Page 29 - 1954-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA I
IN A C E S T N U M Ă R :
8
\
— Să accelerăm ritmul însămînţări- dansului sovietic (pag. 3) — Iniţiativa este preţioasă dar nu
lor şi colectărilor (pag. 2) — Tinerii constructori ai socialismu­ se extinde (pag. 3)1
— Centrele de Închiriat maşini şi lui (pag. 3) — Chemările C C. al P C U.S cu pri­
unelte agricole, sprijin al ţărăni­ — Identificarea suprafeţelor şi pune­ lejul celei de a 37-a aniversări a
mii muncitoare (pag. 2) rea în valoare a tuturor rezervelor
Luna Prieteniei Romino-Sovietice de terenuri, factor important în ri­ Mani Revoluţii Socialiste din Oc­
— In cadrul „Decadei cfntecului şi a dicarea agriculturii (pag 3) tombrie (pag 4)
Anul VI. Nr. 86 (421) Joi 28 octombrie 1954 4 pagini 20 bani

Noi succese
atenţie pregătirilor de iarnă Toate forţei pentru ahturilor In întrecerea socialistă
in * *
. şi însămînt arilor de toamnă Minerii îşi respecta
In miel* oe au maa r&mos pini la ve­ codă colectivă „FNanttzianul Roşu" din co­ angajamentul
nirea iernii, oamenii muncii de pe osoasa muna Benic raionul Aibă care a început
trebuie sâ depună toate forţele pentmu ca eon&trucţla unul grajd, cu o capacitate Pentru mineru de la mina Lupeni, ca
îuarârile de recol/tare si depozi/hane a pro­ de 40 vite mori Şi a unei maternităţi, pen­ Fruntaşi Ja msămînţări î n f r ă ţ i r e . . . Si pentru toţi oamenii muncii d* pa întreg
duselor de toamnă eă fia executate în tru 24 de scroafe Deci aceste construcţii cuprinsul patriei noastre fiecare zl da
Întovărăşirea agricolă „AJ 11-lea Con­
Întregime De asemeni însiminţârile, ară­ slnt foarte necesare gospodăriei, de abia N-a trecut mult timp de atunci Acum se împăca insă cu toate şl se gln- muncă. înseamnă un nou succes în lupta
gres al partidului”, din comuna Oarda
turile adina $1 pregătirile In vederea ler- c-au făcut săpăturile pentru temelii. de Jo9, se numără pnntra cele moi ti­ Comuniştii dm satul Jeledlnţl au discu­ dea cu bucurie câ romlnu şi maghiarii ce o desfăşoară pwitru mărirea produc­
nârii vitelor, trebuie ii lle făcute In tim­ In uru?le goapodiru construcţiile plani­ nere întovărăşiri din raionul Alba Cu tat îndelung, apoi şi-au trecut fiecare pe î?i vor munci pămînturile uniţi ţiei şl productivităţii muncii
pul cel mai scurt posibil. ficate cu mult Ump In urmă mol nu au toale acestea, membru acestei întovără­ cite o foaie de hlrtie donnţa de a înfiinţa — Rropun ca întovărăşirea noastră sâ Numai in cursul lunii acesteia, bngâzi'.a
Pentru îndeplinire] cu succes a preve­ fost începute De pildă gospodăria agri­ şiri pornind cu însufleţire la muncă, au o Întovărăşire agricolă. se numească „Infrâţiree" ca semn că ţăra­ cunoscuţilor mineri Solovici S'Afen. Mo*
derilor proiectului Directivelor Congresu­ colă colectivă din Peşterii ţa raionul Ha­ izbutit sâ se situez* printre întovărăşirile După şedinţă n-au stat îruă mult pe gân­ nii muncitori rominl şi maghiari vor mun­ raru Mihai. Cheol Ion. Radu Popa. Albu-
lov LubamU şi multe altale, prin or­
lui al Il-lea al partidului, organele de ţeg n-a început nici pină azi construirea fruntaşe In campania insârrunţârilor din duri au pornit cu încredere pe la casele ci înfrăţiţi ogoarele în întovărăşirea a- ganizarea Judicioasă * locurilor de mun­
partid, de stat, orgvanele de conducere ale grajdului planificat Din această cauză toamna acestiud an. fiică de dteva zile. oamemlor. In uneia părţi au fost primii gricolă, — g spus Farkaş Gheorghe, preşe­ că şi prin aplicarea înaintatelor matodeaie
unităţilor agricole socialiste şi toţi oame­ vitele gospodăriei sînt adăpostite în 3 întovărăşiţi! din Oarda, au terminat în- cu dragoste, iar tn altele cu neîncredere dintele comitetului de iniţiativă, car* a muncă sovietice, au reuşit sâ extragă peste
nii muncii de pe ogoare, trebuie să pregă­ grajduri din comună De asemeni In multe sămînţăriJe, având însămânţată întreaga su­ Comuniştii nu s-au descurajat insă prezentat darea de seamă cu 50—90 la sulă mai mult cărbune
tească cit mai temeinic iernatul vilelor ţi gospodării au fost planificate să se cons­ prafaţă de griu ia rinduri încrucişate Obiceiul apucat din moşi, strămoşi nu-i Zudor Andrei a tresărit. Fzrkaş a vorbit TUDORA NICOLAE
si păstreze In cele mai bune condiţii uti­ truiască magaai pentru cereale Gospo­ Printre cei mei harnici membri ai înto­ uşor de lisat. chior despre ginduirile lui De bucurie a
lajele $1 produsele agncole vărăşirii In această campanie, se numă­ Totuşi pînă la urmă victor ia a fost d« început sâ bâtă din palm*
dăriile agricole colective Im Ci stei raionul partea lor După ca întovărăşirea * fost inaugurată Angajamentele sînt depăşite
Nenumărate organizaţii de partid, orga­ ră tovarăşii Cazan Ioan, Rusu Ironim
Alba şl Bariu raionul Orâştie, n-au con­ ★ au luat cuvtntuJ nenumăraţi ţărani mun­
ne de conducere ale unităţilor agricole Pâtruţ Nicohae, Catârgiu Marla şi alţii Colectivul de muncitori şl tehnicieni al
struit nici plnă in prezent pilulele pentru * In sola căminului cultural 8-â adunat citori. fabricii de blămuri „Vidra” din Orăştie.
socialiste dm regiunea noastră, au muncit — Cuvlntul ,.Înfrăţirea” sună frumos —
porumb. Timpul prielnic dm ultima)e zile a fă­ lume multă Pe lingă cele 38 de familii a reuşit sâ-şt Îndeplinească înainte d: ter­
cu însufleţi ne pentru a duce Ia bun sflr- oare s-au hotârît sâ se unească formând a 4pus Zudor Andrei, lăţind ochii In jos?
Organele locale din regiunea noastră cut ca pe ogoarele raionului Alba, munci men angajamentele Luiate.
şit sarcinile măreţe trasate de partid trebui* să privească cu mal multă răs­ pentru insămintirile de toamnă sâ cu­ o întovărăşire agricolă, mai erau şl nenu­ Apoi a continuat „noi, n-am avut nicio­ Astfel, productivitatea muncii a cres­
In ultimul timp. aii lost terminate ne­ noască un ritm crascjnd In frunte cu co­ măraţi invitaţi. dată nimic cu romînJL domnii căutau să cut cu 2 ( k faţă de ssucina planificata,
pundere realizarea planului de construc­ Feren<2 Ladislau a venit şi el şi s-a ne învrăjbească mereu De aoum vom
numărate construcţii gospodăreşti ca; re­ muniştii, ţăranii muncitori dm întregul preţul de cost a fost redus faţă de plan
ţii şt să la măsuri Imediate pentru gră­ aşezat pe un scaun mai la o perie munci înfrăţiţi, răsuni glasul său ca un cu 0.30 la sulă, rer economiile raiJizate
mize, grajduri, ateliere, magazia, saivane, raion întlmpinâ nua de 2 Noiembrie El nu avea cerere să intre în întovărăşi­ angajament
birea repartiţiilor de materiale şi intensi- cu insâmlnţl-rile terminate. Fruntaş* pe ptnâ acum se ridică la suma de 10 000 le!
coteţe, eoc Aşa de pildă gospodăria api­ re Fozlcas Gheorgha a stat de vorbă cu *
fioarea muncii de construoţil pa şantiere raion stnt Aimoşul Mare, cu 86 la sulă din îmbunătăţiri simţitoare s-au adus şi
colă coieotevfi din Prlcaz raionul Oră ştie suprafaţa plan£fioa/Lă. Sîntimbru cu 88 1g el aşa ca de la om' la om l-a vorbit despre — Noi ce facem ? ti şopti la ureche Fe­ in procesul de producţie, mecantzlndu-sş
Trebuie să se dea toata atenţia cuve­
Si cele dm Dala RomînS şi A poleiul de sută, OricSu şi Galda cu 80 la sută, Clugud felul cum vor munci pămintul In comun rencz Ladislau vecinului său Zudor losif operaţia de buns la articolele de cojocărie
nită construcţiilor mai ales acodo unde nu pe tarlalele întinse, ci vor veni tractoa­ — Nu ştiu niel eu — ii răspunse acesta- S-au dat producţiei 4 maşini de cusut ac­
Sus raionul Sebeş, au ridicat construcţii cu 28 la suită şi Bărăbanţ cu 26 î& sută.
«Int adăposturi aufiruante pentru anamâle rele şl vor face arătura adincâ Despre După c« au terminat cu toţi de vorbit ţionate cu energie electrică
gospodăreşti încăpătoare gl sănătoase pen­ ♦
ţl maşini La SMT. Orăştie stau afară toate i-a vorbit Ftirkaş Gheorghe. aşa cum Ferencz Ladislau s-a ridicat in picioare Nici problema inovaţiilor nu a rămas
tru adăpostiree animalelor, pentru păstra­ Metodele avansate de muncă s-au îm­ Ştie el Ferencz. tot nu s-a învoit — Io n-om prea multe de spus Insă In urmă In perioada care s-a scurs, mun­
16 batoze care n-au unde să ti* adăpostite pământenit de mult printre colectiviştii de
rea inventarului agrucol şi depozittarea — Eu mal aştept, o sâ văd mai tirziu — cer să fiu şl eu primit ou ceilalţi tn înto­ citorii au studiat posibilităţile de mărire
dacă nu vor fi terminate In cal mai scurt la goapodârua colectivă „Partizanul Roşu"
produselor agricole i-a răspuns Ferencz cu îndoială In glas vărăşire cu 2,80 ha de pămint pe care-l a producţiei şi productivităţii rmmen, ve­
timp remizele început* cu mult timp în din comuna Benic. Acest fapt a făcut ca La sărbătoarea de Inaugurare totuşi nu
Cu multă grijă s-eu făcut pregătirile de an de an această gospodărie sl obţină re­ am. Daţl-ml o hirtie sâ fac cererea nind cu noi propuneri de Inovaţii şl ra­
urmi l-a răbdat inima sâ nu meargă. — 61 eu vreau sâ lucru pămintul alături ţionalizări. care după ce au foat studiat*
inrni si 1n gospodărie agmcoli de stat din colte dm ce în ce mai bogate
Pentru comitetele raionale de partid După puţin timp a intrat pa uşă şl Zu- de voi. a vorbit apoi Zudor losif — N-am da conducerea fabricii, le-au pus tn prac­
Calda de Jos Nu de mult, au fost tenru- şl sfaturite populare raionale este una In campania inflSrmnţăn'lor din acest dor losif Nici *1 nu era insem S-a udat prea mult. 1,14 ha Apoi şi-au sens amln- tică. iar rezultatele sînt promiţătoare Nu­
na.t* două grajduri modeme pentru vaci an. membrU gospodinei colective din prin sală ca şi cum ar fi căutat pe cineva dol cererile. După ei au făcut cereri de mai prin inovaţiile aduse de tovarăşul
dintre oale mai Important* sarcini, darea BenoG^ pornind ou şi mai mult avânt la
el viţei si e-au construit coteţe încăpă­ Văztnd că lingă Ferencz mal sînt scaune intrare in întovărăşire tocă 6 familii Ast­ Czufcermin losif. La confecţionarea că­
în toUxsauţfi a construcţiilor gospodăreşti, muncă în dorinţa de a tnllmpirv) ziu?
toare pentru porci De asemenea şi fu­ libere s-a aşezat şl el. atringîndu-l mina fel s-au Întovărăşit să-şi muncească pâ- ci iul dor tip „sovietic”, se Înregistrează o
plnă le verurea leraH Oamenii muncii din de 2 Noiembrie ou noi realizări, au tnsă- tăcut Ştia că nici Ferencz nu s-a înscris mintiul In comun 62 de (ajmlii de ţărani economie anuală In valoare de 120 000 lei
rajele au fost depozitate In bune condi- ' minţit peste 50 la sută din suprafaţa de
agricultură trebuie să depună toate efor­ a?a câ se simţea mal uşurat m undit ort rominl şl maghiari din satul De asemenJ, procesul de vopsire a piei­
ţiuni, finindu-se eeama eă de ctt mai a- griu planificată. In rinduri încrucişate Toia fremăta de voie bună. Moi era
turile şl să muncească ou rlvnă pentru e Jeledlrvţl lor Impermeabilizabde B-a perfecţionat.
proape de grajd, pentru ca vitele să poată Desfăşurând cu succes întrecerea socia­ încă timp plnă sâ înceapă festivitatea Chiar a doua zi. după ce s-a fixai peri­ O contribuţia însemnată tn obţinerea
asigura condiţii cit mai bune de adăpos­ lista, colectiviştii din Benic slnt hotărâţi
H hrănite cu uşurinţă- Sfaturile populare Inaugurării noii întovărăşiri. Oamenii dis­ metrul şi s-au stabilii asoUmenteJe. în­ acea tor rezultate au adus fruntaşii între­
tiră şl îngrijire a aniirrraflelor Trebui* ca în cltieva zile aă raporteze terminarea
d in mult* comune, cum ar fi comuna Li- insămânţărilor de toamnă. cutau între ei Erau romani şl maghiari, tovărăşiţi! au început munca plini de în­ cerii socialiste Ciuadăresou Nicolae, ce în­
luate din timp toata mlsvznMe. In aşa fel cure nu s-au simţit atit de apropiaţi de sufleţire Unii au plecat sâ schimbe griul registrează 2ilrue depăşiri de normă da
puşnir din raionul UJa, au luat măsuri
ca perioada iernatului aă fie trecută du cind sînt, oa in okpeJe acelea de sâmlnţâ te baza de recepţie şl apoi 1-au 65-20 la sută, Szegbedi Mjhai, care a rea­
din timp pentru asigurarea şl depozitarea 2udor Andrei, era îngândurat Şi-a a- selecţionat şl tratat lizat o economie de 1 500 tel şi tşl depă­
bdne şl animal el* să nu sufere In acest Utemiştii în fruntea
furajelor pentru reproducători. La fel au mintlt de tirecut lt era ruşine şi s* glo- Alţii au curăţat terenul Tractoarele şeşte ou regularitate normele de produc­
timp, dezvolttndu-se normal el sănătos şl recoltărilor de toamnă
îndrumat si pe ţăranii muncitori să de­ dea cu obidă ia amintirile trecutului du­ zbtmlie ca nişte bondari uria$!. lâsind In ţie In proporţie de 45—80 la şuti Din rin-
sâ păstrase productivitatea La un nivel ri­
poziteze In bune oondifiuni furajele şl să In gospodărea colectivă „Fllimon Slrim” reros, oînd moşlenlmea învrăjbea romtnil urma lor falii de pămfrit tăiate adine in dul femeilor firuntasa in întrecerea socia­
dicat Pentru o bună pregătire e Iernatu­ împotriva maghiarilor care întovărăşiţi» îşi vot semăna griul. listă, printre prunei® s« află tovarăşa
repare adăposturile vitelor. dm comuna Peştaoiţa raionul Haţeg, la
lui animatelor, este necesară asigurarea strinsul recoltei de porumb şi oartofi, se Popa Rafila care obţine depăşiri Intre
Dacă s-au obţinut unele suooese în pri­
st deportarea nutoeţurllor, oare trebuie află în frunte UTM-iştii Colectiviştii din Pianul de Sus au terminat muncile 60—20 la sută şl * economisit suma da
vinţa aceasta, nu putem spune eă pre­ 800 lei. PAUL AUGUST1N
să fie în cantităţi suficiente şl de cali­ largcmi Ioan secretarul orgamaaţiei de
gătirile pentru lamă sînt mulţumitoarei bază UTM din gospodărie, are cele mal agricole de toamnă ♦
tate. SI în pnvinţa aceasta s-au manifes­
Deşi in iarna trecută s-au manifestat lip­ multe rîle-rmincâ efectuate la strângerea Desfişurend pe o scară largă întrecerea produse recoltate Primele căruţe încăr­ Oamenii muncii de la uzina „Victo­
tat lipsuri serioase in unele raioane ca ;
suri serioase provodnd greutăţi In îngri­ recoltei de toamnă Tot aşa, utemJstul Pre­ Intre echipe şl cxHecbvtşti, gospodăria co­ cate cu porumb de la ctmp au fost trans­ ria" Călan obţin noi succese In înde­
Hunedoara. Brad şl Haţeg, unde o mare plinirea angajamentelor luat* in cinstea
jirea soptalului de animale, o reparaţiilor da Comei $1 brigada condusă de tovarăşul lectivă den comuna Pianul de Sus raionul portat* direct la baza de recepţie
suprafaţă de coceni au Început să se îne- Urs Gheorghe. eu fost primii 1* culesul Sebeş şl-a îndeplinit angajamentul luat Acum, colectiviştii sînt mlndri câ au zilei de 2 Noiembrie. In primele 23 zile
sl a celorlalte pregătiri pentru campania
greasck din cauză că stau pe dîmp nere­ porumbului şi scosul cartofilor, recoltând In cinstea relea de 2 Noiiembrie, colecti­ terminat oei dinţii pe raion muncile agri­ ale lunii In cura, muncitorai de la furna­
agricolă de primăvară, conducerile uni­ zilruc cit* 12—ÎS care de porumb şl car­ viştii au terminat cu succei campania cole de toamnă lul nr 2 şi-au depăşit angajamentul eu
coltaţi Gospodăriile agricole de stat, gos­
tăţilor soaiaîrste din agricultură n-au tras tofii irsăminţârelor da toamnă pe ziua de 23 In executarea muncilor la timp In a- 3.3 Ia sută reduclnd complect declisatete
podăriile agricole colective şl ţăranii
învăţăminte $1 n-au luat ninl ptnâ acum Paralel cu munca de recoltat, se des­ octombrie, tnsăminţind 33 ha cu griu cea stă companie, s-au evidenţiat colec­ In această aefiun® s-au remarcat echipele
muncitori ou gospodăaui Individuale care făşoară şi Insămînţămte de toamnă Toţi Parafe) cu monede de trcâmlnţirl. co­ conduse de tovarăşii Şlefănescu Iooif şi
toate măzunie In vederea pregătirilor pen­ tiviştii Nanu Sirnion. Poienar Adam, Birt
n-au recoltat în Întregime furajele trebuie colectiviştii s^au angajat ca tn cinstea lectiviştii au recoltat In întregime cultu­ Ionaşcu Gh„ Inregâstrînd depăşiri de plan
tru lamă. Vast le Orociu Ioan si alţii, care şi-au de­ de 2.4 şi respectiv 1.1 La sută.
să ta grabnic măsuri parrlru a le recolta alea de 2 Noiembrie sâ termine insâ- rile de toamnă ca. porumb cartofi floarea păşit normale zilnice de lucru.
0 importanţa deosebită In pregătirea şl clădi tn apropierea adăposturilor mtnţârele de toamnă. «oaralui şl altele. Secţia turnătorie a dat cu 12,6 la şutii
optimă a lomabdul o au constructive de VASILE COCHICI Predarea cotelor către stat. au făcut-o OPRIS CHIRILA mal mult* piesa faţă de trimestrul II M
Agricultona noastră trebuie să se dez­
remize, ateliere şl adăposturi volte multilateral. De aceia este necesară corespondent voluntar încă de te oimp. predind statului primele corespondent voluntar acestui an. La sortimentul bunurilor dc
Ne întrebăm Vnsâ; cum va putea SMT larg consum s-au înregistrat depăşiri de
o temeinică muncă de populainaare a me­ 16.3—59,2 ta sulă. reducindu-se rebuturile
Oră ştie eă răpăie întregii pane de ma­ todelor Înaintat* de muncă şl a experien­ cu 40 la sută La obţinerea acestor rezul­
şini şl tractoare, dacă construcţiile de ate­ Care e situaţia cunoscută la raion şi care e tate gi-âu dat contribuţia tinentl Plrvuleţu
ţei fruntaşilor din agricultură Căminele
lier* şl remize inoepute cu mult timp in oul turale, gazetele de perete şi colţurile Consban/tm din brigada nr 1 de la cubi­
urmă nu slnt terminate nid plnă azi, din roşu din SMT-urî gospodării agricole de cea de pe teren lou şi Tan’xo ViLma din brigada nr 2
cauză că TRCL-Deva nu se străduieşte sâ stat. gospodării agricole colective $i sa­ In biroul secţiei agricole a Statului popu­ Insărrdnţărife în raconul Haţeg iint avan­ Comitetele executiv* ale sfaturilor fele. care au obţinut depsşin de plan da
43—33 la sută HUMELL EMERIC
termin* Construcţiile Ia timp Un număr tele regiunii noastre au o saronâ de mare lar al raionului Haţeg, ingonerul şef Cva- sate Să vodem Insă care este realitatea populare dm aceste comune nu au fost
însemnat de construcţii, începute In gos- răspundere in privinţa aceasta, pe care şa Vtearion, stă şi filozofează ; „Care va de pe teren sprijinite şl controlate de feJul cum şi-au Realizările constructorilor
podiriflle agricole colective din regiunea trebuie s-o ducă cu succes la îndeplinire aă zacă plnă In 22 octombrie, cu toate câ Dupâ o verificare amănunţită, situaţia organizat munca Tehnicieni agricoli de
Constructorii de pe şantierele întreprin­
noastră mi sânt terminate ruca pînă ţn pre­ OamenJ ai munoll din agrioulturăl Mun­ timpul n-a fost prea prielnic, în raion s-a arată câ, pină în ziua de 22 octombrie, cttrcvmsoriptii ca Stan Marin şi Şina Pe­ derii 203 construcţii Peirila, obţin noi suc­
zent, ceea ce a făcut ca ploJe să degra­ Irsimînţat C4.44 )* sută din suprafaţa pla­ in raionul Haţeg s-a insămînţat 63 la tru, nefiind controlaţi îndeaproape, In loc
cii! neobosit pentru pregătirea dSt mal nificată Astăzi sintern in 25 octombrie sulă din suprafaţa planificată Ded mai îâ fie tn mijlocul lăranilor. Btau zile in cese In Întrecere» socialistă.
deze unele material*. Asemenea exemple temeinică a adăpostiril şl hrăniţii ani­ Da pînâ acum trebuie sâ se fi însămân­ şir in locaJurule sfaturilor populare finind Printre şantierele fruntaee. care au reu­
avem în gospodăria agricolă colectivă malelor şi a sporirii producţiei agricole ţat, pe întregul raion, peste 90 la sută. Nu puţin şt fffţă da situaţia ce o deţinea sec­ de „urit" preşedinţilor şit sâ se s.tiieze In fruntea întrecerii, vi
ţia agricolă, decum să se potrivească cu
„Drumul Socialismului” din comuna Gâr­ pentru ridicarea nivelului de trai al ce­ mai departe, să Iau comuna Olopotiva. glndurile tovarăşului mginer şef Aşa se face că raionul Hsţ*S află şantierul Petrila III A Acest lucru
bova raionul Sebeş sau gospodăria agn- lor ee muncesc Aici, In 22 erau însămânţate peste 80 ls este codaş la însăminţiri şi nu aşa cum a fost posibil datorită aplicării de către
Sută din suprafaţa planificată şi cum ei Şi sâ luăm de exemplu comuna CIo- visează inginerul şef. secondat cu aceeaşi muncitori a metodelor tniintate aJe cons­
eu posibilitatea sâ însămânţeze psslo 90 potiva. care, după tovarăşul Cvaşa Visa- „dulce" Gutolmlştire de către preşedintele tructorilor sovietici Maximenko Kutenkov,
Orlov şi altele
Noi întovărăşiri agricole şi zootehnice ha pe re înseamnă câ acum au termi­ rlon, in ziua de 25 trebuia să termine de Negoţiu Rudolf şi şeful secţiei agncole a La obţineroi acestor rezultate, un aperi
sfatului popular raional Slobodaş Ioan
nat. Da, da, astăzi pe întregul raion s-e
Insămînţat Intrr-adevâr în această comună însemnat l-au adus bnsâzile complexe ş‘
După apariţia proiectului de Directive creşterea oilor în satele Ighlel. Tmm- însămânţat cel puţin 80 la sută Dar ce să au existat toate posibilităţile sâ fie ter­ Râmînerea in urmă se datorcşle »i sla­ de specialitate conduas de maiştrii Vc-
ol CongreauLuj ol doilea al partidului tot poiole, Inuri sat şl Feneş mă mii gindesc. Se prea poate oa la tn- minate însâminţărite, fapt este însă bei munci politice, care In multe comune reş losif. Kisî Alexandru şl Neacşu Vâ­
mai mulţi ţărani muncaton din comunele Cea mal nouă întovărăşire zootehnică săminţări să Ieşim pnmu pe regiune" că La data de 32 octombrie nu era Insă- ca Rîul Alb, Bretea Romînâ şi altele, s-o sli* oare au înregistrat depăşiri de norm®
desfăşurat la voia lntîmplârll.
p satele rajanului Alba au cerut să for­ primind numele „AJ dodea Congres al In timp ce inginerul şef se gîndea cu minţat nici pe Jumătate din ceea ce „cu­ în proporţie de 33—62 la sută Fruntaşul in
meze întovărăşiri agricole $1 zootehnice partid ului" este cea din comuna Ighiu. mulţumire la „succesele" raionului, sus, la Faptul câ organizaţiile de bază nu au Întrecerea socialistă. Lengel Ştefan deco­
Pornită acţiunea doar cu 4 ziJe în urmă, primul etaj, Intr-un birou încăpător şi noştea" Inginerul şef. Tn ziua de 22 oc­ dus o'susţinută muncă politică se datoreş-
Numai în ultimele două săptămâna au rat cu Medalia Munoii. printr-o bună or­
această întovărăşire c» cuprinde 33 fami­ bine luminat, Negoţiu Rudolf. preşedintele tombrie abia aveau insăminţate pe în­ te în primul rînd to.varâşuilui Dan Vaier, ganizare a muncii şi prin înlăturarea tim­
luat fiinţă 1n raion o Întovărăşire agri­ lii cu 16B oi. a fo&t inaugurată in riua- de sfatului popular raional şi Slobodaş Ioan, treaga comună oca. 360 ha din cela 535 oare răspunde din partea comitetului ra­ pilor morţi, a reuşit si aducă o frumoasă
colă In satul Totoi şl 4 întovărăşiri de 26 octombrie. contribuţie la îndeplinirea sarcinilor de
şeful secţiei agricole, fflozofau şl el la planificate Iată decd, ce situatle nereaJă ional de partid de sectorul agricol şl oare
plan. prui mărirea productivităţii muncii
rîndul lor Negoţiu, care nici nu cunoştea deţinea secţia agricolă a raionului Haţeg s-a mărginit le o muncă de suprafaţă, in-
cu 33 la sută
Sute de hectare redate bazei furajere concret cum stau cu însămînţările. spunea în ziua de 22 octombrie Aceasta, datorită 1er«sindu-se de acest lucru mai mult dm Cu multă însufleţire lucrează construc­
fflră prea multă siguranţă) câ cel tîrriu rlabulul contrai ai organelor raionale, dl birou prin telefon, sau ,,dtn fuga ma­ torii de pe şantierele Petrila II şi Lonca.
In raionul Brad. terenul fiind mai mult către sfaturile populare comunele, au por­ şi a rmrncu defectuoase a unor sfaturi co­ şinii’’. O vină serioasă poartă şl tovarăşul la terminarea înainte de data fixată In
deluroa, ţăranii muncitori ee ocupă In nit ofensiv* pentru lărgirea bazei fura­ Io 22—28 octombrie raionul încheie cam­ plan, a blocurilor Brigada tencuilorulul
mere parte ou areşterea animalelor Pen­ pania Spunea ecest lucru, deşi avea unelle munale Gaspar FYandsc prim-secretar, care nu a
jare. Doboş Andrei, care lucrează după metoda
tru îmbunătăţirea rasei de oi, In aoest Îndoieli Aceasta pentru că fusese în co­ In unele locuri, situaţi* se prezintă şl controlai munca acestuia ou destula exi­
In acest sens. ţăranii muncitori din sa­ sovietică Mala ghin, realizează zilnic depă­
raoon au fost aduşi 100 de berbeci de muna Toteşti, care. dupâ situaţia secţiei mai slab. In comuna Lăvedia bunăoară, genţă şl nu tea tras la răspundere şiri de normă de 45 la sută La şantierul
rasă ţigale. oare au fost împărţiţi prin tul Cârăsfău comuna Bala de Cns. au agricole era socotită comună fruntaşi pe ziua de 25 octombrie, abia erau însă- Ttoînd seamă câ au mai rămas puţine Lonea, brigoda complexă de tencuiell-me-
curăţit o suprafaţă de eca 100 ha., care
comune. Realitatea însă era alta Din cele 255 ha mlnţala 40 de ha,, cu toate că exiatâ' ate­ 2i)e bune de lucru, comitetele executive eonizate condusă da tovarăşul Schunn
Dar lo afară de rasele superioare, o a fost redată pentru păşunatul animale­ planificate, pină la 25 octombrie, fuseseră laje cu oara zilnic se pot însSmlnţa oca ale sfaturilor populare, în frunte cu cel Gheorghe, aplictnd metoda sovietică Ku­
lor d.n szt tenkov, a obţinut depăşiri intre 30—15
condiţie principali pentru dezvoltarea lnsâmlnţate abia 400 ha De aceia, de 40 ha., iar In comuna Boşorod, deşi există raional, trebuie să facă un pas senos pen­ la sută. realidnd Cile 310 mp tencuieli
şeptelulul do animale este baza furajeră, Pnn stîrpirea arbozeţilor şi prin unele multe ori In privinţa tmăminţânlor. el posibilitatea să se tnsămlnţe** peste 20 tru terminarea la Ump * losSxnînţârilor
defrişări ficute, ţăranii muncitori dio pe zi
deci hrânirea şi îngrijirea lor vorbeşte fără prea multă convingere ba te zl, la aceeaşi dată, abia erau tnsă- de toamnă. Oalltatea lucrărilor este una din obiec­
Păşind pe calea traducerii in viaţă a BJrfin au mărit baza furajeră din raza Cu toate că în ultimul timp. merglnd mlnţâte cea 200 ha. Conducătorii sfatului popular raional, tivele de seamă ale muncftorUor şl tehni­
proiectului Directivelor Congresului al comunei cu tncâ 150 ha mai des pe teren atît preşedintele sfatu­ Cam aşa stau lucrurile şi in comunele lâsînd in birou ..Mozofelile" 6ă se depla­ cienilor. Lucrării* de finisaj, executate la
ll-laa al P M R ou pnvire Ia dezvoltarea Defrişări de terenuri şl ouiăţirea Pă­ lui popular raional, cit şi şeful secţiei Silvaş, Demşuş. Bertheloti Rîul Alb. unde seze mai de» pe teren, unde trebuie mo­ blocurile N şl M de pe şantierul Loneo,
agriculturii in următorii 2-3 ani, ţăranii şunilor s-a făcut şi continuă să se facă In agricole, au ob.-ervat că in multe locuri li.sămînţărite sînt mult râmase In urmă, bilizate toate mijloacele şi forţele pentru lucrări conduse de maistrul Prodsnciuc
Mihai, slnt de o calitate ireproşabilă. E-
muncitori din raionul Brad. mobilizaţi $1 comunele şl satele Rişoa, Lunca, TotneştJ nu ee desfăşoară munca aşa cum ar tre­ cu toate câ existau posibilităţi ca plnă a- giăbirea ritmului de însăminţiri «momiile realizate pe aceot şantier ae ri­
îndrumaţi de organizaţiile de partid $i de şl altele bui, lotuşi, ca şi inginerul şef, susţin cA cum să fie terminate R BUDIN dică [a eumă de 6 200 lei