Page 32 - 1954-10
P. 32
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ____________ ________________________________________ ____________ _ Nr. 86
Chemările C. C. al P. C. U. S. ţlU or madtcaie şl sanitare I Puneţi In practică realizările şt Un cuceririle ştiinţei şl tehnicii înaintate, însuşiţi-vă cunoştinţa tn
domendufl producţiei Industriale şl agricole I Fiţi dtrzl şl cura
ţai medicale I
joşi bl lupta pentru victoria măreţe» cauze a comunii*multa ia
67 Sindicate sovietice! Desfăşuraţi mal larg întrecerea so- '
dallstă pontBiu sporirea productiivoteţu muncit, pentru îndepli ţana noastră I
cu prilejul celei de a 3?-a auiversări a Marii Revoluţii Socialiste nirea 51 dep^frea p/lanurilor eoorvomled naţlonafle! Popularizaţi 01 Pionieri şt şccferl I Insuşiţl-vâ cunoştinţele cu dirzenlo
din Octombrie experienţa Inovatorilor tn producţie I Manifestaţi o grijă neo şi perseverenţă! Hţt harnici şi disciplinaţi, luptaţi pentru a
bosită (pentm ridicarea continuă a buneistări materiale şi a obţine suocese in învăţătură t
njvekiku oiâfbuftall el rmmcLtoriar şl funoţlonanlar I 82. Comunişti şt comsomoljştl I FMţl în primele rtnduri ale
MOSCOVA (Assrpres). — TASS transmite ChemArflc CC 30 L/uaratonrtl de Qâ cantmadefle edeotrk» 1 Puneţi mal repede
I P.C.'U.S ou prilejul ceieî de a 37-a aniversari a Marti Rc în funcţiune noi dapaotăti energetice, introduceţi pe scară moi Trăiască stedicatele sovietice — şcoală a comunismului I luptătorilor pan tru înflorirea coutonua a industriei noastre
33. Femei sorietaoa 1 Luptaţi pentru a obţtne noi succese în
plutii Socialiste dto Octombrie largă tehnica înaintată I socialiste, pan tiu a viatul rapid al agriculturii, pentru ridicarea
toate domamlile economiei naţionale, ştlmţei şl out/turiil. in opera continuă a buneistări a poporului sovietic, pentru construirea
I 1. TrAkisei cea de e 37-a oniveraoine a Morii Revolut 5o* 91 Muncitori şl muncite»e. Ingineri şl tehnicieni din între
QObiiă de educare a copiilor spre bindie şi feririreB poporului) lomunismulul in U.R S.S. I
ia Liste din Octombrie ! prind arde de construcţii de maşini I Lărgiţi producţia de noi
sovietic I
2 Trăiască solidaritatea internaţională a oamenilor munc-/l maşini. dispoaDive şl utJBaj, îmbunătăţiţi calitatea lor I Luptaţi Trăiască tomelile sovietice — constructoare active ale comu 83 Trăiască manea Uniunea a Repubhcdor Sovietice Socna-
8n lumea întreaga t cu pereeversnţă pentru sporirea producţiei de tractoare, auto nismului I ltne — citadela prieteniei şl gloriei popoarelor ţării noastre,
3 Silul frăţesc tuturor popoarelor cure lupii pentru pace, mobile, combine, maşini agricole şl piese de schimbi bastionul de neclintit al păalJ în Întreaga lumel
emocraţio 91 socialism I 32 Lucrători dm industria chimică ! Luptaţi pentru sporirea 59 Trăiască Uniunea Tinere tal uj Comunist Leninist din Uniu 64. Trăiască marele popor sovietic — constructorul comunls-
nea Sovietică — detaşamevrtul înaintat afl tinerilor constructori miAul 1
4 Oameni ai muncd din toate ţAnile I Pacea va R menţinută rwîn toate mijloacele a producţiei de îngrăşăminte minerale, sd cormmi&midufl. organizatoarea tlneretuihsl sovietic, ajutor
65. Trăiască Partidul Comunist al Unluab Sovietice — marea
I consolidată daci popoarale vor lua In 'propriile lor mllm coloranţi de calitate superioară şl alte produse chimice pentru activ şi rezervă o partidului comunist t forţă însufleţitoare şl conducătoare a popertaui şovirtic In lupta
uum menţinerii păcii ţi o vor apăra pmă la aaipâit ( întăriţi economia naţională 1 pentru construirea comunismului!
|rx«aitaa popoarelor fin lupta pentru pace I 33 Muncitori şi mun calo are, Ingineri şl tehnicieni construc 66. Tineri şl tinere, gilorioo tineret şovuetlc al nostru ! PartJ-
tori I OouEtruâ'ţ) mal rupede noi întreprinderi (sovhozuri, sta cflpaţj mai activ la eanstirucţia economică şl culturală, la În 66. Sub steagul Iul Mam-Engdls-Lenln-Stalln. sub conduce
Trăja.?că pacea trainică Intre popoare I treaga viaţă social-politiica n ţării l Stadia ţi cu perseverenţă rea partidului comunist — înainte, spre victoria comunismului 1
5. Trăiască puternica mişcare a (partuunilor pâdil dm lumea ţiuni de maşini şl tractoare, case de locuit, şocQi, spitale, insti
tuţii de copii şl culturale I Reduceţi costul, îmbunătăţiţi Cali
ialroagă l Oameni al nvuncti din toate ţ&rtle, ivţrtaţ* activ im
30 In va primejdiei unui nou război mcmdla) pentru o csaLabc tatea construcţiei I Lucrările Comitetului Politic al O. N. U.
34 Muncitori şi muncitoare, Ingineri şl tehnicieni din indu
:-re paşnică între popoare I
stria materialelor de construcţie j Sporiţi producţia de ciment,
| 6. OamanJ ai muncita din toate ţ&nlle I Luptaşi ipeafiry tnterzi- de construcţii şl piese din beton armat, sporiţi producţia tutu
aimelor atomică, cu hidrogen ţi a ceflorislte arme de ex- Un proiect comun de rezolufii al Canadei, Franfef,
ror articolelor şl materialelor I MaJ multe materiale de con-
terminare Id masă. pentru reducerea generali a armamentelor !
strocţie de cebtade smparioară pentru şantierele patriei noastrel
| 7, Sâ se Întărească ca&jtfacitaitea papoareflorr în lupte împatirary'a Angliei, S.U.Â. şi U.R.S.S. în problema dezarmării
relnvieru milUtamrauliufl german, Impotrwa croirii de grupări 85, Munaaton şl m/urvatoane, ingineri şl tehnicieni din Indu
miiitera agresive I stria forestieră a hîrttei şi de prelucrare a lemnului ! Sporiţi NEW YORK (Agenpres) — TIASS trans „Adunarea Gsnerolo, reafcumind că este oantiroL oare să fie Investit cu drepturile,
Penfcvi o pace trainica şi cecruratafce Colectivă (intre toate po stetMH-ea maternatadiul lemnos şi producţia de biruie î Ridicaţi mite : da datorti ONU. să caute o soluţie In InTputemloiriâo şi funeţuie necesare p?n-
poarele europene 1 productivitatea muncii, folosiţi din pflin mecanismele ! Să dăm In şedinţa din du/pă-amiaza znflel de 22 problema dezarmăm. ttu a garanta respectarea efectivă a re
ţărh mai multe matertAHe lemnoase, hîrtte 51 mobilă de câta te te cclombnie a Comitetului PoHtlc aJ O.N U ducerii de comun acord a tuturor arma
8 Salut frăţesc oamamlor muncita din ţărafle de democraţie corufaflnd că dezvoltarea continuă q ar
superioară l a luat cuvintud Johnson, reprezentantul mentelor şl forţelor armate şi a interzi
populară, cane luptă cu succes pentru aMîntul continuu al eco mamentelor sporeşte necesitatea găsind
36 Lucrători dm mdustrra producătoare de mărfuri de larg Canadei, oare a declarat cl în urma tra cerii armelor nudeare şi o caflonloite arme
nomici napocvaflc, pantzru ridicarea oeăncetată a buneistări a po consum t Mai miiVte ţesături bune şl frumoase, mai multă Im- grabnice a unei asemenea soluţii,
poarelor, pentru roosferuirea societăţii socialisto I tativelor ce au avut loc Intre delegaţie după ce a examinai raportul Nr. 4 a) de exterminare în masă şi pentru a asi
brâcimnmibe elesgaffvtâ, mai mufltă încălţăminte durabilă şl ele Canadei, Franţei, Uniunii Sovietice, Sta gura falcserea energiei atomice numai îo
Să trăiască şj să sa întărească prletenra do nezdruncinat şi Comisiei pentru dezarmare din 29 Iulie
gante şi alte mărfuri de oaktate superioară ! Lărgii rortzmentiJ teilor Unite Şi Angbed, s-a ajuns la un a- scopuri paşnice.
colaborarea dotare ţările democrat-poţnila ne şl Uniunea So 1954 şi documentele anexate la acesta,
producţiei, folosiţi cu mai mufltă economie materiile prime I Să cord asupra faptaflui că reprezentanţi» a- întreg acest program trebuie să fie de
vietică I precum şi proiectul sovietic de rezoluţie
asigurăm un avînt rapid al producţiei de mărfuri de larg cooi- cestor cinci state aînt coautor»i proiecta aşa naturi încât ivtcd un stat să ou aibă
9 Salut frăţesc marelui popor chmez. care luptă ou succes cu privire fa încheierea un eu convenţii
sum ! lut de rezoluţie In problemele: „Regle motive să se teamă că securitatea sa este
pentru avLnrtul econamiei naţionale ţi a oultaunn, pentru «ndo- ■ ntemationalo (tratat) In problema redu
37. Luatetori din mduBtma de mărturi aiumentere şl de pro mentarea, 'mutarea şi reducerea propor ameninţată ;
Etriailmaiea ţârii, pentru construirea bazelor socialismului I când armedor atomică, ou hidrogen şi a
duse de came şi lactate I Lărgiţi prin toa/te mijloacele producţia ţională a tuturor forţolor armate şl tuitu*
, Să trăiască ş> să înflorească prietenia de nezdruncinat ţi co celorlalte tijpuni de arme de exterminare 2) propune Comisiei pentru dezarmare
de mărfuri aii un m tace. îmbisiăteţiţi oalilatea lor I Mei mult tot armamentelort; „Raportul Comisie.'
laborarea danrtre popoarele sovietic şi chinez — puternic fac in masă, să oaiute o soluţie acceptabilă a problemei
zahăr, mâi midie grâutanl, produse de came. 1 octete şi alte pro pentru deainuare’' şi „Ou privire la în
tor a! păcii în ftitareaga lume I II ajunge ia concluzia că trebuie făcute deaammăm, tinind seama do diferitele pro
duse pentru popidaţie I cheierea unei convenţii internaţionale puneri amintite în preambulul prezentei
10 Salut frăţesc eroiculha popor al Republicai Populare De nr» încercări pentru realii zarea unto acord
38. Lucrători din industria peştelui 1 Sporiţi oati tete tea de
mocrate Coreene, care luptă pentru refacerea economiei naţio peşte prins, dezvoltaţi .pisaiculturo. ridicaţi caflrtasteo producţiei! (tratat) in problema reducem armamen cu privire la propuneri complete şl coor rezcOulil şl de orice aflto propuneri tn li
telor şi Interzicanâ armelor atomică, cu
nale, paito-u pace, pentru unificarea naţională a Coreei pe baze Folosiţi mai bine flote şi uneltele de pescuit! hidrogen şl a rdlonlalte tipuri de arme de donate, care trebuie Incluse In proiectul mitele sfere» de competentă o comisiei:
demoaratioe l convenţiei internaţionale ou pj-ivtne La 3) propune Comisiei pentru dezarmare
39 Luatetciri dm agriculh»ră ! Luptaţi pentru un avirvt puter- exterminare în masă”. La baza acestei re
11 Salut frăţesc amicul un popor al Rapubliori Democrate dezarmare, convenţie oare să prevadă : să convoace din nou Subcamâteta) cere a
oic al tuturor remurdor agriculturii socialiste! Să dăm ţării zoluţii a fost pus proiectul tmţial al rezo fost constituit în conformitate cu punotefle
Vietnam, oare luptă pentru pace şi democraţie, pentru reface
nai multe cereale, laple. came. lmă. bumbac, in. sfeclă da luţiei delegaţiei canadiene căruia, la pro Aţ reglementarea, limitarea şi reducerea 6 şl 7 din rezoluţia 715/VIII a Adunării
rea economiei naţionale a (patriei sade I simţitoare a tuifturor forţelor armate şi a
zahăr, cartofi, legume şi zarzavaturi şi alte produse ocricoîe I punerea Unluna» Sovietice, l-au fost adus® Generale ;
12 Salut forţoflor iubitoare de pace dm Genmaima. care luptă
40. Colhoanncj «i colhoznice ! Rădicaţi produotivooteo muncii unele modificăm esenţiale. tuturor armamentelor clasice ; 4) propune Comisiei pentru dezarmare
Împotriva pfl'immlcrr criminale de transformare a Germaniei şi întăriţi discupLnva în muncă I Studiaţi şi introduceţi pe larg Johnson a informat Comitelui asupra B) imterzicoroa totală a folosirii şi fabri
accidentele ÎTiti-in focar aî irmta al trretaea război mondial t sâ prezente rapoarte Consiliului de Secu
realizările ştiinţei şi experienţei înaintate! Să asigurăm întă ledului In care eu decurs tratativele şi a cării armator nucleare şî a oricărui tip ritate şi Adunăm Generale îndată ce lu
I Trăiască Republica Democrată Germană — reazim de nâ- rirea contiuiuă a gospodăria obşteşti a colhomrilor, creşterea srătat e-vrila modificărilor aduse proiec de arme do exterminare in masă, precum crările sale vor fi suficient de avansate”.
|delde al luptai pentru oroarea unei Gemvarui unite, indepeo- veniturilor colhoznrice şi ridicarea buneistări a colhoznicilor ! tului iniţial al rezoluţiei canadiene şl folosirea stocurilor existente de arme
denie, democrate şi iubitoare de pace! Să crească şi să se în-
41. Oameni ai nvourn din agricultură ! Luptaţi pontam a obţine In proiectivi comun de rezoluţie al Ca nucleare în scopuri paşnice;
Itirească pnotenia de noidrunam2t dimtire popoarele geamăn şi
recolte bogate la loats culturde ! Luptaţi neobosit pentru dez nadei. Franţei, Angliei. S U A. şi Unlunji O instituirea unui control internaţional Au luait apoi cuvvntifî reprezentanţii
sovietic, spre bmelo întăririi păcii în Europa ! Sovietice se apune : eficient prin intermedhd unui organ de Andrei, Franţei. S U.A. şi U R S S
voltarea şi întărirea gospodinei cerealiere ! Desfăşuraţi între
13 Să se lărgească şi să se întărească prietenia şi ootabora-
cerea şooial'ietă în continuarea operei de valorificare a plmin-
|rea dintre popoarele Uni un* Sovietice şi Indiei, spre binele lurilor virgine şl Inţelerâte. pentru recolte bogate în anul 1955 !
păcto in lumea întreagă! Să dăm ţării în mod supli un an tar suie de milioane de puduri Congresul Frontului Popular Patriotic
14 Salut frăţesc popoarelor din ţănde cdlanLaQe şl dependente Pentru întărirea prieteniei
care luptă împotriva jugului ÎTnipeTiaihsfi. pentru libertatea şi de grfne l din Ungaria dintre Israel şi U. R. S. S.
42 Lucrători etan oolhonuri, sovhozuri şi staţiuni de maşini
independenţa lor naţionallă !
şl tractoare ! Dezvaltaţl pnun toate mijloacele creşterea vitelor BUDAPESTA (Agarpres) MT!
15 Trăiască prietenia dintre popoarele Angliei, Stelelor Unite proprietate obştească, luptaţi pentru creşterea jepteluâui de vile este în afară, de orice Îndoială că în a- TEL AV1V (Agerpres) - TASS
ale Amerioi'i şl Uniunii Sovietice în lupta lor pentru slăbirea şi sporirea productnvdteţni lor 1 Să asigmrâm 1 eroarea în bune La 24 octombrie şi-a ţnchaiait Lucrările ocastă năzuinţă poporul şl guvernul sînt La Tel Aviv şl -a Încheiat Lucrările Coa-
continuă e încordării internaţionale, pentru preîntâmpinarea condiţii a vitelor I Să dăm ţării mal multe produse animale I Congres ud Frontalul Popular Patriotic. Re uniţi gresuil prieteniied duitme Israel şl URSS
unui nou război şi asigurarea unei păci irramdCfe >0 întreaga 43 Colhoznicii si colhoznice, luarători din S M T.-un şi sov prezentanţii di4emledor pături ale popu Congresul a ascultat raportul lui F Vorbitorii rare au luat ou vin tul la dis
lume ! hozuri I Exllndeţi producţia de culturi, tehnice, legume, zarza laţiei," care au luat cuvîritul la discuţii, au lan os i, prim locţiitor al muustrulul Cultu cuţii asupra rapoartelor prezentate au sn-
10. Să se întărească prietenia şi colaborarea dintre popoa spnijirut în unanimitate ţaiurite şi sairt- ri I, cu privire la statutul-FrontuJuj Popu bhniat ci legăturile de prietenie cu Uniu
rele Uniunii Sovietice şi popoarele Franţei şi Italiei in lupi» vaturi şi cartofi l Luptaţi pentru sporirea producţiei la hac toi nsle Frontului Popular Patriotic lar PatrioUc şl e aprobat statutul. nea Sovietică sînt absolut necesare pen
a acestor culturi, introduceţi în producţie mecanizarea şl agro
lor pentru pace. împotriva reînvierii nulitansmuflin german, La Congres & rostit o cuvinte re lm»e Congresul a adoptat un mesaj adresat tru Israel
tehnica înaintată I
pentru creairea securităţii cnlec&ive In Europa I Nagy, preşedmtede Consiliului de Miniş poporului ungar în «sare îl cheamă să-şi
44 Oameni al muncii din staţi una! e de maşini şi tractoare I Ls şedinţa de încheiere a Congresului
17 Stiluri poporului japonez, oare fluptâ cu curaj pentru înde Luptaţi pentru radicarea prm toate mijloacele a recoltei la tri a' R P Ungare membru în Biroul rtrîngă rtndurde vib steagul Frontului au fost adoptate rezoluţi) despre necesi
penitenţi naţională, pantrei dezvoltarea democratică fi patnei Politic al Partidului celor ce muncesc dm Populfar Patriobc pentru Construirea so-
hectar a tuturor culturilor agniCcflc, pentru sporirea număru tatea dezvoltăni relaţiilor culturale şi e-
sale, împotriva reînvierii miLrtairdfimidiul japonez şj e transfor Ungana Im re Nagy a relevat că Partidul ciolismcilul in Ungaria
lui de vrie proprietare obştească şl pentru creşterea producti conomiee ou Uniunea Sovietică Congre
mării Japoniei într-un oap de pod mKbtax al tm<peria(L»ştilo<r In vităţii lor! Să asigurăm repararea La Ump a tractoarelor, com ctde/r ce muncesc din Ungaria şi guvernul Tn Încheierea Congresul im a avu4 loc sul a anunţat eroarea „MaşcăniJ pentru
Extremul Omenit 1 binelor Şl celorlalte maşini I R P Ungare păşesc neabătut spre ţelu alegeiea ConstOhZlui Frontului Popular prietenia dintre Israel şi Uniunea Sovie
18 Trăiască poli/tina externă de pace a Uniunii Sovietice — rile trasate in tuiue anul trecut şi că PvLriotic din întreaga Ungarie tică”.
45. Oameni ai muoaii diun sovhozuri I Sporiţi recolte ta hec
pobt»cî neolmtUă de menţinere şi consolidare a păcat, pdUtecă
tar a ogoarelor şi productivitatea creşterii arumalolor ! îmbună
de lupO împotriva Dregătann şi dezlănţuirii unul nou război
tăţiţi organizarea producţiei şl folosirea tehnica, luptaţi pentru Mendes-France va pleca
politică de edlabona re mternc.planală şi de dewoltare a legătu
scăderea preţului de cost al producţiei! Să transformăm toate 0 dată memorabilă în viaţa poporului norvegian
rilor comerciale cu toate (Inie I
sovbozurtJe în gospodărit modei cu mare procent de producţie în S. U. A.
19. Ostaşi d Armatei şi Ftcilei Sovietice ! Rădicaţi-vă cu per marfă I OS! O (Aşarpres) — TASS gia de nard contraarrviralul S D Zîuzin
severenţa cunoştinţele mnUtare şi pdlntioa, perfecţionaţi-vă mă 48 Oameni ai muncii din industria looalâ şi duri cooperaţia La 24 octombrie se împlinesc zece aml comandantufl unutăţrfoT flotei maritime WASHINGTON (Agerpres) —
iestria de luptă. însuşitt vă noua tehnică şl minuireo noului meşteşugărească I Speraţi producţia mărfurilor de consum popu de la eliberarea provinciei FinmarW, din mdltare sovnehice oare au partncţpat Ja edj- Snydar, secretai -adjunct <d Cărei Albe
armament I lar de inventar menajer şi material de construcţie I Îmbunătă nordul Norvegiei, de către Arniata So- honaiea Nnrveg>ei de nord pentru probOema)o presai, a rlea)arat co-
Să tarăzasci şu s5 se intărească Forţele A/rmate Sovietice aeo- ţiţi calitatea şi reduceţi preţul de cost al produselor, folosiţi virtieâ In acelaşi timp, la KirVenes a sosot o respandertţtlor că la 18 noiembrie primul
de planta XAlotarulor, oare stau de strajă păall şi securi - mal bine materiile prime locale! Lărgiţi roţeaun întreprin In conformitate eu hotăriraa guvernu delegaţie guvernamentală norvegiană aJca- ministru al Franţei. Mandfes-France, va
•V 1 patriei noastre I derilor pentaro deservirea nevoilor de zl cu zi alte populaţiei, lui norvegian, fa 23 şi 24 octombrie, acea txntă din G Sjoastad, mirortrul Justiţiei, fece o vizită Iul Eiseahoiver Mendes-
20. Oameni ai muncii din Uniunea Sovuotică ! Să ne unim îmbunătăţiţi activitatea lor I stă dată memorabilă se sărbătoreşte In contraamiralul Brun contnaaminalnj Host- France Intenţionează să viziteze la 14
şl (mal atnîos In Jurul partidului comunist şl guvemuli* so- 47. Oameni ai mimai din comerţul de stat şi cooperatist t tr-un cadru festiv la Kirkenes La 23 oc- vedt, medioul şef Johnson, manorul Rong- noiembrie Canada şi va pleca In seara zi
tiletio. să mobilizăm forţele 51 onorgia noastră creatoare pentru Dezvoltaţi prm toate mijîoscele comerţul sovietic la oraşe şi tomhne. la ICurkenes a so9it o delegaţie slad Şi alţii. lei de 17 noiembrie din Oanada spre Was
măreaţa cauză a construire societăţii comunisto tn ţara ate. căutaţi să satislaoeţi nevoile oamendor muncii in ce pri guvannamenlală sovietică, dm oare fac Membrii deJegaţiilor guvern am an tale so hington.
noastră I veşte măi fînrile nocesare ! Luptaţi pantru ridicarea Ia un grrad pario G P Arkadiev, ambasadorul URSS vietică ji norvegiană au depus coroane
Trăriaacă unitatea Indestructibilă dintre partid, guvern şi mai oivUUzat a comerţului novietic! Îmbunătăţiţi arRaruzorea In Norvegia (şeluil delegaţiei), genenalul- de flori pe mormintele ostaşilor sovie Sesiunea Scupşcinei
pqpor I cnlectănior şi achiziţiilor dc produse agricole şl matern prime ! (ccotenont V ! Şcerbakov, comandantul tici In apr ap leu an frontierei norvegiano-
ăl. Trânoscâ aţianiţQ inde^<rruotabtaă fiurtcc crtasa muncitoare 48 Oameni an munoa dm transportul feroviar I Luptaţi pen tricolor sovietice oaro au eUborot Norve scrvieb'.ca. iugoslave
şl ţărănimea colbozmică — temetba da ne zdruncin ai a orânduirii
tru sporirea transporturilor de mărfuri, şl pentru îmbunătăţi BELGRAD (Agerpres). — TASS,
govuetioe I
rea deserviru pasagerilor ! Luptaţi pentin folosirea deplină a Lq 24 octombrie s-a deschis sesiunea
22 Trăiască prietenia Irăţească dintre popoarele ţătid noaşbre
capacităţii de încărcare a vagoanofor, mărirea vitezei trenuri Scupşcinei iugoslave. Lo şedinţele sepa
— izvor de forţă şl putere & statului &ocladisl muilteneţional I Greva muncitorilor portuari din Anglia continuă
lor, accelerarea tumusihui vagoanelor şl locomotivelor! Si asi rate ale ambedor camere a Cosi aprobată
23 Oameni ai rnuncii din Uniunea Sovietici t' Lupteţi pentru gurăm funcţiona.rea ou precizie şl fără întreruperi a căilor ferate LONDRA (Agerpres). — Muncitorii LONDRA (Agerpres) —/Mişcarea gre următoarea ordine de zi : 1) Discutarea
traducerea in vtaţă o polii ion {xartidulhij şi guvernului Indrep în condiţids iernii! portuari din Londra se află în grevă dc vistă don Anglia cantrnui în cruda pre proiectului de lege referitor la ratihrarea
tartă sţma dezvoltarea continuă a economiei sovietice, spre n 49 Oameni :*j muncii dmn Dote maritimă şi tluvnoiă ! Luptaţi tren săpLămini Ei skit susţinuţi de do siunilor exercitate de guvern asupra do tratatului balcanic 2). Discutarea memo
dîoaraa buneistăni matariale şi cu'.Uinale a (poporaniui. spre fn pentru îndeplinirea planului hranspoi turelor dc mărfuri! Intro cheri» dut L»verpool, Birkenhead, Huli cherilor pentru a relua lucrul La 25 oe- randumului privitor la Adunarea consul
tărtneu forţei şi securităţii patriei noastre I duceţi ou mol nudtă îndrăzneală metodele înaintata de exploa Southampton, Gacston $1 Rosche9ter. care tombre mmustniJ Transportandoir. Monk- tativă balcanică. 3). Discutarea propunerii
24 CXamervj ai muncii din Uniunea Sovietică ! .Luptaţi .pentru tare a flotei şi pontixriJor I Să asigurăm pregătirea exemplară au dcclanat greve de solidaritate In pre ton, a adresat din nou un apel munci Lo cu privire la modificarea şi completarea
noi succese în întrecerea «waalListă. pentru îndeplinirea înainte a flotei pentru sezonul de navigape dm anul 1955 ! zent, numliniil totul ad greviştilor depă rilor dm porturi, dar. după cum relatează planului sooial pe 1934;
de termen a cotaii de aii S4na plan omdnad ! Să desfăşurăm o 50 Oameni aJ muncii din transportul auto şl rutier I Sporiţi şeşte 52 000, ceea ce reprezinte 70 la suta France Presse. acest apel „nu o avut La 25 octombrie, in şedinţa comună a
mişcare a întregului popor pontiru o înadtă produotivitete e transportul mărfurilor cu autovehiculele, îmbunătăţiţi trans din numărul teta) ofl munci tonilor por efect" ambelor camere afle Scupşcinei. preşedin
muncml — bazo dezjvoHăru onrrtmue « economiei naţionale şi a portai de pasageri I Folosiţi mal bme transportul auto, întreţi tuan dm Anglia. Agenţia France Presse anunţă de ase tele Tdo a prezentat un raport.
ndJcării buneistări a poporului sovietic ! neţi şoselele in stare exemplară 1 Lărgiţi oortitrocţic de dqJ Zii.ua de 23 octombrie a constitml o zi menea că muncitorul de la transporturile
25. Muncitorii şi muncitoare, ingineri şi tehnioieni, maiştri! drumuri I de grea Încărcare pentru grevişti. Liderii de cale ferată examinează In prezent po Riposta dată provocărilor
LupUţi pentru îndeplinirea .planului de producţie ia toate cate 51 Oameni ad rmuidia din telficomunioaţi» ! Dezvoltaţi neîn sindicali de dreapta au încercat să Ob sibilitatea participării lor Ja grevă eianlcaişisie de către unităţi
goriile de produse I Descoperiţi şi folosiţi noi rezerve în pro cetat 51 perfecţionaţi mijloacele de telecomunicaţii I Luptaţi ţină prin înşelăciuni înapoierea la locu* Tn cursul după amiezii de 25 octombrie,
ducte I Introduceţi pe scară mai lairgă în producţie realizările pentrru munca ireproşabilă a poştei, telegrafului, teJelomitau şi de muncă a unei părţi din muncitorii por Cabinetul britanic 8-a întrunit din nou ale Armatei Populare Chineze
ştiinţei, tahrucU şl experienţei înaintate ! Îmbunătăţiţi calitatea, radto-ului ? Îmbunătăţiţi deservirea populaţiei I tului Londra şl prin aceasta să spargă pentru a examina situaţia ereartă în urma PEKLN (Ageipres) — China Noul
reduceţi preţul de cost al producţiei ! 52. Funcţionam al instituţiilor sovietice ! Perfecţionaţi munca greva Dar încercările lor au suferit un continuării şi extinderi! grevei muncito transmită :
26 Muncilor» şi munoitoare, ingineri şi tetanneiem din indu aparatului de Slot, eKrpiţi birocratismul şi tă'rtgănelifle! Lup eşec rilor dm porturi In dimineaţa zalei de 22 octombrie, uni
stria carboniferă I Dupteţl pentru Îndeplinirea planurilor de taţi pentru întărirea disdipbnei de stet şl respectarea stnotă a tăţi ale apărării de coaptă a Armelei Popu
producţie de către toate minele, Introduceţi meitoda de organi legalităţii socialiste ! Dovediţi o atitudine plinâ de atenţie faţă lare de Eliberare a R P. Chineze au nimi
zare ciobea a producţiei ! Construiţi mai repede noi mine şl sec de cernerile şi nevoile oamenilor muncii l Să obţmem Ieftinirea Tratativele lui Nehru cu conducătorii cit un puternic pluton ai trupelor ciah-
ţiuni. valorificaţi oapacităţhle lor proiectate! Mal mult cărbune aparatului de stet şi întărirea legăturilor UU cu masde I koişîste, debarcat sub acoperirea a cîtorva
pentru economia napon^lă ! 53. Oameni ai muncii din Instituţiile de cercetări ştiinţifice guvernului chinez vase militare pentru a desfăşura acţiuni
27 Muncitori ji muncitoare, insmeri şi tehnioaenJ din Indus ii dm şcolile superioare I Fbceţl să progreseze ştiinţa şi tehnica de hărţvuire pe coasta provinciei Cijeţlan.
tna p?2rcdiferă I Luptet* pentru sporirea extraoţ>ei ş> prelu jovîeCLcâ ! Dasfăşunaţj ou mai mult ou ral critica lipsurilor In PEKIN (Agerpres) — China Nouă aceeaşi zt. cu Don Tri-huei. locţiitor al Trei soldaţi au fost luaţi prizonieri
crârij petrol ului. introduceţi pe scară mai largă metodele na<pidf activitatea ştiinţifică! Ridicaţi rolul ştiinţei sovietice in detvol- Primul mlmstrro al fndiei. Jawahanla) premierului, şl în ziua de 23 octombrie,
de forare o puţurrior I Valorificaţi mai ropeda noi zăcăminl. uvaa economiei naţionale şl in asigurarea progresului tehnic Nehru. oare viztfează China la invitaţia cu Go Mo-Jo, preşedintele Academiei dc Peste 2700 soldafi şi ofiferi
de petrol şi construita noi rafinării I Mai mult .petrol şi produt? in ţara noastră I îmbunătăţiţi pregătirea specialiştilor I guvemufl-m R P Chineze, o dus la Pekin Ştiinţe a R P Chineze, şi Sen lan-bin, ciankaişişfi s-au predat
între 19 şi 23 octombrie tratative cu con
petrolifere de calitate superioară I 54. Oameni ai literaturii şi artei! Luptaţi pentru dezvoltarea Armatei Populare de Eliberare
ducătorii guvernului chinez ministrul CuituriL
28 Metodurgişli sovietici I îmbunătăţiţi foloalrea oaipacităţiloi (cmtimiă a literaturii şi arte4 sovietice I Ridicaţi nivelul ideo * a R. P. Chineze
întreprinderilor metalurgice şi miniere, perfecţionaţi tehno logic şi artistic al creaţiei voastie ! Creaţi opere demne de ma- Primul ministru Nehru a. conferit In
logra producţiei ! Ltiploţi pentru îndeplinirea planurilor la în '.e nostru popor I seara nUei de 19 octombrie şl tn cursul zi PEKIN (AgerpraO — China Nouă PEKIN (Agerpres) — Corespondentul
Ueago nomenclatură de către fiecare înitreţrlndere! Să dăm 55. Oameni a; muncij dăn invi'ţămîntuil pubhc I Ridicaţi cali lelor de 20 şi 21 octombrie cu Ciu En-lai, Tn dimineaţa zilei de 34 octombrie, pri din Kurnnin al agenţiei China Nouă
ţâru mai multă fonti, oţel, laminate şi metale nerfercase ! tatea muncii didactice şi educative în şcoală 1 Educaţi copiii In premierul Consiliului de SLat a! R P. Chi mul ministru al Indiei, Nehru. precum şi anunţă că din primăvara anului trecuL
39 Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din indus spiritul dragostei şi devotamentului faţă de pat via sovietică, al persoanele care îl însoţesc în vizita ofi peste 2 700 de tinjeri şl soldaţi ai trupe
neze , în dimineaţa zilei de 22 octombrie
tria electrotehnică şi r-id'olehnicâ ! Sporiţi prin ţoale mîjloict-'f- prieteniei între popoare ! Educaţi cetăţeni culţi, Instnnti şi har cialii fn Republica Populară Chinezi au lor ctankalşiste, care au fugit In Blrma-
productîa de utilaj, dispozitive şi aparate de calitate supe nici si socieloţil socialiste. c'on6tructoi*i sctiin ai comunismului 1 cu Cen Iun şi Li Fu-ciun, locţiitori ol pre părăsit Pekinul, plecli.d si viziteze China nia în uama eliberării provinciei funnsn,
rioară! Produceţi mal mulle mărfuri de uz cultural-social pen 56 Oameni ai muncii din medicină ! îmbunătăţiţi şi dezvol mierului ; in ziua de 22 octombrie, cu Fu s-au predai unităţilor de frontieră ale Ar
tru populaţie i taţi oorotirea sănătăţii publice, ndicap nivelul muncii iniJitu- Ţzoi-i, ministrul Economiei Apelor; în de nord-est. matei din aoeastă provincie
Redacţia şl Adm. ziarului Slr. 0 Martie^ Nr. 9, Telefon: 168-189, Taxa plătită In numerar cont aprobării Direcţiunii Geo erale PTT. Nr 236 320 dm 6 Noiembnel949 — T»parul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA