Page 30 - 1954-10

Pag. 2 ORUMUl SOCIALISMULUI

Să accelerăm ritmul însămmtărilor şi colectărilor Centrele de închiriat maşini şi unelte agricole
sprijin al ţărănimii muncitoare
An ui acesta lasă, din cauză că tehni­ slrataţete încă trebuie să se lnaănjlnţezje
Proiectul Directivelor Congresului cu mărul ţăranilor care închiriază unelte In
Oamenii muncii dg pe oboarele regiunii noastre muncesc cu însufleţire pentru cienii sgroruxnl a! sfatului popular raio­ ln rtndurl încrucişate. Tehnica entl agro­ privire La dezvoltarea agriculturii în ur­ lac aâ crească a scăzut Aşa de exemplu,
a termina la fimp lucrările din campania agricolă de toamnă- De asemeni, ei se nul precum şl cal de la punctele agricole nomi el statukd popular raional, care mătorii 3-3 ani. pune in faţa cooperaţiei centrul de închiriat maşini şl unelte agri­
străduiesc sd-si achite tn întregime cotele către stat. de contre de comune au neglijat complect râsţnmd de această treabă sini datori să sarcini Importante pentru asigurarea gos- cole rU cooperativei „FUImwi Sîrbu“ dtn
In muncile de (nsimln^in şi colectări mal slut Insă fi lipsuri Ziarul „Dru­ podărhtar socialiste şl a gospodăriilor In­
îndrumarea practică spre aplicarea aces­ sa toate măsurile pentru îndrumarea gos­ Orăştio. are plugurile yl grapeie împrăş­
mul Socialismului" a organizat un raid Cn raioanele: Se bej, Orăştle, Haţeg yl IUa, dividuale, cu toi felul do maşini şt unelte tiate Iar ţăranii muncitori din Orăţti®
unde analizează slbuaflo existentă a muncilor agricole In unele comune. tor metode avansate, nfasl o gospodine podăriilor colectiva spre Inzămînţarea agricole necesare sporirii producţiei agri­ nu ştiu precis unde este centrul de în­
Publicăm mai yos unele aspecte ale muncilor de însămînţări -şi colectări colectivă n-a Însămânţat pinâ acum dupJ după aceste metode Tovarăşul Dan Ion cole chiriat maşini Cooperativale din comunele
acosta metode. Vina, o poartă de altfel şl preşedintele sfatului popular raional şl to­ înzestrarea cu m aş Lai şl unelte agricole MârtmeŞti raionul Orăştle. Clinic yl Pla­
Să aplicăm experienţa pozitivă comdtotul raionali de partid şl comitetul varăşul Sorx?l l(wn Inginerul şef al sec­ suficiente a centrelor da tachinat exis­ nul de Jos raionul Sebeş, de asemenea
executiv al statului popular raional, care ţiei agricole a sfatului popular raional, tente, precum pl înfiinţarea de noi centre nu acordă o întreţinare bună utilajului
în munca de colectări deşi eu ştiut că nlad o gospodărie colec­ trebuie să controleze felul cum tehnicie­ trebui® să constituie o principală preocu­ agricol, l&sându-l nouns. Aceste coopera­
pare pentru imlunea regională a coopera­ tive au neglijat complect <1 metalizarea
tivă nu Lnsăndnţeazl ln rtndurt dese sau nii îşi îndeplinesc această sarcină şt să ta
In cam una StironiseReHuza, raionul Ha­ comunistul Dă vid ani IMu care şi-a pre­ tivelor de aprovizionare şl desfacere, cît şi ţăranilor muncitori pentru a folosi utila»
încrucişată, n-ou luat nici o măsură măsuri corespunzătoare împotriva acelora jul agricol de la centrul de închiriat
ţeg, oampinia da tnsirr-lnţâri este pe tar- dai cotele In întregime la toate produsele pentru cele raionale
tmnai®. In aoaLişt -timp, ţăranii muncitori şl-a luat angajamentul să pornească pa la TUmpU Inel nu este treoul Pe terenu­ Care neglijează Îndrumarea spre aplica­ Pe Ungă cooperativele din regiunea n(K- Pentru lichidarea acestor lipsuri, ooo-
de aci. conştienţi de importanţa îndepli­ rile gospodăriilor colective rămase n*în- rea metodelor agrotehnice avansate. stii funcţionează 57 centre şl 70 suboeo- ducorite cooperativelor şl orie ol® uniuni­
nirii VndLartorlrftnr lor către stat, au por- top vecinii săi. lânvunlndu-l că prin pre­ Lre de închiriat maşini şl unelte agricole lor raionali trebuie aă le grabnice măsuri,
nM cu mare elan sâ predea cotele/dato­ darea cotelor, cantora bule la o mal bună Prin aceste centre sint puse La dispoziţia treduotad îfry^teţă prevederile ţxrotecDu-
rate slatuKA Murea Insufle fit 5 depusă alimentaţie e copuHar lor ce se găsesc Organizaţie de bază fără activitate ţ&rânimai mănătoare uneltele şl maşinile lul da DlrectfVtf' *1 Congresului al Il-lea
In campania de kvgammţâri, eLanui cu la gooU, >a ridicarea nivelului de trai al Ic munca de kns&mînţâri da toamnă si organizaţiei da bază Marcu Constantin, se necesare electuăxli muncilor agricole A- el partidului ou p>iyta la dazvolteraa e-
oare au pornit la Îndeplinirea planului de muncitorilor caro lucrează pentru mări­ colectări, sarcina importante au atf-t or­ ocupă ma» mtdi de interesele lor perso­ nul aceste, su/te de ţărani muncitori din grlculturiî In următori £<3 aoL
Organizaţiile de partid teeţta;® eă-$i îm­
colectări, oglindesc di «rinţa fJerfxinte a ţă­ rea producţiei, pentru bunăstarea poporu­ ganele de stat cil şt cele de partid. Orga­ nale decât de cele ale organizaţiei Ei în­ regiunea noastră su folosit maşinile .fi bunătăţească munca pentru lămurea |ă-
uneltele de la centrele de Închiriat ale
ranilor moine Hori din- comuna Sarmise- lui După tovarăşul DăvkionJ &i alţi mem­ nele de stat trebuie să se ocupe de munca şişi nu şa —au predat încă datoriile de pro­
praotlcâ, iar organele do partid să des­ duse vegetala şl animale către stat cooperativelor, efectutad lucrări agricole rsniJor muncitori despre avantajele le
B «teza de a intimpota ziua de. 1 Nolam- brii da partid şl-au luat asemenea ango­ făşoare o largă muncă politică de convin­ Ni<to deputaţi statului popular nu sint pe ml! de hectare au prin folasdraa maşinilor şl uneltelor ^
brlo cu nai succese tn luptaf pentru Îm­ la mente grtcol® de La cambrate de tachinat ale
gere antrenaţi in munca politică de ma­ In campanile agricole de vază şl toam­
bunătăţirea continuă a condiţiilor da trai Comitetul executiv el sfatului populai Dacfi despre imelo organizaţii de bazo să Aceştia nu sint repartizaţi pe nă 550 da maşini şl unelte, au fost închi­ cooperativelor.
ala poporului muncitor. din comuni analizează periodic felul cum Băbeşti din raionul Sebeş se poate spune grupe da oase pentru activitate de riate de către 20 gospodării agricole colec­ Pentru bum funcţionare a centrelor cit
FfeptuJ că stit in canvpo nia de tnsfi- îşi duc munca colectorii CACPA şl de­ că desfăşoară ou succes această munci! convingere In munca de înaămi.-w tiv® ţi întovărăşiri dt şi de sule de ţă­ şl pentru crecrea condlţlOoc necceare în­
mînţâri.. eft ţi la ce paivejtfa Îndeplinirea putaţii sfatului populau-, tar atunci etnd despre organizaţia do bază din şalul Câr- ţări şi colectări Comitetul executiv <0 rani muncitori cu gospodărie Individuală treţinerii şi păstrării Întregul utile),
oLajxştiil de onJectări. ocaj.vuna Sarmise- au reeşlt unele lipsuri In activitatea a- piniş, nu se poate spune acelaşi lucra. Şl statului popular din Girbova (satul CSr- efectutadu-BG lucrări pe o suprafaţă de imlitaea regttonadă dt şl vmiundl® raionale
aceasta, pentru că aid activitatea organi­ plnlş aparţine de această comună! în peste 2 200 hectare împreună cu cooperativele săteşti, ^trebuia
getiunalse situează printre comunde frun­ cestara. i-e îndrumat ea in munca de co­ zaţiei de bază este complect neglijată şt frunte cu Seceleanu VaJerlu preşedintele, Activitatea unor cervlre de Închiriat s-a sfi La dtn timp măsurile necesara deVrepa-
taşe din regiunea noastră, îşi găseşte ex­ lectări &fl sc pună accsnl pe seotoarede rl- de htaouH organizaţiei de bază şl do co­ munceşte defectuos Preşedintele riadului desfăşurat ln bure condiţiuni puntnd le rarea moş mii ar şi uneltelor agricole
piraţia' ftn lista îndrumai re a'muncii din * mese în urmă Membrii de partid şl ®- mitetul radon al de partid. vorbeşte mult dar face treabă puţină. Bi­ dusporiţia ţăranilor muncitori ln câmpe­ FAcindu-so ou răspundere acerte lucrări,
roul organizaţiei de partid tiu 1-a ajutai ni Ue agricole, uneJtetle şl maşinile repa­ se poate asigura buna fimcţjcmare în tot
partea organizaţHHar de- bază şl da că­ gLtataris. în adunările obşteşti, au scos 1» Lâ Cârpltvlş, organizaţia de bază a că­
tre cotnitirtufl executiv «1 săafbulul popu­ Iveală cu curaj lipsurile, arătând totodată rui sac re Irit evrte tov. Mar cu Constantin pentru lichidarea lipsurilor ce ae mani­ rate şl btae întreţinute. timpul exeeutirtf diferitelor mund agri­
nu desdâşoarâ ndcd un tel de activitate festă ln murea de colectări şl Insămla- Printre acestea se poate număra cen­ cole.
lar comuna l- \ f şl realizările obţinute ţflrl de toamnă trul de închiriat maşini al cooperativei
politicfi da convingere în munca de In- Ele trebuie de asemenea eâ îndrum® •(
Planul de\ooJeotene ai griului pe întrea­ Recent organizaţia de bază şl comitatul aămînţâri şl colectări Nici pină ln pre­ Pentru Inactivitatea organizaţiei de din ccmuna Vrnorea raionul Orăştle, oare să controleze îndeaproape re^onsebUU
ga comună a test todeţitandl ţntr-un pro­ executiv al sfatudul popular ou Întocmit zent, această organizaţie de bază ou are bază din satul CârplnJş se face vinovat a închiriat ln anu) acesta unui număr În­ centrelor de închiriat maşini şl unelte a-
centaj! de 89 la sută. Ac pasta datorită mun­ un plan de acţiune în scopul îndeplinirii farmei ootLvufl de parttld. nu are şl Comitetul raional de partid Sebeş A- semnat de ţărani muncitori maşini agri­ grtoole Să dea o deosebită atenţie îngri­
cesta a trimis aici un Instructor al său cole ea : semănători pluguri, grape, pră­ jiri) şj kthraţmerll acestora. eJut.lndu-1 tn
cii paUL'ico-brgBndzatneftce ' esXăşurată de Integrale a sardnSor de colectări ptnă U un coQectfv de «gttatoni, nu are o gazetă
Bucşeru, care însă a înregistrat numai sitori, etc.
deputaţi,-, de ţăranii mamdltari fruntaşi tn darta de 7 Noiembrie stabJUndu-se tot­ de perele, n-a făcut nimic pentru îmbu­ lipourafle, dor n-a luat alai o măsură de Ţăranii muncitori Stanca Gheorghe, St- acelaşi timp că lichidez® cu UpsuriSe aure
rîndiri pnoducătorlflor ţagrlcdlL Sub în­ odată şi viteza zriănlcS a colectărilor. nătăţirea agitaţiei vizuale Membrii de remediere o situaţiei. se manifestă tn această dteecţie.
medru Troian, MihăiiLS loan şl alţii, eu
drumarea orsenlzaltflari < de bază. tn co­ In fruntea acţiunii s-au sitou&t fruntaşii partid din satuj acesta n-ou sarcini con­ Pentru îmbunătăţirea urgentă a rmmcU Responsahflfflor de centre, le revin sar­
obţinut recolte bogate anul acesta luorind cini importante pentru Iratreţtaensa în
mună s-eu ţintit mal irrul.te adunări popu­ din toata campandlle. cum sint: Dumonl crete în muu» de însămînţări şi colec­ de colectări şt Irasămlnţări din satul Căr-
pămintul cu maşinile ce le^au închiriat.
lare -in cane s-a. vorbit, 1 cetăţenflor despre loan, Onlra Bolind, Marzadoţl foan. Lâzâ- tări Există membri al biroului organiza­ pitrlş, este necesară o Intensă activitate bune condlţhxnl e utOaJuiud agricol, dt
Da fel centrala de închiriat maşini ale şi ţinerea unei evidenţe clare a maţînMor
tasemAâtataa pfbdArii ■ .la timp a cotelor ronl JMJmon şi deputaţii sfatului popular ţiei de bază. ca de pildă Radu Aron, care politică din partea organizaţiei de partid cooperativelor Corle) raionul Lila, Cloaca
arâtlndiA-ee că aoeasta •-constituie o înaltă Corul S4m4an, Pope seu Domnosie, etc. nu sânt exemplu personaj pentru ceilalţi Do aceia, comi/tetxd de partid al raionului 5) uneltelor agricola, desfăşurând In ace-
îndatorire pateiot-îcă a' fiecărui cetăţean Mundndu-se asfcfei, pînă in prezent in membri de partid şl pentru ţăranii mun­ Sebeş trebuie si te de îndată măeurl raionul Oră ştie. Luduş, raionul Sebeş şi toşl timp o temeinică muncă âe Ilfmuim
altele, au îndrumat ţăcănii muncitori cum
Consfătuirile ţin-lte Mn fiecare sîmbStă comuna Sarmlsegetuza planul do colectare citori Acesta, oa da altfel $i secretarul prompte şl corespunzătoare în ftadu) ţăran*or muncitori, anlrenta-
aă folosească maşinii® şl înaltele Astfel du-1 să închiriere cit mai multe maşini
seara dt l st oanvorl«Vrilj!; agitatorilor de la al produselor vegetale de toamnă a fost
în comuna Cioara au fost Insăminţate
om la om. au lăcut ca/ flecare ţăran mun­ IndepUrot lntr-un procentaj de 97 ia sută Una-i în birou şi alta-i pe teren peste 400 ha cu maşinile închiriate de ie şl unelte agricole pentru ridicarea predue-
citor si la 1 cunoştinţă-lin tot timpul de te­ la porumb, 63 la sută ln cartofi, 93 la suta ţiel La hectar
lul cum se desfăşoară campania, oe pro­ la fin şl sută la sută la alte boabe. Cu De felul aum se desfăşoară muncile nunţate la gospodăria agricolă colectivă. cooperativă MOLDOVAN N1COLAE
agricole de toamnă, depinde ln mare mă­ Din păcate Insă gospodăria nu avea 1n- ln multe locuri Insă din cauza nerapa- referent tehnic Va Uniunea regionala
centaj s-a atins ia od leclări, cina esta ln acdlaşi ritm 98 desfăşoară şi colectare* sămtnţat plnă la date de 26 octombrie
frunte şl undo treburn: dat ajutor grabnic produselor animale De exemplu, te Unfl sură recolta de cereale a anului viilor deeît numai 45 de hectare Situaţia în­ rărld fea timp şi ne ţineri/ unei evidenţe a cooperativelor de aprovizionare «'
Numai prin executarea la ttamp a lucră­ dar® a uneltelor şi maşinilor Agricole, nu­ desfacere — Deva
Si eficace. | pionul a fost îndeplinit sută la suită la tocmită de sfatul popular a tort umflată
rilor şl aplic!nd metodede agrotehnic»
Organlnaţule da bară din pasa comunei, lapte de vacă 98 la sută la carne de porc e ereadă
au pus adfcent pe eduioarea $i mobilizarea 62 la sută şl 70 la aută la came de vită. vom crea posibilităţi largi de dezvoltare Aceste „succese" in campania de tnsă- Raionul Brad în coada muncilor agricole
membrilor de partid oa el să fie tn frun­ Fruntaşe pe comune Sarmisegetuza le a agriculturii noastre în viitorii 2-3 ani. mînţărt, se datorase In primul rind comi­ de toamnă
te do predarea cotelor. să lămurească ;l pe predarea cotelor sânt satele Hdblţa şl ajungând oa producţia de cereale sa creas­ tetului executiv el sfatului popular In
ceilalţi ţăran! munotibonl. Astfel intr-o a- Breazsove, care au reellzat cel mal mare că aşa după cum se prevede în proiectul frunte cu Vaslan Ghenrgbe, descurcăreţul ImSmtaţarea miturilor de toamnă ta ranilor muncitori Întreceri car® ar fl
dunane generală a organizaţiei do bază. procentaj de colectări la toate‘ produsele do Directive. preşedinte, care a dus o muncă birocra­ raionul Brad sc desfăşoară eu mare tace- contribuit la grăbirea însămlnţărtioc Ţă­
Nenumărate sfaturi populare din comu­ tică, rewjmlndu-se mai mult 1a şedinţe «I tlneaJA. ranii muncitori din scene comune fiind
Pînă tn prezent s-au Vnsămlnţat 52%,
Lipsă de preocupare faţă de sarcini nele raion udul Orăştie, ş<-au făcui cu scripte, fără să privească cu toată răs­ din suprafaţa planificată. Acest lucru de­ lipsiţi de ajutor şl îndrumare tehnică, au
rămas ta urmă cu Insămtaţărila
cinste datoria ln această campanie, de­ punderea sarcina oe o are In această oam-
notă o slabă organizare a muncii, de că­ Pentru riroîr.eraa în urmă e tasămln-
Reroltarea culturilor tînzii s-a terminat Buruiene, nici n-au început colectările te punînd toate forţele să termine Insămln- ponle. ţăritor ta radonul Brad. s® face vinovat «1
m întregime în Întreg raionul iHa In produsele agricole de toamnă cu toate ţfirile te tflmp şl să le execute la un înalt Pentru terminarea grabnică a Insfimln- tre comitetul executiv al sfatului popular cwTwtatul radona3 da partid, oare nu a
acelaşi timp însă, predarea cotelor o ră­ că tn comună aînt nenumăraţi ţărani nivel agrotehnic. lartlor, un rol deosebit de Important 11 raional ta frunte cu preşedintele Bolid îrdnrmat «I controlai In măsură suftri-
mas cu mult în urmă .şi aceasta pentru muncitori care şi-au achitat La timp obh- Nicola®, care nu a îndrumat şl controlat entă Instructori I săi de felul Cum aceş­
că unele comitete executive ale sfaturilor fPţîtte ce le-au avut faţă de stat. Printre Trebui® să «punem Insă că 1n unele co­ ere munca poJItdcă de masă dusă de or­ ta măsură cuvenită staturile populare co­ tia mobil) rea eâ organlzaţKîe de bata sl
populare comunale, ca cale din comunele -.ceflls sint deputaţii Vasille Mana, Dlniş mune cum este comuna Sibot de pildă, ganizaţia de bază Faptul c3. comuna Şl- munale membrii de partid, ta executarea la timp
Buruiene, Bălţa, V&llşoara şl altele, n-au Eâjsabeto. Bodea Eftlmle. Exemplul lor a lucrările de lnsămlnlări se deslăjoară »n- bol este codaşa la Insfimlnţlrt, «« dato­ TehnIclenH secţiunii agricole din acea a muncilor agricole de toamnă.
desfăşurat o temeinică muncă de lămu­ fost urmat yl de ţăran*, muncitori ca ir-un ritm noporrma de încet De la bun reze ;l organizaţiei de ba2ă, care rvu-sl raion nu se ocupă de munca practică pe Pentru a tnlâ/tiura lipsurile ce se mani­
rire printre ţăranii monolftori ca aceştia Plrvo Tovlc. Margu Gheorgh® şl alţii. început putem opune că membrii comi­ teren. Unii lehraoieni ce tovarăşa Brad festă In executarea Insămlnţărllor dc
să se achite de îndatoririle lor faţă de trăieşte visţe, munoind le Intlmplare Mana. schimbă mumoa de teren cu cea toamnă este necesar ca comitetul raional
De smmenea, la gazeta de perete nu tetului executiv al Statului popular comu­
stat. lăslod ca munca de colectare să se Organizaţia de bază n-are plan de de birou, fUnd In continuu „aglomerata"
sint crlHoaţl oei ramaşi tn urmi cu pre­ de partid împreună cu sfatul popular
desfăşoare de ia sten darea ooteflor. nali din Şibot, n-au organizai ou răspun­ munca, ou Bare Ini concrete, pentru fie­ cu rezolvarea hirtiilor, lor tasămînţărilf raional, să desfăşoare o largă activitate de
Jn comuna Buruiene, deşi treieriţu] pă- dere tmaoaUo ln campania agricolă de care membru de partid Astfel, In Comuna ta comunele de oare răspunde se desfă­ îndrumare yl control ta oomun® sl sate
Munca de colectare tn comuna Buru­ şoară La inlîmpJare O slabă preocupire
locselor e fast terminat încă la data de toamnă Sibot nu se duce muncă politică în legă­ Secţiunea agricolă trebuie să traseze
10 octombrie, totuşi (planul de colectare iene se destăşoară slab sl din cauză că faţă de problema taJămlnţărUor, o au co sa ratai tuturor tehnicienilor şl ageohlcrr
te gtlu abte a fost realizat tntr-un pro­ unii membri de partid şl salariaţi el sfa­ Vas lan Gheorgbe preşedintele comitetu­ tură cu campania de teamni Pentru c5 mtetele executive ale sfaturilor poput)ara agricoli, ca aceştia ta-şl desfăşoare acti­
centaj de 62/31%. Nenealizarea planului tului popular, nu constituie un exemplu lui executiv al Sfatului popular dfen Şi- organizaţia de bază nu-ri trăieşte viaţa comunale, care nu ajută yl nu îndrumă vitatea practic pe teren ta rindul ţărarU-
de colectare la grivi. se dotoceşte tn pri­ bun pentru producătorii agricoli din co­ bot, s-a mulţumit să cunoască situaţia lo- se' fac® vinovat şl Comitetul raional de In măsură cuvenRS ţăranii muncitori de lar muncitori, antrenlndu-l să respecto
mul tind muncii birocratice dusă de sfa­ muna Buruiene sBmlnţănlIor mal mult dăn birou SI da* partid Orăştăe, care nu controlează teiul a executa muncile agricole la un taatt toate regulii® agrotehnic®
nivel agrotehnic Un exemplu viu tn a-
tul popular, dt şl dezinteresului, du care ln raza comunei Buruiene, există un că-4 întrebi despre însămînţări, 1(1 comu­ cum muncesc Instructorii pe teren, cu or­ cest sens este Sfatul popular al comunei Staturile populare comunale prin de­
cel doi colectori al C5CPA (Drăgan număr însemnat de chiaburi care tără­ nică orice cifre vrei aşa. dm memorie ganizaţiile de bază săteşti Criydor. care. nu a înţeles rolul centre­ putaţi si comlslU® permanenta au deto­
na ta antreneze ţăranii muncitori de a
Ioan şl Fierea Aurel), ou privit problema gănează predarea cotelor Comitetul exe­ fără si se uDte în vreo situaţie. Aceasta Agitaţia vizuală ta comuna Şibot se re­ lor de tratat sămîrvţa. 1 Astrul « aid mun­ executa însămlnţările sl arăturile da
readizirii plamuhu de oolectare la toate cutiv aj sfadiiul popular nu a luat încă o face pentru că nici situaţiile nu aînt La zumă la citeva lozind şablon. Iar gazda ca sâ se desfăşoare ta mod defectuos. toamnă ta timpul ctl mal scurt.
perodunde. nidl o măvtxră ca să-l oblige să-şl predea zl. Şl de ce sS greşească dtasul spunlnd de perete nu se foloseşte pentru populari­ Campania de tasămlnţări sa desfăşoară Numai prin desfăşurarea unC munci or­
In comuna Buruiene, nici colectarea pro­ cotele în timpul cel nval scurt. De exem­ cumva mal puţin 7 zarea metodelor aplicate de fruntaşii co­ slab sl ta comunele Blăjenl Bucureşci sl ganizat® şl operativ» pe teren. tasSmin-
Buees- Aiol comitetele executive ale sfa­
duselor de toamnă nu se desfăşoară mai plu chiaburii: Uţa Gheorgbe, Drlguş — Cit aveţi InsSmlnţat pe comună 7 munei şl a!le probleme arzătoare In cele turilor popjJare, nu s-au îngrijit de orga­ ţârfle de toamnă tn ralonu) Brad se vor
putea termin® la timp yi ta condiţiuni
bine. Rezultatele obţinute plnă în prezent Aron, Topor Nicotae $1 Henţ Toader, sînt — &30 de hectare din cele 951 planifi­ doufi articole afişate la gazetă, se vorbeşte nizarea întrecerii patriotice ln rindul ţă­ ogrotehoicB superioare.
dovedesc slaba preocupare a comitetului toleraţi în loc afl fie obligaţi să-şl adhlte cate tn eeotorruâ individual Aţlică, apro- ln general despre tnsSmJnţări îl coJectări.
executiv al sfat/ulul popular şl a colecto­ tn întregime cotele ce 1® datorează sta­ xlmsrtlv 85% în procente — îţi răspunde Toate lipsurile manifestate plnă acum
rilor comunali fiaţă de problema colectării tului. Vaslan Gheorghe cu o precizie de ceasor­ trebuie să la sflrşit Pentru terminarea O nouă formă de păstrare a economiilor
produselor de toamnă Pentru Indepatnfcrera integrală a plenu­ nic. Nu ştim dacă 5S0 din 931, fac 83 1a cit mal grabnlcfi e tns&mînţănilor. sfatul Atragerea disponibilităţi] ar băneşti şl In regiunea noastră pe ti ce trec®,
Pentru â „explica" cauzele rămlneril In lui de colectări a produselor vegetale de suta. dor că preşedintaile s minţii asta -I popular ln strlnsă colaborare cu organiza­ punerea lor in circ un tul financiar — lu­ creşte numărul cunapărătoriior de obliga­
urmă a colectărilor, tovarăşul Oprea Gh.. teanv)fi. comitetele executive ale sfatu­ clar. ţia de bază trebuie să înceteze cu fdul cru ce contribuie La ridicarea nivelului ţiuni CEC 4%. Numai plnă La 30 septem­
secretarul sfatului popular. încearcă sfl rilor popudona din comunele ; Buruiene — Dar gospodăria agricoli colectivă dl acosta dăunător de e mund la voie ta- de trai al celor ce muncesc — i constituit brie prin ghişeele CEC din tnbreprtoderi
spună că s-eu aglomerat muncQe. când în Bălţa şl Văl Iş oara din raionul EU a. tre­ a tnsămînţat 7 lîrrvpISj'IL' Munca pentru Insfiminţârt tre­ pentru Casa de Economii şi Con a® mm- sl Instituia- oficii poştale şl ghrşeurttc
rcclitate comuna Buruiene stă slab şl la buie ş3 la de urgenţă măsuri organiza­ — El tovarăşe, eşti în urmi Nu ştii buie organizai3 operativ şl temeinic, pen­ (luni o perrranentâ preocupare. sucursalei din Deva. s-au vîndu/t obliga­
ţiuni ta valoare de 64 200 leL
Pentru creşterea continuă a buneislări
«alte munci, cum ar fl de exemplu Insă- torice «i să treacă ou operativitate la 18- că el au terminat 60 de hectare cit aveau tru terminarea cit mal grabnică a tnsă- a poporului, partidul yl guvernul au au­ Pnnto raioanele fruntoje se află su­
mlnţările Adevăratele cauze ale rămlneril fninrferea producătorilor de a-şl preda tn planificat ? Griul a şt răsărit.. mlnţâritor de toamnă şt a arăturilor a- torizat de la 1 septembrie 19S4 C E.C.-ul, cursala CEC Petroşani, care In luna sep­
In urmă constau In acela că sfatul popu­ întregime cotele către stat. « Şl Intr-adevăr, ln evidenţa sfatului dlnd. Numai ln felul acosta va fi asigu­ să talţlez® o formă superioară da păs­ tembrie a vtadut obligaţiuni In valoare
lar Şl organizaţia de bază privesc biro­ Organizaţiile de bază. eu datoria să popuOar stat trecute 00 de hectare însfi- rat belşugul recoltei tn anul vlrtor. trare a economiilor populaţiei, prin obli­ de T3 700 lei, fruntaşi f*dnd Oficiul PTTR
cratic munca politică pe care ar trebui desfăşoare în rindul produc Meritor egrl- gaţiunile CEC 4%. cu ciştiguri ce oferă Vulosn ou o realizare da 13150 lei.
x-o desfăşoare în rindul ţăranilor mun­ coli o susţinută muncă poliiLcS de lă­ _____________________ C o n c l u z i i ______________________ o scrie de avantaje, prin realizarea de Pe întreaga regiune numai pe ’wri
hm port ante clştiguri la tnagerde de bază septembrie valoarea vînzirU obiigQl>.un«-
ci lori Bynfioarf, întrecerea patriotică In murire Flecare producător agricol trebuie
Zilele care au mal rămas plnd ie terminarea muncilor apricole de loomnd, tre­ Ia sorţi Aceste trageri ou loc dm două lor sa ridzcâ la suma do 32C 750 lei
rindul ţănmilor munoitori est® cu toiul să cunoască Importanţa economică tn două luni, şl 1® stat atribuite dte
buie folosite din plin de către oamenii muncii de pe ogoare. In această perioadă, Pentru o cit mal bună popularizare a
inexistentă Căminul cultural nu est® fo­ Şl pofeltică a colectărilor. Primii Ia co­ 3 400 cSytigurl totalizând 1.991.600 lei în­ obligaţiunrior, a avantajelor oferita şl
losit nu sint ţinute conferinţe legate de lectarea produselor agricole trebuie să se cere din partea comitetelor executive a sfaturilor populare şl a comitetelor ra­ tre 400 şl 2S 000 lei. crearea posibilităţilor de cumpărare a lor.
Prin tragerea suplimentară ce are loc
sarcinile actuale cile ţăranilor muncitori fie membrU de partid şl deputaţii sfa­ ionale de partid, un efort mal susţinut pentru Îndrumarea concretă şl controlul otlt la oraşe dl sl ia sale în cursul linii
ln fiecare en la 30 septembrie, deţinătorii
Ier agitatorii neflind instruit!, nu-şl înde­ turilor populare Numai muncind In fe­ pe teren al desfăşurării muncit de însămînţări gi colectări. de obligaţiuni care au pSstrat economiile septembrie în regiunea noastră, s-au or­
plinesc sarcinile lul acesta, se va putea realiza te ttmp o perioadă mai îndelungată de 9 luni ganizat 351 ghişee In întreprinderi si in­
Munca politică de masă, trebuie intensificată In fiecare comună fl sat, de­ stituţii. au activat 51 impuiamiaiţl le rate
Dacă priveşti grafflcul dtn feţe sfatului planul de colectare efl produselor de înaintea ecested trageri, se bucură de a- şl 41 agenţi CEC, PTTR care eu vlndut
oarece numai In felul acesta roadele vor fl cele aşteptate. Trebuie combătută ten­
popular, le face să crea că tn comuna tosmnS vantejti aperi ale puttad realira c Işti guri obligaţiuni.
dinţa de a (ine unele şedinţe Interminabile ln această problemă, a căror calitate mal multe şl mal mari care cresc pînă Peniru tragerea din IC octombrie 1854
la 35 000 lei. atribuindu-se 4 600 ciytigVR'l la sucursalele raionale CEC din regium^
G. A. C. trebuie să aplice metodele avansate de cele mal multe ori lasă de dorit şl este necesar si se treacă lo o muncă practică ta valoare de 3G3I.600 lei vînz»rea yl cumpărarea obligaţiunilor
pe teren, folosindu-ae In acest sens experienţa comunelor fruntaşe la colectări şl !n- Obligaţiunile care nu au Ieşit la sorţ 1
la însămînţări CEC se suspendă oonform articolului 9
xămtnţdri. tşl păstrează vulabnllteiea tor, partioptad dtn regulament, taeepind de La 80 octom­
Anul trecut, multe gospodării colective încrucişate. Recoltele obţinute de pe a- Folosind din plin flecare zi pentru terminarea muncilor dtn campania agricolă la tragerile următoare In felul acesta, brie plnfi la difuzarea listei of letale de
din raionul Sebeş, printre care cele din ceste terenuri, au fost cu mult mal mari de toamnă, fără îndoială că regiunea noastră are posibilitatea să-şl îndeplinească fără riscuri, se pot realiza e&ştfguzl de ia cîşUgurî la tmlLăţHe CEC.
400 Lei la 35600 IH Obligaţiunile CEC
M'.ercureo. Apoldul de Jos, Daia Romi no rlecît cele realizate din tnsămlnţatul dupS cu cinste angajamentele luate, de a termina la timp fl In bune condlţiunl atit co­ 4*?( tjt păstrează totodată caracter de eco­ VTTAUB SPOIALA
$i altele, au insămtnţat o parte din griul metode bătarineştl Diferenţa de cantitate lectarea produselor vegetale, cit şl Insămînţdrllc de toamnă. nomie. e'e puttad fi vîndute orleind uni­ dJreclcr la Dir re? CEC
de toamnă în rinduri dese şi în rîndurl a fost între 600-1000 kg la hectar tăţii CT.C de la oare eu fast cumpărate Hunedoara