petru şi Atanaski printre exploatările fruntaşe
rul© noastre pot da mai mult”, să pro­ prinderii „f C Frimu ,, -Sinaia este me­ Gheorghe ColecLivu) sectorului IV al acestei mine
ducă pinâ la 7 Noiembrie, pe baza folosi­ nită sâ contribuie in bună măsură U li­ Pe tânărul Matache Dumitru fl socoteau a'extras numai In primele 20 de 2ile ale
rii mai bune a utilajului, încă 20 pompe chidarea eoestor lipsuri. iâ atragă In ac­ mai toţi din sector un tovarăş Indiscipli­ lufidl In curs, 833 tone peste prevederi
de mjecţio pentru tractoarele K. D.-3S ţiunea de folosire mai deplină e uULaju- nei, chiulangiu şi neascultător faţă de Tot la această exploatare, brigăzile mi­
şi 2 tone diferite piese de schimb peste .ui marea majoritate a oamenilor muncii muncitorii mai vlr-stolo. In ultima cons­ nerilor Reti Lazâr. Nachbar Ioan Dincâ
angajamentul Iniţial Aplicarea şi extinderea acestei Iniţiative fătuire de prod/uoţiei. .prim-topiterul Chl- Gheorghe şl altele dm sectorul !I si-au
însufleţite de acest exemplu, 2ed şl zeci pun sarcinii mari In faţa ministerelor şl a h&ia Constantin s-a angajat că re va ocu­ Raportează constructorii depăşit sarcinile de plan pe întreg anul,
de colecbve din întreprinderi apat-ţunml comitetelcr centrale ale sindicatelor, a pa el de acest tinăr După IC zile, oţelarul cu 2768 tone cărbune, extrăgind tn plus
Matache ara lăudat de mulţi tovarăşi de Jos. cSolergongurUe plă­ din Pelrlla 51 peste 80 la calitativ realizat în direc­
diferitelor ramun ale economiei naţionale comitetelor regionale şi raionale de par­ numai in luna octombrie, 433 tone de căr­
muncă, pentru fa<ptul că a lichidat cu ab­ mădesc mortarul construc­ suită din lucrările ce se ţia sporirii coeficientului
!}1 propun să folosească mai bine utila­ tid Ele trebuite să socotească aceas­ bune.
senţele nemotivate, munceşte cu soirii ţiilor Impunătoare, ce se desfăşoară pentru înălţa­ de productivitate nu poa­
jul şl, pe aceartă bază. sâ mărească pro­ tă iniţiatjvă drept o pîrghie importantă La Lupani planul producţiei de căr­
da răspundere şi e pe oala să Lichideze contureazâ semeţ, pe cerul rea fabricii de pline din te fi atribuit numai şl nu­
ducţia- şi productivitatea munau- Minerii in Indepliiurea de către toata Intreprnnde- bune pe întreaga exploatare^ a fost În­
şi eu celelalte lipsuri Prlm-tapiterul CJhi- veşnic Înceţoşat al Văii Petroşani mai maşinilor sau a nou
PelrlleJ şl-*u propus ca, pe baza folosirii rule a sarcinilor de plan le toţi indicii. deplinit pină in ziua de 21 octombrie, tn
haia a ştiut tteel să răscolească :n tirtă- Jiului Iar sus. sus pe înăl­ Constructorii Trustului 7. compoziţii e tencuielii E-
mai bune a maşinilor şi a utilajului, să De asemenea trebuie şă vegheze ca in fie­ xisLă pe şantierele din Va­ proporţie de 102 la sută.
dea peste plan încă 1300 tone do căr­ care întreprindere să fie create cale ruJ Matache. acele forţe creatoare, ce e- ţimile blocului, eontemie- au executat în ultimele lea Jiului, oameni ce lu­ Numai la sectoarele I şi II, prevederile
bune peste angajamentul iniţia), cei de mal bune condiţu pentru folosirea uti­ xistă în Laaru noştri şi sâ le canallzez- rele urmăresc braţele ma­ sâplâmlni, pesta SO 000 m. crează cu tragere de Ini­ de plan pe primele două decade ale lunu
la mina Anlnoaaa să extragă In această laj ului. să studieze şi să răspindeascâ apre obţinerea de noi rezultate in pro­ caralelor turn, ridicind ne­ p de tencuială mecanizată mă, constructori vrednici octombrie, au fost depăşite cu 3316 tone
lună încă 20C0 tone de cărbune în plus experienţa acumulată de colectivele frun­ ducţie Asemenea exemple pot fi data încetat cărămizi, prefabri­ folosind cu sudees 1n a- de stema şi recunoşitola cârbune Cele mal de seamă rezultate le-
peste sarcinile planului anual. In şedinţele taşe, incit aceasta să fie cunoscută şl sl multe in sectorul oţelârie cate. armături şi ţiglă, ceaslâ operaţie, pompele tuturor. Aşa e de pildă au înregistrat în cadrul Întrecerii, brigă­
lărgit© de partid. în cadrul cărora s-au devină un bun al maselor din ramura, re­ Important este faptul, că preocuparea transmit!nd parcă de jos sovneLce Sokolov-Sokolov- brigada tovarăşului Mus­ zile minerilor Vereş Martin. Aiszer Ale­
analizat pcsibdităţile de sporire e produc­ giunea sau raionul respectiv. de a ridica pe cei rămaşi in urmă la ni­ zidarilor, tndemnul la mun­ seht taţă Marin, candidat de xandru, Bercus Ntcolae Spinii Petru şi
ţiei de cărbune, pe baza folosirii mai de­ In scopul folosirii mai depline a teh­ velul fruntaşilor extsLâ nu numai In sec­ că el betoniştUor Pe majoritatea şantiere­ partnd, care execută la zi altele
pline o utilajului, numeroşi nunen s-au nicii. al sporim continue a productivită­ toarele cheie ale combinatului, ci şi in A început bătălia cons­ lor trustului, munca de e 560 m p de tencuială In Ioc Folosirea maj complectă a Instalaţii­
chemat La întrecere Cu viu interes este ur­ ţii muncii, conducerile întreprinderilor au sectorul producător al bunurilor metalice trucţiei. a început ofensiv,-> «ecutare raptofi şi caLtata- de 330 cit prevede norma lor, utilajelor şl mecanismelor, a făcut po­
mărită întrecerea intre brigăzile oond/use datoria sâ la cele mai potrivita măsuri de larg consum Turnătorii de la ..Patria" transformăm angajamen vă a construcţiilor se îm­ sau cea condusă de losaf sibilă creşterea producţiei de cărbune şi
do Haidu luUu, Erou al Munari Socialiste, tehnice şi organizatorice specifice fiecă-' au confecţionat In decurs de 12 zile, 73 tolOT in fapte pleteşte strlns cu o chib­ Vereş de la Petrila, sau la celelalte exploatări Planul de extrac­
şi de fostul său elev Mihal Ştefan — În­ rul loc de muncă tn aşa fel Incit efor­ maşini de gătit, 94 plita Up „Vesta", 69 ra­ OAMENI ŞI CIFRE zuită folosire a materiale­ acela complexă e tovară­ ţie la sectorul III al minei Lonea a fost
trecere care arată cit de mult pol fi spo­ turile muncitorilor să dea rezultata cit me de plita de acelaşi tip, 1304 grătare Au trecut doar câteva lor şi prefabric a tel o; Nu şului Şandru Tudor de la depăşit (n cursul lunii octombrie cu 296
re te producţia şi productivitatea muu cui cnaf bune In producţie Ele trebuie să de­ pentru sobe, 79 de calapoade şl alte bu­ sâpt&mîni din ziua cind mult după un studiu te­ Vulcan, care a construit In­ tone, La sectorul III Petrila cu 431 tar
prin mai buna foloare a utilajului. In falce la timp sarcinile da plan. sâ apro­ nuri Echipele de turnători conduse de constructorii Văii Jiului meinic şl nenumărate ex­ tr-un an în Valea Jiului la sectorul IV Petrila cu 388 tone.
ultimele 3 ale, brigada condusă de tov vizioneze locurile de muncă cu materii tovarăşii Radu Gheorghe $1 Gheber Ma'.ci s-au angajat lă cinstească perienţe. ccwauuctorii au nu mai puţin de 400 a- In frunte-j comuniştii, mineri înflăcă­
Mlhai Ştefan a înaintat 11 m.. In Ioc de pnkme şi seule, sâ respecta termenele pri­ şl-au depăşit normele cu S5 şi respectiv 'Congresul al IMea al par­ trecut la înlocuirea morta­ partamente raţi ca Bodo Francisc, Cenuşă Comei )l
8 40' ml cit prevedea planul pentru aceste vind repareţiile capitale. mUlocH şl revi­ cu 70 la sută. tidului şi sărbătoarea îm­ rului de var, cu argilă In sprijinul şl pentru u- stiţia alţii
zile In Valea Jiului, tea de brigăâ au ziile periodice Forjorii oare produc unelte agricole plinirii a 37 de ani de la Noua compoziţie realizată, şurarea munoii constructo­
începui ; sâ folosească acum mal deplin eu confecţionat în aceiaşi perioa­ nu reduce cl dimpotrivă
Organele aindioale sint chemata si se Marea Revoluţie Socialistă rilor, pe şantierele Văi: Lucrează în contul
maşinile şi utilajele, sporind astfel produc­ măreşte calitatea lucrărilor
ocupe Îndeaproape de organizarea şi con­ dă 6606 sape, 26 ttmâcoape şl 30 lopeţi din Octombrie, cu maj Jiului se fextlnde tot ma
tivitatea muncfll şl permite realizarea de e- anului 1958
ducerea întrecerii socialiste, sâ sprijine Depăşirile tovarăşilor Bojl AbeJ. Crfldun multe şi mal bune cons­ mult mecanizarea
In condiţiile aetuade. etnd statul in­ pe muncitori în studierea tuturor posibi­ trucţii. cu metode noi apli­ conomii la toate o penaţi Ke La Petroşani, tn oarbe In pUnâ Întrecere, colectivul exploatării
vesteşte fonduri mult mai mari dedt în lităţilor de folosire mal bună a utilaju­ Ioslf, Msier Ştefan şi ale altor fruntaşi cate în procesul de zidă­ de tencuială Numai la cei rul blocuri noi, unde se carbonifere Petrila a sărbătorit alele a-
trecut pentru mecanizarea- şi ridicarea lui. In vederea îndeplinirii şi a depăşirii in Întrecerea socialistă sint cuprinse intre ria ^1 iată că azi la un pesta 30.000 mp. teneulţl construiesc pesta 300 apar­ cestea o rodnică victorie Închinată celui
agriculturii, pentru dezvoltarea producţiei sarcinilor de plan la toţi Indicu In spe­ 70—82 la sută mtarval relativ scurt, înăl­ cu argilă, s-<iu înregistrat tament^ a început — pen­ de al 11-lea Congres al partidului şi alei
bunurilor de larg consum, pentru reali­ cial. se cere intensificată lupta pentru fo­ Fruntaşul în întrecerea socialistă Isae ţătorii caselor luminoase şl economii ce Întrec suma de tru prima dală In Valea de 7 Noiembrie
ză ia soeiâl-culluraile — lupta pentru folo­ losirea mai deplină a capacităţilor de pro­ Iullu a luat in grija sa pe forjoru Oto- încăpătoare din Valea Jiu­ 6000 lei Jiului — lucrul pe bandă La 21 octombrie, bngada minerului Hai-
sirea ott mai raţională a utilajului are o ducţie In industria cărbunelui şl a mine­ banu Iulian şl Clocolu TraJan pentru o: lui. raportează mlndrt: însăşi pompele de ten­ Santeerelo de construcţii au du luLiu. Erou al Muncii Socialiste, şl-a
importanţă cu totul deosebită In ultimii lor de fier. In exploatările forestiere, tn „9lnlem în plină întrecere cuială lucrează mult maj primit noi macarale, ma­ îndeplinit sarcinile de plan pe anul 1937,
ani In urma lmen9ului ajutor primit de întreprinderile care execută comenzi pen­ ajuta sâ devină fruntaşi, cinstind astfel pentru înfăptuirea proprii­ bine atiunai oind se folo­ şini de transportat şt coler trţeind de la această dată să lucreze in
ţara noastră din partea Uniunii Sovie­ tru agricultură, precum şi în întreprinde­ cu fapte cel de al If-lea Congres al parii lor noastre angajamente” seşte argila în locul varu­ gonguri conitul anului 1956.
tice. a colaborării economice cu celelalte- rile producătoare de bunuri de larg con­ dului şi cea de e 37-8 aniversare a Mani Adevărat, în plină între­ lui Aceasta e de altfel şl Cu ajutorul lor, tn plini Realizind aceasta. Haidu luliu şi ortacii
ţări din lagărul democratic, a rezultate­ sum. Comitetele de întreprindere au da­ Revoluţii Socialiste din Octombrie cere. ei au construit din explicaţia faptului că oda­ întrecere, constructori; tai, şi-eu îndeplinit cu 9 zile înainte de
lor obţinute de poporul nostru munaitor toria sâ ceară conducerilor administra­ Valoroasa Inlţiallvâ a grupei sindicale ziua cind şi-,au luat asga- tă schimbată compoziţia (nalţă oamenilor muncii din termen angajamentul luat in cinstea Con­
în dezvoltarea Industriei grele $1 îndeo­ tive să ţină evidenţa realizărilor obţinute iamenlui şl pinâ acum. 120 tencuielii. productivitatea Valea Jiului, apartamente gresului partidului, reuşind sâ realizeze in
sebi a industriei constructoare de maşini în folosirea maâ buni a utilajului, să or­ ar. 19 de la întreprinderea „21 Decem­ apartamente spaţioase şi muncii tenoultorilor, e modeme, aşa crum tn tre o luni ei 21 de nle. sarcinile prevăzuta
s-a întărât şl lărgit mult baza tehnică da ganizeze o largă publicitate e rezultate­ brie" din Capitală continuă sâ sa extind; confortabile o cofetărie crescut cu SC la sută. aut, mulţi nica n-au în­ ornlru întreg anul
producţie a industria noastre soaaliste. lor, să studieze şi să răspândească expe­ Şl tn alte sectoare ale combin a tulul modernă pentru minerii Bineînţeles că acest salt drăznit sâ viseze Meritatele succese Înregistrata de har­
Cele mai multe întreprinderi din aproape rienţa fruntaşrlor tn producţie şi meto­ nicul colectiv al brigăzii Im Hmdu. se da-
toate ramurile industriale au fost în- delor lor de lucru toresc priceperii şl avlntului cu care a
restrate ou numeroase maşini şi utilaje Organizaţiilor de partid le revine sar­ muncit întreaga brigadă, folosind just, per­
o ol de înaltă tehnicitate In întreprinde­ cina de a desfăşura o intensă muncă po­ Cei din Cioara an cîştigat întrecerea manent şi deplin maşina de încărcat so­
rile constructoare de maşini, valoarea vietică şl metoda grai icului ciclic.
litică. pentru ca fiecare om ai munoii să
mijloacelor de bază pe cap de muncitor a In cea de a doua decadă a lunu octom­
înţeleagă că lupta pentru utilizarea mal
atins Ld 1933. un nivel de 407% faţă de brie, brigada minerului Haidu Iullu a che­
deplină a capacităţilor de producţie este
anul 1918 In minele din Valea Jiului, mat Ia întrecere sodoliatâ în cinstea Con­
organic legată de efortul general pentru Era Intr-o duminica din luna septem­ despre mersul insimlnţântor pe inbroaga ori treceau ţâr arm muncitori prin faţa
aumârul craterelor pentru transportul gresului şt a zilei de 7 Noiembrie, pe Mi-
ridicarea nivelului de trai al poporului brie Razele soarelui dogoreau uliţele sa- comună- In fiecare 21 datele erau schim­ statului, se opreau «1 citeau panoul da
cărbunelui în abataje a crescut, In anul hai Ştefan şl ortaoit săi
muncitor Cu oît se vor produce — prin fculiu A trecui mult oimp de cind In co­ bate Interesul ţăranilor muncitori pentru" an oare.
1933, cu 393% faţă de 1944, iar oel al In cur in d şi brigada Lr un laşului între­
maj buna folosire a maşinilor — mai muna Cioara nu se mal adunaseră la că­ întrecerea patriotică creştea mereu Di- — Ne-au luat-o înainte spuneau unii
locomotivelor de transport subteran* cu cerii rodalisle Mlhai Ştefan, va tră! ziua
multa mărfuri, de bună calitate şi ieftine, minul cultural aşa mulţi ţărani muncitori mine ţa 2eci de atelaje Impinzeau hotarul la lucru, si ajungem şt noi lingă ei
361%. îndeplinirii planului pe 1957
cu aUt va creşte nivelul de viaţă al fie­ ca atunci Ttevarăşul Leasă Remua pre­ O parte dm ţăranii muncitori arau, iii Aşa s-a dus lupta tn comuna Cioara
Cu toate rezultatele pozitive obţinute, cărui om al muncii In convorbirile agi şedintele sfatului popular citi darea de alţii care deja terminaseră cu aratul tre­ pentru terminarea iosămlnţănlor îo tim­ La Ieşirea din şut, brigada comunistului
In multe întreprinderi şl chiar ramuri in­ tatonlor. la panouri. Ia ziarele de perete seamă In faţa sătenilor, despre felul cum cuseră la Insâmtnţat pul col mai scurt. Haidu luliu a fost felicitată de către acti­
dustriale ou se depun toata eforturile ca şi la staţiile de radio-amplificare să se se desfăşoară pregătartle pentru Ins&mSn- Nu departe de comună, unde începe fu­ * vişti al comitetului de partid al minei,
pentru folosirea tnbr-o măsură mai mare explice muncitorilor necesitatea de a asi­ ţări Printre altele el a arătat că in comu­ dul a şui (partea de hotar unde îo acest Duminică 17 octombrie. La căminul cul­ activişti al comitatului da întreprindere,
a capacităţilor de producţie. In întreprin­ gura pe toate căile o folosire raţională a na Cioara pregătirile pentru însămln- an se însămânţează numaj griul erau tural s-a adunat din nou lume multă de către tovarăşi din conducerea minei şt
derile aparlinînd Ministerului Industriei maşinilor. sâ se arata că una din condi­ ţări aiîvt gata. dar arest lucru nu esle două pluguri La coarnele unuia era ţă­ Preşedintele sfatului era înconjurat de numeroşi mlrverL
Cărbunelui şi tn unale întreprinderi dio ţiile principale pentru realizarea acea tui destul, va trebui să ae înceapă arăturile ranul muncitor Ţielea Aurel care îşi în­ zeci da ţărani muncitori care mereu ît *
cadrul Direcţiei generale a nunelor de lucru este Întărirea necontenită a discipli­ Abia termină preşedintele de vorbit şl co­ demna vitele Acelaşi lucru □ făcea şi puneau întrebări : 23 octombrie Grupa condusă de comu­
her şt a matahalelor refractare din Mi­ nai socialista a'muncii munistul Zahiu Ioan. ceru sâ 1 se des Coman Nlcolae. Plugurile răsturnau braz­ — Am ctştlgat întrecerea tovarăşe pre­ nistul Iovan Andronic de La nuna Vulcan,
nisterul Industriei Metalurgice si Con­ Statul noştru democrat-popular a înzes­ cuvintuL de adinei una după alta şedinte 7 a reuşit ca prin utilizarea întregii capa­
strucţiilor de Maşini, rezultatele obţinute trat întreprinderile cu numeroase ipaşlni — Eu sint de părere tovarăşe preşe­ — Mină Aurele, mină, sâ vezt de fru — Asta vedem noi îndată — răspundea cităţi de producţie a utilajelor, să-şi rea­
in producţie nu corespund nici pe departe şi utilaje noi perfecţionate, pe care cei dinte pentru ca treburiia sâ meargă bine moe va vorbi mtlne graficul preşedintele zimblnd lizeze sarcinile de plan pe anul 1956, lu­
oosibilităţilor tehnice pe oare le au aceste mai mulţi muncitori le robesc şl le îngri­ să ne luăm la întrecere cu vecinii noştri crând cu această dală. tn contul primelor
întreprinderi, utilajul şl maşinile continuă din Şibot, oît şl cu cel din comună. ■— Graficul va vorbi el cum va vorbi Ouneatatea lor era mare luni ale anului 19S7.
jesc cu dragoste Mai există însă cazuri dar sâ vezi cum o si vorbească recolta
încă să fie slab folosite In multe exploa- Ţăranii muncitori au primit propune­ Cind sala s-a umplut, preşedintele a ci­ — Închin acest succes In cinstea Con-
lări cLn Valea Jiului, indicii de utilizare cind elemente înapoiate nu îngrijesc mi- rea cu bucurie. Ciţlva au cerut cuvirvtul .noastră Anul trecut em InsâmJnţat tot tit din nou o dare de seamă asupra des jrejuluj partidului şi a zilei de 7 Noiem­
jlnlle mai există încercări de sustragere de vreme şi griu ca al nostru nu a fost fisurării întreceri) El a arătat câ dato­ brie — a spus comunistul Iovan decorat
a maştarlor şi utilajelor nu sînt real-izaţl Preşedintele a dat cuvintul deputatului
a unor piese de schimb necesare reparării Stntea Ioan. in Întreg raionul Cotele de griu, pe care rită muncii însufleţite cu oare au muncit cu Ordinul Muncii — Noi am reuşit sâ
numeroase maşini stau nefolosl/te din le-au dat ţârarui noştri, au fost oprite
maşinilor, mai ales în acele întreprinderi — Eu propun să ne tntrecem cu cel dm locuitorii comunei Cioara, însâmJnţăril* realizăm planurile anuale de stat In nu­
pricină că conducerile minelor respectau* de aeoţife sgncolâ pentru lâmlnţă, apoi de toamnă au puiuţ fi terminate cu 10 mai 6—7—8 luni ş» sâ dăm peste plan mii
unde evidenţa şi controlul sint slabe. Da- Şibot şl cu cei din. Vinerea Să vedem
nu creează condiţii pentru folosirea aces­ care din noi slntem mal harnici nu ne-om lăsa nici acuma, că doar cît zile Înainta de termenul fixat, înflămîn- de tone de cărbune Numaj în cursul acea-
Icria organizaţilor de partid este de a
tora * La Întreprinderea darbonîferă Pri­ După Ce a ascultat eiteva propuneri îi hotarul nostru nu vezi un paure (agri­ ţîndu-s« pe întreaga comună 477 ha eu iui an. am dat peste prevederile planului
dezvolta în rîndurile muncitorilor şl teh­ cultori să nu respecte «grominunul. griu de toajnnă şl 4.83 ha cu sedară. în­
peşti i de Pădure (director tov. Comei preşedintele sfatului se adres\ ţăranilor de producţie pesta 8000 tone de cărbune
nicienilor dragostea pentru avutul ob­ muncitori. Pe drum tirecea un car Cel doi ţâr#ni treaga suprafaţă a fost tnsămlnţată cu retriel noastre Libere. Utilajele primita din
Fior ea) — întreprindere rămasă tn urmă maşinile luata cu chirie de le cooperativă
ştesc şl, în acalaşi timp, de a educa ma­ — întrecerea patriotică pornită dm rin- muncitori Aurel şi Ntcolae îşi îndreptară Uniunea Sovietică oe-au permis eâ în­
cu planul — lipseşte in mare măsuţă privirile într-acolo Era comunistul Pos­ întreaga sală a răsunat de aplauze. Pre scriem noi victorii în lupta pentru tot
sele tn spiritul întăririi necontenita a vi­ durtle dumneavoastră este bine venită
grija pentznj studierea şl r&sptndire-a me­ Vom face ca această întrecere să cu­ tai Roman şedmtale Deasă Remus a făcut ultima co­ mal mult cărbune
gilenţei Acele elemente care lovesc în
todelor de lucru ale fruntaşilor in pro­ prindă toţi ţârarui muncitori din Cioara — încotro Romane? Intrebâ Ntcolae. municare : întrecerea socialistă, elanul creator şi
o vuitul obştesc trebuie si fie demascate şl — Acasă Am gâtat şi cu iruâmînţatul — Şi acum să vă oltesc ultimele nexul lîrzenl.i de muncă al minerilor din grupa
ducţie, a acelor metode verificata de prac­ ctt $1 pe cei din Tărlărla care aparţin co­
trase energic La răspundere de către or­ munei noastre Chiar astăzi, vom chema la griului Mîîne şl numele meu va fi pus late primite de la raion: SLbot 67%, Vi ui Iovan Andronic, au dovedit o înaltă
tică, cane au da/t rezultate bune ptnâ în
ganele de stat întrecere patriotică cele două comune. pe tabla fruntaşilor. nerea 78% iar Cioara 100%. Deci întrece­ pregătire şl Iscusinţa în arta mineritului
prezeot De aceea, nu-d de mirare că aiaL rea este cîţtlgalâ de locuitorii comunei Mineri ca Dura loarv. Codrea Vaale. Mun-
Sâ organizăm folosirea exemplară a Sibot şl Vinerea Si-ntradevâr In ziua următoare pe pa­
utilajul modem cu oare este înzestrată Aşa s-a aprins Cacâra Întrecerii pa­ noul de onoare încercuit cu flori era scris noastre. “eanu Anghel, Bogdan Gheorghe Sprîn-
maşinilor şl utilajelor din fiazare Între­
mina este tn complect folosit La mina Te- triotice între locuitorii celor trei comune numele e mai multor ţărani fruntaşi Pri­ Preşedintele in încheiere le-a urat mult otnatu Pasca, Coreea Alexandru, sint
prindere — mijloc de a asigura poporului
Muc (director tov Vasile Pol oda) utilaje care se străduiesc sâ termine campania mii erau comuniştii Dăian Nicolae. Poş­ belşug, tar ţăranii muncitori Iau râspun?- •nlndna grupei
muroitor produse maj multa, mal b'ine şl de însâmmţări cît mo de grabă tei Romao, Nistor Gheorghe şl deputatul cu glas tare. In olnstea Congresului şi a zilei de 7
importante oa : excavatear , maşini de
la un preţ de cosi cît mei reduşi • Sîntao Ioan, precum şl a ţăranului mun­ — Belşugul se poate vedea tncS de pe Noiembrie eu şi-au luat un nou angaja­
încărcat eta-, stau nefoloaiita, în timp ce ment şi anume: să îndeplinească încă
Au trecut sule de aluno! Panoul din citor Ţîrlea Gheorşiie care a semănat acum Pe „furlui-ifur nostru griul a râ
mteo îşj îndephr. aşte in mod cu lotrul ne- o sarcină anuală piuă La l Mal 1955
(Articol de fond din ilarul „Suiuleta" fata Slatului popular al comunei Cioara griul In rinduri încrucişate, «.plicind pri­ sărit
saAlzţacI c? obligaţiile pgţvoftd exgqdierea Or 3109| ■ - wVU» 10 gormaqsmţă ţâranii Quncijori mul r,ceas metoţja în comună. De cîte D. DEMEA PANZ$ ANATOLD3 ’