Page 35 - 1954-10

Nr. 87 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Luna Prieteniei Romîno-Sovietice SI asigurăm o cit mai bună Defalcarea planului la timp
deschidere a cursurilor asigură îndeplinirea tuturor sarcinilor
de alfabetizare
Manifestări eu turai-artistice FILME SOVIETICE LA CINEMATO­ cu ceea ce au de flcut pe o perioadă anu­
GRAFELE DIN REGIUNE Incepînd din anul 1948 — de la refor­ In cadrul producţiei socialiste, flecare
seara literara închinata PE SCENE Întreprindere are posibilitatea să lucreze mita. Iată de ce defalcarea planului de
VLAD1M1R ILICI LENIN ma Invăţâmintului — revoluţia oul tur al ă armonlo» în strinsă colaborare cu restul producţie trebuie să sa găsească tn cen­
SCRIITORULUI SOVIETIC M. ŞOLOHOV
Artiştii amalotri de 1a căminele ouJtu- a luat un avlnt nemtaintilmt In tetorla unităţilor socialiste, lo interesul continuei trul preocupărilor colectivelor de Intrv-
Muncitorii rruneni $1 ţăranii muncitori rafle — ca toţi oamenii cinstiţi dtn orice Prima parte a filmului zugrăveşte e- patriei noastre. Sute de ml! de neştiutori dezvoltări a economia! naţionale Mulţu­ p rin dări.
din satul Rişca, raionul Brad, afiaseră din dmp de activitate — trăiesc şi simt din poca de la stinşi Iul veacului trecut, în de carte, care în trecut au fost lipeaţi de mită planificării. Întreprinderile îşi au Prima condiţia pentru succesul între­
vreme clnd ars si ee ţină ia căminul cui* plin bucuria marii sărbători a prieteniei anul 1870, anul naşterii Iul VTadlmîr Ulei dreptul de a învăţa, au fost cuprinşi In stabilite cu claritate sar cin He de vâHor. gii acţiuni de defalcare a planului esto
tunai seara literară; de aceea îşi aran­ poporului nostru cu poponul căruda 11 da­ în oraşul Sdmbir&k de pe Volga După ce cursurile de alfabetizare, deverund astăzi Planul nu este numai treaba eon dure­ colaborarea strinsă dintre organele admi­
jaseră In aşa iei treburii o gospodăreşti, torăm eliberarea, progresul şl viaţa nouă. facem cunoştinţă cu locuinţa natală şi cbl- muncitori callhcaţl, vrednici constructori ri] or de Intreprindarl. El este înainte de nistrative şl cele sindicale. Fiecare condu­
incit In seara respectivi, să poată par­ Împletind farmecul artei ou bucura pizrOe familiei sale, Luăm parte ia docu­ ei noii societăţi. toate, treaba fiecărui om al muncii, trea­ cător economic şl activist sindical trebuie
ticipa în voie le serbarea de 1a cămin. ©uccesalor obţinute pe ogoare, pe scenele ba acelora care prin activitatea lor de zi să ştie că defalcarea planului este o în-
..Sala căminului cultural era plină de căminelor culturale, artiştii amatori din mentul zguduitor al nenorocim care a In­ In regiunea noastră în ultimii ani, au cu a fac să prindă waţi măreţele obiec­ • datori re dare se poate duce la bun sflrşR
oaspeţi Se tace linişte. Towarăşul Dlaco- regiunea noastră. închină, duminică de vit în anul 1897 familia lui Ulianov. tn' urmat cursurile de alfabetizare peste 80.000 tive ale construcţiei noastre socialiste. mimai iprintr-o sârlnsl colabora *. Aceasta
ccsou Ion începe si vorbească celor adu­ duminică. în cinstea marelui popor sovie­ urma particLpAnh la atentatul împotriva oameni ta muncii, care au scăpat pentru Iată pentru ce aducerea La cunoştinţa nu înseamnă substituirea unui organ dc
naţi despre sarlătarul MthoJ Şdlohov şl tic. manifestări artistice pidne da opti­ ţarului, fratele său Alexandru Ulianov a totdeauna de ruşinea neştinţei de carte. celor ce muncesc a sarcinilor da plan este cMre cta&ialt; dimpotrivă, trebuie evitată
opera sa. mism, de încredere, dragoste şl reounaj- fast condamnat La moarte. o îndatorire de primă însemnătate a con­ orice incHoare a atribuţlunaior in această
Inteucăt tn satul Rişca, & po cale În­ tix.ţâ. Acest rezuMat nu na dovedeşte insă că ducerilor de întreprinderi, o condiţie e- ecţiuse comună
fiinţarea unei ntovIirApri agriiTdle, vortw- In raionul Iile, sâptâmtna trecută, să­ lAcaafită tnsgfcă finltmplare a deschis ca­ am scăpat definitiv de această ruşinoasă senţiaJă pentru bunul mers ei producţiei A aduce la cunoştinţa muncitorilor sar­
loruî S-a opmt In special, asupra roma- tule festive a 2S cămine culturale eu ră­ lea vieţii lui Lenin. Intreo epocă de te­ moştenire a trecutului, dar ne poate spu­ Defalcarea planului pe fiecare loc de cinile ce Je revm, cu câteva ziUe înalnie
radul „Pimînt desţelenit'* ecoţlnd în re­ sunat puternic de dntecele româneşti şl roare şl împilare dtn închisoarea popoa­ ne că se îngustează şi că e pe cade de muncă, maşină şi om, asigură calcularea de ţinerea consfătuirilor de producţie este
lief forţa ©alectovă şl munca ccflecUvS. sovietice a artiştilor amatori, Iar sce­ relor oare a fost Rusie ţartită, Lan In Intră dispariţie. riguroasă, la început de perioadă, a tim­ o condiţia Importantă de care trebuie să
nele eu simţit din plin ropotul paşilor
După terminarea «xjpurvertd, a urmat un pului de Lucru, a posibilltăţtior de reali­ ţină cont, atât organele sindicale olt şl cele
din „Kăz&ceasca” ori din ta te dansuri ro­ In rtadurQe celor mal buni fii ta poporu­ Conform Instrucţiunilor Ministerului în­
scurt program artistic «armat din pooiil zare şl depăşire a sarcmdor de plan Ea administrative. întregul aparat tehruco-ad-
mâneşti şl sovietice. lui Vn rin dur de muncitorilor revoluţionari. văţăm tn tulul cursurile da alfabetizare din
şi cântece, prezentate de plantarii Casai stimulează spiritul gospodăresc a) munci­ mdnlstrativ din sarvtalde de planificare
In raionul OrĂştie, in comunele CăstSu, Pe earan, vedem documentele Impre­ acest an se vor deschide la data de 1 no­
de copii da la Bala de Cris. Da un fcrurnoa torilor, întăreşte disciplina în muncă, de­ din sectoare, secţii şl echipe trebuie mo­
Vinerea, Romas, ehti, s-eu putut stai cân­
succes s-a bucurat recitirile pionierilor: sionante din timpul deportării Iul Lemn. iembrie 1934. termină pe ced ce munoasc să-şi pună În­ bilizat pentru defalcarea la timp a sar­
tece româneşti şl sovietice ca: „Hol să
Ddeu V asUe, Faur Mana, Rusu Deasa, în satul Suşenscoie din Siberia în 1897 In acest scop, secţiile raionale de tnvă- treaga lor forţă creatoare in slujba în­ cinilor de pian.
facem o gospodărie", „Qbrteoud prtete-
precum şl ainteetae acordeonlstulul, ute- Apoi documentele munoll uriaşe depuse deplinirii planul ua Defalcarea planului In felul acesta muncitorii şl tehnicienii
ntei“, „Salut Moscovă", „Sulloo" şl alteia ţămlnA directorii de şcoli şl cadrele di-
mfcsb, Simian FtaCru. este aşteptată ded lună de lună, cu In­ vor putea veni la consfătuirii© de produc­
De asamenf, poeaU ca : „Sirena luă Boai­ de Lenin pentru Crearea imul partid ro- daotâee de La toate unităţile şcolare din teres. d9 toţi oamenii muncii din între­ ţia cu angajamente şl propuneri bine gin-
Activitatea scriitorului M. Şolahov şl
tă", „Moscova tu luminezi'', „CSnteoul pio­ vahiţâanar de luptă şl a centrului său ideo­ regiune, au sarulna să asigure in con- dlte şl vor şti cu precizie ce măsuri tre­
romanul .^Pârnlnt desţelenit'', fa special, prinderile noastre.
nierilor sovietici'’, «Lâ semănat", „Vor­ Defalcarea operativă şl amănunţită a buiesc luate pentru îndeplinirea noilor
ou rSjn&a întipărite In mintea celor par­ logie şi organizatoric „Istora”, primul ziar dLţlunJ olt mal bune deschiderea cursu­
beşte Moscova", etc. pionului, are o importanţă foarte mare zaratnL Astfel şt numai astfel se va li­
ticipanţi oare şl-au numlfeetet dorinţa de marxist-Leninist. rilor de alfabetizare din acest an.
Artiştii amatori din regiunea noastră, Aceasta dă posibilitate fiecărui muncitor chida formalismul şt superficialitatea Je
a citi aît mai rqpedfi această preţioasă . Anul 1903, marea furtună naţională din Reuşita desahiderld cursurilor de alfa­
îşi aduc <Mn plin contribuţia, la tntlnvpl- sl-şl cunoască bine sarcini)©, să fie Infor­ care au dat dovadă unele întreprinderi
carte. -«i* betizare depinde In bună măsură de mun­
narea cu bucurie a măreţei sărbători de acest an, a zdruncinat din temelii Impe­ mat asupra rmmeii ccJectivulua din care in trata rea problemelor producţiei şl a în­
OONWBRJNTC 7 Noiembrie. riul ţarist. Documente de o nepreţuită va- ca politică re se va duce de cătie orga­ face parte. Numai astfel munodtoril au trecerii sodlaUste.
S-a sours putini vreme de cind In să­ CREŞTE NUMĂRUL CITITORILOR loara Istorică Înfăţişează strtnsa legătură nizaţiile de bază P.M Rsindicat gi U T M posibilitatea săsa la angajamente con­ Deosebit de important este ca acţiunea
lile festive de căminelor culturale dtn dintre Lenin şl Stalin, lupta tor comună $1 de către celelalte organizaţii de m«l crete faţă de plan, pe măsura posibilită­ de defalcară a planului să fie însoţită de
In cedrul Lunii Rrietartie! Romlno-So- ţilor existente o intensă activitate agitatorică: gazetele
regiunea noastră, s-a sărbătorit deschide- pentru consolidarea partidului revoluţio­ Pentru aceasta este neeasar să se or-
rea LunM PrletenJrt Romfno-ficvletce In vl elice, numărul cotit orilor la bibliotecile nar.* goruzeze seri culturale In întreprinderi, Practica dovedeşte cu prisosinţă că aco­ de perele, lozindJe şi alte mijloace de agi­
acest Interval da txrtp. activitatea cămi­ din anaşeOo şl satele regiunii noastre* cu­ Anul 1914. este anul Izbucnirii stngero- cămine cui turale, cluburi şl altele, tunde lo unde plarvuJ a fost dafaicat în bune taţi» trebuie să fie folosite din plin, în
eondiţiuAÎ, cum or li apre exemplu la
r copul popularizării sa romi or de plan şl^
nelor oul turale e fast tacurrurtatâ Încă noaşte o sporire oantimiă. Numărul mare sutul război Imperialist, al cărui mons­ sS se arate Importanţa lichidării neştiin­ minele Anlnoasa, Pelriia şl Urleanl, Ate­ a mâzurMor ce trebuie luate In legătură
odată de manifestările dragostei oameni­ de dtRori al literatura sovietice, obţi­ lierele centrale Orişcior, S.M.T Mior- ou in do pilotarea lor.
lor munotl de pe ogoare, faţă de poporul truos caracter de Jad a lost demascat tn ţa! de carte In patria noasteS.
nut de biblioteca raională din Alba Iv­ curea, gospodăria de Stat Galda de Jos, Defalcarea planului' trebuie făcută lună
eovdetiC chip genital da Lenin, în operele sale: A lupta pentru lichidarea ncştilnţel de
ita, ne dovedeşte cu prisosinţă acest hxaru. «abrioa „Simian BSmuţlu" din Alba Iulie do lună. Acesta este un priiteJ da Inten­
Tolosuuiu-Se <Hn pMn munca de pro­ Fragmente din oranj ol te cinemalograllcc carte, este o datorie a tuturor celor che­
pagandă prin conferinţe, numeroşi ţărani Folnrlndu-se dtn pUn metoda colporta- aOe anuhxl 1917, redau expresiv uriaşa maţi, a cadrelor didactice, în primul rind şl talele, muncitorii au avut posibilitatea sificare a întrecerii soalallste, de descope­
muncitori au participat la daafooteraa şl Jufcd, numărul altttorflox bibliotecii raio­ mtşoara a masei revoluţi orna ne, istoria mă­ să-şi la angajamente concrete, după ae rire şl folosire a noi rezerve Interne.
cunoaşterea odor mal avansate metode de nale din Alba fulta a crescut tn ultimul a organizaţiilor do masă. care trebuie ri e-au studiat cu tocnelnide sarcinile. La Este neapărată nevoie ca productivitatea
lucrare fi pâmln"tulul, fokistte de price­ reţelor zflo ale revoluţiei dto octombrie sprijine In perminanţă desfăşurarea pro­ aceste întreprinderi, organele sindicale şl muncii să sporească In toate Lntreprtn-
puţii eolhamicl sovietici Conferinţa „Ex­ tenp cu 8 La sută. lo această muncă de Ca «m moment vdu şl măreţ, Închinat cesului de învâtămtnt ta aceste cursuri conducerile admimtrative au ştiut ce mă­ denlle Aceasta se poate realiza numai prin
perienţa sovietici, ajutor preţios pentru atragere a noi cititori spre bibliotecă, suc- lui Lenin, sa desfăşoară pe ecran Istoria Sfaturile populare. comuruaJe şl orăşe­ suri tehnlco-organlzatorlce eu de luat, folosirea olt mal din ptin e capacităţii de
aplicarea prevederilor proiectului Directi­ oeaB frumoase a obţtnut tovarăşa Driro- vJeţH şl luptei ţării sovietic* oamenii el neşti, trebuie să asigure din vreme săli pentru ca angajamentele muncitorilor şl producţie. La mina Aninoasa şi Uneam
velor Congresului al doilea M PM.R.", bâneanu, lnajrilnd 20 de cititori. din rfin- *vol, cu munca ilar a vin tat5 şl eroică. de cursuri, combustibil, petrol, ele Di­ tehnicienilor să poată Ci respectate. se ţine cont de toate aceste mlsurt, tar
ţinută de lectorid subfifltaXeil Sori etăţii durtie ţăranilor munoltori, locuitori tn Nu acelaşi lucru se poate spune însă sarcinile de plan slnt nu numai îndepli­
pentru R&splndlrea Ştiinţei şl Culturii, in rectorii de şcoli trebuie să se ocupe de despre întreprinderile care nu au defal­ nite, el chiar depăşite.
strada MArişoştl Printre cel însorişi se AGENTUL nr. 13 cat planurile de producţie, său le-au de­ Ne aflăm tn preajma sărbătoririi celei
satele Sâni, Drîmbois Totoi şl altele, din procurarea manualojor $i rechizitelor şco­
raionul Alba, s-a bucurat de un succes află Lazâr Gheorghe. Mărffîneanu Ntoo- Fulmul «Agentul nr. 18" arată un as­ lare oare vor fi puse la dispariţia neştiu­ falcat defectuos, cum este cazul la Atelie­ de a 87-a aniversări a Morii Revoluţii
deosebit lae şl taţii < 4 pect dl luptelor pe care oamenii sovietici torilor de carte încă dm prima â de cure. rele C.FJ%. SImoria. Aid, planul deşi pe Socialiste din Octombrie. Angajamentele
le-au dus Împotriva duşmanilor, Împotri­ secţii, maşinâ şl om a fost defalcat şi dat luate de pavtieipanţii la măreaţa întrece­
Acolo unde nu este posibil să se creeze maiştrilor, aceştia nu au adus la cunoş­ re In cinstea acestei sărbători, felid
In cinstea Lunii Prieteniei Romîno-Sooietice va trădătorilor aflaţi în slujba puterilor săli potrivite, cursurile de alfabetizare se tinţa muncitorilor sarcinile ce le revin cum sa respectă ele, dovedesc dorinţa u-
străine.
A apărui: STBPAN SdPAQOV: „Faulta JtforozOo" Acţiunea se palme* In ommii &nJ după pot ţine pe grupe de case tn care scop din planul întreprinderii, lucru ce a fă­ nanimă a oamenilor muncii de a îndeplini
cut ca muncitorii să nu-şl poală lua an­
şl dcpaji sarcinii» de plao, de a rtdiîft
V OSEEVA: al doHea războd mondial, intr-un o>raş din vor fl recrutaţi .şl Instructori voluotari
-Poem distins ou premiul Stalin — vestul R-S S. Uortana. gajamente concrete cu ooazla consfătuiri­ neîncetat productivitatea muncii, de a re­
Vaaloc Trubadov şl tovarăşii săi — vo­ Emoţionantul poem a Iul Stepau Sclpi- Un grup da spioni şl diverslonijll con­ necesari lor de producţia, Iar acel ce şl-au luat duce preţul dc cost şl a îmbunătăţi cali­
lumul !□ — roman distins eu premiul dov. aduce In faţa cititorilor figura pio­ duşi da „Agentul nr 18" Încercau 8i se­ înarmaţi ou experienţa anului trecut, totuşi unele angajamente, le-au luat în tatea produselor
nierului erou Pavllc Morozov — uds de urmlnd exerrţpJul învăţătorilor sovietici mod* formal sub paaLbllităţile reale Realizarea acestor angajamente vor arft-
Stalin. mene nelnoredere printre cetăţenii, ao-
chiaburi tn 1812 — In care autorul oon- -Interesele -dezvoltării economiei naţio-. -4a în ce măsură conducerii» întreprinderi­
Continuând acţiunea primelor volume, vletid, să le Impudice opera lor de refa­ din perloeda lichidării neştilnţel~de"cărfe'
eentrează cele mal de saaml'trăsături mo­ ntae In vederea creşterii nivelului de trai lor şl organele aindioale au asigurat cu­
în cartea de faţă, V. Oseeva. prezintă pe cere a ţârii. Unul dinttre cel vizaţi era şl din U.RSS, cod rele didactica din regiu­
rale ale pionierilor so vil etica a! populaţiei muncitoare nu 3Înt com- noaşterea de către muncitori $1 tehnicieni
Vastoo Trubaciov şl pe tovarăşii eăi parti­ scriitorul progresist Alexanlr G arm aş, u- nea noastră, sprijinite de organizaţiile de paftfbLle cu delăsarea, cu neglijenţa faţă
Dind dovadă de un neţărmurit curaj şt a sarcinilor de plan.
cipând la lupta de reconstrucţiei după Ma­ o puternică dragoste de patrie, Pavllc Mo- nul dintre scriitorii cel mal curajoşi şl mal masă şl sub îndrumarea permanentă a de punerea la curent a oamenilor muncii C GULEA
rele RflrixKi de Apărarea Patriei razov luptă ou botărtre şl îndrăzneală combativi k> lupta pentru pace. organelor de partid, trebtae să asigure
Aceşti minunaţi copil, cane au dat ne­ impolsrlva dvlabuirilor şi nu pregetă eă-şl Informaţi că Garmaş pregăteşte un ro­ îndeplinirea sarcinilor de plan In munca PROGRAMUL FILMELOR
numărate exemple de vitejie şl arătam tn denunţe chiar tatăl, caro intră tn cârdă­ man barat pe documente autentica şi In­ de alfabetizare contribuind astfel Ia ma­ In sâptămlna de la 1—7 noiembrie 19J4. GREŞUL" — SEBEŞ: t—3 „Satul con­
luptele Împotriva cotropitorilor fascişti, şie cu aceşti duşmani al Puterii Sovie­ titulat „Mercenarii", în oare daroascâ acti­ rea opări de culturalizare a maselor. pe ecranele cinematografelor din regiunea damnat". 4—7 „Lupii şi oii»**; „POPULAR"
partlopă activ Io amenajarea noilor şcoli, tice vitatea criminală a duşmanilor păcii, spio­ Secţia de irwâţâmînt regională, secţiile noastră vor rula următoarele filme : — HATEO : 1—3 „V. L Lenin". 4—7 „A-
„PILLMON S1RBU” — DEVA : 1—7 „A- mJralul Nabknov" ; „VAS1LE ROAITA" —
dtrtd maturilor un preţios ajutor la tar- Ou multă naturaleţe şl căldură este zu­ nii încearcă mal In ti 1 prin calomnii, apcH de Invăţămlnt raionale şl directorii de
gentul nr ia": „VICTORIA" — ALBA ORAŞT1E; l „Liubov Zarovaia”, 2 „Crân­
mimarea lucrărilor. grăvită şl figura comunistului Zimin. care prin şantaj $1 acte de Intimidare, să îm­ şooti din cuprinsul regiunii noastre, vor
IUDA : 1—5 ,F*cv«1e muzicală'', 0 „Ma- gul de Căimi" 3 „Inimă fierbinte", 4 „Pă-
Totodată el slnt alături de n&niţll Ho devine prietenul şl sfătuitorul lui Pavllc. piedice apariţia cărţii Vă2Înd că nimic răspunde de îndrumarea şl controlul ce ♦eştrij baletului rus", 7 „Barbarii”; duirea", 5 „Revizorul", 0 „Boier cu orice
spitalul Instalat în sa\ lncurajlndu-1 cu Mârşăvia şl cruzimea duşmanului de nu Infringe voinţa Iul Garenaş, ticăloşii trebuie sâ-J efectueze tn acest an în pro­ „STEAUA ROŞIE" — BRAD: 1—3 „Ba­ preţ", 7 „Slugă la doi stâptrti" ; „URA-
grija tor. clttndu-Le cărţi «d răspumăndu- olasă, care nu se dă Înapoi nici de la să- recurg La crimă- Securitatea poporului în­ blema Lichidării neştiinţa! de carte, de pe laurul'’, 4—7 „O plnză In depărtare" ; „A- NIA" — TEJUŞ : 3—7 „Floarea purpurie".
LEXANDRU SAU IA" — PETROŞANI:
le ta scrisorile pnmtta vieşirea crimei: uciderea micului pionier, să veghează asupra vieţii şl liniştii oa­ rara lor de activ Rate „Vara pionierilor"; GHEORGHE DOJA”
2—8 .rfAieko", „Veniţi miine" : „FLIE
Preocupările acestea nu-1 fad să uite eănt zugrăvite cu aista putere, incft citi­ menilor cinstiţi hQOLEANU AUREL P1NTLLIE" — SEMERIA : 1—1 „Prinţesa — IDA : 4—7 „Pe drumul alea" : „MI­
Insă îndatorirea Lor principală: Învăţă­ torul stanţe o ură profundă faţă de duş­ In tdttmul moment, spionii slnt prinşi responsabil cu alfabetizarea in ca­ trufaşă", S „Muleştri! baletului rus", 3 NERUL" — ZLATNA: 1—8 „Trtntorul"
tura. manii poporalul şi flecare îşi va prind pedeapsa meritată drul secţiei regionale de învăţământ „Barbarii", 7 „Nunta Cu zestre" ; ..PRO- 4—7 „Batalionul de mare".
n&or toouăte de minorităţile naţionale. totul lipsită de aşezăminte sanitaro, as­ toare ale minorităţilor naţionale, a trans­ vicJ Isac slnt clţlva dintre numeroşii frun­ romtnl. Oamenii muncit romîni şl din por muncitor ca asemenea forme să fie
Un exemplu In această privinţă este tăzi numai în satele regiunii! există a- format energia revoluţionară a acestora taşi sm producţie din rlndul minor Raţiilor rindifl minorităţilor Iubesc operele scrii­ larg popularizate şl răsptndlte tn toate do­
dezvoltarea RegiunJd Autonome Maghiare proope 40 de spitale şl aproape 60 de Intr-o mare torţă pusă în slujba progre­ naţionale. torilor Mihati Sadoveanu, A Tama, Camil meniile — In producţie, în viaţa d© toate
oara cunoaşte astăzi un ritm vtu de case de naştere, numărul total ol unită­ sului pătatei şl construirii sootaismului. Alături de oamenii muncd român! — Petrescu. Horvâth Im re. Mdhai Benluc. zilei», în Învăţământ, ştiinţă, artă, eombfi-
progres Xzb toate domeniile. Astfel. în re­ ţilor sanitara din rogtuoe ni di că n-d i>-se la Muncitorii, ţărantt muncitori şl intelec- muncitorii din întreprinderile Industria)^ As7.tăios Islvân, Eugen Jebeleanu. SUto tlodu-so orice tendinţe de izolare naţio­
ghin» Q fost construită cea mai puternică oîteva sute. Femeii» muncitoare maghiare tutali din rtrukmde minorităţilor na­ ţăranii muncitori cu gospodării Individu­ Andrâs, ale pictor dor Camil Ressu. nală. care reprezintă una din formele de
teruiooemteraîa dtn ţari — termocentrala din regiune s» bucură d« sprijinul zeci­ ţionale munoesc cu însufleţire alături al®* colectivişti şi întovărăşiţi tractoriştii MUtloesy GavrU, ale sculptorilor Borti manifestare e naţionalismului burghez. Io
„Steaua Roşie" din Slngeorgtu de Pădure lor de riminfl de zd şl areşe In care coptti de poporul rom in şt colaborează frăţeşte şl agronomia din rlndurile minorităţilor Caragea, Csorvussy Ştefan etc. Turneele munca de educare InteroaţlonaUstă e oa­
inaugurată anul trecut; oamenii muncii Lor au o bună îngrijim cu el pentru dezvoltarea economi ea naţio­ naţional» aduc o mare contribuţie La teatrelor de limbă romlnâ tn localităţile menilor muncii un rol deosebit de Impor­
din regiune se mândresc cu întreprinderi In noua Români», minoratâţiie naţionale nale şl ridicarea nivelului de trai ta în­ ridicarea agriculturii In vederea dez­ locuite de minorităţi şl ale teatrelor şl tant reviste tuturor celor ce aotlveoză tn
ca ftabrica de mobile „Slmo Găza", fabrlco cunosc o adevărată înflorire a culturii lor tregului popor. voltării economiei naţionale şi îm­ colectivelor artistice din sânul minorităţi­ diferitele ramuri al» vieţii cultural» —
de cord» din cadrul Întreprinderii „Encsel Taato şcolile, d« Orice grad şl orice spe- Tot mal larg se desfăşoară întrecerea bunătăţirii nivelului de trai ta po­ lor — oa. de pildă. Teatrul de Stal din domeniu din otae moi favorabile dez­
Maurldu", întreprinderea „Ftrigorifarul" aalttate, sânt deopotrivă deschise fiilor socialistă, caro Cuprinde cot la cot mun­ porului munmtor. Ţăranii munc5lori de Tg Mureş — în Capitală şt în alt» centre voltării cunoaşterii şl respectului re­
don T|g. Mureş etc. Au fost considerabil oamenilor muncii rondul şl din rIrului mi­ citori romlnl, maghiari, germani, sârbi, diferite naţionalităţi se într-ajutorea­ ale ţării se bucură de un deosebit succes ciproc. prieteniei şl colaborării între
lărgite şl modernizate uzinele metalurgice norităţilor naţionale. .Totodată, In ţara evrei ete., ce hţptă pentru epanrea pro­ ză la efeotuarea diferitelor munci agri­ Activitatea artistică a căminelor cultu­ poporul rouvln şl minorităţile naţionale
de ia Vlahtţa, ntinele da ia Borsee. noastră funcţionează în limbile minorită­ ducţiei şl a productlvnâţil muncii, re­ cole. învaţă unii din experienţa celor­ rale s-a dovedit un teren rodnic pentru Scriitorii şl artiştii de diferite naţionali­
Ocmblnstid forestier dtn Reghin etc. Nu­ ţilor peria 3 500 de şcoli elementare şl ducerea preţului de cost, realizarea de lalţi, colaborează frăţeşte In cadrul gospo­ întărirea legăturilor frăţeşti dintre oa­ tăţi au sarcina de cinste de a-şl uni efor­
mai Intr-un singur raion — raionul Gheor- medii Instituţula de învăţământ superior economii, îmbunătăţirea calităţii produse­ dăriilor colective şl întovărăşirilor agri­ menii muncii romîni şi cei din rândul mi­ turile creatoare pentru a da maselor
ghleai — se construiesc o topitorie mo­ in Itmba maghiară de la GIuJ şl Tg. Mu­ lor. Minerii Văii Jdulul urmăresc cu viu cole. Tractorişti ca Volchiţa Vastie sau norităţilor naţlcDale De pUdâ. la căminul opere de valoare Inspirate din lupta
dernă de In. utilată ou maşini din cele mol reş au dat ţârii mh de cadre de specia­ Interes întrecerea tovărăşească dintre bri­ Dămlă Ferencz, brigadieri ca Aur Bal cu cultural din llişua - Şlmleul Sllvantel comună a poporului român şl a minorită­
noL ecsite din Uniunea Sovietică, o lor- lişti care participă cu pric^eie La opera găzile conduse de minerii Haidu Iuliu din G.A.C. Călăraşii Vechâ-Bucureşti, sau funcţionează o echipă de cor alcătuită din ţilor netlontae
căiorie da in, fabrica de Lapte-prai de la de construire o sodaâismuiuL Manualele Erou al Muncii Socialiste, şl MLhal Ştefan, Lovas Iuliu din G.A.C. „Drumul lui Le- pesto 120 persoane — ţărani muncitori ro­ Liberi jl st3p1ni pe soarta lor, oamenii
Remetea. In regUme s-a dezvoltat indus­ şcolare slnt tipărite ki ţara noastră în brigăzi în rind urile cărora se numără cln" Roşiori-Orodea ; ţărani muncitori cu mi nl. maghiari sl da alt» naţionalităţi — muncii de toate naţionalităţile din ţara
tria locală producătoare de bunuri de larg toate limbile minorităţilor naţionale, fruntaşi în producţia d» naţionalitate ro­ gospodării Individuale oa Toma I. Ştefan precum şl două echipe de dansuri care noastră slnt însufleţiţi de Ideile ş! senti­
consum — au fost construite, tn afară de Minorităţile naţionale dispun de nu­ mâni şl maghiară ca Ceauşu Ion, FMlop din comuna Grădinari, raionul Mlhălleşti, prezintă cu regularitate programe artis­ mentele nobile ale patriotismului socia­
cel» mal de sus, întreprinderi texlUe şl meroase ziare şl reviste, de o bogată lite­ Petru, Ignat Gheorghe, Kovâcs Coloman ; Clmpeanu Vasil» din Meddeşu-A/urit— tice în limbile română şi maghiară list. care cuprinde, ca o parte a sa inte­
de construcţii. ratură beletristică şi ştiinţifică In Limba tzunsmlţîndu-şl frăţeşte experienţa in Satu Mare, Vass Adalbart din Polana- Strângerea legăturilor frăţeşti dintre grantă. respectul reciproc între oameni)
Ou Gprtjtrvuil partidului şi statului de- lor maternă Numai in cursul anului trecut lupta pentru a da patriei mal mult căr­ Turda 1 ; tehnicieni, Ingineri şi oameni de oometui rmtnal de diferite naţionalităţi muncii de diferite naţionalităţi, frăţia po­
moGrat-popuDar se dezvoltă neîncetat a- numărul total el trilurilor de cărţi şl bro­ bune, cele două brigăzi au reuşit să rea­ ştiinţă ca Moşneaga Vlodimir, Stan Ba­ se manifestă şi tn faptul că oamenii mun­ porului romîn cu minorităţii» naţionale.
grlcultura regiunii Ţăranii muncitori, şuri editate In aceste QJmbl &-e ridicat Îs lizeze însemnat» depăşiri de plan. In viaţa dea, PaJocoay Rudolf — slnt pionieri a» cii români oare trăiesc In mijlocul mino­ Patriotismul socialist are la bază adlncu]
sprijiniţi de Săî.T -urile din regiune, care 087, ou un tiraj de poşte 4 700.000 exem­ fabrici Lor şl uzkielorr, a Întreprinderilor de unei agriculturii înaintate, luptători de rităţilor naţionala folosesc şl limba devotament al oamenilor muncii de toate
le pun la dispoziţie sute de tractoare şl plare. Pentru minorităţile naţionale au tot felul din ţara noastră este un lucru frunte pentru plinea poporului muncitor acestora, âax oamenK muncii din rin- naţionalităţile faţă de patria lor comuni
oNa maşini agricole moderne, au croat fost create numeroase instituţii artistice obişnuit, de zi cu zi. ca muncitori de na­ Astăzi arta şi literatura în ţara noas­ dul minorităţilor naţionale ânvaţă limba RepubUca Populară Romlnă Forţa patrio­
122 de gospodării colective şl peste In limba matennă — o operă de stat. fi­ ţionalitate romînS eă ajut» la calsticarea tră se dezvoltă prin lucrările crea lorilor poporului romîn împreună cu care au tismului soclaliet constă în aceea că el
70 de întovărăşiri agricole Multe din larmonici şl orchestre simfantee, un nu­ 1 menlloc de taite naţionalităţi, ca munci­ da toate naţiontaitâţLle. care dau tot ce luptat pentru cucerirea drepturilor şl II- îmbină armonios tradiţiile de luptă co­
acestea au obţinut recolte bogate; dc măr de 12* diferite teatre de stat etc. în­ tori dtn tanufl mîrvorl tă ţii or naţionale să au mal bun pentru a însufleţi în muncă bertăţdor democratice şl cu oare colabo­ mună pentru Ubertata şl o viaţă mal buoă
pildă, gospodăria colectivă din Stejeriş florirea culturii minorităţilor naţionale, califice tineri' muncitori romlnl Este ca­ şt în luptă poporul muncitor şi a cultiva rează frăţeşte fn făurirea vieţii noi. A- vie poporului român şl mlnorit&ţdoT na­
raionul Tg. Mureş. 1 reahzat anul trocul cultură naţională în firmă şl socialistă In racteristic pentru legăturile frăţeşti dintre In rtridurtle lui prietenia sl unitatea între ceasta 11 apropie sufleteşte pe unii de cei­ ţional» ou interesele construirii soclalis-.
o recotâ medie de 2700 kg. griu la hectar conţinut, contribuie la îmbogăţirea tezau­ muncitorii de diferite naţionalităţi din poporul romîn si minorităţile naţionale lalţi, le înlesneşte conlucrarea tovărăşea­ mulul în pate La noastră, ale înfloririi Re­
şl peste 3600 kg ovăz Ia hectar Condi­ rului comun al culturU oamenilor mun­ ţara noastră faptul că printre laureaţii El găsesc un neîntrecut model ţi izvor scă. îl Jutâ ?3 schimbe între el experi­ publicii Populare Române şl ridicării ni­
ţiile de viaţă ale populaţiei se îmbună­ cii din patna noastră. Premiului de Stat al RP.R figurează co­ de inspiraţie In oreaţLa populară care In enţa dobândită fn’ construirea socialismu­ velului d» tir al ta oamenilor muncii.
tăţesc : au fost construite, pe lingă blocu­ Toate aceste înfăptuiri slnt rodul mun­ lectivul format din Aht le Sinescu. Egy cîntece nepieritoare cinsteşte tn toate lui. să-şl îmbogăţească reciproc cultura lo versuri înaripate, poetul HorvJlh
rile muncitoreşti de la Topliţa, numeroase cii comune si al ooiiborăril creatoare a Gfeza, LIWu lle&te TUua Bartlş, Takâcs IlmbUe vorbit» pe întinsul patriei noastre Asemenea forme concrete de colaborare fmre a dat glas dragostei fierbinţi a oa­
apartamente şl locuinţe muncitoreşti oamenilor muncii români şl de toate na­ Eugen, Ton RAta care eu colaborat la pe erok luptei comune a oamenilor muncii tovărăşească şl Intr-ajutorare redprocâ menilor muncd din rlndurlle minorităţilor
la Tc Mureş: a sporit mereu can­ ţionalităţile din republica noastră popu­ realizarea unei inova ţi I de mare însemnă­ de toate naţtonatităţde din patria noas­ Intre oamenii muncii de diferite naţiona-
titatea de articoJe de larg consum des­ lară. tate pentru dezvoltarea Industriei side­ tră lltăţl slnt mijloace din cele mal puter­ naţionale fată de viaţa nouă pe car» o
făcute în regiune prin reţeaua comer­ ■it rurgice a ţării narctre Mlneml Kopettn Operele scriitorilor români sînt traduse nice pentru dezrădăcinarea prejudecăţi­ trăiesc terţi Ced oe muncesc în patria lor
ţul d sodaltat In ce priveşte condiţiile Viaţa nouă de care re buclară 1n Repu­ Gâza. robotoixd Nagy Emartk. mecanicul tn numeroase limbi pentru nr.tncritâtile lor naţionaliste şi a Influenţelor Ideolo­ iubi'-ă. Republica Populară RomlnS :
aariitere, dacă în timpul regimului bur- blica Populară Română întregul popor Vogi Deaidamiî. mtnarul Svetlstav DJurid, naţional» ; la fel lucrările creatorilor din giei burghez din conştiinţa oamenilor
gbezo-moşlerese regiunea era apres^e en mimollor a descătuşat şl Capacităţile crea­ pesoonfl Duna ai Călin, mecanicul Hakno- riodurile acestora sânt traduse In limba muncii. Este în Interesul întregului po­ (Continuare în pap. 4-a)