Page 3 - 1954-10
P. 3
Nr 79 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Primirea şi educarea candidaţilor de partid — Cadrele didactice Insemnâri
preocupare de seamă a comitetului raional întîmpină Un fel de a gospodări
Sfatul popular al comunei Bata de Cri*
şi a fiecărei organizaţii de bază marile sărbători se clasează printre Hiaturile fruntaşe din ceastă perioadă ctt& ce au fost odată 13
secţionare mlndre >1 frumoase, au ajuns
raionul Brad in ce priveşte îndeplinirea nişte fiare fndolte cu Izolatoare sparte,
Dorinţa de a lMtraptne eu cinste cel
Proiectul Statutului modificat al Parti nlzaţli de bază care nu au primit candi sarcinilor în campaniile agricole Multe văduvite de muHe din pieseJe ce le a-
dului Muncitoresc RcmVn, stabileşte ca una LEORER IOSIP daţi de partid, cu ocazia dezbaterii docu de al 11-lea Congres al P M R şl cea de luarurl bune se pot spune despre tovară veau Ambalajul lor e fost scos şi risipii
dta .cete mal importante sarcini pentru or secretar al Comitetului raional de partid mentelor Congresului, să se accentueze în a 37-<a aniversare a Marii Revoluţii So şul preşedinte GaU Carol şl secretarul In acest răstimp, nu c-a reuşit să se
ganizaţiile de baz3, desfigurarea mu rid I Petroşani mod epecia* asupra acestui capitol. cialiste din Oatombrte a cuprins In regiu Toma loan. Ei n-au precupeţit nimic pen afle misteriosul proprietar sau csl puţin
nea noastră mase de oameni ai muncit
politice in vederea atragerii de noi mem Comitetele de partid din întreprinderi tru a asigura continuitatea muncilor a- destinatarul secţionatelor. Adresele s-au
bri de psrud şi educarea lor comunista. Numeroşi mineri şi muncitori fruntaşi ai au fost îndrumate să organizeze cu birou din diferite ramuri de activitate. grlcole şl a antrena masele de ţărani trimis si pe adresa întreprinderii comunale
Faptul c2 un capitol întreg este consa lntrecanl socialiste, femei muncitoare, ti rile organizaţiilor da bază consfătuiri cu Muncitorii din învăţămînt au trecut deja muncitori In pTederea la timp a obliga regionale Hunedoara-Deva, vechii «ecţll
crat primirii aandidaţllcr 91 noilor mem neri tehnicieni, ingineri. înaintează bi scopul raapîndirli experienţei înaintate, in la înfăptuirea angajamentelor luate în ţiilor faţă de stat de industrie locală şl gospodărie comunală
bri de partid dm r ini urbe cdoc mai buni rourilor organizaţiilor de bazâ cereri prin această muncă De asemenea, instructorii cinstea acestor măreţe evenimente Dar pe lingă realizările oîştigate pe 13- a alaiului popular roglonal, dar toţi sa
oameni al muncii, cane lupii pentru în care solicită primirea In rtndul candidaţi comitetul ui raional au fost instruiţi să Consfătuirile cu părinţii «ţevilor care rlmul muncilor agrloole, sfatul popular spălau pe mîinl ca „Filat din Foni", ca
făptuirea poilUcil partidului nostru, pre lor de partid. Acest fapt arată ataşamen dea ajutor efectiv birourilor organizaţii s-au organizat 1n atiele aoestaa la muJte comunal a scăpat din vedere gospodări nu sint ale lor
cum şi f&phd că s-a prelungit stagiul de tul şi încrederea maselor în partid, legă lor de buză spre a-şl îmbunătăţi munca da şcoli, acţiunile întreprins sub lozinca rea .propriei sale Clădiri oare In Interior La Sfatul popular comuna) BatadeGriş.
candidat, denotă grija profundă a parti tura mdtsokzb'iă dintre partid ţi masele primiră a candidaţilor şi a membrelor de „Nici- un copil in vârstă şcolară In afara arată destul de unt. nu extată mc! un document privitor la
dului pan/tru întărirea unităţii fl puritani largi ale oamenilor muncit. Organizaţiile tCc/Ul, organizarea schimbului de experi
partid, Ceea ce te surprinde şl mal mult îroă, destinaţia acestora, şl nici de primire şl
sale de.bază din minele şi întreprinderile Văii enţă a cabinetului pedagogic regional eu
Recent, biroul raional de partid e ela cabinetul pedagogic dîn Timişoara pentru este situaţia ce o vel descoperi intr-una predare, sşa că „orfanele" secţionare s-au
Primind candidaţi şj noi membri de Jiului, muncind temeinic pentru întărirea borat un ciclu de conferinţe pentru a se din magazii, unde alături de dteva res pomenrt numai după oîţlva ani. nlşl« bie
partid din riruduJ oamenilor muncii Înain rândurilor lor, au doblndU realizări im arăta importanţa primirii de noi membri îmbunătăţirea muncii metodice şl îmbu turi de sobe, lăzi, scări, etc., vei găsi 12 te epave Uri valoare Situaţia lor a *n-
taţi. oare nutresc dorinţa de a face parte portante De pildă, organizaţiile de bază şl candidaţi de partid şl a catităţll de nătăţirea muncii In oasele de pionieri, secţionare pentru curent de înaltă tensi ceput să fie cunoscută abia acum şl de
din detaşamentul de avangardă al oteseJ nr. 9 şl 10 de ta mina Pâlnia, nr. 9 de membru de partid, cure s-au ţinut In ma reorganizarea unui însemnat număr do une Povestea acestora e dealul de tristă. către întreprinderile comunale regionale
muncitoare, organizaţiile de bază se în Ia mina Lupeni, U FLU.M. Petroşani, Fila cercuri pedagogice potnvit nodlor Instruc
joritatea organizaţiilor de bază dtn ra ţiuni ale M I. clnt fapte Îndeplinite dtn Cu vreo 6-7 ani in urmă, într-o noapte, şl de către sfatul popular regional — sec
tăresc şl-şl ridică capacitatea lor de mo- tura buponi, Instituhd de mine ..Gheorghe
ion. In dadruil organizaţiilor UT.M., s-eu angajamentele luata de lucrătorii din în un camion z-a oprit în curtea sfatului, ţia gospodărit locale — şi se speri ci se
biliaare fi conducere a maselor largi de GheorghJu-Dej" Petroşani şi altele, au pri unde elţlva oameni au descărcat 12 lăzi
prelucrat de asemenea conferinţe cu ti vaţă mint In cin stea marilor sărbători. va lămuri pină la urmă (aţă de tragica
oameni ai muncii. mit cite 5-10 candidaţi din rândurile mi tlul : „Marea cinste a ulemiftiior de a de voluminoase, pe care le-au lăsat acolo soartă a secţionatelor vitregite de oa
Comitetul ras oral de partid Petroşani nerilor. munci tarilor şt tehnicienilor care veni membri de partid", „Conducerea de Angajamentele pe care lucrătorii dtn fără să anunţe pe nimeni ce conţin, cui meni nepăsători şl lipsiţi de răspundere.
acorda o deosebită atenţie primirii de sint In pnmele rfnduri ale hiptel pentru către partid. Izvorul! forţei şi ţ&riei UTM- tnvăţâmlnt şt le-au luat în cinstea celor aparţin $1 cui sint destinate. Timpul • Nu se îndoieşte nimeni că „proprieta
candidaţi şj noi membri de partid S-au sporirea producţiei şi productivităţii mun două evenimente slnt mari şi frumoase.
ulul", „Deşpre trecutul de luptă al parti Astfel, pentru lichidarea neştilrvţei de car treout, ţar lăzile suportau martine in tem- rul" se va găsi, dar mai trebuie descope
luat măsuri ca în flecara organizaţie de cii, pentru extinderea metodelor înaintate
dului", etc. te, cadrele didactice S-au angajat ca plnă periilo vremii riţi şl cel oare au contribuit prin negli
bază dm mtnsfle, Inlrepnndarite, şantie şi folosirea deplină a tehnicii. Printre el Deoarece in mijlocul curţii unde au fost jenţa lor la deteriorarea secţionare!or o-
rele $1 instituţiile Vălt Jiului, să ee dez se numără tov Franclsc Cristascu maistru Aceste măsuri ou făcut oa munca or- la 12 octombrie să organizeze înttlnlri cu lăsate nu prezentau decorul cerut, lăzile mlntlte. Aceştia trebuia făcuţi răspunză
ganiaaţiUor de partid privând ©rbrurea de neştiutorii de carte, iar secţiile raionale
bată cu membrii de partid documentele la mina Vulcan. FMcolae Blro electrician ou fost transportate Intriun colţ mat de- tori pentru această situaţie. Ce* aproape
ce stau la baza toi regii munci do primire la U.R.U.M Petroşani, Simion Todea de candidaţi şl membri de partid să se îm de învăţămînt să urmărească permanent pirtat, supoi în oitul, plungind tn cele dm
bunătăţească simţitor felul cum flecare învăţător şi profesor îşi 7 ani „de odihnă" acordaţi secţlonarelor
de noi membri şi candidaţi tn partid. După la mina Lenea şi alţii. urmă să se nuLortiveascâ totuşi cineva şi să le fie acum oferite acestor oameni cu
pretuîrane, In toate organizaţiile de bază In adunăirUe tn care se analizează ce In idtima vreme, organizaţiile de bazâ va duce munca în «cest sens să le ducă in magazia unde se găsesc şl conştiinţa adormită. Asta pentru învăţă
din raion au fost organizate semlnarîi, ale rerile de primirea candidaţilor, membrii dm Valea Jiului. îndrumate de comitetul Printr-o bună organizare a procesului In prezent Dar aceste transporturi au ce tură lor şl altora
căror rezultate au dovedit cl majorita de partid se interesează îndeaproape de raional do partid acordă < o atenţie mai de învăţămînt, prlntr-o Inaftă pregătire rut timp îndelungat, uneori ani şl in ţoală a- A. DURAI
tea membrii or de partid şi-au însuşit situaţia color ce soUcHă prsnurea lor In mare primirii In rtndul membrilor de a cadrelor didactice şi prin întărirea dis
pj-tnclţpide pe baza cărora se primesc can partid, de munca ce-au depus-o pentru partid a candida (iilor a ciuror stagiu de ciplinei elevilor, Învăţători! şl profesorii
didaţii şl membri de partid Înfăptuirea politicii partidului şl guvernu candidatură a expirat Birourile organiza şi-au luat angajamentul să reducă, faţă Ce realizări am obţinut
Paralel cu acestea, Comitetul raional de lui Mulţi dintre membrii de partid au dat ţiilor de bază eu fost îndrumate tn acest da aceiaşi perioadă a anului trecut cu
partid Petroşani a Îndrumat organizaţiile dovadă de vigilenţă şi simţ de răspundere sens să ţină o evidenţă olară e candida S% numărul celor căzuţi In primul pătrar aplicînd metoda Bîcov — Bortchievici
de partid din Valea Jiullul să desfăşoare faţă de apărarea purităţii rindurvlox parti ţilor de partid ou scopul ca după termi Pentru ridicarea nivelului politic, până
o susţinuta muncă politică in vederea pri dului. narea stagiului de candidatură, să 'fie a- la 16 octombrie ac. toate cadrele didac După ce am studbat cu atenţie arii cu- forjate, întrebuinţez cuţitul tul Vioriii Co-
mirii de candidaţi. S-au organizat confe Comitetul raional de partid Petroşani juiaţl 8â-şi Întocmească documentele în tice vor fi cuprinse tn formele de invi- îrie „ApUcînd metode de prelucrare ra ’asuv. Cu acest cuţit exeout tăleraa In
pidă" şi „Căutăm metode noi de lucru"
rinţe despre oalitatoa de membru de analizează periodic felul în Care se des vederea primirii lor In rindurtle membri ţămtnt paliile. Iar pentru cunoaşterea pro tensivă la materialele pe oare le pralu-
partid, despre lupta comuniştilor din ile făşoară munca de primire a candidaţilor lor de partid. Ou toate acestea mal sini iectului de Directive el C C. el P M R. cu scrise de strungarii sovietic* Btcov şi orez.
galitate dusă pentru libertatea fi fenclrea de ported In organizaţiile de bază. La o organizaţi 1 de bază nane nu se ooupă de privire la dezvoltarea agriculturii -fcn ur Bortchievici şl apărute în volumul „Pre De multe ori, stnl întrebat de realiză
poporului despre rolul conducător al par astfel de analiză, precum şi din consta educarea candidaţilor, sau tărăgănează pu mători i 2-3 ani. acesta va fi prelucrat cu lucrarea rapidă e metalelor", am început rile pa care le-am obţinut luertnd rîupâ
tidului st hjpha pentru construirea viito tările făcu/te pe teren de către activiştii nerea In discuţie a cemnâlor lor. De pildă, elevii tuturor şcolilor medii din regiune să.pregătesc şi eu condiţiile necesare pen aceste metode. Şt pot să spun că am e-
rului luminos al poporului nostru. ©U In comttetuku rekmal de partid, a reieşit că tovarăşii Butiiza loan şl dzoverfi A. au tă Cadrele didactice din regiunea noastră, tru aplicarea acestei metode. vut succese Însemnata, cu care acum mS
afară de acestea, in cadrul organizaţilor pe şan/li&rele de construcţii dm Valea Jiu răgănat punerea In discuţie a cere ni ce alături de muncitorii din întreprinderi, Fina a îmbunătăţi profilul la cuţitele mîndresc.
de bază UT.M au fost ţinute conferinţe lui cea mai mare paria a organlzaţlflor de lor trei oandldati din organizaţia de bazâ de oameni* muncit de pe ogoare, participă prevăzute cu plăcuţe din aliaj dur. aşa De unde înainta, depăşeam norma nu
prin care a-a arătat Importanta ce se a- bază au neglijat sarcinile primirii candi nr. 6 a minei PelnJa, a căror stagiu a ou ani urinam la tnlăptuirea de no* suc cum arată strungarii Bîcov şl Bortchte- mai cu 20 ploi la 50%. acum ating cifra
eondâ organinaţiilor de tineret, din rtndul daţilor de partid, Iar la mina Lupani num expirat de mult. Cu ocazia prelucrării cese in cinstea ceh de a) IMea Congres vJct. pină a mă iniţia tn aplicarea întoc de 150%. Pe ultimele lu/il, de exemplu,
cărora te primesc candidaţi de partid. ea de primire a candidaţilor se desfă proiectului Statutului modificat, pe bună al PM.R. şl a cele* de a 37-a aniversări mai a măsurilor de care trebuie ţinut cont am avut depăşiri (aţă de normă Intre
Comitetele da partid dtn cadrul minelor, şoară tn mod greşit pe campanii Lipsuri dreptate et au fost cnllcaţl de adunarea a Marii Revoluţii Sooiatisle din Octom la folosirea metodei ca, organizarea su 130-160%.
fiind îndeaproape îndrum ala de către s-au constatat ş* la unii membri de partid generală. brie perioară a muncii, succesiunea mai naţio O mare realizare este şi aceia că în a-
comitetul raional eu ajutat organizaţia© de ea de exemplu la tov Mibal Maxim de Bavul comitetului raional de partid nală Q operaţiunilor p toate oelelalte mă cest timp, am reuşit să fac două reduceri
bază pentru sprijinirea acelor tovarăşi la mina Lupeni, Simion Lihoaci de la este hotlrft sl lichideze ou lipsurile ce Un nou cinematograf suri eu caracter tehnico-organizator ic. da normă. De pildă, lacrind la valţurila
care jl-eu manifestat dorinţa de a deveni mina Lonea şi alţi), care au dat cu uşu inai există in domeniul primirii candida ml-a fost greu. Dar, cu ajutorul tovară de valorificarea deşeurilor, am redus tim
candidaţi de partid. AstfeJ, organizaţia de rinţă recomandări unor elemente necores ţilor de partid, manifestate in confirma în oraşul Deva şului maistru şl muncind cu perseverenţi, pul cu 60 de ore la o bucata
bază nr 9 si 10 de la mina Petnla. nr. 4 punzătoare, care nu puteau fi primite in rea primării candidaţilor, oa pe viitor con am lnvtos acesta greutăţi, oare, fată de Un factor destul de Important care a
de la mina A/Wnoa a. Depou) C P EL Pe partid. Unele birouri de organizaţii de firmarea candidaţilor şi noilor membri de Conducerea clubului „23 August" din avantajeta.ee le aduce metoda de tăiere (Scut sS se ridice nivelul de trei al fami
troşani, Filatura Lupeni, etc., au ajutat bazâ oa cete de la întreprinderea 703 con partid să se Iacă tn timpul prevăzut de Deva, sprijinită de Consiliul sindical re rapidă a metalelor, nici nu mentă si fie liei mele, este şl acela că salariul a cres
0i>menU muncii aă-şi pregătească docu strucţii Petroşani, l.SEC Ucicani, dau instrucţiunile CC. a) PM.R. De aseme gional şi de ComHetul orăşenesc poligra luate In seamă Acum, Io strungul pe oare cut In medie pînă la 1300—1500 lei pa
mentele de înscriere şl să-şl ridice ni dovadă şl acuma de tărăgănare a rezol nea, este hotărî t să ducă o activitate sus fia. presă şi Instituţii de cultură, a des lucrez, este curăţeaie, materialul atlt ce) lună.
velul politic şi Ideologic. Membrii ' de vării cererilor candidaţilor. Din această ţinută pentru lichidarea superficiali tăţjl chis in sala clubului cu acelaşi nume un oare trebuie prelucrat cit şl piesele pre De asemeni, datorită faptului că prin a-
partid dtn aceste organizaţii au ajutat ps cauză, in Vialea Jhjluii există o râ minere şi tărăgănării Ce se mal manifestă la unele cinematograf slndlnaL lucrate sint bine aşezate şl munca se des pllcarea metodei Bîeov-Bortchlevicl, am
cei mai buni muncitori care şl-eu făcu* în urmt !n munca de primire a candi organizaţii de bază, să ajute în perma Cinematograful va funcţiona In flecare făşoară mult mal organizat Mal multe obţinut depăşiri de normă aşa cum am
cereri de primire în rândurile candidaţilor daţilor. nenţă membrii de partid In tnsuşLrea pro săpt&mfaă în zilele de vineri, slmb&tâ şt cuţite, armele cu plăcuţe din aliaj dur arătat mal sus, în 1S32, In ziua de 7 No
pentru a munci dup* metodele cele mal In scopul lichidării rămînerii în urmă iectului Statutului modificat al Partidu duminică bme ascuţita slut ajeznle In ordine. La iembrie. em primit înaltul titlu de fru-
înaintate, Lapt care le-a permis să «e si In munca de primire a candidaţilor de lui Muncitoresc Romln. în vederea Întă Primul film prezentat „Zile şi nopţi" a fel şi celelalte scule şl Instrumente de mă taş al întreceri! socialiste
tueze In primele rinduri ale întrecerii so parIM. comitelui raionM de partid a luat ririi organizaţiilor de bază şi pentru a-şi fost vizionat de un număr însemnat de surat. Maşina, de asemeni este bine în Acum, In Intimplnarea celui de al If-lea
cialiste şt ză dea dovadă că merită să •.►.nete măsuri menite să îmbunătăţească ridica rolul lor de conducător pcâHtc el oameni ai muncii din oraşul Deva grijită, are mersul lin, lucru oare mă ajută Congres al P.M.R., rit şl a zile* de 7 No
'fie candidaţi de partid munca S-o hotSril de pildă ca 1n organi maselor de oameni ai muncii, in lupta Pe viitor cinematograful „23 August" să folosesc din plin metoda de tâJere ra iembrie. cind se sărbăloretşa a 37-a ani
Munca politică desfăşurată de organiri- zaţiile de bază de pe şantierele de cons pentru înfăptuirea hotărârilor partidului din Deva va prezenta următoarele Mme : pidă şi totodată să execut lucrări de bună versare a Marti Revoluţii Socialiste dîn
ţitle de partid a dat rezultate frumoase trucţii precum şl fn toate celelalte orgu- şl guvernului. Intre 1-3 octombrie „Satul condamnai". calitate. Strungul meu, din 1952, de clnd Octombrie, au depun toate afortu-
Intre 0-10 „Vînătoare de baJene" Intre am început să folosesc metoda Btcov- turlle pentru a cinsti aceste marele eve-
15-17 „Balaldonul de mare" intre 22-24 Bortohievki şl pină In prezant, nu â avut oimento ou noi realizări in muncJ
*Peştişorul de aur în discuţia publicului spectator „Centrul înaintaş". Iar între 29-31 „Cum nlcl-o reparaţie BORDEI IOAN
u
păna". strungar La atelierul mecanic a)
„Povestea noastră este „Peştişorul de punertle lor să con bubuie la îmbunătăţi n-au fost destul de bine camuflate In în afară de această metodă, la prelu Combinatului metalurgic „Gheorgbe
aur" — aşa îneqpa povestirea lui Puşkln, rea catităţll prezentării piesei acest sens pgonierele Lasflo Mari a şl Pe- crarea unor piese, In speria! La pieseta Gheorghlu-Dej" Hunedoara
dramatizată de R Alezândresou şi pusă Tn discuţiile care au avut loc. cei cară Lronela Tartia eu avut şl ele de spus ceva:
in scenă ou mult succes de Teatrul de au luat cuvântul au subliniat însemnatul au cerut colectivului teatrului ce atunci Sprijinul pionierilor
păpuşi dm Aăha Julia. progres făcut de colectivul teatrului ac cind se schimbă decorurile, muzica să fie
In dorinfa de a prezenta micului public păpuşi, scoţlnd totodată tn evidenţă unele mal puternică pentru a acoperi zgomotul, In munca de achiziţionare cooperativa Pînă acum el au slrîm şi predat cca. 130
spectator pdesa ..Peştişorul da aur" la un neajunsuri de ordin tehnic şl artistic ce valurile mării să fie mai spumoase, tar din comuna Martineşti, raionul Oră ştie a kg. da mSetaşe.
mval artistic şi tehnic cit mai Înalt, cn- trebuiesc lichidate decorurile dl nu » mişte In timpul repre primit şl primeşte un mare sprijin şi din Fruntaşi In aceste acţiuni voluntare,
leoWvuit teatrului de păpuşi a organizai O probă evidentă a ridicării lor cultu zentaţiei partea pionierilor. sint pionierii Tomescu loan, Toma loan.
sâptămîna trecută, înainte de premieră, rale şl a formării guatuiul pentru frumos Ţlrvind cont de aerisirile şi propunerile In perioada recoltări* ţl treier leului, de Bndea Viorel, Bodee Mlnerva, Stme Elena
un spectacbl de producţie, Invrtînd o sea au dovedtt-o mioll spectatori Pionierul celor mart. oh şl a celor mici. colectivul 1 pildă, îndrumaţi de organizaţia U.T.M. Şi Opri ţa Ml nerv a Pionierii din comuna
mă de oameni ei muncii din întreprinderi. Roşianu MVroea. de exemplu, şl-a expri teatrului de păpuşi a prezentat în zlius pionierii dm comună, in frunte ou tov Mărtlneştl, îndrumaţi de organizaţie UTM
mat părerea c5 unde personagii, ca Moş I Fopa, Inslrueloare de pfonlcrl. au starins şi corpul didactic, aînt hotărîţi afi obţină
Instituţii şt şcoli, precum şi un mare nu de 26 septembrie In premieră piesa „Peş
I peste 60 kg grlu pe care l-au predat
Ivao. n-au (ost destul de din amice, peş rostit w«o»M «OMTABJ ctM (MtRWtaM»; n mui realizări şi mal frumoase în acaastă ac
măr din rândul micilor spectatori, pio tişorul. n-a avut strălucirea aurului, Iar tişorul de aur" la un nlvri artistic si teh O ^ USftAKiiaCAVM SI UMUU’A HOAiTUA" ţiune, TOMUS N1COLAE
cooperativei In prezent, pioniera! ze stră
I
nier* şl elevi, oare pnn sugestiile şl pro- sîrmele care ajută la mlnuirea păpuşilor nic mult mat ridicat duiesc să culeagă cit mal multe măcieşe corespondent voluntar
suflet regimului democrat-poputar. Tăria Armatei noastre populare: „Forţele Ar Ştiri sportive
şl forţa armatei noastre constă In legătura mato ale Republicii Populare Romine, stau
2 Octombrie — Ziua Forţelor Armate sa strînta ou poporul muncilor care o în de strajă hotarelor ţârii, suveranităţii şl Duminică 26 septembrie s-a desfăşurat
conjoară cu căldură şi dragoste şi in trâl- independenţei poporului romln, securită cea de a XXIII-a etapă a campionatu
ale Republicii Populare Romîne ntara regimului nostru democrat poputar ţii sale şl pAefl". Armata noastră, servind lui regional de fotbal In urma jocurilor
interesele poporului, este apărătoare de
Partidul şi guvernul, asigură mUdărilor
noştri tot ce le este necesar, pentru o Dădejdo a puterii de stat, a clasei munci disputate, rezultatele sînt următoarele :
PI a mura roşie AJba—Dmamo Oră ştie 3-0
La 2 Octombrie poporul muncitor e săr 1 AR1EŞAN şii ostaş! al invincibilei Armata Sovieti se ridica la înaltul nivel de conştiinţă a toare aliată cu ţirSrumea muncitoare, este Metalul Zlatna—Metalul Brad 3-2
bătorit eu deosebită bucurie şl entuziasm ce, s-au Jertfit pentru libertatea şi mda- ostaşului nou armata frăţiei poporului romln cu mino Metalul G hei ar—Locomotiva SimerJa (nu
ZJiua Forţelor Azorrate ale Rqpubîleil Popu selecţionare şi promovare a cadrelor din pendemţa patriei noastre, tn orlnocna în La baza activităţii unităţilor şi subuni rităţile naţionale s-a Jucat)
lare RomJne, zl în care fiecare om al rindul flUor oamenilor muncii Divizia cleştare cu cotropitorii fasoişti de pe cim- tăţilor noastre mUitare, stă însuşirea te Dragostea faţă de patrie. însufleţeşte pe Metalul Cugir—Flacăra Orăşlie 1-0
muncii, fiecare nulilor, şl-a manifestai „Tudor Vladbnlrescu". depune pentru pri pllle Transilvaniei. Ungariei şi Cehoşlo- meinică a rrmxtsm-lenintsmuluJ şi a ştiin toţi militarii Armatei noastre, pentru a-şi Constructorul Hunedoara—Fl. roşie Lu
ţei militare sovietice, fapt care le dă po spori continuu eforturile tn vederea per
dragostei şl devotamentul său nemărginit ma dată jurâmintu* de credinţă In fata vhoioL pani 0-0
faţă de Forţele noastre Armate, rare u- poporului muncitor şi nu a regelui, ex LuplSnd alături de ostaşii sovietici, cel sibilitatea ostaşilor să-şi însuşească temei fecţionării artei şl măiestriei militare. Progresul Deva—Minerul Lan ea 3-1
nic meserii armelor, tehnica de lupta şi
pftră cu credinţă şi stă neclintit de straja ponentul exploatatorilor. 396000 ds ostaşi romînJ, în frunte cu dl- Io acest an, poporul nostru muncitor şl Avintul Sebeş—Minerul Petrii o 3-0
muncii paşnice de construire a soctabs- Astăzi, mditaril Forţelor noastre Ar viaia „Tudor VLadimirescu-Debreţin" au să întărească necontenit dlscipdma şi or ostaşii Armatei noastre populare, au săr *
muhil în ţana noastră. mate sini mindri de trecutul glorios al acţionat pe frontul It Ucralniam Trupele dinea, rldictnd la un nivel tot mal înalt bătorit ziua de 2 Octombrie în condiţiile In urma jocurilor disputate duminică
Această dală ore o deosebită semnifi poporului nostru Armata Republicii Popu romine au străbătut 1000 de km. 12 ma vigileoţâ revoluţionară dezvoltării şi întăririi neîncetate a ţârii clasamentul s-a modificat astfel:
caţie istorică Cu 11 ani In urmă, cînd lare Romine eate continuatoarea celor mai siv* mrumtoşl, parMcIgiInd la 383 operaţii Fâoîndu-şl stagiul milbtajr, tinerilor 11 se noastre Cel de al IWea Congres ai Parti Metalul Cugir 23 20 a — 65: S 43
burgliz-za-mojlorimoa romînâ lîrîso ar de seamă tradiţii de luptă ale poporului militare şi eJi-berind 3800 localităţi dintre dă posibilitatea de a frecventa cluburile dului Muncitoresc Romln, oare se va des Ftacira Or ăştia 22 16 4 2 S6:2236
mata in războiul do cotropire dus de Ger rom In de-a lung ud veacurilor pentru liber care 53 de oraşe şl bibliotoctile, să participa la viaţa artis chide la 30 octombrie 1954, constituie un Constructorul Huned 22 13 5 2 68:1433
mana hîDlerislă împotriva Uniunii Sovie tate şl independenţă Ea păstrează cu Pentru vitejie şl eroism, unităţile noa«- tică şi culturală, si asculte radioul şl râ eveniment de o deosebită însemnătate In Avfrztul Sebeş 23 14 6 3 57:1934
tice, la cereroa prizonienJor romîni. Gu cinste, cultivă şi dezvoltă tradiţiile de Ire militare au fost citate de 78 ori pnn vizioneze IHme. La fel, militarii pot să ci cinstea Iul. poporul muncitor şi Armata Progresul Deva 23 10 4 9 42:3324
vernul Sovietic a aprobat creterea de uni luptă făurite de oştenu Iul Ion Vodă cs) ordkne de zi gi de 7 ori de Comandamen tească publicaţiile zilnic© sau periodice, sa, aînl cuprinse, de un nou 9) puternic Metalul Brad 23 8 5 10 93:3621
tăţi militare romine. care si lupte împo Cumplit, a lin Şt oftam cel Mare şl Mihai tul Suprem Sovietic Astăzi, oricine poate ziare, cărţi, broşuri, eto., fapt care face ca avînt in mimea politică, economici şl cul Minerul Lonea 23 S S 9 26 33 19
triva fascismului, pentru eliberarea Ro- Vrieazu), a dorobanţilor care au luptat în vedea cum pe drapelul DIvLzteJ „Tudor pe drept ouvînt, armata noastră să fie o turală, pontru a traduce In viaţă măreţul Locomotiva Stme na 22 6 6 10 19 4019
trinlei Astfel, La 2 Octombrie 1943, a. luat 1877-1078, pentru independenţă şl scutu Vladimirescu-Debreţtn" stă prins (naltul adevărată şcoală a poporului. program de măsuri economice elaborat de Fl roşie Alba 22 7 3 12 26:45 17
naştere prima unitate de ostaşi romln!, rarea jugului otoman ordin sovietic „Drapelul Roşu" iar pe Forţele noastre Armate apără cu abne plenara lărgită a .CC al P.M R din 19-20 FJ. roşi© Lupeni 23 fl 3 12 26:4517
pusă în slujba oamenilor muncii, divizia Armata Republicii Populare Romine, pieptul multor soldaţi şt ofiţeri romini gaţie liber Lalea dobînditâ cu atlto Jertfe august 1953, care asigură o continuă creş Metalul Ghelar 20 3 3 10 27:3613
„Tudor Vladimtaascu", care. alături de Ar păstrează neştoarsă memoria eroilor din strălucesc ordine şi medalii sovietuce. prin lupta clasei muncitoare şl n ţărăni tere a nivelului de trai materia) şl oul tu Metalul Ziatna 22 5 5 12 26:3613
matele Sovietice, in luptelle duse pentiu 1917, oare au căzut erok pe cîmpril* de Ostaşii Forţelor noastre Armai* şr în mii muncitoare Cită deosebire eflte Intra ia* al oelor ce muncesc. Dinamo Oră ştie 22 1 8 13 24:3210
©liberarea scumpei noastre patrii, a-a s- xptâ de la Murăşeştl şl Mârâşll tregul popor muncitor gtiu că ţara noas caracterul şt ţelurile armato* noastre Militarii Armato! noastre populare, au Minerul FVtrila 22 2 4 16 13:84 a
coperit de glorie DoptorKoare Ostaşii noştri sini însufleţiţi In munca tră s-a putut szmdge din ghlarete Imperia populare şl armatele ţărilor capitalist' tnltmpinat alua de 2 Octombrie cu noi 4
Numele Im Tudor Viladlmlrescu dat pri lor de exemplu) luminos a) marilor luptă lismului, numai datorită eliberării el do ernxate de oprimare, de ucidere şi de dis succese in pregătirea de luptă şt politică. Duminică 8 octombrie se va desfăşura
mei divizii de voluntari romîni, simbo tori pentru libertate ; Gheorghe Doja, Ho către glorioasa Armată Sovietică şl o trugere, folosita împotriva maselor mun îr_- vederea întăririi capacităţi de apărare cea de a XXiv-a etapă a campionatului
lizează lupta pwtru libertate şl indepen rii, Cloşca şl Crlşan, Tudor VLadimirescu, îiiiptol ptene de abnegaţie a clasei munci citoare, pentru asuprirea şl subjugarea a patriei noastre. regional d© fotbal Intre următoarele e-
denţă duaă do poporul muncKor împotriva Nicolae Bălcescu, şi cinstesc memoriu e- toare, condusă de Partidul Comuntat Ro lor. De Ziua Forţelor Armate ale Republicii chlpe :
cotropitorilor, luptă care s-o desfăşurat roilor martiri al ataşai muncitoare, Şto- tiri n Spre deorebire de armatele Imperialista, Populare Romine, militarii de toate gra Dinamo Orăştle—Progresul Deva
de-a lungiri veacurilor cu sprijinul şi a- Lsn Gheorghlu, Iile PlntlUe, Bala Biviner, Armata noastră populară este o armată armata noastră este educată de partid. în dele şl-au manifestat ho ţări rea lor nedkn- Metalul Zlalna—Constructorul Hunedoara
jotorul frăţesc a! marelui popor rus FUimon Sirbu şl alţii, care neînfricaţi au de lip oou, pusă In slujba apărării păcii, spiritul prieteniei Intre popoare, h» spi thă că alături de armatele ţărilor de de Fl. roşie Lupeni—Metalul Ghelar
Căjăuzindu-sc ditoă experienţa eelei înfruntat duşmanul în sluţba poporului nostru muncitor care ritul - internaţionalismului proletar şl a! mocraţie popidarâ. In frunte cu glorioa Metalul Brad—Avintul Sebe;
mal avansate armate din lume. Armata Militarii forţelor Armato slut mindri constmdaşto cu succes socuallsmu). £7 ser consolidării păcii In lume sa Armată Sovietică, să constituie o forţă PI. roşie Alba—Flacăra Orâştle
Uniunii Sovietice, în divizia „Tudor Vto- de (aptei© vitejeşti ate ostaşilor romini, veşte cu abnegaţie Interesele patriei şl a In Constituita Republicii Populare Ro- de nebiruit în slujba păcii şi libertăţii Minerul Petrda—Locomotiva Slmeria
dimircsrv" ?u fost introduse principi le de Care înfrăţi |i In lupiă comună cu glorio celor ce muncesc 91 ©sie devotata trup şi rrrino eato consfinţită înalta mLtiuna a popoarelor. Metalul Cugir—-Minerul bonta