Page 27 - 1954-10

Nr. 85 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Să îmbunătăţim agitaţia vizuală V. I. Lenin OPERE — volumul 26 Trebuie desfăşurată o largă activitate politică
PREFAŢA de masă în munca de colectări
Acum, tn perioada cGnd în ţaţa murjfi- suale. In raloanale Or ist le şl Hla atflt con­
lorilor de la oraşe şl sate etfi earom® de ţinutul lozincilor şl panourilor, dt şl <*- VdLunwH ai douăzeci şl «««Iau cv^prlnda sărit oaosanrate convocării şl dizolvării O oancâlţlfi awaţiaflA pentru succesul de colectări ea desfăşoară defectuos, Iar ra­
a îndeplinii «angajamentele luate In cinstea xacutarea Hor eretici este extrem de slabă. JucrănUe acrise da V i. Lcnia in pe­ Adunării constituanta: „Teza «aupra A- pQn ol oauncti de anleotare, este sottvl- ionul Brad sa attueazi în coada celorlalte
celui de al 1 l-tea Congres al jiarbd/uiliii #1 De pildă. In oraşul OrAştle. sânt doar rioada saptembria 1911—(februarie 1918 dunfiril ir^nto* ţ „rwbmtţiii tnid- tat® poHtiufi «le masă. Saxclna principală raioane din regiune, otât la colectările de
a ziUel de 7 Noiembrie, agitaţia vtzuilâ ritova lozinci In legătură cu Congresul Un mare gruip de lucrări cuprinse ln ttunii PJVtS.D. (bolşevic) din Rusia ci­ pentru ducerea aoesbed activităţi, o au în produs® animale cit gl ia cale vegetale
concretă şl eficace are un ral «ieasebit In Partidului*. 6Crise po hîrtte sau pa vltrl- acest volum afint oansocrale problemeâar tită 1b şedinţa Adunării constituante din pnkmul rînd aarndtertolo de partid raio­ Tot din cauza slabei munci de Îndru­
Stimularea elinului creator al oamenilor nole magazinelor cu caza clar cu totul ge­ pregătirii insureoţlal ermate din Octom­ S (18) Ianuarie 1918", „Oameni da pe lu­ nale stfatiarile piapuiair» raionale, ar^nl- mar® şt Control e Comitetului raional
muncii. neral. Ele nu oglindesc concret şl convin­ brie de către partidul bolşevic. Din a- mea cealaltă" şl uitate zâiţiilâ de bază de partid, organizaţiile mai ririt oh or şl unii lucrători de partid
Numeroase organizaţii de partid îivţele- gător sarcinile principala ce stau In faţa c este a fte; parte : „Bolşevicii trebuie efi Din volum tec parte lucrările : „Cal U.TAL, precum şl toat* oolelnlta organi­ şl dc stat, care nu şi-au preda*. în între­
gînd acest lucru «-eu LngrîJJt de Im bună- oamenilor muncii din oraşe- Dacă în can­ la puterea” Jderxăsmul şl Insurecţia". speriaţi de prăbuşirea vechiului şl cel oare zaţii da rrtacifl gime cotele către stat. Aşa eîtvt Petruş
tăţiraa calităţii agitaţiei vizuale $t-<n deo­ inii de raion şl comunale mal apropiate „Grtaa s-o copt'*, „Vor păstra care bolşe- luptă (pentru nou", „Cum trebuie organI- In regiunea noastră, ln mult® raioane, Trandotr «iun satul Bulin, Cean Sabin
sebi al conţinutului el de idei. există cava materna! de agvtapa vizuală, vialt puterea da stat", .Staturile unuia zortă întrecerea ?" şi „Proiect da decret se dfi atenţia cuvenită acestei munci de din satul Rişca $1 Rutiu loan din comuna
l>a Atelierele Cf.R Slmenla de pdldfi. apoi Jb aatîale mal îndepărtate de Oră*- care nu e de faţă", eorisorl-dlrecttve că­ cu privire la comunele da aonsum", în mare Impiartantă ^1 oa urmare, şt ovunoa BEăjeol, oâbunua Re ţi.
ea urmare e preaoimvlril comitetul ui de Me. affltaţtn vizuală asta Inexistentă. In tre Comitatul Central, către comitetele de oare Lenin tratează problemele donstruc- practică de cafieobaira a produselor oari- Cojrtlftetul raional de partid Brad, tre­
pirUd, oTsaniaaţjlle de bază au luat ma­ comuna Vinerea de jklldfl pe clădirea sfa­ panUd din Petxograd şi Moscova. In o - (lel soctoHsia. fundamentează sub toate cole te darfăşoară cu succes buie afi priveai.că cu toată seriozitatea
suri de retrăire a agitaţiei vizuala La In­ tului popular ee găsesc şi acum afişele ceste lucrări, sorise tn Ilegalitate. Lenin aspectele necesitatea desfăşurării Întrece­ Stot Insă şl raioane unde mun«Sa po- problema muncii politloe de roasă in rîn-
trare pi în curtea aţslieml/ai, panouri şl lo­ da (La 23 August rupte şi îngălbenite Iar dezvoltă Ideile Iul Marx despre Irmi- rii socialiste, lin aceste luorărl Lenin a btlcâ da masă, da «XHVvtmgero a ţScfioilor d urile ţâroniior munci toci pentru grăbirea
zinci ou inccrippa „Să întâmpinăm Con­ rectie ca artă si trasează urx plan ooncret muncitori, cA predarea la timp R cotelor îndeplinirii datoriei de predare a cotelor.
pe ziduri gd garduri 6® văd lozflnci da a- pus oa principala sarcină o acelei peri­
trasul panUudulul $1 ziua de 7 Noiembrie al insurecţiei. oada realizarea evidenţei şl controlului către stet e^te o datorie patriotică, eot® EL e «taior să Îndrume ln această direcţie
cum doi ord da zile, ceea ce asta ou to­
cu noi succese In munţi" atrag privirea Un loc însemnat oaupă ln volum ra­ relluil mal stric* îh economia naţională. lăsata pa pianul el doilea, sau complet atlt afetul populez raional, dt şi toate ce-
tul Demobilizator. Este cttt se poate de
ficcărud muncilor. Mal SiqooIo la gazeta de condamnabili faptul că activiştii Comitetu­ poartele. ouvCnlăitUe şl expunerile lut In vcflumul al douăzeci şl şaseJeo sini neglijată Umil durvOre acx^te raioane, este leialte organizaţU de masă, să carvtroieze
perete „Locomotiva" un articol semnal de lui raional de partid OrLşt&e se împacă Lemn la congresele Sovietelor, la eons- pmblloate 14 Judrfirl Induse pentru prima Brad. Aici, neglijarea aotivităţii politice înde? Unire a pe termen a îndrumărilor şl
tovarăşul Maier Vaslle. secretarul organi­ Lăpilmle activiştilor da partid şl din So­ oară ln Operele 1/ul V. I. Lenin : proiect «ie masă în munca da odlectări porneşte sl educe mal mult pe membrii de partid
cu această stare de lucruri şl faptul că
zaţiei U T M . anunţă că In lupta £>antru viete, chemările şl apelurile către popu­ de rezoluţie cu privire la libertatea, nre- chiar de la Comitetul raional de partid, şl lucrătorii de Stat pentru a fl exemplu
tovarăşul Budugan Aurel şeful secţiei
rpolizarea economiilor de 0.OOC led oît şl-'Bu laţie, czre arabă activitatea lui Lenin cv> sel“, „Dedareiţle odrasată fracţiunii bol­ oare. nu controlează nlal pe lucrătorii afii personal.
propagandă st agitaţie a Comitetului ra­
luat angajamentul muncitorii secţiei 1-3 conducător al partidului şl al maselor şevicilor din Congresul general extraor­ şl nici pa cel el sfatului popular raional, Sarcina îndeplinim ou succes şl la timp
ionul da partid OrAştle este „mulţumit”
locomotive, a-au dlstina tunarii Cfipfftal- mumcttoare, oa organizator şl conducător dinar al Sovietelor de deputaţi ^1 ţfiro- de felul oum sînt pregătiţi şl cum duc o ficţiunii de eoQecteire a produselor agri­
gan Vioral, Vasale Nlcolae $1 Nişte r loan cu pavoazarea, lunru oe dlnsul afirmă al Stobulid sovietic în primele luni al® niîar din Rusia", „Despre sarcinile Bi­ la îndeplinire această importantă sarană cole nu suferă întârzieri. Oomttrtul raio­
La această gazetă sărut criticaţi tinerii deaeorL existenţei acestuia bliotecii publice din Potrograd", „Cons­ a lor. Deatemenl, Comitetul da partid al nal de partid, sflatui popular raional şl
Mdlea loan şl Ştetfao Marin oare au mun­ Sl-n raionul Sebeş şl Alba trebuie Îm­ ln volum aănt deprime proleotel© pri­ pect de program al tratativelor de pace", radonului Brad, nu îndrumă şl nu contro­ «tel el alto organizaţii de masă, prin desfă­
bunătăţitA ag.taţla vizuală. Deşi aleii In
cit rilah In luna octombrie gl In producţie melor decrete şl decretele Puterii sovie­ „Ou privire la deschiderea Adunării ean- lează munca cdlcmLallte organizaţii de masă şurarea unei largi muncă politico de masă,
sl pe linie de organizaţie ultimul Ump 6-au luat măsuri ds con­ tice întocmite da V I Lentn şl semnate std/tuante", „Proiect de reeoluţle cu pri­ ln probleme colectării produselor agri­ trebuia &â pornească de îndată la reali­
fecţionarea a cîlarva lozinci şl citate .din
In faţa atenianului da fierărie pe un pa­ de el tn calitate de Preşedinte al Consi­ vire la biroul provizoriu al fracţiunii bol- cole. zarea practică a acestei importante pro­
nou da onoare Simplu dar curat stă scris: proiectul Directivelor celui d® al II-lea liului Comtoarilor Poporului : „Decret a- sevIdilOT din Adunarea oonriituantţ'' (se Dtn această cauză, munca practică de bleme de partid şl de stat
„Fruntaşi pe luna septembrie la sectarul Congres al P.M.R ou privire la dezvolta­ eupra păcii", „Decret osupra pămîntu- publică pervtiru prima oară) „Convorbire
IV, turnătorie şl fier firi o sirvt tovarăşii: rea agriculturii în următorii. 2-3 ani, Insă )ul“, „Proiect de lege cu privire Ia con­ prin fie direct", „Dispoziţie către stătu 1-
Sibiu Petru, Crirtea Nlcolae. Cătemă A- atft numărul cât şi calitatea lor este sub trolul muncitoresc”, „Proiect de decret majoc tl GâmUor roşii" „Proiect de de­
le.vandm* Za&loţU Slgiamund, TLmJşan posibilităţile ce există In acest raion eu pnvtlne la dreptul de rechemare", cret cu privire la naţionalizarea flotei co- Raionul Alba a rămas în urma
Gheorghe, Cnişan loan. Lan^hel Andrei Ln timpul oe a mal rămas pLnă la Con­ „Proiect de decret ou privire la înfăptu­ meretele maritime şl ffluvlale din 18 (31)
el Zlvolanu Petre Articolele Barize la ga­ gres organizaţiile da partid filnt datoare irea naţlonallzfirU băncilor şl la măsu­ Ianuarie 1010", J^rin radio Tuturor De­ cu colectările
zeta de perete a acestui ateMar\ arată eă să la toate măsurile de a ridica nivelul rile necesare tn legătură cu eoeaata". legaţiei pentru tratativele de pace de la Deşi ne colt are a produselor de toamnă Sfaturile populare rUn aceate comune,
cchxpale da florari re întrec Intre ele. Iar agitaţiei vizuale în toate oraş ale şl sa­ „Proiect do decret cu privire la dizolva­ Brest-LUovsk în special", „Radiogramă oa, porumb, cartofi şl ftoairea soarefl/ul, nu au ajutat comisul® permanente da
tovărăşii Crişan loan. Zftodami Potire, tele regiunii ca aceasta să constituie un rea Adunării constituante" şl alteia către toţi, toţi", „Breat-Lutovsk. Delega­
Pud loan ţ) Caroll iVastle zUnld lşt depă­ mijloc eficace pentru mobilizarea oame­ Lupta Iul Lerdn Împotriva politicii pro­ ţia rusă pentru tcratatlveHe de pac® Lui sint pe terminate în raionul Alba. plă­ colectare, pentru «sa acestea afi desfă­
nui de colectare lo acesta produse, oare
şoare o susţinuta muncă de lămurire tn
şesc amgujamenitelle [unt*» ni lor rmmdld în vederea realizării anga­ vocatoare. trădătoare a troţkiştilor ţl a Troţlol". „Convorbirea prin fir direct a Iul trebuia să se facă în <ace!L&şi timp se des­ rindul producătorilor fisricoli, pentru a-şl
Stn/t Lnsă comite ta raionale de partid jamentelor luate ln cinstea Congresului „Comuniştilor de Elfinga" tn problema În­ V. I. Lenin $1 I V. Sta lin ou membrii So­ preda cotai® efi una stat.
oare nu acordă ndd o atenţie a®lt»ţled vfl- «J a r-KltfH da 7 Noiembrie cheierii păcii de la Bnest se oglindeşte în vietului din Dvttnsk", >l Ră<*punsuri date făşoară lasă cu încetineală. Rezultatele SfaturUe popuLare comunale nu eu cău­
obţinute jpJnă acum ne arată că ritmul
lucrării®: „Oonspeot de program el tra- de Lenin prin fir direct Sovietului din zilnic de colectarea planificat pe raton nu tat să anbranaze în munoa de lămurtre a
tatdvetor de pace", „Cu privire la Islona Moscova". Toate aceste lucrări nu fost produoă,tenllar agricol! pe aoel ţărani
Mai mult sprijin agrotehnic unei păci nenorocite", ln cuvântările ros­ scrise da Lenin după Insurecţia armai 5 a fost realizat muncltarl cA-re au fost primii la colno-
Această aitisaţio so da toceşte faptul ol,
ţăranilor muncitori din Pojoga tite la şedinţele CC. afl P.M S D. <b> din din Octombrie şl oglindesc lupta partidu­ efi organale răspunzătoare de realizarea tare, care ®I-au îndeplinit cu conjtMndo-
lui bolşevic pentru consolidarea Puterii
Rusia ln lanuarie-februiarie 1918 şl în
planului de colectare, — organele de co­ 2ilato obLgaţitle către stal
alte documenta. sovietice, pentru stabilirea unei păci de- La slaha aotlvdtat® e desfăşurării oo-
Comuna Pojoga din raianufl Hla se nu­ măcar celle mal elementare reguli agroteh­ D serie da lunrăirl cuprinse ln volum mocmattoe drepte. lectare şl corni tetele executive ale sfa­
măra printre comunele fruntaşe la recol­ nice Deşi el au cerut da nenumărate Ori turilor populare — nu s-eu preocupat de lectărilor, conlrlbuJe şi faptul efi Impu-
tat. A trecut mal bine de o săptămină de sfatului popular şl cooperativei „Pluga­ îndeplinirea sarcinilor ce le revin, lăsind tcmioibuil raional al CSCf A şl instue-
cind ţăranii muncitoci au terminat recol­ rul" sfi repare taiorul pentru seleoţtomt ea munca de ooleciiri să se desfăşoare de torll aparatului de colectare, nu asigură
tarea în întregime * produselor agricola seminţe şt cele trei semănători cai» stau NOTE BIBLIOGRAFICE ia sine. îndrumarea şl sprijinirea oTecrtivfl e co­
do toamnfl. dofeotate In curtea cimlnullul oul tur al M Pop — R Doline COMUVJ$TJ/ IN FRUNTEA LUPTEI Unele camiteto executive a le sfaturi­ lectorilor comunali.
Cu toată bunăvoinţa ţăranilor munci­ Încă din campania Ins Amin ţării or de pri­ lor populare comunale din acest radon, Trebui® «iritat, ci nici comitetul exe­
COMUNIŞTII IN FRUNTEA LUPTEI PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI A
tori din Pojoga $1 eatM'l fiălclva, da a ter­ măvară PENTRU SPORIREA PRODVCŢIRI GRICOLE, PENTRU TRANSFORMAREA socotesc că realizarea planului de colec­ cutiv ol sfatului popular raional (ipreşe-
mina însâmlriţărtila In.tr-un timp ctft mal Cu toate rugăminţile acestora, comitetul industriale SOCIALISTA A AGRICULTURII tare este mzmal treaba col«sctaru!ul co­ dirvte Mureşan Grlgore) n-j ee ocupă în
scurt şl ln candlţluind agrotehnice supe­ executiv al Sfat/ukd popul ar din comuna munal Ele nu Lndruimfi şl nu controlează mod temeinic de bunul mare al colectări­
rioare. el nu ^nt sprijiniţi de oătre sfa­ Pojoga şl conducerea cooperativei „Plu­ Editura de Stot pentru Literatură Politică Editura da Stat pentru literatură PoLUcă zilnic activi tatee colectorilor ctrnvumli (i lor în raion, mărginindu^se doar La ţine­
tul popular. Din sutele de hectare, de pe garul" din Zam, n-au binevoit să la nlnl Anetlzlnd problemele dezvoltării eco­ In lumina sarcinilor cuprinse ln pro' nu le acordă eprijlfudl cuvenit rea de şedinţe şi socotind că prin aceasta
care au fost recoltate produsele de toam­ o măsură pentru repararea şt punerea ln Un rol important în îndeplinirea pla­ face totul pentru îndeplinirea sarcinilor
nomiei naţionale şl creşterii bunăstării lectul Statutului modificat al Partidului
nă. rvu au fost insărrtlnţale cu grtu nici funcţie a acestor maşini agricole Ţă­ nului de colectare îl are organizarea te­ cel revin ln problema colectărilor
oamenilor muncii, plenara lărpltd a C.C. Muncitoresc Romin şi tn proieclut Diree
40%, ceea ce constituie o notă slabă pen­ ranii muncitori din această comună cer al P M.R din auffujtt 1953 a luat o serie ttvetor Conffresutul al It-lea al P.M.R. cu meinică şt «lin timp e întregii acUvităţj Un rol important ln îndeplinirea pli­
tru o comună fruntaşă la recoltat comitetului executiv şj conducerii coope­ de măsuri care să determine, o dată eu privire la dezvoltarea agriculturii in ur­ da colectare nului de colectatei Q ere munca politică
Jnsâminţările din această comună se rativei, să las© biroanaţia la o parte şl *3 creşterea mai departe a Industriei ffrele mătorii 2-3 ani, broşura arată îndatoririle Or. In raionul Alba unele comitete exe­ de masă desfăşurată în rândul ţărănimii
desfăşoară la un nivel toarte scăzut» ln- treacă de urgenţă le desfăşurarea unei un avinf sporit in dezvoltarea industrial ce revin comuniştilor In lupta pentru ri­ cutiv® ale afa buri Lor populare comunale muncitoare de cifre organizaţitle de b3zi
sămânţlndu-se griul cu mina. neseleoţlo- munci operative pe teren, pentru termi­ uşoare şi alimentare in vederea obţinerii dicarea producţiei agricole Şt pentru oum sin» oele din Orlcău. Benic, Slnldm- Felul oum se desfăşoară eoleotarea cro-
net şi netraial Ţăranii muncitori nu sînt narea insimlnţărl/lor la timp şl ln condi- bnş Berghln şi altele, nu au fâcut nimic dusolor de toamnă Ln raionul Alba dove­
unei cantlfdft mai mart de bunuri de con­ transformarea socialistă a agriculturii
oprijmlp da către sfatul popular şl de ţiunl agrotehnice su*parloare ln această direcţie SJnt preşedinţi «1 *e- deşte că organizaţiile de bată «lin cema­
sum popular. In fruntea luptei pentru a- Pe baza faptelor ea prezintă munca şl
către secţia de închiriat maşini a coope­ LUP ŞA ANGKEL. dticcrea la îndeplinire a hotăHHtor parti­ lupta comuniştilor împotriva practicilor oreterl al cam!tortelor executive ddn e- ne. n-au fosil îndrumate de către comite­
rativei „Plugarul" din Zam, să aplice nici corespondent voluntar ceste comune care nu cunosc bine nici tul raional de partid, ca ele să instn-
dului se gătesc comuniştii, /III cei mat (napolate şl dăunătoare In lucrarea pă
buni ai poporului muncitor. mlntulul, pentru convingerea (ăranilor sjrcdnJJe da plan ia colectarea produselor idîcfi agitatorii spre a duce muncă da
Araturi de proasta calitate Broşura „Comuniţtit in fruntea luptei muncitori de a aplica regulile agromlnl- de toamnă Aşa de exemplu oum nu cu­ lămurire asupra Lnsemnâtâţli predării la
noaşte tovarăşul Bora loan preşedinte şl
pentru, sporirea producţiei industriale" mulul şl metodele agrolehnloe înaintate timp e cotelor către stat Agitatorii nu
Qreţu Trai an secretar al Sfatului popular explică producătorilor agricoli <3 este d®
Erigada l-a de tnacioiuşti de la SMT face şl Tudar Vlngtl şeful brigăzii l-a. prezintă aspecte din munca orpanizaftei Broşura ilustrează de asemenea munca
al «îomunel Cncio dctori® şt tn Interesul lor sfi îndeplinea­
Orlstte, a efectuat ln urmă ou câteva zile Agronomul de sector Herbea Ştefan deşi de bază P.M.R. din această uzină (n ve­ politică plini de răspundere pe care o O altfi lipsă în deafăşurarea coleotiărl-
derea mobilizării tuturor muncitorilor la desfăşoară ţăranii comunişti pentru atra scă Întocmai obligaţiile ouvenlte statului
erăturr pentru Însămânţate) culturilor de a recunoscut proasta calitate a arăturilor lor o canatibuie faptul că nu se ţine la Jta ©aretele de perete ®I panourile de o-
lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Qerea maselor ţărănimii muncitoare pe ca
toamnă, Pe baza contractului încheiat în­ a recepţionat totuşi arătura pe cele 5 hec­ zi o evidenţa a cotelor predate da pro­ noxre nu sint popularizaţi fruntaşii şl
planului. Ea scoale in evidenţă Iniţiati­ (ea gospodăriel colective şi a întovărăşi,
tre SMT. Drăştle şl întovărăşirea agri­ tare ccnslderlnd-o bună vele comuniştilor pentru descoperirea rilor agricole, pentru întărirea economi ducătorii din comunele respective La criticaţi cel codaşi.
colă „Drumul Socialismului" din aâeşti Proasta orSl/uri efectuată ln perimetrul unor noi metode, Interesul eu care el luptă eo-organtzatorlcd a gospodăriilor colec­ Crlcfiu de pildă, evidenţa prădării ootator Datorii ă acestor lipsuri manifestate,
raionul Haţeg, tractoriştii aveau sanoLna întovărăşirii agricole din Băieştl, a făcut pentru realizarea planului, atitudinea lor tive şt educarea colectiviştilor (n spiritul către stat, este tn urmă cu săpîfmlnâ de munoa de colectare se desfăşoară anevo­
si facă o arătură cit mal bună El eu să Intime însfimlnţârile cu 10 zile Acest necru[ătoare /aţă rte lipsuri Broşura «- unei (nalte discipline /aţă de muncă şl zile. Colectorii Făt Teodor şl Benclan ios AxbffiJ, pe întreg raionul ptmfi la data
făcut însă o arătură de proastă calitate lei de a munci nu face cinste brigăzii rată ea 0 condiţie esenţială a juccesutul avutul obflese. Ea subliniază rolul con­ loan au o slabă activitate, el nu sint În­ da 27 octombrie <tin produsele vegetije
Pe o suprafaţă de 5 hectare, tractoriştii luplei pentru dezvoltarea producţiei In­ drumaţi $1 sprijiniţi în munca de colec­ de toarrvnfi «-«a colectat numai 25% la po­
luvinescu Gavril si Nislor loan au lăsat f-a de tractoax© de la S M.T, Orfiştie dustriale întărirea legăturii partidului cu ducător al comuniştilor, care se află in tare de către oocmlletiil executiv ol sfa­ rumb. 30% La CATtafi şl 30Va la floarea
brazde întregi netăiste, l&eind lucru de Conducerea S.M.T.-ului. trebuie să tra- masele — preocupare centrală a comuniş­ permanenţă tn fruntea acflunUor de in­ tului popular Astfel, producătorii nu pol soarelui Aceste cifre sint cu torbul neaa-
mântuială. gâ eu toată seriozitatea la răspundere pe tilor. teres obştesc. fl îndrumaţi ailnic Şi lămuriţi pentru a-şi ilffflcâtoare faţfi de poalbllitâftie econo­
Vinovat de munca prost executată se membrii brigăzii l-a. preda cotele către stat mice existente Ln acest ral«sn
metode înaintate de muncă, lucrează de Lucruri noi gl minimale au fast obţinute o cultură legală de popor, de năzuinţei®
mult în contul emlor ce vin. apoi ln ceia ce priveşte îmbunătăţirea ra­ aoajbuia Versuri de o deosebită frumuse­
De un real folos ne-a fost tn munca selor de artimale Urmînd experienţa col­ ţe inspirate din trecubul de luptă al To­
noastră şi experîimVa de lupta (1 construc­ hoznicilor sovietici muncitorii ogoarelor porului, «lin realitatea vieţii ce ne încon­
ţie paşnică a popoarelor 6ovhetloe «zare din regiunea noastră, au Încrucişat oala joară, au răsflrit ln aceşti luminoşi ani da
smulse pentru vede din lanţul Imperia­ ţurcSanâ cu cea ţlgalfl, reuşind astfel flă muncă liberă, maburind din calea lor <11-
lişti, «u c«vnstrult sool'allsmuJ. laz astăzi obţină o specie nouă, care si aibă o lină fcriteJe curanta file arfei burgheze, putre­
Odată cu eliberarea Romîivlei de către precupeţit al puternicii noastre eliberatoa­ alimente, ne-au (oat tnmiste abund cu dă şl decadentă. Martie opere ale ci ari cil os
trupele sovietice, o nova pagină sa desdhis re, «Jutor căra s-a manifestat din plin frăţească dragoste de către oamerdl so­ prin munca lor dirză construiesc eu succes mal fină gl contemporanilor ©ovîeti<d. pline de o
in istoria patriei noastre, paglnfi care cu­ lo toate domco'jJe viet) «st comunismul. învăţătura Jmlnlst-gtallnls- Asemenea real iz firi nu ar fl pufnit II superbă bflrbăţie şl îndrăzneală, străbă­
prinde cele mai măreţa evenimente din E un fapt neîndoielnic, că de ou am fi Fiecare acord economic încheiat cu U- tă şi erpenenţa popoarelor sovietica a obţinute de către ţăranii mtmdtorj. dacă tute de un înfLficJLrxl patriotism, au efi-
viaţa poporului muncitor Faptul că ar­ avut un pneten atit de sincer şl puternic nlunea Sovietică de la convenţia de ar­ înarmat partidul şl puterea noastră popu­ nu nr ii ajuns sfi trăiască aceşti fericiţi lăualî ţinerile noastie talente, spre ţelu­
mata statului socialist o fost aceea care ca. Uniunea Sovietică, impemaUştil — a mistiţiu şi pină acum, a edus n«zi şl noi lară cu cunoaşterea legtlor de dezvoltare ari al prieteniei <ra minunetîl oamenii
j eliberat Rominia. a avut o însemnătate căror uri împotriva noaatrâ cbeştea -tu înlesniri fn viaţa noastră, datorită cărora a societăţii, în virtutea cSrars el a ştiut sovietici. rile pline de umanitate ale păcii şt liber­
tăţii
covârşitoare pentru lot mersul dezvoltări: fiecare succes obţinut — ne-«ar 11 1 mpuc am reuşit să refaoem şl să dezvoltăm ra­ să acţioneze întotdeauna conform condi­ Numeroasele schimburi de experienţă
istoric® care a urmat, dind ţării noastre un tratat de pace înrobitor, pmn care m muri întregi ale economiei naţionale A- ţiilor istorioe oreate pe oare el le-au fiou/t cu colhoznici! so- In ocoli, a fost înlăturată daflnltiv dog­
posibilitatea de e se rupe din lanţul Im-. ne Înhame din nou la cheremul lor, prin jutorul economic dat de puternica ţară i Pe bara acestor noperttoare învăţături, vietioi, l-au înarmat <ru o nerie de cunoş­ matica veche melodete ticluite de peda­
pcTuailst (3 e pomj pe drumul marii prie­ care *ă ne poată suge şl pe mal departe socialismului, acţionează azi ca o ptrghle partidul a Iniţiat marea atrţlune d® trans­ tinţe nai, care le-au dat posibilitatea aj-s! gogi plătiţi şi care erau neputincioase în
tenii cv Uniunea Sovictacâ, proetenie ee multiplele bogăţii ale ţării noastre bogă­ uniaşă care asigură şi gribeşle victoria formare socialistă i agriculturii. Calea lucreze ogoarele ln candiţlumi superioare a da el<?vUor o educatie^adevfiratâ. stră­
a deschis un drum larg şl luminos pentru ţii a căror pierderi nu o puteau uita şi construcţiei socialiste în ţara noastră Da­ glorioasă a agriculturii sovietic® şl expe­ Zeci de ţărani muntUtorl dtn regiunea bătută de cele mal nobile sentimente în­
fâurlTea Republicii Populare Rom ine, tn spre căra priveau nesăţioşi cu ocM de torită lut se dezvoltă cu paşi repezi baza rienţa col honurilor, sint astăzi urmate ou noastră cum e de pildă Bozero Sofia din şiruit «lupă metodele aplicate Şl experi­
cane oamenii munţii pUm de încredere lupi turb3ţi. Marea ţară a socialismului industriei noastre socialiste Datontă lui încredere şl siguranţa de către ţănanli Ropoiltiil Mare, raionul Hunedoara, Popa mentate Vnd^hmg de către marii pedagogi
tn vhtorul lor, au pornit că construiască Insă, )e-a dejucat toate planurile Folosind '■Intern astăzi tn stane si fabricăm cu mi­ mundtanl «Un ţara noastră, cane, ajutaţi loan din Prtcaz, raionul Orfiştie, DobtrlJ snvletloi. tineretul nostru din «xoli pri­
cu «ucces bazele socialismului uriaşa sa autoritate de cane se bucură tn jloace preprii, la noi în ţară. tractoare de partid gl de guvern, pornesc tot mal M.lhoj dm Olstei, raionul Alba, şi alţii, meşte czl o creştere aleasfi în a cărui con-
Prietetoa sinceră pa care Uniunea Sn- viaţa politică internaţională. e>a f-a silot pe <»mbine, secerătoane precum (i deferite mulţi _on drumul marii grvspodfirU. Nu­ au vizitat marea ţară a sovietelor, însu- îlnut trăiesc cele mai frumoase oaiitfiti
viellcă a purtai-o $1 o poartă poporului aceştia să bată în retragere şl a deschis unelte agricole, care alcătuiesc temelia meroasele vizite ale ţăranilor noştri mun­ şlndu-şl bogata experienţă a oamenilor ca dragostea neţărmurită fată de patria,
nostru, a-a arătat limpede chiar din cli­ astfel poporului romtn libertatea de a-şt SMT-urilor, gospodfirulor agricole de citori în U R.S.S . sau cele făcute da că­ holdelor bogate De asemenea, tof pentru fată de om. spiritul lnlenriaţionalismulul
pa în caro a fo*-t încheiată convenţia do lua soarta tn propriile «ale mtlnf Pot fl stat gospodăriilor agricole colective şl tre colhoznicii sovietici în ţara noastră, a da un ajutor practic ţărănimii noastre proletar, ele
anrrustilţiu. Prin acest memorabil docu­ amintite în acest sen9 eforturile făcute de întovărăşirilor au avut o mare înrâurire tn această dlrec - muimitoare, «<u venit în ţară delegaţii eo- Partidul claaei muncitoare de la noi a
ment. a fost t®cv-ncscuta în primul rînd «5tre tovarăşul Molot«zv la confeninţa .pen­ Entuziasmul muncii creatoare, carac­ ţie vl«ttc® de colhoznLd. Nu e mult Ump dc ştiut să folosească toate condiţiile pne’-
Independenta Ranîmel Convenţia botă- tru încheierea păcii de la ParJs — 1946 teristic oamenilor «ovieticJ e cuprins as­ Metodele noi descoperite do către oa­ cînd a fost una sl In Apoldul de Sua, ra nlce oare au fost creai® prin lupta po­
irăCte re&tttuirca Ardealului do nord pe lupta susţinută pe care a d,us-o şl conti­ tăzi sute de mu de muncitori al patriei menii sovletiâ In obţinerea de recolte lanul Sebeş, unde eolhomlcM au împăr­ porului nostru, prin eliberarea de către
cane hitlerls*:! In alianţă cu grofii ma­ nuă sfi o ducă reprezentantul Uniunii So­ noastre. Luor'nd după minunatele metode bogate sint astăzi folosite de către o mare tăşit colecţiivnşIilor din ac«sastă comunii. Armata Sovietică gl prin multilateralul a-
ghiari şt cu învoirea burghezia şi mcşle- vietico în Organizaţia Naţiunilor Unite ea de muncă sovietice, oamenu muncii de la parte dtn ţărănimea noastră muncitoare Înaintata lor experienţă In ceea ce prl Jutor primit din partea mare! ţări a so-
rimli romîne. 11 rupseseră «ţin trupul ţă­ şi multe altele asemenea dovezi grăitoa­ noi mineri, furnalaşti. strungari, obţin ev Numai la noi in regiune eJe su fost ®pll- veşte creşterea animalelor clalLsnuluI victorios Sub conducerea lui
rii, ca şl cum ar fi fesi propria lor moşie re. care mărturisesc cu prisosinţă contri­ fiecare zl ca trece, rerultale mereu mai nate de către un mare număr de ţărani O contribuţie uria$ă a adus-o ajutorul înţeleaptă, poporul nostru muncilor a în­
Această atitudine a Uoiunu Sovietice, car® buţia deosebit de mare, adusă de Uniunea meri. In tot mai multe locuri Şl pe scară mun«iitori cu gospodării Individuale, ne- sovietic şl în munca pe care.fl desfăşurat-o făptuit ntabul demor.raî-popuiar, stat al
nu-şf găseşte seamăn în istoria legăturilor Sovietică în străduinţa ţârii' noastre dc (1 In ce în ce mat largă sînt aplicate me­ mal vorbind de gospodăriile agricole co- partidul pentru purificarea Literaturii celor ce muncesc de la oraşe s' sate.
dtotr-o ţară mare învingătoare şi o t*r* a-şl recăpăta drepturile ei legitime ln fo­ tode de munci înaintate cum ecte «?ea o l«?ctnve şl do stat De pttdâ metodele 1n- noastre, pentru fondarea unei culturi noi, Veşnic recunoscătoare, marel noartre
mică învinsă, îzvori.ştc din prinol.pi.de po­ rurile internaţionale graficului ciclic a lui Ivan Kolovin. a ela­ sâmînţărli griului în rindurl truruclşate sănătoase. Izvorâtă din însăsi Inima popo­ vecine şt ,prietene pentru neprecupeţi­
liticii externe nJe statului sovietic, din Un Considerabil ajutor am primat din borării de şarje rapide a luo Matulineţ, sau tn rindurl doee, au fost aplicat* «i rului, naţională tn formă şf socdaKstâ tn tul ajutor pe care ni l-a dat fără rezerve
fcjrtul că regimul sovietic. întemeiat pe partea acestei mar.l prietene şî în dome­ de tâiereu rapidă a metaleflor a Iul Bfcov- 9U0<?e9 de către toate gospodăriile agricole conţinut întreaga noastră revoluţie cul­ fn toate ocaziile, ţara noastră păşeşte ferm
puterea oamenilor muncii dezrobiţi de o niul economic. In acest sector. Uniunea Bortloevicl, eto. Figuri luminoase de mun­ colectiva fapt «are a adus acestora o re­ turală se desfăşoară pe bara marilor în­ pe calea c« 1-3 fost deschisă prin glorica-
ri.ee fel de Jug, duce o politică de fr.v Sovietică a sprijinit şî continuă să sprijine citori cum este Haidu luliu. Erou al Mun­ coltă de 2600 -3000 kg grtu ta hectar. De făptuiri ale ştiinţe» ji culturii sovietice «3 el eliberare Pentru lotdeauna unită,
ţeasca apărare a lotoror celor ce luptă direot opera măreaţă de construire o sr>- cii Socialiste, fruntaşii tntreoenJ socialiste asemenea, prin aplicarea metodei semă­ cea mai Înaintată cultură din Lume De o prietenia dintre poporul nnslru sl Uniu­
pentru Hbertiate ţi o viaţă mai bună cLa-LisTmi.lul în ţara noastră, dîndu-ne un ICocetin Ceza. Mihai Ştefan şl alţu dtn natului porumbului tn cuiburi dispuse In covârşitoare însemnătate sînt pentru mer­ nea Sovietică va brii ln veci Această pria-
De-o lungul acestor luminoşi am în care neprecupeţit sprijin venind in ajutorul Valea Jiului, cum sint vestiţii ojelari For- sul nostru spre socialism cucennle ştiin­ terie este scnmfiă tuturor oamenilor mun­
ţara noastrS — pentru totdeauna dezro­ nostru cu nesecata ei forţă materială De ;,iu Petru. Cnşteche Vasile s' ut ţii de la pătrat, s-<a putut ajunge la o recoltă de cii de la noi Ea esre scumpă deoarece
bită — a muncit cu un elan nestăvilit nepreţuit a Iest ajutorul dat nouă în anii Hunedoara, neîntrecuţi feroviari Ca Pie- peste 40C0 Wg boabe Ia un hectar Pe scară ţei Şl «vrtei sovietice. Avînd drept far ci constituto ch°2ă}ia înşişi a construirii sn-
pc-ntru a-şl construi viaţa nouă. ne-a stat sccetoşi 1945—1041 Sute de mii de tone traru Vasile de la Atelierele CFR SLme- largă e aplicată şt Ingrâşarea suplimen­ )ă.U2itor cultura sovietică, arta şi litera- C:o’lS.Tiuluî in pztrla nnastrfi.
în permanent’! 1» tndemfnâ ajutorezi ne­ de grtu. porumb, cartofi si alte e*eman©a ria. eto-, prin apticarp-i unor a românea tară în timpul ve;»etotte< olanteto* lunt HI* ţara noastră, au militat pentru V, D