Page 28 - 1954-10
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI fvr. 85
Grija faţă de sănătatea oamenilor muncii Componenta noului Mişcarea grevistă a docherilor Trecerea posesiunilor
Ga şi in ţlrit? cap-taicte, în Rtxrcaia tă pmcepere şi skmţ de răspundere guvern finlandez s-a extins în marile porturi ale Angliei franceze din India
burghczo-moşieroască. tuberculoza punea Drlcritâ parseveranţel ©ale, e fost sepa sub jurisdicţia ndiei
Ln primejdie moi de vieţi Ea era rezultatul rat ambulatoriul de staţionarul propriu- HELSINKI (Agorpres) — TASS. LONDRA (A^erpres). — La 20 octom După cum transmite postul de radio
firesc a) mizeriei $i al întunerecuiui Vn zis Tot în urma stâruanţei sale, pentru La 20 octombrie, I. K Paasiklvi, pre brie grevei celor 45 000 de muncitori por Londra, peste jumătate din exporturile NEW DELIU (Ageripras) La 21 oc-
care era ţinut poporul muncilor Linsa de prima daîă aci. s-a amenajai o sală ape şedintele Republicii Finlandeze, a apro tuari din Londra. Ltvorpool şl Birken- britanice sint imobilizate. Cea mal marc kr/nbrle, secretarul de stat a) Ministerului
hrană, Icduinţale nesănătoase, exploatarea ri rii pentru dezbrăcarea celor ce urm ea - bead i e-au alăturat 3 ncn docheri dm lahneă de automobile din Anglia anunţă Afacerilor Externe al Indiei R- K Nehru,
bai noua componenţă a guvernului format
pini la sînge a muncitorilor ţi tiranilor zi sâ Le supuşi examenelor radloscoplc Huli (port -important de pa litoralul de că este in umpo&ibdutote de a exporta pro a semnat in numele guvernului indian
de Urho KekJoonen, Liderul Uniunii agrare, acordul Intervenit Intre guvernele indian
muncitori precum ţi lipsa de euituci e si clinic. Iar pentru ca rezultatele să poată est al Angliei), unde activitatea a încetat desele ei.
maselor a făcut ca sub regim ut capitalist, £1 îndeaproape urmărite, în sala aparatului care in guvernul precedent a fost ministru aproape complect, 41 de vase fiind imobi Din ştirile apărute în presă rezultă că şi francez tn legătură cu trecerea posesiu
tuberculoza să distrugi sinătuteo a ne radKxscopic a fost amenajată şi aparatura ol Atacărilor Externe. Noul guvern are' - lizate de două zii®. peste 2 000 docheri din guvernul englez este extrem dr> nalimgtit nilor franceze dtn India sub jurisdicţia
număraţi oameni au munco. necesară pneumotoraxului, pacientul fund următoarea componenţă : prim ministru South am pion, unul din cele mal mar! por de situaţia ar ea Li in urma extinderii gre acestei ţări Din partea guvernului francez,
Aţa a fost pe tnmvpul dnd mu oca torul examinat, radlorcopjc attt înainte cât şi turi de pe ftirtnraluil de sud al Angliei, 600 acordul a fost semnat de ambasadorul
— Urho Kekkonem ; ministru al Afacerilor vei muncatorlOor portuari La 20 octombrie Franţei în India, Stemstas Qs&rorog
docheri din Gorsten (în ap copane de U-
Externe — -Tohannes Virolainen (Uniunea a avut loc o şedinţă extraordinar 5 de ca Cu pnieju! samnăniil aeorduJui tranco-
vevţpool), oproxerrratrv 1 000 docheri din
agrară) ; murvLstru ^ Alacecdor Interne — Rochester fia est de Londra) La Uver binet pentru examinarea acestei proble Indian, privitor la posesiunile franceze dtn
Voetnoc L&skJnen (Partidul cootal-demo (pool, numărul greviştilor se ridică la me Se afirmă că guvernul ameninţă cu India, primul ministru indian, Nehru, aflat
actualmente la Pekin, a trimis la Del hi un
crat ); rmnetru al Apărării — Emiî Skog 11161. In porturi sînt ancorate peste 360 înlocuirea greviştilor prin rmhtem. dacă mesaj in care îşi exprimă sateafacţis faţă
(Partidul soofal-democrat); fntllul monds- vase către aşteaptă să fie descărcate muncitori» nu se vor inapoda ta lucru.
de hotănlrea alaşilcrr popuilaţlel Indiene dm
tru al Că fior de Comunicaţii şt Lucră- poscsi-uniile franoeze din India. „Sint de
nlor Publnde — Marttt Miettrznen (Uniu osebit de fericit — se spune in mesijuk
nea agrară) ; al doilea ministru o) Căilor Rezistenţa dîrză a minerilor grevişti din Favara (Italia) prunului rnlrasiru Nehru — că această
schimbare reprezintă expresia voinţei
de Comunicaţii $1 loasTănilor Publice — ROMA (Agenpres) — IrvfTv»ntind greu Petranii au încercat prin provocări să
Han nes Tiainen (Partidul social-demo tăţi deosebmt do maci, 400 de muncitori înăbuşe greva mineralor. . El au oprit populaţiei şi că guvexmul francez a fost
de acord ou ea".
crat) ; rrdmlstiru al Agniculturti — Vlljaml grevişti din mina de &idf dm Favara con funcţionarea pompelor oare evacuează epa
KaNlokostii (Untiunea agraffă) ; înlind mi- tinuă să ocupe da mai bine de 80 zile ga tfcn muiă, ametunţlnidu-d pe mineri 01»
leriile manei. Greva minerilor din Fa Petrolul iranian acaparai din
nisfire al Finanţelor — Perina Tervo CPor- inundarea gaderialar, au interzis familiilor
vara a început tn semn de protest Ira-
hdid sociaî-democrat) ; al doilea ministru greviştilor accesul în mână ou hrană şi nou de monopolurile sfrăine
potaiva nerplătirii salariilor tim® da trol
el Finsnţedor — Veokko Vennanvo (Uniu luni şi împotnrvo Sncereămlor patronilor apă. pentru a-1 sili pe mineri prin înfo TEHERAN (Agerpras) — Neţinind sea
nea agrară) ; ministru al Comerţului şl In de a concedia 93 de muncitori metare să caputulefe. ma de interesele poporalul iranian, la
dustriei — Aazre Slmonem (Partidul so- 21 octombrie, Modjlisul — parlament tul -
ctel-democra*) caro va îndeplini şl func Iranului a raWlîcat acorduil ou privire la
rvu ere preţuit mal miuHt de cit un câine după această operaţiune- ţia de muwstru a! Justiţiei ; ministru ai Lucrările Comitetului Politic al O. N. U. crearea aşî-numitul\ii „consorţiu Interna
Astăzi Inşi. sbabuO nostjnu demoarert-popu Pemtanj eikmniairea timpilor morţi şl pen
Cul/Ui/nli — doamna Kerttu Saolasti (Untu ţional al petrolului iranian" Acordul pre
lar, urmând măreaţa pildă a Uniunii So tru a tace ca oamenii munca veniţi pan- NEW YORK (Aeerpres) — TASS trobul precizată deosebirea dintre aceste
ri ce agrară); tntiiui ministru al Treburi vede concesionarea in favoarea unor mo-
vietice, pune un deosebit accent pe lupta Lru consuLtaţii si nu piardă prea mult trmp In şedinţa dm dimineaţa zilei de 20 oc noţiuni Lloyd a recunoscut, de asemenea,
de combatere dedaraitnv*- a tuberculozei şt ou aşteptările, ia dispensarul anii TBC, lor eoowie — Onnâ Poiitonen (Partidid tombrie, Corni te tul Politic a continuat dis că acele prevederi oile convenţiei, oare ur napokzra străine a Arepţuhri de a exploata
o tuturor bolilor. Această luptă, este uşu sub conducerea doctorului Eugen Ştefan In soc tei-democrat) ; a) doMca minlsteu a'l cuţia g an ar oii pe margmea propunerii mează încă să fie elaborate, trebuie să şi vande petrolul trama rv
rată prin aroşteroa neîncetată a ndvea/ulhi) s~e introdus moto da prin caro buletinele Treburilor sociale — doamna Tyyne Lairvo- prezentate de delegaţia sovietică cu pri corespundă Cartel O.N.U. Totuşi, el a de
de trai al oamannJor muncit cu rezultatele examen ulhil medical sânt clarat că, după părerea sa, acea prevedere
Lareson (Parttdul sooiei-democrat). vire lă încheierea unei canvenţu interna- PE S C U R T
A.şa de exemplu pe tărîm eanitor, in comipleotarte concomitent cu neauiRihil e- ţionaie |n problema medurerbi armamente a convenţiei, potrivit căra a organul de
cei zece ani de la eliberarea patriei, 1 in xamanului medideL Declaraţia noului guvern lor şi interzicerii armelor atomică, cu hi contrai are dreptul să aplice „măsuri dc
ceea ce piri/veşte lupta împotriva bolilor încadraţi fn/br-o hotărâtă luptă contra drogen şl a celorlalte lipuinl de arme de constrângere" prin majoritate simplă de • După oum anunţă presa siriană, H.
HELSINKI (Agerpres). — TASS
ţi în speciali a tuberculozei, s-au Înfăp tuberculozei, colectivul dispemanuiuâ, in exterminare în masă. voturi, nu ar contraveni Cartai In laiul Bagdaş, deputat in parlamentul eiriaix se
tuit o seamă de realizări grăitoare. Una frunte ou medicul) 6ăn organizează în a- La 21 octombrie, ln Cadrul pnimei şe acesta, reprezentantul Angliei a continuat cretar general ol Partidului Comunist din
Prunul a iual ouvuntul reprezentantul
dintre acestea este şi Îîifnnţsiirea unui în numile zile eie săptămânii, conferinţe sau dinţa a noului guvern finlandez 6-a dat Nod Zeelandc. Munto in fond să itnsdsto asiţra acordăm unor Sxia, a ferjt ales membru în comisia par-
semnat număr de dispensare aniHwber- consfătuiri cu oamenii muiru. care au citire unei declara ţe 1 guvernamentale ln împuterniciri speciale organului de con Icmentarâ pentru afacerile exteme-
cuioose. cane constituie linia întina in răz drept temă lupta Împotriva bolrlor şl ln Popreaantantiul AngUei, LLoyd, a deda trol in ciuda Cartel ONU, in oare se • Revista „Die Stimme der Cemeinde"
care so wpune : rat că el consideră Util schimbul de păreri
boiul declanşai de ştiinţa medicală Împo «special a tuberculoza!. spune că Curmul hi I de Securitate poartă a pubbcat un articol al d-rukd Gustiv
In domeniul pobUcii externe se im- care are loc 'n prezent ln Cevmtelid Poli
triva tuberculozei. Rezultatele obţinute Ln ullrtnul timp, sânt principala răspundere pentru menţinerea Heinemann, fost ministru ol AfacerJor In
O deosebită procuparre faţă de comba o dovadă a metodelor fin/troduse de pri jmne deurvaltanea de relaţii bazate pe în tic EI a arătat că atîl memorandumul păcn şi securităţii internaţionale In tn- terne al sinodului bisericii evanghelice din
terea tuhercuiaze! o mirufaslA şl colecti ceputul medic Stefanm. slnt rezultatele credere între JVnlando şi cotalalte state anglo-tranccA oît şi propunerfle Umuni,' rheiene. Lloyd ; sprijinit propunerea dc Germ arm a Ei a cerat tratative intxo oc»la
îndeosebi trebuie dezvoltate relaţiile în Sovietico în (problema Aflaţi în discuţie
vul medioaJ al dispensarului anii TBC muncii noilor oameni orosouţî în şcrilvle o se crea un subcomitet al comisia) pentru patru puteri, referitoare la retragerea ta
din Haţeg Medic responsabil al acestui patriei noastre libere tre ţâre noostiri şi Umunea Sovietică, pre exprimă năzuinţa pir ţi or de a găsi un dezarmare, care aă continue examinarea ior or trupalor de ocupaţie şl la unificarea
dispensar aste tinâmjl Eugen Ştafamn Oepunând o deosebită dragoste şi perse cum şl ou ţările vecino din Occident limbai comun Totuşi, a spus Uoyd. mai acestei probleme işracă a Germamea Homemann s-a pro-
onesout şi educat în spiritul dragoste» şi verenţă în muncă, constituind un exemplu In domeniul politico economice năzuin continuă să existe „sorioaac divergenţe", Reprezentantei Pakistanului, oare c luat .iimţat cu hotărâre împotriva înarmări»
frtjii faţă de om. Absolvind Paouitafcea ■ penfru personalul medical prin dlsauplkvi ţa pnlncipală 1 guvernului o constituie tn special in problema caracterului şi apoi cuvănLul. a subăiniat ou satisfacţie Germamei occlrle»xtiale şl a criticat cu
de medicină don Cluj, promoţia 1953, tipa de care ou dat şi dă dovadă, pe lingă asigurarea folosirii depline a braţelor de funcţiilor organului de control că (a bazo propun/eruloc sovietice stă me vehemenţă caracterul agresiv al politia!
rul Eugen Ştefanul a pornit cu elan la tânărul Eugen Ştefanul, s-au evidenţiat muncă ş\ rezolvarea .problemelor econo Extdueind poziţia puterilor occidentale în morandumul anglo-francez, fapt oare c: ^me a s u A.
muncă, hotăfflît să dea tot ce-a învăţat şi surorile Fodor Maria, Doboiu Eliaabeta mice actuale Intre partidei^ din coaliţia problema organului de control. Lloyd a ilustrează o opropiere Intire punctele de • La 13 octombrie, ansamblul dc cân
pentru îngrijirea sănâ/tăţti calor ce mun şi L-oraii Petadia Conştiente de măreaţa guvernamentală a fost realinat un ocord recunoscut că dreptul de a apfeoa „sanc vedere ale păxţiloT. El a sprijinit totodată tece şi dansuri „Mazowşze" dm R P Po
cesc sarcină pe oare le-o încredinţat-o parti cu pruvire la detaliile programului zare ţiuni definitive" împotriva celor oare In- poziţia şniteunior occidentale in pr oblon a lonă a dat uKtma reprezentaţie ăa Palajs
Realizările şi inovaţiile de ordin inte dul .şl întreg poporul muncitor, ele nu-şl va fi Iniăptuiut imediat catcă convenţia aparţine Consiliului do funcţiLlor şi impulemiaraor o«rganului de de ChaiUot dtn Rm-is Toate locurile erau
rior, obţinu/Le de acesta in numai 2 luai precuipoţesc forţele pentru stirplrea boli Guvernul, oara 5c bucură de sprijinul Securitate şi că sancţiunile pot 11 aplicate controâ. ou toate că, după oum se ştie, ocupate După coiim anunţă presa franceză,
de la numirea <*a ca medic ftiziolog. con lor ce pun în .pericol viaţa oamenilor mun majorităţii din Seim, speră că năzuinţa numai de Consilkd de Securitate, ln sinul această poziţie nu contribuie la apropierea pentru reprezentaţiile din Ifl şl 19 octom
firmă dvrza hofărîre pe oare o are ti nărui cii şi pentru triumful definitiv al sănătăţii. sa, Îndreptată spre dezvoltarea economiei, căruia se aplică pranopnd unanimităţii punctelor de vedere brie, peste 1 000 de persoane nu au mal
'îîefanin şi dovedesc că munceşte cu mul P FARCAŞTU condiţiilor socnole şl cuituna Finlandei, Totuşi. Lloyd a declarat că organului de Reprezentantei! statuîui israel ? spriji găsit bilete Ziarele franceze subliniază că
va găsi înţeJogerre şl sprijin djn partea control trebuie să--1 aparţină dreptul de a nit propunerea delegaţiei conadlone cu este pentra prima oară cind ansamblul
corcurriw obşteşti conştiente de răspun aplica nşa-r.îse „măsuri de consttingore" pnvilire la "instituirea umri subcomitet al de Cântece şl dansuri populara înregis
La Uzina „ Victoria Călan derea lor. . şl ■ că- in cursul tratativelor ulterioare va comisted pentru dezarmare. trează un asemenea succes la Paris
u
munca culturală trebuie îmbunătăţită OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOObOOOOOOOdOOOOOOOOOOOOOOOOOOOObOOOOO'OOOOOOOOOOOO -OOCXOOOOCiOC-OOOOCKX'
îndeplinirea angaja mantelor luate de Dacă in prezent se duce, de bine de La 2 noiembrie In Statele Unite vor doirnoitiuJ în căutare de lucru ln 20 de
muncitorii din întreprinderi in cinstea ce rău, o activitate culturală în cadrul clu avaa loc alogeni oaorivi Congres, m cursul In preajma alegerilor pentru Congres in S. II. A.
state este în vigoare o lege care interzice
lui de »1 If-iea Oangres ol partidului, de- bului U2inei „Victoria" Călan, aceasta nu cărora vor fi alese noua componenţă a accesul la uxine analfabeţilor şi cemianal-
ţraide In mare măsură şi dc activitatea se datoraşte ou nimic conducerii sindica Camerei Reprezentanţilor şi 37 membri a« tabeţilor; şi nu este întâmplător câ a-
olubunJor, colţurilor roşii Şi btblioteciilor, tului, ci dragostei os care unii activişti Senatului (din totalul do 96) De aseme unui muncitor Produoţla industrială este a şti care dm ele este mei rea de cit ceastă lege exlată tocmai in statele cu
întrunit rolul acestora este de a ajuta ciiturali o manifestă faţă de această nea vor b udaşi nm guvernatori in 34 In continuă scădere, tei atu of a agricul cealaltă. cel mai irvire procent de analfabeţi De
muncitorul şi tehnicienii să cunoască noile muncă Secretarul comitetului sindical. din cefle 48 de Slot? ale S U.A, organele» turii este atit de gravi t-neît nu poate fi Guvernanţii dxn SU A. utilizează n se asemenea, prin acest procedeu sînt înlă
metode de muncă cu ajutorul cărora să" Popa Niocdae, împreună cu ceileiţi membri, administrative locale şi adunările legis comparată de cit ou aceea din epoca pre ne de procedee, oaie mal de care mai turaţi de la vot Şl negnl, deoarece se ştie
îmbunătăţească în permanenţă procesul de a uitat că în contractul oolecliv se pre lative aJa statelor. mergătoare mata orLze economice lin aburive pentru a împiedeca poporul să-ş( că cel mai mulţi neştiutori de oarte se
producţie vede aagurarea mtroţinarii localului a Fîaptu) că partidul republican dispune 1929-1933 exprime mulţumirea Desigur, - teoretic, afli In rindurilc negrilor
Activitatea culturală desfăşurată la u- cestui oilib. Au uifiat şi pentru aceasta, de o foarte slabă majoritate în Congres, Un singur lucru au reuşit republicaniii constituţia americană prevede drepturi de Dor tn ntară de aceute procedee „le
rima „Victorie” Călan — deşî slabă — a nu văd condiţie materiale slabe in care tace ca lupta electorală dintre cele două să realizeze dm plin: prosperitatea ma vot universal, d.irech egal şJ secret pen gale", inventivii busln&ssmeni americani
contribuit in bună măsură la ridicarea se desfăşoară aotivitatea culUrra1-eiu- partide - republican şi democrat — să rilor monopoluri Societatea „General tru fiecare cetăţean care a împDnut 21 de msi eu şl altele, m» mal puţin eficace.
conştiinţei muncitorilor faţă de sairmile datlvă în Călan fie mai înverşunată ca onoînd Campa Motors" de exemplu, a obţinut ki anul ara. fără deosebire de naţionalitate, reli Alegerile in SU A se desfăşoară io con
oe le sdau în Faţă pentru a da patriei mai nia electorala în S U.A. degenerează in- 1953 un profit net de 75 milioane dolari, gie sau sex. In practică însă. alegerile diţii de teroare; ameninţările, intimida
Această atebudine de netăgăduit care
multă fontă, mal multe bunuri da )arg mai rtăpîneşte comitetul sindical şi pe tr-o încăierare înverşuna* 5 in cursul că aproaipe de patru ort mai muH de oît tn xint folosite numai spre a da Impresia rea, şantajul bătăile pînă la ainge şi chiar
consum Că democraţia este respectată şi că po-
directorul Ollyan Iorif. 3 dat poxibilitu- reia ftribunele de pe care candidaţii îşi 1043 asasinatele comise de oamenii plătiţi, sînt
Conducerea clubului, a reuşit In utti- rost osc discursurile. coloanele serelor. poruil participă, prm reprezentanţi aleşi lucruri obişnuite cane nu nval miră pe ni
tes ca localul chibului să fie expun iis- Guvernanţii America 1 de aotâri, calcă in
Tia vreme să înlîfrească echipa de dan poxUrrile de radio şi de televirîune sînt de eJ, la conducerea statului Trăsătura meni. FalsiOearaa buletinelor şi a liste
trugeril datorită ploilor de toamnă care picioare ultimele rămăşiţe ade democra
suri din care face pavte şi fruntaşul tn (ot atîtea mijloace prm oare reprezentan caracteristică a sistemului electoral din lor electorate, miluirea funcţionorHor care
au pătruns prin acoperişul aceahu local ţiei burgheze, instaurează In ţară un re
producţie Pirvuleţ Constantin. utemisUjI ţii color două partida se împroaşcă reci S U A. este tocmai aceea că rezultatul a- se ocupă ou organizarea alegerilor, cum
Pe lângă (aptul că. dm lipsă de grijă, gim de reacţiune sălbatecă, de lipsi de
Babău Ioan şi adţil. Tovarăşul Făget Si- proc cu insulte, tac dezvăluiri scandaloa legerrfor nu reprezintă vbinţa poporului părarea voturilor, furtul urrw»)or sau ehiair
mobUoeruil din sada festivă se distruse drept uni şl de samavolnicie poliţienească,
mion, instrumd «?u multă pricepere şi vo se, senzaţionale, flecare acuzlnd partea ad „Dacă sută la suta din popor er parti distrugerea lor prin înscenarea de incen
mereu, de multe ori, s-a întâmplat ca e- viciind astfel in mod Hagranl Declaraţia
inţă această echipă, o a)uns să pregă versă de corupţie Ş> incapacitate In rea cipa la alegeri, noi ne-am găsi probabil dii, prezentarea de buletine pe numele
chipele artistice să nu-si poată desfăşura drepturilor oare era miridria democraţiei
tească mai multe dansuri printre care : litate Insă — ou toată allşarea demago In pragul revoluţiei", — mărturisesc G. unor oameni de mult decedaţi sau ple
activitatea dtn cauză că sila festivă era americane S» in ece^ dom emu s-a dove
„Banul mărăcine", „Qa la uşa cortului", gică. cu scop pur electoral, a unor diver Solter, un cunoscut profesor de ştiinţe caţi din looairtatea respectivă — repre
ocupată tn alte scopuri dit a nu fi vreo deosebire Intre gu/ver-
dansuri maghiare 51 altele Aceste reali genţe nu exiită nici o deosebire funda pol dace din SUA. zintă numai n mteâ parte din arsenalul
Munca de propagandă prin conferinţe, naroa republicană şi cea democrată Daca
zări Iac parte dm angajamentele activiş mentală, de principiu, in pohtioa celor Pentru a înlătura această „primejdi electoral al potitioieoilor americani, uti
ca şl celelalte forme da activitate «le in fcimpul lud T*ruman au fost adoptate
tilor cuflturali luate în oinstea celui de două partide şl este luoru erVuounnscut că oasă" eventual*late politicienii amendam lizat pe scară largă pentru a obţine re
mume 11 cultural-educative, nu stă în a- faimoaselo legi draconice anM-muncitoreşti
al n-lea Congres al partidului şi a zitei Elsenhower nu a tăcut îlireva — pe au avut grijă să născocească un ingenios zultatul dont in alegeri Nu este de mi
tenţka cmnîtetedui de întreprindere Cei Taft-HartJey şi McGarran, apoi nici re
de 7 Noiembrie plan intern şi extern — de cit să conti aştern menit să îndepărteze de la urne un rare câ pentru a face faţă cheltuielilor
care răspund de această muncă s-au publicanul nu s-au lăsat mai prejos şl nu
Cubul d«n icoastâ localitate, se poate nue politica du6ă de fostul preşedinte număr cit mai mare de oameni ai mun necesitate Je o astfel de campanie elec
mul turn A doar cu o singură conferinţă numai că nu au rwizuit aceste legi. con
mîndri ou fanfara şl orchestra care, in Trumân şi de partidul democrat Lucrul cli. însuşi faiptu! cj In 5tl A alegerile mi torală partidul republican a alocat uriaşa
ţmută în luna septembrie form promisiunilor -demagogice premer
struite de tovarăşii Csuderlik Anton şi acesta e&te dealtminteri firesc, ambele se ţtn într-o duminică ci într-o zi dc sumă He 3 AOO OM dolari
In Călan există de muiltă vreme organi gătoare «legerdor din 1952, dar ei şi-au
Humei Emerich, au pregătit mai multe partide reprezentând şl sprrjimnd wtere- luoru (prima marţi din luna noiembrie) Caracterul sintcmuiul electoral şl aJ me
zat un lectorat al Societăţii pentru răs- făcut un punct de glorie din a semna
dinte ce legato de lupta poporului nostru gele oapitalfuilui monopolist din SU A răpeşte dintir-odată posibilitatea de a vo todelor de organizare a alegerilor, dove
Dindireo ştiinţei şi culturii, cu oare inia legea pentru Interzicerea Partidului Co
pentru construirea socialismului- In co Dacă am compara promisiunile elerto- munist din SUA, dînd astfel o etichetă ta unui foarte mare număr de cetăţeni desc bmpede cit de „reprezentative" sint
lectivul orchestre», alnl recrutaţi mai mulţi sindicatul nu colaborează Nu există îm rate ale democraţilor şt ale republicani legală cursului de fascizare a vieţii pu- care se află in producţie acele organe aleae în condiţii de teroare
tineri care se străduiesc să cunoască tai puterniciţi pe isocţiJ, cane să răspundă de lor, am constata o uimitoare asemănare tdice tn Statele Unite. Da altfel aici s-a Pentru o îngreuia accesul Io urne, se şl ilegalitate, pe cotea abuzurilor violen
munca de propagandă prin conferinţe
nele muzicii Printre aceştia este şî tină- N'InunuJ dtn cele două partide nu s-»u diile de vot sînt In număr cu lotul Insu tei. minciunii şi excrocheriei
Pentru înlăturarea lipsurilor ce se ma dovedit deosebit de limpede identitatea
ruil fruntaş în«producţie Megheşy Eduard xfiit să promită că vor asigura posibili de vederi dmtre cale două partida acea ficiente faţă te numărul vntamţiloi V sîa * Nerespcctarea promisiunilor chn peri
care a depus mult Interes şi dragoste faţă nifestă In munca culturală de Sa Călan, tate de muncă întregii populaţii, că vor stă lege fiind propusă de un grup de se deschise un număr Limitat de ore, asttel oada eîectoralâ, nesocotirea Intereselor
de instrumentul cu care cintă — chitara comrtebul Sindiool şi conducerea uzinal reduce impozitele şi preţurde, că vor re natori democraţi. în frunte ou senatorul Indt cetăţeni» nscă he să aştepte ore în poporului, politic* externă falimentară a
Aceste realizări, obţinute (pînă in pre trebuie să la grabnice măsuri dresa situaţia mduslriei şi agriculturi), (in de Minnesota. Humphrey Lregi la rind, fie aă găsească localul în actualului guvern «îl SUA., dau naştere
zent, nn satisfac însă cerinţele manifes Comitelui de partid trebuie să mobi tr-un cuvânt că vor crea o stare de „pros chis. ta nemulţumiri profunde în rindurMe de-
lizeze pe toţi dnmuniştil la o pirl/cipare Pe plan extern, guvernul republican a
tate de muncitorii din Călan Condiţiile peritate generală" O vită măsură menită să resfrlngâ nu lăţenilor amencuu Potrivit relatărilor
activă în diferitele forme a)e muncii cul continuat pobtara agresivi a luî Truman
de care dispun» acest centru, întrec preo Si dacă am încerca să vedem cum au mărul alegătorilor este impozitul speoi-u ziarului „New York Herald Tribune", nu
cupările celor care răspund de munca turale. Trebuie ontica ţi cu tărie tova fost îndepUrate aceste frumoase promisi îndreptată împotivva Uniunii Sovietice, a pe care trebuie să-l plătească cei co vor meroşi membri ai partidului republican au
cuiturall Călan mai persistă încă răşi» care subapredazâ munca culturală uni, am constata aceeaşi uimitoare asî- R P Chineze 53 a întregului lagăr socia să partioipe la alegeri „Pentru mlhoam declarat că u hotărît să adopte o- poli
Colectivele artistice să fie stimulate. Iar list „Râzbond rece" dus de guvornut Iui
mentalitatea de a lăsa lucrurile să se re măria 10 : nici guvernul lui Truman şi n*cl de amencari, alegerile &lnt un lux", re tică pasivă in campania doctorală Zia
conducerea uzinei să ereiez? condiţii tu Truman, a fost continuat da repubtumi
zolve de la sine. fapt pentTU care nu sînt rel al Lui Eisenhower nu au realizat ai- sub forma pa)<»tici| „de pe poziţii de for cunoaşte senatorul democrat Humphrey rul evaluează la ma: multe sute de mii
folosite toate forţele ou'UuTal® existente turor celor care eotiveeză tn oadrul okj- rrue din ele. Şomaju) una din cele mai Scopul «mpoatullufl este cit se poate de numărul republicanilor ce se vor abţine
bulud sau în afara lui. sub diferite formo ţă". Guvarmd S U A a făcut tot ce I-a
necesare sprijinirii muncitorilor Ln reali grave probleme ale Statelor Unite creşte stat Ln puMnţă penbru a intensifica în limpede: din oauza Iul. milioane de a- de la vot Demne de remarcat în areal
zarea sa rarelor de plan ale muncii culturale necontenit, ln momentul do fată numărul cordorea în relaţiile internaţionale, sabo- mericârti cu mijloace materiale modeste seas 6int rezultatele alegerilor parţial®-
Conducerea uimei şi comitetul sindical In timpul cal mau soizrt, trebuie să se şomerilor totali fiind de 5000.030, iar al nu pot parUcuipa la vot şi, după oum re in care candidaţii republicani au înregis
treacă la organizarea dc brigăzi artistice tir.d propunerile de rezolvare pe calea
nu apreacrază munca culturală oa fiind celor porţiab de 10 000 000 ln prezent, tratativelor e problemelor litigioase Ri- levi revista americană „United States trat Înfrângeri usturătoare Un ca2 deo
una din pîrghiile importanta ce poate de agitaţie, deoarece condiţii există Ame cns-tuil vieţii în Statele Urnite este de trai temaţinivate. 9pnijmmd reinarmarea Ger Nevos and World Report", numai pe a- sebit de revelator ') coastiVuie alegerile
duce La îndeplinirea planului : motiv, pen najarea unei scene în sala cantinei, ar da ori mal mare decit înaintea oeiul le ol maniei occidentale, refuztnd propunerile ceastă cale slnt îndepărtaţi de la urne din statul M-oine, unde pentru prima oară
tru care aceasta esto lăsetâ pe un plan posibilitatea diferitelor brigăzi să presimte doilea război mondial Potrivit unei sta- de Interzicere a armei or atonuoe şl cu “ 000 000 de cetăţeni de 20 de am a lost ales guvernator ua
secundar Însăşi tovarăşul director Ol- muncitorilor oare iau masa «icî, programe tiebcd o „Revistei internaţionale a Mun hidrogen, tnjghebind blocuri militare e- ln cele 48 de state ale SUA sini In membru al partidului democrat
tyan tosif. are o mare vină în nceastă scurte şi ou efect în rândurile lor. cii". S U A .ocupă locui fntii dintr-im nu grexive în diverse regiuni ale lumia, toate vigoare nu mai puţin de 50 de legi elec In ciuda intensificări» toroareJ, forţele
latură a munţii El nu a atuns să cunoa InJăturind subaprecierea muncii cultu măr de 17 ţări in ce priveşte preţurile torale restrictive Astfeî, în unele state progresiste din SUA partaapă activ la
scă Încă ros Ud mundii culturale şi în con rale şi treoind la folosirea acestei munci cele mol ridicate la produsele alimen în scopul dezlănţuirii unuJ nou război pentru a svoa drept de vot, un cetăţean campania electorală luptînd pentru pace
mondial care să asigure dominaţia mono
secinţă. n suba/preciază in mod nepsrmLs cu pricepere, muncitorii do la uzina „Vic tare Ch despre impozite, ele au fo»t spo polurilor americane în lumea întreagă trebuie să aibă un anumot venit sau să >î adevărata democraţie 'pentru apăra
La clubul din Cilan, exista înainte un toria" Călsn vor avea posibilitatea să cu rite sistematic artifel Incit tn prezent &u dovedească că .'sie proprietar ; în altele rea drepturilor si intereselor oamenilor
oor format din 80 persoane. Astâ2i, acest noască mai mult, să ştie cum si aplice ma Impozitelor directe plătite de mun Pus în rituaţia de a alege Intre candi se oare ca alegătorul să Le domiciliat în muncii."
noile metode de muncă şi să-şi îndepli daţii unuia kou altuia din aceste două
cor s-o destrămat, întruclt smdioatuJ nu citorul american este de 35 de ori mx> aceeaşi localitate un timp oare variază în Oamenii munci: ce* candidaţilor să se
nească cu succes angajamentele luate în partide compromise, poporul american ou
s-a gindit să-l sprijine pentru a-şi putea mare de oît InalMe de război, iar Im tre 4 luni şî 2 ani. bineînţeles că astfel pronunţe răspicat pentru o politică de
cinstea marilor sărbători prea are propriu z»6 de „ales": el tre
continua activitatea atit de frumoasă La pozitele luate global înghit nu mai pn- sînt excluşi munca tari» sezonieri, sau mi pace, Impotniw» macarthysmulud $1 * le
început C CRACIUNESCU ;.n de o treime dur» salariu) nominal al buie doar să decidă Intre două rele, fără lioanele (V. şomeri care-şi schimbă des gilor antimunCutoreşti
Redacţia şi Adm ziarului Str 6 Martie, N«-, 9. TeleJoi: 1S8-189 Taxa plătită te numerar eoni aprobării Direcţiunii Generala P.TT. Nr. 136 320 din 0 Nev. — Tiparul mtrepr Pollgraflcâ da Stat DEVA