Page 26 - 1954-10
P. 26
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N. 35
( r
In scopul măririi producţiei agricole gl obale. suprafaţa arabili a ţârii urmează si Ţ)&ul%ilitătL nehămiite pentru Lăt q,it^a Mărirea producţiei globale de cereale şl a producţiei de cereale marfă constituie
crească la linele anului I93G pini la 10 milioane hectare principala condiţie pentru dezvoltarea tuturor celorlalte ramuri de producţie vegetală
Pentru mărirea suprafeţelor cultivate Şl loloslrea deplini a luluror rezervelor de luprafaţelar de leeen cultioabiL
terenuri, este de o ImporlnnjO deosebiţi ca In 2-3 ani si se Identifice ţoale suprafeţele pentru dezvoltarea creşterii animalelor penfm asigurarea aprovizionării abundente e
agricole şl silvice şl si se asigure o eviden ţi clară a luprateţelor. pe sectoare sociale — convorbire cu Iov inginer agronom Manughevici Emanoil. ţeful secţiei oamenilor muncii cu alimente şl a Industriei uşoare şt alimentare cu materii prime agri>
pe gospodării şi mod de folosinţa agricole a Sfatului popular raional Orăştie — cnle.
ÎNTREBARE : Cc de cereale mărirea
Vom folosi terenuri noi păreve aveţi despre produoţiei la culturi Avem pămînt care nu produce
posibilităţile, de lăr le tehnice, cartofi şi
La noi ln sat sint multe posibilităţi pentru sporirea pro gire e terenurilor legume, dezvoltarea Din proiectul Directivelor Congresului al ll-leo al part,
ducţiei agricole Una dintre aceste posibilităţi este şl folosirea culhvabile In raionul pomi culturii ţi silvi dului, pe muie m-a Interesat in mod deosebii capitolul care
tuturor rezervelor de teren, a păşunilor neproductive, a lacu dvs. 7 culturii şi să Inter vorteşte despre punerea in valoare de noi pâmuituri La noi.
rilor virane, a tereaurdor părăsite, otc., aşa cum se araţi in RĂSPUNS: Dea- vină In mod hotărî 1 sLnt multe posibilităţi de lărgire o suprafeţei arabile Lucrai
proiectul de Directive al celui de al II-lcu Congres a) parti- baterea proiectului In dezvoltarea creş aoeots nu-l epun nuznai eu, ci şi ţăranii muncitori din co
■uluL Directivelor Congre terii animalelor mună Toţi cunosc păşunea noastră şl toţi ştiu că din ne
In seara zDel de 19 octombrie. cînd am organizat In cir sului al II-lea el In vederea lărgln glijenţî unora s-a făcut peste ea un drum lat de aproape un
cumscripţia 29 In care sint deputat, prelucrarea proiectului de partidului cu privire terenurilor euiltlva- kilometru Su<praiaţa pe care acest drum o (ace aâ fie nefolc-
Directive, m^m convins şl mal mullt de importanţa folosirii la dezvoltarea agri blle c*u pomi fructi sitâ, are peste 30 de hectare Ne-am hotârit sâ o desţelenim
ccestor terenuri. La această adunare, ţăranii muncitori care culturii In următorU feri. Sfatul popular ş» «-o insâminţfim. Pentru treaba asta, S M.T din Miercurea
cunosc binn. focare bucăţică de pimînt pe raza satului, au făcut propun an pre 2-3 ani a dat prile raional e organizat o o să ne dea un teactor. căci cu vitele nu putem ara pâmtnlul «certe tnţrilezilJ
ţioase Ţâranuil Ghilea Qorol a produs ca 12 ha din păşunaa Copaci eă fie desţe jul unei manifestări pepinieră pomicolă şi In afară de desţelenirea acestui drum noi mai putem da agriculturii aproxi
lenlte şi saninate în primăvară cu porumb. Chiş Alexandru a propus ca terenul hotirite a oamenilor a luat măsuri de lăr mativ 20 ha de" pămînt de prin vâJ. Numai că aici vor trobul mal intrtl făcute
da pe marginea drumului dui Valea Cerne să fie plantat ou pomJ &t au mad fast munzil din raionul girea el cu 400^ lucrări de ameliorare Trebuie sâ plantăm vreo 2 000 de puieţi de ealcîml. oare
şi alte propuneri preţioase, prin înfipto'yrea cărora satul nostru ar avea mu(Lt de nostru, pentru affln- Inoeplnd cu anul 1950, îl fixeze terenul Altfel nu se poate, pentru că ■ vuvturile şi ploile provoacă alu
clştigat Noj vom pomi cit de curînd acţiunea de deaţelontre a celor 12 ha şl gerea scopului de e eceastfi pepinieră necarea terenului.
vom căuta să descoperim şl alte locuri nefofloslde, fiind siguri că In raza satu spori producţia agricolă. Positulltăţlîe de va putea produce anuol peste 100 000 porri Şi-am mal avea noi vreo 7 ha do pămînt bun pentru plantarea viţel de vie
lui Eircea Mică mai sint multe rezerve de teren. lărgire a terenurilor oulUvabUe din raio fructiferi Pină In anul 1961, se vor oom Aici, cîndva au mal fast vil şl cel mai vtrstmicl spun că se făceau struguri mulţi
cras IOAjN nul ..jstru 6-eu arătat, cu acest prilej. 0 plecta toate golurile de livezi, tar pină la ■;l buni De la un timp însă, pflmîntul acesta n-a maj fost lucrat ţi vifje s-au
ţăran muncitor fi nebănuite. şffnşitul anului 1965. suprafaţa de llve2: siEtmus Noi am hotârtl Jâ-l plantăm din nou cu viţă de vie
satul Birt ea Mici, rălonuJ Hunedoara va fi mărită cu cca 1 080 ha. Eu cred că punînd ln valoare aceste pflmfinUirl, şl altele care n-eu fast tncâ
ÎNTREBARE : Ce suprafeţe de teren
Pentru punerea tn valoare a terenurilor descoperite, o 6â se mărească mult producţia de cereale, furaje şl altele Proiec
pot 11 redate agriculturii fo raionul dvs ?
degradate, s-au luat măsuri pentru orgi- tul Directivelor ne-a deschis ochii, ne-a înarmat cu îndrumări precise şl folosi
RĂSPUNS: Acţiunea de Identificare a nizarea unei pepiniere egro-silvice, oare toare. Santurua noastră este eă punem tn practică aCe&le Îndrumări $! le vom
c£a un \{nt de icară terenurilor ce pol fl redate agriculturii pină în anul 1657 să asigure plantarea e pune tn practică, Întrucât sint tn interesul nostru şi e) întregului popor muncitor
ou este încă terminată Pină la aceasta 3 000.600 puieţi de salcimi pe o suprafaţă
> De mul» n-au mol stat n-or fi avut pe cine să se — sări unut de pe laviţă dată, suprafaţa Identificată se ridică în de cel puţin 270 ha Pină în prezent, s-au AiEXOArE gheorghe
fere şirete casei lut Vislrtu supere dectc pe Dugaci — $i eu la fel ! Jurul oltrei de 1412 ho. Desţelenirile pă preşedintele Sfatului popular
Afiliat lumtnole pînă tfupG loan-Ciulu. care l-a luat-o — Staţi aşa că n-am ter şunilor şl Rneţelor neproductive, sau cu asigurat prin pepinieră proprie, un nu al comunei Cut — raionul Sebc j
miezul nop{«« Şi cine şi-o» înainte cu propunerea Să minat — (1 linişti Clulu. Pe o producţie foarte slabă, în suprafaţă dc măr de 700 000 puteţi de saldimi şi glă-
fi Închipuit că In seara vedeţi cum a fost: urmă, de cs n-am pune cc a 1.109 ha., vor putea ridica produc dlce, pentru a fi plantate In toamna a-
ucela, etnd ferestrele lut Andrăşel, deputatul, le-a ntd pe eaaslă nişte pomi ţia bazei fiumajene eu 18 V Prin lucrări de ceasta şl în primăvara ©nulul viitor, pe
0 suprafaţă de 65 ha De asemeni, 3-0
au iică»it pind otll de tfr- vorbit despre proiectul de fructiferi, fie şt pruni pen Indiraure $J desecări asupra terenurilor -'fâ?
2Îu, la et (n casă se hotă Directive Şt chiar le-a ci- tru ţuică. Eu zic sa cerem existente dc-a lungul pudurilor CugUT şl asigurat sămînţa necesară pentru puteţll
• In comunele Ostrov, Pî-
răşte soarta „Lueernlştei" Clt capitolul unde se spu să «1 se aducă puteţi şi Ceriu, ee pot reda agriculturii peste 110 plantarilor din anl-1 1055-1950 elfşa şt Clopottua, raionul mului, pind (n satul Lun desţelenească 8 ha din fo
ca. planltndu-l cu 80 de
cul «umil Roulne şi să
şt a coasfel de deal din ne despre descoperirea de dacă o da fiecare ctte o ha teren arabil Terenurile din zona căi S-au mal Huat măsuri pentru eliberarea
marginea salutul, care n-a noi terenuri şi darea lor In mină de ajutor, iată că pe lor ferate şi a drumurilor, vor putea mări terenurilor ocupate de dLterite materiale Haţeg, 160 ha. de pămlni pomi fructiferi construiască un canal de
duceau pină ocum mort fo folosinţă agriculturii, (par 1 ha clfe «In! acolo, nici supraleţeîe agricole culilvabUe cu pomi, de construcţii, pale. rerlduri, etc., raall- vor fl desţelenite în toam • In marginea oraşului scurgere a apel de pa
loase ? De ee tocmai In că s-ar f 1 gîndtl şl el la n-avem ce face o săpfă cu cel puţin 90 ha Eliberarea terenurilor zindu-so pină la această dată 60%. Iar na aceasta cu mijloace me Haţeg, sfatul popular raio mlaştina Mdşttoaia pnn
cosa lut ? Asta poale s-o ..Lucernişte” şi la coasta mină I arabile din gospodăriile agricole colective, terenurile Identificate ptnfi la 1 noiem canizate ale S M T nal o înfiinţat o nouă pe care Să redea agriculturii o
spună flecare; atd le-a de deal) Pe urmă. toţi cei — Poarte bine vorbeşte gospodării anexe, etc., pe oare 6int depo brie. vor fi redate culturilor de legume • ln tot raionul Hune pinieră pe o suprafaţă de suprafaţă de 4 ha
veni! mal (o Indemlnă ale din caso ; Ocoş loan — ba — spuse cineva. zitate materiale de construcţii, pale re- Din păşunile Identificate ca neproducti doara, au fost Identificate 3 ha In anul vlttor, aceas • In comuna Lăpuşnle
gătorilor din circumscrip ronul. nevasta deputatului. — Vorbeşte hine, dar să riduri. etc . va duce la recuperarea unei ve, eu fost desţelenite pînă la ecaa.sti pină acum 115 ha de pă- tă pepinieră te va dezvol din raionul /lio, pe ma
ţia 17 Sd se adune şi îă Popa Alexandru cu ncvas mal lase şl pe alţii «ă spu suprafeţe de aproximativ 15 ha. Tecenu- dz.tă în suprafaţă de 169 ha mtnt prin acţiunile între ta fa 70 ha şt va furnteo tul Mureşului, există O
puieţi şl pentru raionul Pe
dMCUfe despre proiectul fă-sa, Ocoş Petru-ceapă nă — sc amestecă o fe rUe virane care Însumează 8 ha. vor fi ÎNTREBARE : Cu cit «e va mări pro prinse de inginerii şi teh troşanL suprafaţă de peste J0 ha.
de Drrectlue al Congresu Mttea Ghearghe, Sora Pe mele redate pentru cultura legumelor, tn vede ducţia de careaJe după ce tot terenul Iden nicienii sfatului popular care nu poate ft cuitiuoto
lui $i crede!» că s a su tru c Iul Dumitra. Costco — Poftim vorbeşte şl rea lărgiri! loturilor Individuale. tificat Ca fiind bun pentru cullura cerea ratrmal • In planul de măsuri din cauză că este presărată
pdraf omul făclndu-l-se a Vlorel ulemlstut şl alţi dumneato — o Invllă An- lelor. va fl redat agriculturii 7 • Tăunul muncitor Ian tehnlco-orpanizatorlce al cu butuci rămaşi de lo co
Pentru aceasta, este necesară existenţa cu Mihal din comuna Să s/afulut popular raional pacii care au fost tăiaţi
vreo ciţiva, s-au tmbulrlf
drăşel
lila deranj şl fum de ţi
F pară în casa ? Cum eă se la vorbă. spun că a fost el Cnfr-un unei clare evidenţe a suprafeţelor da te posibilităţi pentru sporirea producţiei de lajul Superior raionul Ha Itta. s-a prevăzut fndrep Ntimeroşl ţărani muncitori,
RĂSPUNS: In raionul nostru, sint largi
— Pat acuma ce să mal
tarea jl adinclrea albiei
ţeg, a propus desţelcntrco
ren ps sectoare, gospodării şl categorii de
au propus să se secată bu
— Eu — zice Ciulu —
supere cind el abia aştep
ta 9d le spună şl celOrlaţi vreau sd spun că de mult otnd cu mine. O eă mă folosinţă Prin verificarea in următorii cereale-marfă. De pa terenurile Identifi Islazului' de la Pqtqş 1n plriulul Valea Bălrînă care tucii, Iar pomlnful so /le
alegători din clrcumzcrlp aştept să vină, ca să spun gîndesc'şl la alte locuri şl 2-9 ani de către tehnicieni, s tuturor a- cate ptnă la această dată vom a3lguna o suprafaţă de 4,50 ha. fltni străbate hotarele comune arat şl insămînfoI
lor Sîrbi. Bretea Mureşano
(ie. şt mal ates deputatului aşa, ocazia sd-mi dau pă o eă spun mai lîrzlti. de o slabă productivitate • Ţăranii muncitori din
lor, AndrSşel Stei lan, pă rerea despre proiectul de S-ou găsit lotuşi şl atle eeatoi teren uri se vor reda agriculturi» producţie de cereale-marfă de cal puţin • ln satul Olejdea din Şi fila Această lucrare vo
şl alte însemnate suprafeţe de pămînt raionul Afba, a fost cons feri de Inundaţii o supra comuna Sarmisegeluza ra
»erea Iul despre ce se spu Directive şl despre cum am propuneri ude., aşa i * au 1 500 tone Dar ridicarea producţiei sgri- truit un canal de scurgere faţă de peste 400_ ha po- ionul Haţeg au Identificai
ne tn proiectul de Directi putea nai' stnfand»eenH să întins oamenii la vorbă încă neldentifcicate coJe nu se poate baza numai pe extinde in raza salului lor 10 ha
ve, despre terenurile pără punem (n faptă ce se «pu plnă tlrziu, $1 ar mal fi ÎNTREBARE : In raza căror oamune dlo rea suprafeţelor arabile Pentru a creş a unul pîriiaş tn Mureş. minl arabil de pâmtnt pe care t-a ho-
site şt cd aşa ceva eriscă ne In ele Aşa de pildă cu vorbit poale dacă n ar fl raionul dvs. se afli aceste terenuri î tere continuă a produoţiei la hectar, arii Prin această lucrare, au • La Păucineţtl. raionul Idrlt sâ le folosească Ince-
chiar în Sîntandrel Vroia „Lucemijfea’ 1 Sînt acolo fost (n sat cocoşi care să fost ferite- de Inundafiilc Haţeg a fost defrişată prin pind chiar din toamna n-
să vorbească tocmai despre vreo 7—8 ha care stau de vestească miezul nopţii şl RĂSPUNS : Terenuri care pot fi redate a suprafeţelor vechi ctt şl e ceW nou din perioadele ploioase ale acţiunea patriotică a tăie ceasta.
anului aproximativ 70 ha
ni lor şi cu sprijinul statu
„Lucemlşte" $1 despre coas pomană Ce ar fi «ă le des să-şl aducă oamenii amin agriculturi) au fast Identificate aproape identificate, ua trebui aă asigurăm aplf- • Organizaţia de bază lui. supra/aţa de 300 ho • Ţăranii muncitori din
ta de deal Dacă a fost sau ţelenim şl să semănăm a- te că trebuie sâ se scoale în toate comunale Suprafeţe mat însem cerea complexului de măsuri agrotehnice
VT.M din Baia de Crij
nu supărat, nu ee şffe Insă colo porumb ori altceva 7 de dimineaţă ca să plece Prin aceasta, vom obţine şl alte sporuri raionul Brad, tn fruntee păşune alpină salul Coş/o» raionul Afba
0 Dlscuttnd proiectul Dl-
au hotărî» intr-o adunare
chiar aşa de ar fi fost, — Păi aşa ziceam şl eu ia treabă. C. MJKAI nate lasă, au fost găsite în comunei o Vi însemnate de cereale
nerea, Romos, Şlbot, Dineul Mare. Tun- cu secretarul el Dlaconescv reetluefor Congresului al obştească să redea agricul
loan, şl-a luat angajamen 11-lea al partidului, ţăranii turii o suprafaţă de aproa
daş, Beriu, Orăştte şl altele.
tul Bă pună tn folosinţă te muncitori din salul Rişca pe 250 ha care tn prezent
ÎNTREBARE : Ce măsuri a luat Sfatul Jn raionul nostru, unde există toate renul de pe marginea dru raionul Brad, au propus să este acoperliă de mlaştini
popular el raionului Orăştie pentru pu posibilităţile pentru a pune In practică
nerea în valoare o acestor terenuri şl ce hotirirlle partidului şl guvernului şt
s-a făcut pină acum 7
pentru e traduce In viaţă prolectuJ Di
RĂSPUNS : Ţinind seama de importan rectivelor Congresului al II-lea al parti
— Au venii tractoarele 1 Au vezut Uac — Haideţi Io ma&fl î ţa pe care o prezintă mărirea suprafeţe dului. nouă, tehnicienilor st Inginerilor
toanele I stngau In gura mare pnlclundeil Băieţii eu venit pe rtnd Au început lor ointtivabHe şi pentru a asigura reali- agronomi, ne revine sarcina de a munci
făolnd” roată în Jurul tractoarelor Trac r,i m&nînce ou poftă earea acestui scop urmărit de proiectul cu perseverenţă 5! ou muHă putere de
torîştii le zîmbeau cu blîndeţe mtngiîn- Pont atomi ti privea zîmblnd Se bu Prin mijtoctiJ satului Cricău, trece ală ren ţie. J-au discutat şl au hotărtt să por
du-i pe creştet Şirul de 5 tractoare care cura şl ora mindru că tractoriştii au des- de Directive. Sfat/u) popular raional Orăş- convingere centru mobilizarea şl îndru turi de drumul de ţară un p!ri»aş crvs nească nelntlrrlat lucrarea cartelului
Bv sosit In Vinerea n-au stat prea mult ţeăenit 4 hectare in loc de 2 Jumătate cit tte a luat o serie de măsuri tehnico-orga marea ţăranilor muncitori. Numai prin taJIn şl zburdalnic. Prlvlndu-1 pe vrem* *
în fata coleotiveJ. Chiar în dimineaţa a- ora norma nizatorice. cum ar fl acelea de studlereo munca noastră unită şi chibzuită, putem frumoasă nu-ti poţi închipui cum apel* lntir-c 2l de La incepuluJ toamnei oa
cela au pornit unu) după altul, zbîmălnd Şi au trecut zilele fieoare cu -întlm- punerii tn valoare a terenurilor ldantlfl contribui la creşterea producţiei agricole lui care şopoiesc paşnic pe sub umbra menii au împlnrit albie pîrliayuluj. de-a-
ea nişte bondari tunaşi. Căsuţa (vagonul plarea el Se araseră 40 de hectare Seara cate In raport cu necesităţile economic** în următorii 2-J nnt şi la creşterea nive sălciilor, ar putea si năvălească peste va lungul său. pe o distanţă de peste 4 km
dormitor) mergea tn urmi La un kilo ea de obicei, tractoriştii se adunau In dul pe care şl l-a Hiat cu timndltate tn Primii au înfipt cazmalele fn pămînt co
metru departe de sat. se întinde cit vezi „căsuţa", mal discutau între ev apoi se looale, care sâ asigure mărirea producţie' lului de trai al oamenilor muncii. plmintul cILvri $' totuşi, în vara aceasta muniştii Creţu TTaâan Adam Traian,
cu ochii ţallna de lingă vil Ciod a-a culcau De eiteva zile, Nicolae Crlstea după ce oamenii terminaseră prima pra Luppan Petru şi încă mulţi alţii Toţi erau
prelucrat proiectul Directivelor, ţăranii umbla Lngindunat. Frămînta el ceva da: ţUâ. ptrilaşut întărită! parcă de ploaia minaţi de aoeiaşi hotărîre de a -salva
muncitori dm Vinerea au hotărât 6-0 des băieţilor mu le spunea nimic furtunoasă care t recuze, z-a revărsat cs (Trtnele de la fnnec. BătrinuluJ Gheoaghl
ţelenească Alt» s-au oprit tractoarele Că — Oare ce are Crastea? Se întrebau edu păunit tvacloacele un riu năvalruc Haldele din stingă şl din Nicolae Iul Nichtfcr, i-au prăpădii apele
suţa a fost aşezată In partea dinspre fSt, iraatorlştw între ei Seara la cină. le-a dreapta sa, au fost doborite la pâmtmt 6! reccdta de pe 406 de stinjend de pimînt
şi după ce s-a fâout măsurătoarea. trac împărtăşit glodurile iaş.;. amestecate cu rvorol. — Batâ-I cerul de plriu I Am sS-l cro
toriştii ou început lucrul. — £ste adevărat că R / In clipele acelea, nu mai era ninuc do iesc o cale adincă plnâ-n fundul pămirt-
înainte de-a începe desţolenitul pe ta» depăşim norma zilnic — [J ijtlj.r i r ' .. ■ făcut Necăjiţi amarnic, ţăranii muncitori tuJul, ca sj-l piară pofta s3 ne mal pră
laua întinsă, Cnlstea Nlcolae 1-q edun,v Ie-a spus el. Totuşi, pu OB Y? ( din CricSu s-au întors pe la oasele lor pădească bunătatea de pline
4r
pe toţi lingă căsuţă le-a vorbit. tom tace mai mult. Ce Ondesn Llvlu, utemist sl ..artlKt" de
— Sint 200 do hectare băieţi, care tre spuneţi dacă laeem do Intr-o sărbătoare din luna lud augusl, frunte ol satului, împreună cu eora ««
buie desţelenite Trebuia să facem o ară uă schimburi «ă mun trimisul sfatul ud popular a bătut eu strâş Lîvda. au Lnvesellt oamenii cv zlumr şl
tură bună şi să terminăm cît mai repede cim şl noaptea 7 mcîa se obiyvultâ, toba. să audă tot sa l-au îndemnat cu fapte la lucru
La Oloara ne aşteaptă a)le 30 ţţe hecLare — Asta InseiamnB că în fiecare v vom tul Iar după ce camenti se adunau in E greu să-l înşiri pe hîrtle pe toţi cel
jurul lui. anunţa : „Azi e mare adunare
Apoi, împreună cu Ştefan Stoica pon- desţeleni mat mult cu B hectare — s-a care au luat parte la aceasta acţiune ln
tetoru), a împărţit cite o parcelă de d- bucurat Comei Socaci la sfat I Să vie şi mic şl mane, totf deo folosul belşugului Da/ nu se poate nici
potrivă r
teva Seclare fiecăruia, ea sa poată aplica In noapte, se văd doufi lumina care Oamenii au venit bu- să uităm sâ-J punem la loc de cinste pe
metoda graficului orar plutesc dc-a lungul ţallnel de Ungă vil şl bâtrfnuj Roşu Petru e Iul Isidor s 1 pe cel
se aude duduitul înfundat al tractoare 0j ■ ş') 1+' curoşl Ore în şu s.poi doi feciori ei săi. oare eu «âpat la vad
s-«au sfătuit ca nişte gos- chiar şi pe timpul nopfli cu feUnarud lu
lor Traeto.-îşiii. -îmbrăcaţi în pufoaice căl
V/i"!) poderl ce sint, cum »5 nii deasupra Ier
duroase, ţin strLns manşa tractorului,
/ A Hjgfrp k * piff>ă capăt în viitor to .—Astăzi. în oiupele
care lasă In urmă fetii de pirul ni negru
ntei pîrtlaşuluii care lr- elnd rindumle aceste® se
Începe să se lumineze de ziuă. Nicolat
Prima brazdă e' fost răsturnată CvJs faca atâta pagubă. 300 de hectare înseam
Crisl&i sţripge ca mai multă putere aştern pe hirhe. poato
tea a luat un bulgăr in mină şi )-a cer nă vagoar.o du ţglne Trebuie salvată dc
manşa tractorului Viorel Cimpoeru e la —4 că nou] vad ai văd Cri-
cetat cu atenţie. Apoi a măsurat ară
eilivvs pişi Muncesc amtndoa Înainte, fără la prăpăd . ». duiul a (ost „inaugn-
tura. Şi au hotărî! să-l şapte o nouă albie
să le pese de ceaţa deasă ce i-a învăluit - rât' 1 festdv, sub privirile
— Morga, adinolmea e de 20 cm şi va largă şl adincă «tît ctt il trebuie ca să
S-a luminat de-a blnetea Omeva o teşii color care prm Cruda lor nbşteaîcă şi
fl tm pâmîm a-ntlla $>-a zis el mulţu curgă prin ea şl atunci etnd apeJe 1 se
din efisutS şl a început sâ fluture din ln comuna Vinerea din raionul Oroşlie. pe ţellna de lingă uit. au pomtt (rac entuziastă au irbtndit asupra noturvi Oa
mit. umilă de .ploaie
mîinl. (oarele Au pornit să desţelenească cele peite două sule de hectare de păşune ne menii au ascultat cuvintui partidului
Seara, aind s-a Întunecat şi tractoa Mierofan Emilian. gospodar de frunte al
— Venim Lndatu — la răspuns Cioslea productivă Aceasta au hotărit-o ţăranii muncitori,” alunei etnd s-a prelucrat pro truninunchiat tn proiectul Directivelor, şl
rele 6e apropiau de căsuţă, Stoica Şte «tulul şl încă palru oamani, au fost pus'
Pontaloru) a măsurat terenul din nou lectut Directivelor Congrerulut at 11 tea al partidului. In curînd, ţellna va deveni roadele var fi mari.
fan e ieşit In prag şl le-3 strigat băie sS facă măsurătoarea şl aă împartă fie 1. BA IES f J
— Au fost desţelenite 130 de hectare — pămfnt bun pe>a»u tnsămlnţărt
ţilor : cărui locuitor porţiunea pe oare a-o lu
a anunţai el la prim In ctlşeu : Şeful de brigadă Crisiea Nicolae şi (racforişMI Soeact Cornel, Ctm-
— Terminăm In eurind Ne aşteaptă creze.
poteru Vlorel şi Resiga Amor. de la SMT. Ordştle, te arat pe felina de Ungă Ht.
ia Cioara 30 de hectare vorbi Cristea pe Dar ceea ce a însufleţit pe aceşti oa
eu tractoare K D. 35
gin duri. meni sA Înceapă treaba, e fost proJeorlu’
A. CARANFTL nired-ivelctr Congresuiui. L-au aLtIt cu «-
I (IM yjffl/wr r-lt ™ «
