Page 31 - 1954-10

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Nr. 86

Tinerii constructori ai socialismului
Luua Prieteniei Romino-Sovictice Iniţiativa este preţioasă
dar nu se extinde
In cadrul „Decadei cîntecului de A. BLAT1N

UxmAod exorrypliU comuniştilor de La
CVvnsomolul reuneşte în lindurile oale
şi a dansului sovietic* 4 peste 19 mdldoano de tineri şl tinere. dă pe sciiimb, peste norrai, 60 kg Spi­ uzinele metalurgice „I. G Frimu" din Si­ mult Exemplul acestor doi comunişti esto
urmat şl de alţii. Conducerea secţiei şl
jinul larg de oare s-a bucurat Iniţiativa
întreaga istorie a Oomsomofl.ulul este In­ brdgâai! conduse de Kotova, a permis ri­ naia, mainaiteril şl tehnicienii din unde comitetul sindical de secţie însă nu s-au
Porvtrru multe formaiţit artisldco do a- nici — alături do ded pesta 000 de ţărani dicarea productivităţii muncii la fabrică Întreprinderi ale regiunii Hunedoara rub glndlt» ce apari mare aduce extinderea or­
matori din regiunea noastră „Decada cân­ muncitori, ce a<u populat sala pină la refuz, destructibil legată do istoria luptei pline cu 12,3 La sută. conducerea organizaţiilor de partid au ho­ ganizată a experienţei fruntaşilor, care
tecului $1 a dansului sovietic" a oferit ou ascultat oomfarinţa .^Dezvoltarea pro- de abnegaţie e poporului sovietic pentru tărit să lucrezo în aşa fel, înoît maşinile ştiu să mimtie mai bine maşinile, pentru
oorstrudrea sodaHamului şl comunismului ComsomdllşUi adoptă tot ce este nou,
prilejul de îmbunătăţire a reiperrtortilio'r, douoţied vegetale In patrie noastră, în lu­ să producă mai mult. Pe baza descoperi­ a le face» să producă mal mult.
precum şl momentul de e face cunoscut mina proiectului Directivelor Congre­ în U.RS.S. In toate etapele aoestal lupte, înaintat, în întreprinderile ţârii Ghid la rii de nod rezervo interne, minerii din Conducerea combinatului motivează că
Comsomolu! a fost şl aste un ajutor cre­ uzina de automobile din Iaroslavl s-a aflat
oamenilor muncit o parte din comorile ar­ sului, cu privire la dezvoltarea agricultu­ Valea Jluliul — primii din regiune oare iniţiativa unei mai juste folosiri a utila­
dincios al Partidului Comunist despre metoda de tăiere Intensivă a me­
tist ico aJe pcxpocnolar sovietice. rii în următorii 2—3 ani". au îmbrăţişat această Iniţiativă — ru jelor nu s-ar putoa aplioa in combinat,
Duminica în cadrul acestei deoade n PQ/in da tinereţe şl voioşie, colectivul de Atît în enM războudui civil, cit şi în anii talului a lui Vasiti Kolesov, grupa de pornit să extragă mal mult cărbune. Ei pentru laptui că nu sînt suficiente va­
avut loc în reghcnea noastră o eemle de artiştii amatori al oaspeţilor, a demonstrat Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Ccrmsomol, ăl cărei organizator este D şi-au reînodt angajamentele Luate în cin­ goane spccioJe pentru evacuarea fontei şl
manifestări artistica. In raionul QriLştio, spectatorilor — (prin poezie, dntec şi Joc — oomsomoiiştii au luptat erele pe multe Moloifeeva, a hotârit ca întreaga brigadă stea zilei de 7 Noiembrie. Minerii de la e zgurei de la furnale, in timp ce un şir
spro exemplu, a avut loc Intre echipele buduria vremurilor noL Dansurile şi cîn- fronturi, apărînd onoarea, libertatea şl in­ să—şl însuşească această .metodă înaintată. Petrila spre exemplu vor da în cursul de asemenea vagoane stau nereparate şl,
artistice ale unităţilor culturale^ 12 schim­ teoele populare sovietice, stutLns împletiie dependenţa patriei lor. In anii construcţiei In acest scop, direcţia uzinei a organizat acestei luni încă 1 500 tone cărbune peste culmea, unul din acestea este căzut |oa
buri de experienţă ou dansurile şl clntecdle noastre, au de­ paşnice, el muncesc cu abnegaţie, întărind cursuri conduse de un inginer. Comso- angajamentul Iniţial, liar col de La Ani- de po linie chiar in faţa direcţiunii trans­
Tot în cadrul acestei decada fanfara do monstrat dragostea şl ataşamentul popo­ forţa economică a ţării lor, oare este bas­ moldştil au studiat timp de aproximativ noosa încă 2000 tone. porturilor, ?ub ochii tovarăşului Scurtu
stat a regiunii Hunedoara a prezentat rului nostru faţă de oamen/li sovietic L tionul păcii tn lumea întreagă. tred luni metoda tăioril intensive. Efortu­ Turnătorii de La uzina „Vlotoria" Căi am Cornel di rectorul serviciului tra:isportuxi.
programe artistice In comunele Miercu­ trainica prietenie Închegată Intre cele Munco oamsomaliştilor pe şantierele de rile lor au fost încununate de sucoea : în­ au studiat şl trecut la o mai Justă folo­ Conducerea combinatului sa tînguie că
rea. Petre şti $d oralul Sebeş, iar brigada două popoare oansfcruoţle a giganţilor industrial : Dne- treaga grupă lucrează aatări după această sire a cubiilourilar de aLabarat fontă. Ei lipsesc unele şl altele, dar nu se stradule
errtlstlcă do agitaţie a Casei do ciritoră proghes, combunatele metalurgice Magni- metodă. Iar productivitatea muncU a spo­
Muncitoarele PăafLradu Mnria, Motoc rit do două ori. au sporit cu mult numărul do şarje. suficient pentru a nu tipsi nimic bunel
raională din Orăştie, în fîa1M Diînoul Mic. togorsk, Kuaneţk, uzinele de tractoare
Mania. Man Manie şl muncitorul Ioan Această măsură a fost posJbUă prin scur­ desfăşurări a procesului de producţie, atît
* de 1a Stallngrad şi Harkrov, a Oi un entuziasm uriaş muncesc tinerii La furnale cît şi la O.S.M. S-a mal discu­
Zuba — de data aosasba artişti — au în- tarea timpului La operaţiunile de încăr­
Saflia festivă a căminului muLtoral „7 eufloţlt mult ootleotiivul lor ertlslio, contri­ fost încununată de o glorie ne- mineri sovietici. El luptă pentru sporirea care şl descărcare a oubiiourllor, folosind tat în multe rlnduri problema aprovizio­
Noiembrie" din satul BăeştL, raionul Ha­ buind în largă măsură la ridicarea calităţii ştearsâ, Cine nu ştie ou oîtă însufleţire, producţiei do cărbune şl reducerea pre­ noi metode, oum ar fi de pUdă evacuareD nării combinatului, dar aprovizionările se
ţeg, a găzduit duminică 24 octombrie o-o. artistice a programului. biruind mari greutăţi, a construit tineretul ţului de cost, îşi însuşesc mînuirea tehnicii maa rapadă a zgurel, măsură propusă de mai fac încă pe dibuite. La nimereală.
pesle 600 do ţărani nvunoltanl din loca­ în îndepărtaiul ţinut al NorduLul, noul noi, studiază metodele înaintate de muncă. topi torul Truţă Ioan. Comitelui raional de partid Hunedoara
O con/triibiiţle ffubatanţlialfi la reuşita
litate. oraş cairo a luat numele de Komsomoisk Sectorul comromollst şl de tineret al Ceea ce s-a făcut pînâ acum in proble­ a ţinut în ziua de 10 ootombrle o *■»
programului au aduo şl dirijorul oarulu/t,
Colectivul artistic al Uzinei do repa­ —pe—Amur sau un alt oraş — Komso- minei „Lugurtin” din Donb.is, condus de ma extinderii iniţiativei de folosire mai dinţa cu directorii de întreprinderi din
Dugen CSmpeanu — regizor La Teatrul de
rat utilaj minier din Petroşani a găsit maLak—pe—Volga I S-»ar putea enumera Inginerul-cx>msomodlst Ivan Pavlonko, lu­ Justă a utiiLaJoLor este extrem de puţin raion, ou activişti de partid, sindicali şJ
Stat Petroşani — responsabilul colectivu­
aed primirea călditroasă & color adunaţi aă la infinit faptele de erelsm în muncă ale crează dş trei ani pe bază de grafic ciclic, In întreprinderi de seamă cum ar fi de de U.T.M Printre problemele ce s-au dez­
lui — Ioan Vaslu, directorul clubuflul u-
vadă măiestria artistică a unor oaspeţi tineretului sovietic. şl iată rezultatul : producţia de cărbune pildă Combinatul metalurgLc „Gheorghe bătut acolo a foat şl extinderea Iniţiativei
zinol şl Popa Petre, responsabilul cultural
aşteptaţi Steagul roşu el Comsomolulul este dis­ a crescut de două ari şl productivitatea Gheorghiu-Dej", I.C.S, Hunedoara, minele comuniştilor de la „I. C. Frimu" SinaJa.
al canatteitiilud fidndloal de întreprindere.
înainte de e prind, purta ropot do tv- tins cu pătau ordine — mărturii strălu­ nvuncru. de 1,9 ori, laT preţul de cost al do fier ToliuC şi altele, nu se observă nici De la acoariâ dată nu s-a mal controlat
plaruza răsplata manifestării lor căldu­ P. FARCAŞIU cite ale credinţei Luă faţă de cauza Par­ unei tone de Cărbune extras, a scăzut cu o mişcare în aplicarea şl extinderea pre­ dacă ceea ce s-a hotărit se şl pune în
roasa artiştii amatori — oaspeţi şl local­ i corespondent voluntar tidului Qcanumiflt Ordinul Steagul Roşu a 10 ruble. Datorită ridicării productivităţii ţioasei iniţiative. Conducătorii acestor în­ practică.
fost decernat Camsamoiulu! pentru a re­ muncii, salariile minerilor au crescut în treprinderi nici nu se sinchisesc de aşa Pentru a se lichida cu lipsurile în ceea
leva meritele de Luptă ale comsomolişti- medio cu 370 ruble po lună. ceva. Activiştii de partid şi sindicali nici ce priveşte extinderea şi aplicarea în
In orice soctor de activitate, po marile
Recenzia romanelor „Mama" şi lor şl tineretului pe fronturile războLului şantiere de construcţie, comsomolişti i şi nu cunosc în ce constă Iniţiativa comuniş­ praotică a Lozincii „Maşinile noastre pot
civil: Ordinul Steagul Roşu al Muncii —
tilor de La „I. C. Frimu” Sinaia. Tov.
da mal muilit" comitetele raionale de
„Pe Donul liniştit“ pentru Iniţiativa de oare o dat dovadă în tineretul dau exemple de muncă plină de Cheşa Ioan, preşedintele comitetuim de partid au sarcina să îndrume comitetele
munca udamlcâ şi în întrecerea socialistă abnegaţie. întreprindere ai combinatului, sau tov de partid din întreprinderi şl organiza­
ta codrul oănxtavuf i cml tunai ddn Hăprta Săptămima trecută, în sala căminului dm anii primelor cincinale; Ordinul Partidul Comunist eil Uniunii Sovietice Miunteanu lorii cu munca de propagandă ţi De de bază spre a acorda o mal mare
iradorVul Albe. e-a ţfavut zilele trecute, re­ cultural „Mlhall Sadoveauvu" din Sebeş, Lenin — pentru meritele dobîndite în anii a mobilizat întregul popor sovietic la în­ şi agitaţie in cadrul biroului organizaţiei atenţie noului în întrecerea socialistă.
cenzia romanului Jtom" a eartltoruluJ tovarăşul Chirlţă, directorul oabdmetuAul Marelui Război pentru Apărarea Patriei făptuirea programului Istoric, care preve­ do bază I.C.S. Hunedoara, nici habar nu Conducerile întreprinderilor trebuie să
sovietic Mtixdm Garkl Ou prulejud acestei de partid, a ţinut o recenzie asupra ro- împotriva Germaniei fasciste; al doilea de obţinerea in viitorii 2—3 om a unui au do această iniţiativă. Tov. director ai asigure toate condiţiile unea Juste loioGdri
reoenzU. ia oare au participat peste 120 mamilui „P© Danul liniştit" a scriitorului Ordin Lenin — pentru menitele faţă de avint considerabil dl agriculturii şi pro­ I.C.S. Hunedoara Cogan Alexandru „nu a utilajelor, ingrlJLndu-se cu pridepere
ţărani rn/umdltart, tovarăşii! Bld Gheor- sovietic M. $olohov. patrie în munca de eduoare comunistă a ducţiei de bunuri de consum popular. ştie" de ce nu este extinsă noua Iniţia­ de buna aprovizionare cu materii prime,
ghe a vorbit celor adunaţi şl despre avîn- In oadrul recenziei, tovarăşul Chirlţă, a tineretului şi de participare activă în Comsomoiul îşi consacră toate forţele pen­ tivă. iar comitetul dc întreprindere (pre­ materiale, scule, etc.
tull pe care l-a luat Literatura şi cultura scos in evidenţă marea figură a scriito­ construcţia socialistă în anii de după răz­ tru îndopfliniirea acestei sarcini. şedinte tov. Mninov Nicolae) nu a între­ Să nu rămână comitet de întreprindere
noastră în ultimii 10 ani rului sovietic, precum şi valoarea educa­ boi prins nici o acţiune in acest sens. caro să stea pasiv în faţa e ceea ce este
Una din oelo mal strălucite pagini dm
După terminarea expunerilor, pionierii tivă şl artistică a operelor lut M. Şolohov, Tinerii muncitori, ingineri şl tehnicieni Istoria Cornso molid ui Leninist o consti­ Există posibilitatea, ca lozinca „Maşinile nou şl înaintat. Justa folosire a utilaje­
şcodn.1 diin looaflditato au prezentat un pro­ în general sovietici, particlplnd la întrecerea socia­ noastre pot da mai mult", să fie transpusă lor este cheia a nenumărate succese. Ex­
tuie participarea Iul la valorificarea pă-
gram artistic campus din recitări şl dan­ După expunerea recenziei, artiştii ama­ listă a întregului pqpor, Luptă pentru mlntuiilor Snţalenite şi virgine din estul în fapte în aceote Întreprinderi 7 Sigur că perienţa înaintată trebuie extinsă în ria­
suri. Eleva Harag» Luda a recitat poezta tori de la L F. E. T. Sebeş, cu ridicarea productivităţii munciu, pentru da I In toate întreprinderile. Acest fapt dul maselor; succesele obţinute de unii
şi sud-estul U.R.S.S. Partidul a hotărit ca
„In rmnrvţll Geargicd". Iar colectivul de concursul elevilor liceului mixt din loca­ îndeplinirea şi depăşirea planurilor de In cursul anilor următori aceste pâmînturi îl confirmă strungarii vrednici de la sec­ fruntaşi să fie cunoscute de cît mai mulţi
dansuri a Interpretat „Kăzăceasca". litate, ou prezentat publicului un frumos stait; ed caută şl scot La iveală rezervele ţia mecanică a combinatului. Tov. BoLaji oameni al muncii, pentru a le ir.ma
să fJe folosite, să se creeze acolo puternice
★ program artistic. interne, luptă pentru îmbunătăţirea ca­ sovhozuri cerealiere. La chemarea Comso- Alexandru dă două norme şi Jumătate în exemplul.
lităţii produselor şi pentru reducerea pre­ fiecare zl. Iar tov. Garson Liviu — maa I. TUFARU
rooluLui, tineretul şl-a exprimat dorinţa
ţului de cost el acestora. fierbinte de a contribui la înfăptuirea a-
„Zilele tehnicii şi agrotehnicii sovietice" Din rîndurile camsomatiştilor şl ale ti­ cestei opere. 150.000 de tineri patrioţi au
neretului s-au rtdloait numeroşi Inova­ sosit In primăvară pe păniîntunle din împotriva risipei de utilaje
Cu prilejul „Zilelor tehnicii şl agroteh­ metode înaintate", „Pentru o zootehnie tori Numede Iul Vâslii Kucer şi Ana- Altai, Kazahstan, Siberia, regiunea Vol-
nicii sovietice", CouadtetolL raional AJUL.US înaintată'*, etc. toM Subotdin, Vladkrur Zaharev şi NlkoLai găl şl în prezent el strLng recoltă îmbel­ Pe platoul minei Cimpa II, domneşte oestea au „dispărut" de pe platou, oantl-
Brad, tn colaborare ou SJt-S.Q, au dua Da conferinţa ţinută în oomuna Onlş- Okilrev, al lidled Karabeflnlcova şi al şugată. de o bucaită de timp, neorindulaLa. Zeci îăţile de 30 m.c. buşteni şl 20 mc. scân­
o muncă susţinută perotru popularizarea ciar, a-a vorbit despre „Materialul sădl- Antonined Jandareva, al Maa*ied Ievcenko, de vagonete răsturnate, nenumărate cadre duri Asta pentru că şantierul de la supra­
metodelor sovietice eMl ddn agricultură tar şl .plantarea Lud după metode înain­ al lud Grigori Muhanov şi ale multor, al­ Cornsomolliştii şl tineretul din celelalte metalice, scoouri şi lanţuri de oraţere faţă al minei nu este îngrădit, Iar paza
tate", Har la Ţebea e-a conferenţiat des­ regiuni şl ţinuturi participă de osemenes sînt împrăştiate. e făcută formal.
dt şl din Industrie. Astfel, au fost ongonl- tora. simt bine cunoscute nu numai în
pre creşterea odiar'*, dîndu-se exemple activ la Lupta întregului popor pen/tru a- Există aai — şl osto-l deosebit de grav Cu acest material — aşa după cum a
2xate numeroase adunări populiaro unde U.RS.S., dl şl în ţările de demooraţle v în tul agriculturii. Angajîndu-sa in în­
din realizările crescătorilor de ol din populară. — maşini şi unelte noi, menite să asi­ reounoscut însuşi gospodarul exploatării
s-au ţinut oonfertnţ» pe teme agricole ca trecerea soololistâ unională, 15.000 bri­
Uniunea Sovietică. gure mec .ml zarea lucrărilor subterane sau — se putea îngrădi de două trei ori pla­
„Ştiinţa în slujba agricultorii", JS& exe­ Asemenea conferinţe s-ou ţinut tn ma­ Oamendi sovietici rostesc ou respect nu­ găzi de tineri tractorişti luptă perseverent de suprafaţă şl să uşureze munca oame­ toul minei. Dor cin© s-o facă?!
mele tlneru/lor strungari, care aplică me­
cutăm lucrările de toamnă în tiveai după joritatea comunelor din raionul Brad. pentru obţinerea de recolte bogate, pen­ nilor. Un motor eleotric nou, producţie a Şl şopronul proiectat acum vreo lună,
tode rapide, Klra Drojlma şl Alexandra tru a da ţării cît mal multe cereale, bum­ industriei noastre, poate fl găsit în Ime­ a rămas neisprăvit.
O voi are va, de la uzina de rulmenţi Nr. 1
bac, In şl alte produse agricole. diata apropiere a Umed ferate înguste, de Ar
din Moscova. Ele sînt Iniţiatoarele între­
Comsomolişti l şl tineretul din între­ la planul înclinai Lingă el, fără nici un Vine Iarna, Vor începe viscolele şl ză­
cerii pentru îndeplinirea înainte de termen
prinderile Industriale care execută co­ fel de acoperiş, ci leva corpuri de pom­ pada. Zeci de materiale preţioase vor fl
a pLanulnd oincnnal cu privire la ridica­
menzile agriculturii sint Iniţiatorii între­ pe, un alt motor electric acoperit de ochl/i distruse, dacă nu se vor lua mâffurL A-
rea productivităţii muncii. Iniţiativa lor
cerii pentru aprovizionarea fără întreru­ lumU cu două bucăţi de tablă găurită, rofl ceasta nu e oare risipă, nepăsare condam-
s-a buouirait de un sprijin călduros nu nu­
pere a satelor cu tractoare, combine şl alte dinţate şl altele. nabDă şi lipsă do spirit gospodăresc, faţă
mai la uzina unde lucrează ele, d şl La
maşini agricole, cu piesele de rezervă ne­ Zeci, sute de mdd de lei, lată oe repre­ de avutul obştesc 7 Fără îndoială că da !
alte rmcl/be întreprinderi. In prezent» nu­
cesare pentru o calitate superioară a ma­ zintă doar câteva din cele arătata Nu se ştie Insă, cam ce crede condu­
mai la uzinra de rulmenţi există peste
şinilor. In secţiile multor întreprinderi Dar cite n-a pierdut mina, din cauza cerea minei Qimpa II, a cărei atitudine
2 000 tineri muncitori şl muncitoare care
s-au înfiinţat posturi comsomollste de proastei gospodăriri a tovarăşului Costl- faţă de utilaje şl materiale e condamna­
luorea^ă în contul anului 1955, Iar peste
control, care uirmirorc executarea comen­ naş — gospodarul minei? Numai anul a- bilă.
300 tineri au îndeplinit. înainte de termen
zilor pentru agricultură. Pe căile ferate,
săram ide pe o in ci ani.
comsomoliştu şl tineretul au organizat su­
Un alt inovator în producţia — oom- Largi posibilităţi, slabă activitate
pravegherea traniportăril ou regularitate
somolLsta Serafima Kotova, brigadier in-
a încărcăturilor urgente destinate pi/mîn-
tr-un-a din secţiile filaturii de lină „Ka- Nu de miuilt, în satul Brîsnic, raionul Fără îndoială că o parte însemnată din
turilor înţelenito şi altor regiuni agri­
lindn", a fost iniţlatoaroa întrecerii pen­ UJia, â fost Inaugurat căminul cultural vina pentru această share de lucruri re­
cole. Mobitizînd tineretul la lupta activă
tru găsirea şd folosirea complexă a re­ oo poartă nuimolo „7 Noiembrie”. vine comitetului executiv al stetriUid popu­
pentru avlntul continuu al tuturor ramu­
zervelor producţiei. Brigada şl-a kmt an­ A trecut tnsâ o lună şi Jumătate de lar al comunei Lăpuşndc, organizaţiei de
rilor economiei naţionale, antrenîmlu-J la
gajamentul ca prin accelerarea vitezei L-a inaugurarea acestui cămin cuLturai şi bază P.M.R. şl organizaţiei U.T.M., oare
o viaţă politică şl socială activă, organi­
maşinilor, pmntr-o mad bună îngrijire a ţăranii nvundtonl nu s-au bucurat de nu a făcut nimic pentru oa la căminul
zaţiile de Comscrmol îlndepLinesc astfel
utilajului şl prin folosirea metodelor îna­ nici o manifestare cultuiral-artistlcă. Di­ cultural ddn locantele să existe o bo­
cea mal Importantă sarcină oo le-a fost
intate de muncă să sporească producţia rectorul căminului cultural a uitat că a- gată activitate. J
de fire toarse ou 28 kg. pe schimb. Anga­ trasată de partid, — de a educa pe ti­ dev arate muncă ouMunaflă va începe după OfiRCEA STLWU
jamentul a fost însă depăşit — brigada nerii constructori al sodetăţll comuniste. Inaugurare. ooaeqpondeot voluntar 1
loc pentru ridicarea productivităţii aces­ pină în prezent în diferite regiuni şl ra­ Această supraflaţâ, astăzi plină de bu­
tor terenuri este transformarea lor în su­ ioane, s-a oanslatat că există suprafeţe ruieni, focare de lmbumiemire a loturilor
identificarea suprafefe^r şi punerea în vaSoare prafeţe de teren arabil cultivate ou plan­ foarte Importante de teren arabil oare nu învcclmote, sr putea să producă poşte
te furajere, perene şl anuale, oare dau o au fost cuprinse Ln evidenţele existente, 200.000 de tone griu aau porumb, sau 160
a tuturor rezerveSor de terenuri, factor important mare cantitate do masă verde La hectar. constituind în acest fel rezerve însemnate mid de tone de floarea soarelui, sau
Ar fi însă greşit să se creadă că toate de teren. 3.200.000 de tone sfeclă do zahăr — dt
în ridicarea agriculturii izlazurile şi fineţele ar putea fl transfor­ De asemenea, slut numeroase suprafeţe producţia noastră de sfeclă de zahăr po
mate In pămiinturl arabile. De aceea este do teren arabil cuprinse în interiorul pe- dai ani de zile.
necesar să se grăbeasoâ Identificarea nu­ rlmetrelor sUvice, oare deşi se cultivă an In cinci ani s-ar putea sooate de pe ac­
Pnodeobul Directivelor cehii do al II-Jea agrosilvice oa: îndiguiri, desecări, cana­ Al doilea aspeot: extinderea suprafeţei mai a acelor suprafeţe din păşunile şi fî- de an cu plante agricole, nu sînt trecute tualele haturi o producţie de un milion
Congres al partidului cu prwuire la dez­ lizări, defrişări, irigări, desţeleniri, ame­ de teren arabil ad ţărid prin Identificarea neţelle na Iu na le oare se Impun să fie des­ in evidenţa fondului arabil al ţării. tone de grfu. Iată ce 8-or putea obţine
voltarea agricultorii în următorii 2—3 eni najări şi altele. Proiectul Directivelor a- şi înregistrarea suprafeţei ' de teren ara­ ţelenite prin productivitatea lor scăzută. Există însemnate suprafeţe de terenuri numai prin simpla dispariţie a haturilor
01
constituie un document de cea mal mare cordă o deosebită însemnătate posibilită­ bil existente oarre pînâ în prezent nu au Fără să cădem în greşeala de a desţe­ de înaltă productivitate în vetrele sate­ pe calea tartar iz ărll, po o alea transformă­
importanţă pentru dezvoltarea economiei ţilor de a extinde suprafaţa de teren ara­ fost cuprinse în evidenţă şl prin realiza­ leni suprafeţele de izlazuri de pe coastele lor şi tn perimetrele oraşelor, oare nu rii socialiste a agriculturii.
noastre naţionale. bil şi culti'vnahill pe seama reducerii su­ rea erfeotivă a suprafeţelor de teren ara­ de deal, in următorii doi ani există posi­ sînt utilizate In mod economic, Iar altele, Insă nu numai haturile constituie su­
l2Vorit din grija permanentă a parti­ prafeţelor inundabile, a mlaştinilor, bil înregistrate, care însă în prezent siînt bilitatea de a extinde suprafaţa terenu­ s-au transformat în locuri virane. prafeţe însemnate care sint cuprinse în
dului pentru ridicarea neîncetata a ni­ a mărăcdniLşuriiar, a a rb cretelor de mal reduse din cauza zonelor de drumuri lui arabil al ţării şi totodată să ridicăm Po aceste terenuri se pot organiza gră­ evidenţă ca terenuri arabile şl în reali­
velului de trai aâ oamenilor muncii, pro­ Invazie, a marginilor de drumuri nereglemenUare, dm oauza haturilor, a mult producţia de furaje. dini de zarzavat, obţinîndu-so producţii tate rămln în fiecare an necultivate, ci
iectul de Dreotive urmăreşte realizarea u- şl a zonelor de şosea şl de oale vegetaţiei Vnsuflidente ebc. Da asemenea, suprafeţele oare vor ră­ mari şl suprafeţe însemnate din terenul arabil
ned cotituri în producţia noastră agricolă. ferată ; punerea în valoare prin trecerea ★ mâne şi mal departe oa păşuni şi fineţe Prin Îndeplinirea obiectivului important cuprins în evidenţă care se iroseşte din
Dezvoltarea industriei socialiste a cre- în cultură a tuturor locurilor virane din In ţara noastră există întinse terenuri naturale, trebuie îmbunătăţite, bine între­ din proiectul de Directive, de identificare cauza nererpaotării zonei de reglementare
iat baza tehnico -1 ruate rial ă pentru înzes- vetrele satelor şi ale oraşelor, pe oare oa­ mundabdile, mlaştini, a Arături, etc. ţinute pentru ridicarea productivităţii lor şl punere în valoare a terenurilor necul­ a căilor de comunicaţie, din cauza inva­
trarea agrloulturM ou tractoare şl maşini menii muncii pot cultiva milioane de .pomi Prin măsuri de ameliorare şl conservare şi organizată folosirea lor raţională. tivate din perimetrele satelor şl ale ora­ dării vegetaţiei infectante şi a diferiţilor
agricole, pentru întărirea stoţruutiLor de fructiferi şi mid de hectare cu oartoti şi a solului vor putoa fl rodate agriculturii In diverse regiuni ale ţării şl în special şelor, de la gospodăriile agricole colective arbuşti pe porţLunl de terenuri arabile,
maşini şl tractoare, cana reprezintă cele legume. sute de nul de hectare. In Dunoa Dunării au fost puse în valoare, şi gospodăriile agrioola de stait, se poate d!n cauza bălţilor ce se formează pe te­
moi Importante puncte de sprijin ale sta­ Pentru încetarea tendinţei de risipire a O însemnată rezervă pentru mărirea e- mari suprafeţe din terenurile Inundabile, mflri suprafaţa arabilă a ţărid cu multe renurile arabile prin topirea zăpezii, că­
tului în organizarea dezvoltării produc­ suprafeţelor mari de terenuri bune pentru feotivă a suprafeţei arabile o constituie însă nu toată suprafaţa de teren din In­ mii de hectare. derea ploilor mal abundente, din cauza
ţiei agricole şl îndrumarea ţărănimii mun­ cultură, proiectul de Directive prevede in­ imensele suprafeţe de Izlazuri comunale şl cinta imdlguitâ este folosit raţionali. In O deosebită însemnătate pentru spori­ suprafeţelor de teren rezervate sau desti­
citoare pa calea transformării sociîaliste terzicerea oricăror schimburi în destina­ unde fineţe naturale puţin productive şl multe oaziuri aceste terenuri au fost trans­ rea producţiei globale în agricultură, şl nate pentru diferite depozite, viitoare con­
a agriculturii ţia tercnurDor agricole în scopuri nea- chiar neproductive. formate numai parţial tn terenuri arabile, în special pentru sporirea producţiei glo­ strucţii, amenajări şi altele.
Unul din faci or U Importanţi pentru ri­ grLoolo, admiţând unele excepţii numaJ In ţara noastră există astăzi cdrea rostui fiind folosit oa păşuni naturale cu bale de Cereale, o are realizarea supra­ Rezolvarea problemei realizării supra­
dicarea agricultorii este mărirea supra­ atunci cînd există motive bine întemeiate. 2.750 000 hectare izlazuri şl circa 1.515.000 o prod/uctdvitate scăzută feţei de teren crabii cuprinsă în evidentă. feţei de teren arabil cuprinsă în evidenţă
feţe 101 ' ouil/tivate şl folosirea deplină a tu­ Problema extinderii suprafeţei terenu­ hectare fineţe naturale, din oare o însem­ Prin reexaminarea modulul de folosinţă In cuvinfcarea rostită la Congresul frun- este sarcina fiecărui cetăţean.
turor rezervelor d© terenuri, prin identi­ lui ara’ovl ane două aspecte. Extinderea nată pante dau o producţie slabă. a acestor terenuri, do asemenea pot fi tnşDor din gospodăriile agricole colective Lozinba aotuaJă „Nici un petec de pă-
ficarea suprafeţelor agricole şi silvice efeotivă a terenului arabil prin transfor­ Majoritatea Izlazurilor comunale şl în transformate în terenuri arabDe supra­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a a- mînt să nu rămînă necultivat", trebuie
Proiectul de Directive prevede ca pînă Io marea tercnurDor necultivate în prezent, special cele din sudul ţării şl din Moldo­ feţe de teren Lmportant rătat că dacă am lua. de pildă, perspec­ aplicată în mod hotărit
finei© anului 1956, suprafaţa agricolă a în terenuri arabile, ceea Ce se realizează va, sînt ©impuri sterpe, unde în lmvDe de Proiectul de Directive aoordâ o deose­ tiva mal îndepărtată a dispariţiei haturi­ In ţara noastră există rezerve mult mii
tării să se extindă pînă la 10 milioane prun lucrări de amelioraţlunl agricole şl vară nu rămîne ndcd urmă de Iarbă. bită importanţă identificării terenurilor lor oare despart în momentul de faţă cele mori pentru realizarea sarcinii de iden­
ha. silvice, sau trecerea de la categoria de fo­ Transformarea acestor întinse suprafeţe arabile cere nu sînt cuprinse în evidenţă, peste 23 de milioane de bucăţi de pâ­ tificare a suprafeţelor şl posibilităţi su­
Punerea în valoare a tuturor terenurilor losinţă inferioară la categoria de folosinţă în terenuri productive prin trecerea lor în sau nu au o evidenţă dară. Aceas' ^ sc mînturi ţărăneşti şl transformarea lor în ficiente pentru îndeplinirea eL
trebuie să fie făcută în conformitate cu superioară a teren/ulul arabil prin desţele­ categoria de folosinţă superioară a tere­ va realiza prin măsurători cadastrale şl suprafeţe arabile, după calcule aproxi­ Sarcina noastră a tuturor este de a
însuşirile naturale ale terenurilor sau cu nirea păşunilor şi fînţelelor puţin produc­ nului arabil constituie o necesitate de cea prin introducerea ordinel în ţinerea re­ mative, agricultura ar putea obţine în pune toată priceperea şi toată capacita­
însuşirile ce le pot căpăta prin lucrările tiva şi transformarea lor în terenuri ara­ mai maro urgenţă. gistrului pgricoL plus o suprafaţă de 200 000 hectare de tea do muncă pentru a face da obiectivele
do îmbunătăţiri şi amelioraţi uni agricole bile. Cel mal simplu şi col mal eficace mij­ Din măsurătorile cadastrale efectuate teren arabil. proiectului de Directive să fie îndeplinite.