Page 34 - 1954-10

Pag. 2 DRICUL SOCIALISMULUI Nr 87
D« cîteva zile. Sa- *
Planul la achiziţii şi contractări să fie îndeplinit pe sortimente Oameni ceieanu Vaier, preşe- f OILETON = Lăudafi-l tovarăşi
Hotărlrea Fleruri CC. al PMR. din ve cerc cooperativelor să Îndeplinească timente. este necesar să se treacă de în­ dintele sfatului popu- — —
19-30 august 1953, stabilind ca obleoliv planul nu numai valoric, dar şl pe sorti­ dată la' Instruirea operatului cooperatist în lumina faptelor Iar al comunei Gdr-
principat accelerarea ntmulul de creştere mente. Din acest punct da vedere, Age- şi a tuturor 1 celor care răspund de pro­ bova din raionul Sebeş, era tot mal ne-
e buntistări a oamenilor muncii, a tra­ vacop-ul Hi leg se sttuiază printre raioa­ blema achiziţiilor şl contractărilor în ra­ Odată cu începerea campaniei Insâmfn- câjut Peste tot aurea numai vorbe de 0- A doua d, preşedintele s-a trezit cu du­
sat sarcini concrete st In ceea ce priveşte nele codaşe Să luăm, de exemplu, coope­ ion Conducerea Agevacop-ulul cit şl a ţărilor din îoamna acestui an, pentru to­ cară._ Ba că, Gîrbova-1 codaşă la Insă- reri de cap şi cu mustrări de corişti laţi.
ajprovworvîrea onaşeloe şl centrelor mun­ rativa „SMăsîna ,, (vicepreşedinte Hobean cooperativelor, să nu ce mulţumească nu­ varăşul Timaru loan referent la secţia mtnţărl, ba că, el preşedintele-1 pala­ Nu pecvtru că e minţit Nu Nu 6 prima
citoreşti cu produse agro-ekmentars şl a Nicolae şl achizitor Punea loan) oare deşi mai cu faptull că aiu indeplinat plănui va­ agricolă a Sfatului popular Vinţut de Jos, vragiu şl mincinos de prima clasă, ba... oară cind minte el Dar acum prea se
industriei cu matern pnme pină la 25 octombrie îşi Îndeplinise pla­ loric 09a oum fac In prezent, d să lupte s-au înmulţit gândurile. Cifre, procentaje, dsr dte nu se vorbeau... SI pentru ce toa­ Înfierbântaae. Trai sute două zeci de hec­
O însemnată contribuţie In realizarea nul valoric 'lunar, dm cele 050 kg grîu pentru îndeplinirea planului pe sorti­ situaţii, loafe ii joacâ vlrtej prin faţa te astea ? Pentru simplul motiv că Gîr- tare nu-1 glumă, mal ales atund cînd în
acestor sarcuu o aduc şi lucrătorii Age- şi secară planificate pe octombrie, a a- mente. ochilor ti şt noapte Şi apoi situaţia e bova rămăsese ln urmă la insămlnţiri Dar realitate nu-i nicn 80 „Numai de n-ar veni
oe sâ-1 facă omul dacă-i codaşă? Dacă
nimeni ln contrar, se ruga în gind Sece­
vacop-urtlor, care se ocupi de problema chiăţiorat abca 300 kg. ; deci nici 50% ; Comitetului raional de partid, oare nu situaţie. Trebuie sfl /le, după părerea ro- oamenii nu se duc ia insăffunţâri ? Ce-1 ieanu „Numai de n-ar veni",..
achiziţiilor şi a contractărilor. In acest cu toate că. ţăranii muncitori din sateJe s-a ocupat tn aulici antă măsură de acea­ vardjutul Timaru. pe de-o parle pe pla­ al de vină 7 Dar norocul îl pflrăsise pe şemne In
«ana, Agavocop-ul Haţeg, de pildă, tn tn care această cooperativă are filiale stă problemă. îi revine sarcina de e în­ cul celor de la raion, iar pe de alia parte Si aşa. Seceieanu era tot mai cătrănit. ziua acela. După ce a sperat toată duo
luna octombrie, la planul valone a ob- şj-au predat încă de roult . timp cutele druma permanent organele de stat şl coo­ sd pfisrraze neştirbit prestigiul comunei, că va scăpa fără control, seara, numai ce
Unut realizări mulţumitoare Numai pini Aceiaşi situaţie se găseşte şi la celeilalte peratiste p să vegheze ca acestea să a- cijtigaf cu prilejul altor campanii „Nu moi bea, nu mai mlnca, ore InLregJ vede că în faţa sfatului se opreşte o
In ziua de 25 octombrie, planul valone trei cooperative dun raion. Cooperau va plice just măsurile de stimulare a creş­ Şi, periodic, tovarăşul Timaru, secondat pe gmdun sta M . Şl tare mult l-ar mal fi maşină. ^Am scfecllt-o". Işl zise în glnd
lunar la achiziţii a fost îndeplinit In pro­ -Ulpia Traiană" din Sarmisegetuza, (pre­ terii şi Ingrăşănli animalelor. de tovarăşa Popa Ana. tehnician agricol, plăcut omului dacă ar fl aurit măeai preşedintele. Dar dud ea) care venise se
porţie de 87%. Fruntaşi este cooperativa şedinte SgîrceaJ .de pildă, şt-a Inrieplmut Pentru aprovizionarea oamenilor mun­ raportează: la data de )0 octombrie in- un cu vin ţel bun despre el O laudă cit recomandă ca ziarist se linişti „Pe ăsfa-1
..Sălăţana”, care tn această perioadă şi-a planul la mere şi nuoL Iar la griu, se­ cii cu cit mal multe produs© agro-aJi- sdmlnţafe 279 ha ; Ia 15 oeiombne 338 ha; de mică, fie chiar şi dan gura unul func­
Jndeplinrt planul valone în proporţie de cară. oartofi. etc., pe luna octombrie abia mentare, este necesar ca organele de stvt Ic 20 octombrie 587 ha; Ia 25 octombrie ţionar de ta sfatul popular. Dar ţi-ei gă­ „duc". N-am să-d spun 320, dar ou 200 tot
11 fac „paf”. $1 aşa a şi făcut Cind zia­
114% $1 cooperativa ,,Ţana Haţegului" cu a reaiizat 3% dm plan. şi cooperatiste să desfăşoare o mal In­ 7S3 ha tit Ca un făcut, nimeni nu-4 spunea mei ristul a Întrebat olt ş-a lnsâmlnţ»t, Sece­
un procentaj da 85%. Lntrr-o singură zr. La livrări de contractări de animale tensă muncă în vederea grăbirii ritmu­ Frumos îşi 2lce la eeidtalt capăt al o vorbă de laudă ieanu a răspuns fără să se mal gîndească:
Şi dacă a vă2ut Seceieanu că aşa rvu
cooperativa „Sâlâşana“ a achiziţionat pro­ de asament planul nu a fost îndeplinit la lui de achiziţii <1 contractări. In acest jirului, tovarăşul Tureanu loan, funcţio­ merge, s-a înfuriat. „Ei lasă puişorilor c-c — Două sute da hectare tovarăşe Aşa să
duse ca: nud. floarea soarelui, cartofi, toate sortimentele Pe trimestrul III, ejrre sena. sfaturile populare, achizitorii gestio­ nar la secţia agricolă a Sfatului popular să mă felicitaţi voi . O să mă lăudiţl I" scrii ln riar : două sute.
raional Alba. care primeşte situaţia în-
etc-, în valoare de coa. : 2000 lei In ceea exemplu, pe întregul Agevacop, planul a narii de la filialele din sate, sprijiniţi de îăminţflrllor de la comunele din raion. Şi bălu cu pumnul în masă atît de tare. Pină la urmă, lucrurile n-au Ieşit aşa
ce priveşte plănui de contractări de ani­ fost Îndeplinit numai la bovine, iar la către organizaţiile de ha2â. vor trebuii îâ Uite ce bine i-a prins lui Timaru sfatul încât funcţionarii sfatului s-au speriat şl cum lşl făcuse socoteala Seceieanu. Duoâ
male, cil si de livrării de contractări de minsaţi, viţei, porcărie şt ovine, a rămas ducă o susţinută muncă în rindul ţărani­ meu De cînd l-am sugerat ideea să mal s-au înfăţişat în faţa Iul. îlartst a mai .venit cineva de la raionul
— Nu mai pot răbda l Nu mal pot I Fa­
de partid, de la «fătul popular raional..
animale de asemenea s-au Înregistrat mult tn urmă. lor muncitori, să .popularizeze toate mă­ dea zor cu datele astea, nu va trece mulf ceţi legătura eu raionul Imediat I Adu­ SI aricit a căutat Seceieanu a3-1 asigura
ăepăşLn la bovine. Netndeplmirea planului pe sarlimente surile luate de partid şi guvern in sco­ şt uot /I anunţat că Vmţut a încheiat ceţi situaţia însămlnţănlor t că situaţie in comună e eît fie poate de
Dacă luam realizarea planului nu­ se datoreşte slabei munci de îndrumare pul îndepLuniru pianului atît valoric ctt .ln biroul preşedinteiul se făcuse mare bună, tovarăşii nu s-au lăsat pină nu s-au
mai dm punot de vedere valoric, Ageva* şl control de care a dat dovadă conduce­ şl p» sortimente. campania hinnSlade. Care mal do care căuta aă dus pa teren Bi'dupi cîteva ore. situaţia
Zilele s-au scur* una după alta Preşî-
cop-ul Haţeg este printre raioanele frun­ rea Agevacop-ulid (ditector Reveneilă Lupttnd pentru Îndeplinirea planului pe Intre în văile luă s-a lămurit: 810 ha- plandllaate pentru în-
taşe pe regiune. Oamenilor muncii, rvu le Nicolae) precum şi jdabeî muncf pa care sortimente, cooperativele din raionul Ha­ dintele Sfatului popular din Vinpul de — Cum ? I Numai atlt ? I Zbieră Se­ sâmSuţâri cu grlu da toamnă. 320 hectare
trebuie Insă, numai nuoi — sortiment, la au depus-o colectivele de conducere ale ţeg, vor contribui din plin la accelerarea Jos, Stanau Cheorghe, om de o rară e- ceieanu oind văzu situaţia însămlnţărtlor Insămtnţate pe situaţia de La raion, iar
Ce. vreţi să mă duceţi ? Asta«l curata
in pămlnt numai 80.
nerffie. Incit cu energia ce posedă poate
care cooperativele din Haţeg au îndepli­ cooperativelor In frunte cu tovarăşii Ic- ritmului de creştere a bunăstării wm«- minciună. Numai a fit am însămânţat noi N.u există atttca culori cit© a schimbat
nit 9 depăşit de mult planul anual El ledimtear» Nicolae. Blslriţeanu, Zgârcea şi Ailor muncii — obiectiv măreţ stsbiii*. de complecta lipsa de aşa ceva din persoana cu gri'J ?.., Lasă că ştiu eu . faţa Iul Seceieanu cind a fost pus faţă
secretarului Covaci Alexandru, aleargă
au nevoie de dt mai muite sortimente de Aibescu loan. Hotărirea Plenarei din lî-20 august 1953 In momentul acela, la lelefoo se prezen­ cu irealitatea Cînd se făcea verde, cind
Sn toate părţile preocupat de bunul mers
- produse agro-alimentare- Pentru aceasta. In vederea îndqpLmmld planului pe sor­ ROMULUS BUDIN tă raionul. stacojiu, dud alhaştru-vSnlt dnd roşu
al treburilor comunei. Sefiind Insă aju­ — Raionul l Aid Seceieanu.. Oîrbova, tulburat. Numai ochi) nu-şl schimbaseră
tat âe colectivul său de muncă (n toate da. Situaţia însămînţĂrilor. Să ffpun 1 culoarea. Priveau fix, departe, de parcă
De ce nu este folosită întreaga capacitate de lucru a acţiunile ce le-o întreprins, tovarăşul Aşa, sarle tovarăşe : Trei suie douăzeci de lngheţiaseră Şl acolo. în depărtare, vedea
preşedinte a scăpat din vedere cel mai hectare insimlmţate cu griu, la data de 25 drunvul gloriei pa care pornise, cum s-a
Nu toate SMT -urile au înţeles pe de­ De multe ori tractoarele stau zile în­ Nici un mecanizator din această staţiune octombrie. Asta-i I răsculat şl d-a aruncat la şanţ împreună
plin roiul deosebit de important ce-1 au tregi defecte tn brazdă, sau din cauză că nu aplică metoda de cuplare a două se­ însemnat lucru ce trebuie să-l caracteri­ Puse receptorul la loc ln furca apara­ cu cele Î20 de hectare oare li aduseseră
pentru terminarea la timp şi in condiţii o-au combustibil La începutul campaniei mănători la un tractor, pentru ca in fe­ zeze pe un conducător, controlul N-a con­ tului apoi se lăsă moale pe scaun. Dar, cun/una de lauri..
bune a insiminţânalor şl axă/ourUor «- treo tractoare n-au muncit deoarece n-a- lul acesta să grăbească muncile în cam­ trolat şi ca urmare la Sfatul popular Vln- curios lucru scaunul se transformase par­ Oftează Seceieanu, oftează amarnic N-s
dînat de toamnă De pildă, SMT. Orăş- veau pluguri La brigada întîia oare lu­ pania de toamnă şi odată cu aceasta să ţul de Jos. datele cu privire Ia situaţia că lntr-un fotoliu, iar în locul funcţiona­ putut să-şl vadă de treabă, să nu min­
tle nu şi-a organizat temeinic munca In crează în raionul Haţeg s-a rupt un plug folosească întreaga capacitate de Lucru a însăminţărilor s-au umflat pină au poc­ rilor parcă veniseră tovarăşii de la radon tă ? Şl oamenii, rvu trece unul fără sâ-1
această campanie. Mecanizatorii din acea­ in timpul lucrului Plugul putea fl repa­ tractoare) or. nit. ieşind la iveală adevărul gol, goluţ. să-I felicite. Iar el. Seoeleanu. zlmbea sa­ zimbeaseă imnfc, semnificativ. O, dt ar
stă staţiune, nu se străduiesc să folosea­ rat întzr-o sun gură si.. Din cauza felului Acum. pină nu este tîrziu. conducerea tisfăcut îşi trace palmele şi murmura Îm­ da Seceieanu să nu mal vadă zâmbetele
scă din ptan capacitatea de luaru a trac­ defectiio» fără răspundere, în care « staţiunii de maşini şl tractoare, lo frunte Realilatea este că se aranjaseră din con­ bătat de glorie: astea care-1 fac să intre in pfimînt I Ci i
toarelor 51 a celarlalte maşini. munceşte la atelierul de reparaţii al sta­ cu tovarăşul director Olaru Sabla tre­ dei, declarîndu-se ca tnsăminţată, un plus Aşa puişorilor, aşa.., GH. PA VEL •
Pină la da ba de 20 octombrie, planul pe ţiunii. plugul a fost terminat numai dup3 buie să ia măsuri urgente pentru extin­ da suprafaţă de peste 200 ha.
întreaga staţiune, a fost realozat în pro­ 5 ztle In timpul aceste. tractorul a stat derea metodelor înaintate de muncă, ca Cele (nttmplate Ia Vtnţul de Jos mal
porţie de 41%. Aceasta s-a făcut de le degeaba. Asemenea cazuri s-au mai pe­ ln felul acesta, să fie folosită întreaga ca­ vizează ti pe alţi tovarăşi, activişti ai or­ Se lucrează fără răspundere
1 ae-ptembne la 20 octombrie (Adică tn trecut şi ln alte brigăzi Semănătoarea pacitate d« lucru a tractoarelor Le baza de recepţie din Orlştle. lucru­ jai” yi poate nimeni n-ar fi ştiut nimic.
50 de zvle) trimisă la gospodări» agricolă colectivă Dlreoţia politică regională SMT., tre­ ganelor de partid [I de stat raionale In­ rile nu merg aga cum trebuie Chiar dacă Aceat oaz trebuie cercetat, iar tovarăşul
Ne întrebăm Insă : dac8 în S0 de zile, , din comuna Vinerea a fost defectă, şl nu buie să controleze sJ să îndrume îndea­ ginerul Rotaru Emil de pildă, din cadrul am fl ds acond cu uneia greutăţi „man", Sertru Mireea responsabilul bazei de re­
de l» Începu lui campaniei şt pini în pre­ s-a luat nici o măsură pentru a fi repa­ secţiei agricole a s/otulut popular raio­ invocate de contabilul şef aJ barai SLănilă, cepţie. si la măsurile oarespunzăloare
zent s-a realizat 41% din plan se mai rată Astfel a stat fără să poată fl folo- proape felul oum SMT. Orişiie îşi orr- nal, ce răspunde de desfăşurarea campa­ situaţia tot nu se îmbunătăţeşte eu ni­ Mal sint Le baza de recepţie din Orâş­
poate realiza restul ploă la data de 2 no­ ată o sSptămînă încheiată. gmizează şl desfăşoară munca în acea­ niei agricole In această comună, In vizi­ mic. Fapleie sini roaz convingătoare de­ tie ţăranu muncitori care au venit să
iembrie. cind SMT. Orâştie trebuie să Cu utilajele, care au stat zile nervurol* stă cajqpmie- Folosind întreaga ca­ cit vorbele oorvDahUuLul şef. Dar s-o schimbe grîu pentru tnsămtnţărî Lucră­
termine planul in campania agricolă de rate defecte în această campanile, se pu­ pacitate de lucru a tractoarelor $1 a tele făcute, cu toate că era fn măsură eă luăm de 1a capăt torii barai nu se străduiesc Insă să efec­
toamnă 7 teau ara şi însăminţa sute de hectare celorlalte maşini, mecanizatorii de la pună capăt situaţiei dăunătoare ce trona Colectarea cartofilor cere o atenţi* mare tueze c(t mai repede acest schimb, pentru
Desigur că pionul nu va putea ti rea­ la s/alul VSnţul de ăos. n-a făcut-o Mai din partea celor care h primesc, întrucât ca oamenii sâ rvu mai piartiâ timpul pe
lizat. deoarece în munca de organizare Conducerea sLaUunul se face vinovată SMT Orăştte pot realiza şl chiar de­ mult decit atlt, întors plin de grabă la trebuie depozitaţi separat cartofU de con­ acolo. $d dacă ar fl o orfi, două, n-ar ft
o-a survenit nici o îmbunătăţire pină a- şl pentru faptul că nu se preocupă de ex­ păşi planul sum şa separat cartofii pentru sămânţă- mare luaru Dar sint unz) care au pier­
cum. —r-^ • ■ < » ' >, tinderea metodelor Înaintate de muncă ELENA MAR1NOVSCSHI Alba-îulla. lutndu-se la trintă cu clte o La bara de recepţie din Orăştie, aceasta dut zile întregi pentru acest lucru Ţă­
.V. ‘ • . _____ sticlă de vin bdtrtn pină I se împălnpt*
se faăe ooa-mal E destul să priveşti odată ranul muinaitor Udrea Gheorghe din
neau ochii, îşi zicea ca pentru sine. gln- grămezii© de'cartoft ca-ză-ţl da<l aeama că Câstău, a pierdut două zile pină să schim­
V i c l e n i a c h i a b u r i l o r d e m a s c a t ă dind la cifra umflată ce se raportase ra­ nu există nlet o deosebire intre ele. Ma­ be cele cîteva zeci de kg de grlu. Res­
ionului : „Ce victorie, şl cu dt de pu­ gazionerul Hârăguş loan, nu se îngrijeşte ponsabilul barat de recepţie trebuie să la
f 'Aitlt colectarea produselor vegetale, cât ottid C-SCP.A. al raionului lila, a găsit Chiaburul Crişan loan (Tuti) din St- de această treabă. EJ se mulţumeşte doar măsuri şi ln direcţia aceasta.
dosite mani cantităţi de porumb şi car­ merla. satul SăuJeştl, avea ds predat sta- ţină trudă obţinută".
şl colectarea produselor animale, în unele si le spună producătorilor să aibă gnjâ Lîpzuri care trebuiesc rezolvate urgeat
tofi la chiaburii Cismaş Miron şl Juşea tulim o cantitate de 1.566 kg cartoO Iată Insă că visurile Inginerului Rotaru
caşuri-, este privită cu nepăsare de unele cum depozitează cartofii mai sint De pildă CR R Deva va tre­
Petru care susţineau că nu eu de unde Cînd colectorul anunţat să meargă la s-au năruit. Cu acest prilej (i este dat
organe ale C-SCJ>.A- A$a de pildă, co­ să predea cotele baza de recepţie, pentru a-şi preda cota, aeît lui cit şl altora, care au oîndît la Lipsuri grave mai sint la această bază bui să rezolve neîntârziat problema trans­
lectorul CiuşblD Gaspar din comuna Brl- Puşi in ftiţa faptelor, chiaburii au fost chiaburul a prins a se văicări că „n-aret fel să stmtă că orice succes nu poate /I de recepţie şl ln ceea ce priveşte preda­ port Ini porumbului de la bază La silozuri
iau la diferita alte întreprinderi, pentru
rea unor produse în locul altora Se ştie
ntşcs. duce o slabă activitate pentru des­
obligaţi să-şi transporte imediat cotele la că n-are",.. obţinut dectl prin muncă cinstită. că Sn locul cotai de grîu nu se pot preda că altfel o mare cantitate de porumb este
făşurarea muncilor de colectare Pe lângă baza de recepţie. Totodată, k s-au dresul Infcr-una din nopţile trecute a fost Orice maladie lşl are leacul el Pără­ nici un alt fel de produse Totuşi într-c expusă alterării ; comite tui raional de
aceasta, el Îngăduie chiaburilor, în mod acte de dare în judecată. prima insă de către organele de stat toc­ sind linia bolnăvicioasă, muncind cins­ convorbire telefonică avută cu un ţăran partid să întărească munca politică de
neperrmlfl. să tărăgăneze predarea cotelor Pentru făptui că colectorul Grişan Gh mai elnd transporta la piaţa din Dobra, o tit şi aslgurîndu-se un control eficace din muncitor, contabilul şef. Stirulă, a afir­ la bază, oare numai punct de agitaţie nu
mat că baza piumeşte fin ln locui cotoi
către stat a îngăduit chiaburilor să tărăgăneze pre­ eâimţâ încăroată cu cartofi, pentru a-l partea organelor de partid şi de stat, Sfa­ de grlu Bazai pe această convorbire, ţă­ este, Iar sfatul popular raional să dea dis­
poziţie sfaturilor comunale oa acestea să
Colectorul Cnşan Gaşpar. susţine Jn darea cutelor, va trebui tras la răspun­ vinde. tul popular din Vinful de Jos. Inzedr*- ranul respectiv s-a prezentat Ia bază, lai tnmltâ producătorii să-şl predea cola în
faţa organelor superioare, că, chiaburii dere Asemenea elemente care trăiesc ln Afllnd de aceasta, ţăranii muncitori din du-şt eforturile, va putea încheia tn bune cei de acolo i-au prinut linul în locul gri­ oonvoate şl nu La tntimplare, aşa cum se
nu mal aiu cereale Acest fapt s-a dove­ cârdăşie ou duşmanul de clasă, nu au ce Sâuleşti, au înfierat fapta mlrşavâ şl vi­ condiţii campania Însăminţărilor de toam­ ului şi l-au făcui formele de echivalare face acum.
dit a fi neraai, deoarece ln ziua de 29 căuta în aparatul de st>a>t cleană a chiaburului, cetind să fie aspru nă, lucrare de seamă In obţinerea de re­ Dacă in timpi â tor nu trecea pe acolo to­ Dacă toate aceste Lipsuri vor II îndepăr­
octombrie, tovarăşul Zgîroea, Lmputeml- varăşul Moraru loan împulemîoltiil tate imediat, treaba se va îmbunătăţii cu
pedepsit. colte sporite In anul viitor. GSCPA raional, lucrurile s-ar fl „aran­ siguranţă
bună înţelegere . In diferitele consilii de rile hti Bâtrascanu, agent al 9pdon»Jului nul suprem al puterii de stat dm ţara
Unitatea şi frăţia de nezdruncinat a poporului romin administraţie ale băneilor şi fabricator, american, de a Introduce şi rfisptodJ şo­ noastră, peste 13 COC deputaţi în staturile
populare comunele, raionale şl regionale,
împăr|fndu-şl între ei prada obţinută prin
vinismul in rindurile partidului
Prin expunerea ISculă de tovarăşul Gh
cu toate naţionalităţile din R. P. R. jefuirea muncitorilor şi ţăranilor mun­ Gheorghhi-Dej la şedinţa lărgită a CC aproape 6.500 asesori populari.
In ţara noastră nu există şl nu poate
citori de toate naţionalităţile — atil ex­
ploatatorii romtol cit sl burghezia mi­ al P C R dui iulie 1946 cu privire la „Po­ exista nici o restricţie cu caracter naţio­
norităţilor naţionale căutau în acelaşi ziţia Partidului Comunist Romin faţă de nal ; fără nici o deosebire, oamenii mun­
Strîns unit ln Jurul partidului şt guver­ 151 de diferite Oâţionall/tăţl, aceeaşi poll/tică pentru doborirea regimului capitalisto- timp să dezbine pe oamenii muncii, curentele şovine şl reviilofusle", prin Re­ cii cetăţeni al R.PR «e bucură de drep­
nului, poporul muncitor din ţara noastră de asuprire a minorităţilor naţlon*le moşieresc şl p&n/tru o rezolvare cu adevă­ invrăjbindu-l Intre ei. aţîţînd şovinismul zoluţia Biroului PoUtoc al CC. ai PMR tul la muncă, la odihnă, la asigurarea ma­
a obţinut şt obţine succese de seamă ln StâpLnltoriil se schimbau — domnia cla­ rat democratică a problemed naţionale, e atît în rlndunle populaţiei româneşti cit in chestiunea naţionala şi .prin alte do­ terială la bătrineţe, ln caz de boală sau
construirea socialismului Unitele» .şl selor exploatatoare de cruntă asuprire so- fost partidul clasei muncitoare — Parti­ şl în sinul minorKâţHor naţionale. cumente ale sate, partidul nostru a dat incapacitate de muncă, la exercilirea
frăţia dintre poporul romin şi minorităţile ciailă şl naţională rămânea Pe rind — oa­ dul! Comunist Romin. Partidul însuşi e După 23 August, Sn patria noastră eli­ poporului mundtor arme puternice pentru drepturilor pobilo© şl libertăţilor demo­
naţionale se dovedeşte a li unul din prin­ menii muncii din rlndunle populaţiei ro­ £ast şi este întruchiparea cea mai puter­ berată. masele muncitoare ale poporului zdrobirea uneltirilor naţionaliste de tot cratice Pe temeiul Constituţiei Republicii
cipalele Izvoare ale lăriei Republioj Popu­ mine şl ale altor naţionalităţi asuprite ln nică şl modeiul Insufleţitor al prieteniei romîn 51 ale minorităţilor naţionale au felul, pentru consolidarea continuă a fră­ Populare Romine orice manifestare de şo­
lare Romine — patria tuturor oamenilor Imperiul austro-ungar şi sub regimurile şi colaborării tovărăşeşti Intra oamenii! % dus împreună, sub conducerea Partidului ţiei dintre poporul romîn şl minorităţile vinism. ură de rasă sau propagandă na­
musiodl din ţara noastră. reacţionare maghiare — oamenii mun­ munail de toate naţionalităţile din ţara Comunist Romîn. lupta viotorloasă îm­ naţionale ţionalistă. orie» fel de îngrădire directă
La baza politicii! partidului şi statului cii maghiari, evrei, slhbl, germanri = noastră ; în rthdurile lui activează în/tr-o potriva claselor exploatatoare, împotriva In ţara noastră clasele exploatatoare sau Lndtreciă a drepturilor după criteriul
democrat-popuiar se <afiâ măreţele prin­ ruşi, ucramienf, bulgari, turci, sub strinsâ unitate frăţească oej mal înain­ uneltirilor antipopulare aJe reacfiunil purtătoare ale asupririi şl vrajbei naţio­ naţionalităţii orice propovSduire a dispre­
cipii ale internaţionalismului proletar — regimurile reacţionare ale burghe­ taţi şi mal hotărîţi oamani al muncii din burghezo-moşiereştl. ale şoviniştilor dr nale au fost doborite de la putere; fort» ţului naţiohal sau rasial sint aspru pe­
IdeoJogia unităţii muncitonUor, ţărani­ ziei şl moşlerimii române, eu cunos­ rinul poporului român şl al tuturor mi­ once fel si revizioniştilor, zdrobind rămă­ conducătoare a statului romin democrat- depsite de lege.
lor şl Intelectual dor. a tuturor oamenilor cut aceleaşi grele suferinţe Partea lor a norităţilor naţionale Toamai aceasta asi­ şiţele organizaţiilor fasciste şi bandele populur este partidul clasai m un cotoare O expresie o înfăptuirii consecvente de
muncii in lupta pentru pace şl socielism. fost. sub toate aceste regimuri, o exploatare gură combativitatea revoluţionară 0 par­ legionare, manlste şi nyilasslste. partid credincios principiilor Internaţio­ către Partidul Muncitoresc Romin a
ideologia frăţiei Intre popoare economici sporită, lipsa de drepturi, tn- tidului, Influenţa sa în rindurile maselor* 1 Partidul ncitru a organizat lupte co­ nalismului proletar, stegarul frăţiei în­ principiilor manust-leniniste ln pro­
Luminoasele idei ale internaţionalismu­ j os ir ii e şi sîlnjc iile de tot felul El erau populare de toate naponallLSţlle, puterea mună e maselor muncitoare ale poporului tre oamenii m un aii. In sectorul seci&llst blema naţională este crearea Regiunii
lui proletar sint radical opuse ideologle : excluşi de la slujbe de stat, aruncaţi pri­ sa de mobilizare. Infruntînd teroarea romîn. cot Ia cot eu masele muncitoare al economiei naţionale a fost lichidată Autonom» Maghiare, care reuneşte raioa­
naţionalismului burghez — uns din eeU mii pe drumuri dm întreprinderi, adeseori burghezo-moşlereustâ, partidul a organizat ale minorităţilor naţionale, pentru con­ orice fel de exploatare a omului de către nele secuieşti undo populaţia maghiară
mal venlnoare arme ale aLasalor exploa­ deposedaţi de pămlnt; el indurau tot felul lupte comună a muncitorilor şi ţăranilor fiscarea .pământului moşierilor români, al om ; pe baza dezvoltării relaţiilor dc formează o masă compactă Intr-o ein-
tatoare ln condiţiile capitalismului bur­ de interdicţii şi restricţii în folosirea lim­ muncitori de toate naţionalităţile împo­ grofilor maghiari, al moşierilor de alte producţie socialiste se dezvoltă colabora­ gurâ unitate regională, ce se bucură de
ghezia, folosind otrava naţionalismului bii naţionale, erau împiedicaţi »3-şl dez­ triva exploatării burghezo-moşlereşti şi e naţionalităţi st pantr-u înfăptuirea refor­ rea tovărăşească $1 într-ajutorarea reci­ autonomie administrativă în cadrat pre-
caută in lei şi chip să aţîţe şi să asmuţă volte liber cultura naţdonaflă şi să-şj dea potiticla de asuprire naţională, pentru mei agrare în folosul ţăranilor muncitori procă a oamenilor muncsl. In scopul fău­ vederilor Constituţiei şl al legalităţii
pe ojmenui munail ds diferite naţionali­ copm la-învăţătură. Independenţă naţională, psce, democraţie fără deosebire da naflonaLtale. penLru ririi propriei lor buneLstârt. Alianţa cla­ populare a RPR Masele muncitoare ole
tăţi unU împotriva altora — pentru »-i Oamenii muticul din ţara noastră nu vor şi socialism Luptele dm februarie 1933. la instaurarea regimului de democraţie se! muncitoare cu ţărănimea muncitoare, populaţiei de naţionalitate maghiară din
menţine mal uşor ln robie pe toţi, pen­ uita niciodată vremurile negre pentru el care au participat ceferiştii din Bucureşti populară, pentru realizarea egalităţii ln e muncitorilor şi ţăranilor muncitori de regiune participă la conducerea treburilor
tru a-l dezbina şl a-4 împiedica să se toţi sie r&zbodului antisovletlc şt ale Taşl. Paşcani, Cluj, Dej, Tg Mureş drepturi a tuturor celor ce muncesc, pen­ crioe naţionalitate — alianţă în care de stat 51 sînt ajutate de regimul demo-
unească împotriva adevăratului lor duş­ dictaturii fasciste, unealtă 3 cotropi tonilor petroliştii din Valea Prahovei şi care au tru construirea socialismului. rolul conducător O are ctasa muncltofre­ crat-popular La dezvoltarea economică şi
man — clasele exploatatoare hlNeriîU, cind cu deosebită bestialitate unit într-o minunată solidaritate fră­ Cucerirea puterii de către oamenii mun­ constituie temelia trainică a puterii popu­ culturală a regiunii Toate acestea au con­
Istoria tării noastre dovedeşte că întot­ «-au dezlănţuit asupra mlmzrităţjlor na­ ţească pe muncitori) romlm cu muncitorii cii şi instaurarea regimului democrat- lare din ţara noastră. tribuit la întărirea încrederii lor şi a tu­
deauna claseJe exploatatoare au Împletit ţionale deportările, pogromurile şa ma­ de naţionalitate maghiară, germană etc. popular au însemnat o ptetră de hotar ★ turor oamenilor munca din rindul diferi­
exploatarea şi asuprire» celor ce muncesc sacrele puse La oale de zbirii guver­ s-au înscris în istorie printre cele mai Intre două «pori istorice şi în ceea ce pri­ Partidul nostru sl statul democrat-popu- telor minorităţi naţionale tn poporul ro­
ou politica de asuprire naţională şi de nelor fasciste ale Iul Sims-Anlonescu luminoase tradiţii ale luptei comune de veşte politica de stat faţă de minorităţile Lar au înfăptuit deplina egalitate în min şt în regirmd cemocrat-popular. Ia
aţlţare a urii intre naţionalităţi Astfel, tn şi Horlhy-Szilassy şl de bandele legio- eliberare a oamenilor muncii de toate naţionale Regimul de demoarape popu­ drepturi a minorităţilor naţionale cu po­ întărirea imităţti oamenilor muncii ro­
Ardeal, atlt regimul habsburgic cît şl gu­ nare şi nydasslste Prin propria ex­ naţionalităţile din ţara noastră lară asigură depună egalitate 1n drepturi porul rorrun — egalitate consfinţită ţi mînl. maghiari şl de elte naţionalităţi
vernele burghezo-moşiereştl romine, atît perienţă. oamenii muncii s-au putut con­ Partidul comunist a demascat neobosit între oamenii muncii de toate naţionali- apărata de Constituţia RR.R ln lupte pentru construirea socialismului
dictatura fascistă ariloneseiană cil şi dicta­ vinge cită dreptate aveau comuniştii care în faţa maselor odioasa cârdăşie o burghe­ t-âţi-le oin ţara noastră Oamenii munoli aparţtnlnd minorităţi­ şi dervoltarea patnet comune, Republica
tura faseu/tă horihystă-jzâlassyată. exploa­ arătau că raţionalismul de oriee fel lo­ ziei şi moşienmii romine cu exploatatorii PartiduJ nostru, deafăşurtnd o intensă lor naţionale participă la opera de con­ Populară Romtnâ
tând sângeros pe oarnevuii muncii de toate veşte în interesele tuturor celor ce mun­ din rîndumle tuturor minorităţilor naţio­ muncă de educare internaţional Istă a celor ducere a treburilor de stat, economice, înfăptuind o politică de dezvoltore con­
naţionolilâţlle, au dus succesiv eceaaşi po­ cesc de orice naţionalitate nale Uniţi prin interese comune, de cla­ re muncesc, a combătut diferitele forme culturale etc,, deopotrivă cu oamenii mun­ tinuă a înl/regn economii naţionale, de
litică naţionalisl-şovină. d© dezbinare a Singurul apărător sincer şl consecvent să — interese care le dictau deopotrivă de manifestare a naţionalismului burghez cii romînl. Astfel, dm rindurile minori­ propăşire e tuturor regiumJor şi raioane­
celor ce muncesc prin aţîţare» urii naţio­ al intereselor poporului romin şi ale oa­ şi unora ş» altora sâ apere regimul bur- 0 demascat public încă în 1940 si a zdrobit tăţilor naţionale au fost aleşi 77 depu­ lor ţării, partidul nostru acordă o marc
nale Intre muncitorii, ţăranii şl inlelectua- menilor muncii de toate naţionalităţile. ghezo-moşieresc — stînd cot la cot şi in neoruţător, cu toată fermitatea. încercă­ taţi In Marea Adunare Naţională, orga­ însemnătate radlcSrd economice a regiu-