Page 36 - 1954-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 07

Ecouri din străinătate la nota guvernului sovietic împotriva refacerii militarismului german —
din 23 octombrie 1954 pentru asigurarea păcii şi securităţii colective

PEKIN (Agez-pnes) — China Nouă. „France Sou" sene că „această notă are „Yoricshlre Post” subliniază ln articolul La 23 octombrie, după o sâptămlnâ de mentul care cansaarâ reînvierea Wehr- dislocarea şl armamentele tuturor feflu-
Toate ziarele centrale din RepuibLica îo primul rind drept scop să arate Fran­ său redacţional că ,/ar fi Imprudent să se conferinţe organizate toate sub semnul machtului, nu ©‘uitat şi nu poate uita riilor de poliţie germană din Germania
Popufij-â Chinezi au publioat nota guver­ ţei ©i Germaniei occidentale, acum dnd au declare de la bun încăput că ultima notă presiunii americane,. puterile occidentale suferinţele şl po martira! căzuţi Jertfă vul­ răsăriteană şl occidentală, ceea oe ar
nului! sovietic dun 22 octombrie Textu] fost Încheiate acordurile de U Parts, că. rusă este Inutili Oa bază pentru viitoare au semnat ta Paris acordurile menite să turului de pradă de paste Rin. pune capăt temerilor legate de r©înarma­
notei a fost transmis de arememea de pos­ in ce priveşte înarmarea Germaniei, po­ tratative". Totodată, presa burgheză In­ creeze candvţuile reînvierii militarismului Noul complot Împotriva păcii a fost rea Germaniei
tul de radio Pekin ziţia sovietică rămâne neschimbată...". sistă asupra ratificări oit mai grabnice a revanşând german La numai 54 de oile de urzit în condiţiile destinderii internaţio­ Acţiontnd ©Ş9 cum au hotirit la Lon­
Sub titlul „Unaşa contribuţie a Unitarii» Ziarul relatează că săiptămlna trecută acordurilor de la Pana. înainte de reluarea La respingerea de către parlamentul fran­ nale, obţinută datorită luptei acteve a for- dra şt Paris, .puterile occidentale calcă ln
Sovietice ia cauza asigurării pAcu", 2lanu] SU.A., Franţa şi Angla'a au căzut de acord tratativelor ou Uniunea Sovietică. Fresa cez a tratatului „comunităţii defensive ţdor iubitoare de pace din lumea întreagă picioare angajamentele asumate de Fran­
„Dagunbao” .publică un articol In oare să nu înceapă tratative cu Uniunea So­ burgheză consideră necesare tratativele europene", patente ooadentale au pus pe şi în primii] rind a Un!umil Sovietice care ţa, Anglia şl S U A, împreună cu Uniu­
scrie printre altele : Noua propunere so­ vietică înainte de intrarea In vigoare a ,/de pe poziţii de forţă" ceea ce, după cum picioare nou] complot împotriva păcii a suportat principala povară a uRomuto nea Sovietică şi contravin propunerilor
vietici reprezintă o nouă mare conlnimţie acordurilor de la Paris. se ştia. nu a adua niciodată succes diplo­ menit să dea din nou friu liber re înar­ război mondial Franţei şl Angliei prezentate la ONU ln
Ia cauza asigurării securităţii europene p Ziarele „L’Humanită” şl „Liberation" »u matei occidentale Olnd era vorba de Uniu­ mării miLtariştilor revanşarzi din Ger­ Tocmai acum eind în lumea întreagă iunie ac şt spriJiriite de guvernul SU A
arată efortunlîe suneere şi consecvente ale publicat declanatâile unor deputaţi în nea Sovietică „Există indiciu, sarie „York- mania oocideufcaJâ. oamenuviubilori de pace se bucură de În­ cu privire da reducerea generală a arma­
Uniunii Sovietice îndreptate spre rezolva­ Adunarea Naţională $i ale unor membri sbire Post", că puterile occidentale — şi Faptul că texbu] acordurilor. elaborate cetarea războiului dm Indochina şi de în­ mentelor ş! Interzicerea arma atomice
rea paşnică a problemei g arm ane şi apă- al Consdâuto Republic ii, care subl-miază in primul rând Statele Unite — înclină în secret, nu au dosi încă date tn intre- cheierea acordurilor de la. Geneva, fcx— ln problema dezarmării, guvernul so­
| recea păcii in Europa Poporul ehmo că ăn momentul de faţă interesele naţio­ mai curând eâ facă uz de forţa Jor ca gorne publicităţii arată Limpede că auto­ ţde întunericului rperă să întoarcă eve­ vietic e propus să se ia ca bază ’propu-
‘ sprijini pe deplin această nouă propunere nale ale Franţei impun necesitatea pro­ bază pentru tratative ou Rusia” „Astăzi, rii loc au de ce să se ferească ln fa(e nimentele şi si determine o noul ascu­ nenle fnanco-engleze; trebuie subliniat
sovietică Justă şi oportună, cure cores­ movării unei politici de dezarmare gene­ ofuronă ziarul, putem duce tratative de pe popoarelor însetate d© pace. Dar chiar şl ţire a îmoordârfi Internaţi 0 ^* Lupii se însă ci nu se poate propune io acelaşi
punde ăivlencseJor popoarelor Iubitoare de rală, şi nu de înarmare a revanşarzilor do poziţii de forţă' 1 . Ziarul îşi dâ Insă seame din expunerea sumară a acestor acorduri simt maj bine pe vreme ceţoasă ; pot a- timp reducerea generală a înarmărilor şl
.pace din întreaga tone. Ia Eonn că s-ar putea ca o asemenea politică să se poale Înţelege că e vorbo de reface­ taca mai uşor. realizarea remilitarizlnii Germaniei occi­
* Leo Hamon, membru în Consiliul Repu­ nu aibă succes. „Nu 6e poare afirma nici rea maşinii de râabcri germane şl de ln T Majoritatea covirfitoare s omenirii, şi dentale. Sînt două măsuri oare se contra­
blicai, membru al partidului M R P, arată decrum — sene ziarul — că viitoarele eve­ du dor ea acesteia ln plamirOe cercuxiior printre aceasta majoritatea populaţiei ger­ zic de la bun început
PARIS (Agerpres). — că „Înarmarea Germaniei occidentale con­ nimente vor fi ln folosul nostru" agresive occidentale şl ln primul rîod a- mane. nu doreşte daloc reînvierea milita­ Ecourile produse in toate ţările de ul­
Ziarul ,,Le Monde", care a publicat tex­ Unele ziare Insistă ca Uniune© Sovie­ merloane. rismului revanşard proiectat de partici­
tul integral al notei sovietice d»n 23 oc­ stituie o calamitate” şi cheamă puterii» tică să îndeplinească anumite condiţii Diplomaţii adunaţi de americani la Pa­ panţi! conferinţelor de la Londra şi Pă­ tima notă sovietică dovedesc că propune­
tombrie. o comentează In arUcoto său de occidentale să examineze cu atenţie nota „prealabile" înainte de încăperea tratati­ ris au ©penat să liniştească omenirea În­ ru, indiferent de ambalajul în oare eu- rile cuprinse intr-însa corespund Intere­
guvernului soviletx din 23 octombrie şi
selor popoarelor. Aceste propuneri Întă­
icnd din 25 octombrie. Daclarind că odată velor Astfel ziarul - „Western Mai] and
p repun arie făcute de reprezentantul grijorată de proiectele de refacere a mili­ tonu lui ar vrea să-l prezinte. resc încrederea popoarelor ta cauza
eu semnarea acordurilor de la Paris ou South Wale-3 News" refanindu-se ]a
UjRSS la O N U. Jn (problema dezarmării tarismului germen înverstnd pină şi urai In lupta pentru consolidarea păcii, po­ dreaptă a păcii, în pasibOltatea soluţio­
privire la înarmarea Germaniei occiden­ Gaston Palewsld, vicepreşedinte al Adu­ „cercurile-diplomatice din Paris", scrie că termeni uzuali din vorbirea eurenlâ a tu­ poarele Europei doresc reuntîiearea paş­ nării paşnice a principalei probleme eu­
tale se deschide o nouă pagină in istoria
nări Naţionala, a declarat : „Răspunsul la „Occidentul consideră necesar" ca ţine­ turor popoarelor, numind militarizarea nică a Germaniei şi crearea unei Germa­ ropene ; problema germană Pină şi presa
Europei şi a Întregi lumi, ziarul reoumoa- rea conferinţei să fie precedată de „sem­
propunerii sovietice, a căror însemnătate Germaniei oocidantale „suveranitate". Iar nii independente şi democratice care să occidentală nu poate ascunde faptul că
şte că aceste acorduri nu stimase entuzias­ narea unui tratat care eă pună capăt ocu­
din punctul de vedere aJ dezarmării şi din permanentizarea ocupaţiei drept „garan­ participe laolaltă La realizarea securităţii propunerile Limpezi ale Uniunii Sovietice
mul nimănui şi că du/pâ nouă ani de la
punctul de vedere al soluţionării proble­ paţiei Austriei ţi de alegeri libere pe în­ ţii". Jn ce priveşte camuflajul menit iâ colective, la progresul întregii omeniri. l-au pua în mare încurcătură pe organi­
capitularea Germaniei hitleriste, In toate treaga Germanie”. Or. tocmad acestea 6Îr-t
mei europene atr fi absurd să fie subapre- ©bală îndeosebi atenţia poporului francei De aceea ele eu primit cu un interes zatorii conferinţelor de la Londra şi Pa­
tăriile ae urmăreşte „cu teamă” reînvierea problemele a căror examinare o propune
cia/tfi-, constituie în prezent o Importantă de U obiectul principal ai tratativelor —, deosebit propunerile concrete ale Uniunii ria. Aceasta priveşte ln mod deosebit gu­
VVehrmachtukil. problemă politică. Aliaţii noştri declară' guvernul sovietic în nota sa ! Ziarele bur­ remillt irizarea Germaniei — da fost fur­ Sovietice, care corespund năzuinţelor po vernul francez, dat fiind existenţa trata­
„La pjvmejdMle Epecifice legate de exis­ gheze nu încetează să repete ci scopul
că ratificarea trebuie să aibă loc Înainte nizat d© problema Saâr-uJui porului german şi dorinţei, generale de tului franco-eovietlc de alianţă şl ajutor
tenţa militamlsmu'lui german, scrie „Le notei sovietice este de a crea obstacole Oipiraa publică internaţională nu poate
d© începerea tratativelor ou Uniunea So­ pace. reciproc, semnat In 1944 Poporul francez
Monde", se adaugă şi f^tul că Germanie
vietica Noi jnntam Insă de altă părere" in cailea natwficârii acordurilor de la Pian; fi înşelată Insă Este olar că acordurile de In Nota sa din 23 octombrie, adresată care a determinat respingerea de către
râmlne scandată şi că nduneni nu poate „Fără îndoială, declari ziarul „Seots- la Pana potmvnke intereselor asigurării
Socialistul Andrâ Hauriou, membru în guvernelor Franţei. Angliei şi Statelor parlament a defunctului tratat al „co­
prevedea ou certitudine felul In car© ©a man". acest gest sl ruşilor a fost lâcut in păru In ilurne. sînt totodată potrivnice In­
C*ansil£/u] Republicii şi-a exprimat dorinţa Unite. Guvernul Sovietic, călăuzit de do- munităţii defensive europene" se ridică
va folosi arm©]© şi puterea oare i se momentul de ţaţă ln speranţa de a tnlirzla tereselor fundamentale ale poporului ger­
ca ţările occidentale să manifeste „o nă­ nnla sa fermă de a Întări pacea şl sedu- aoum la luptă împotriva noii versiuni a
redau". ratificarea de către parlamentele Iraneez man Ratificarea lor de către parlamen­
zuinţă comună spre tratative sincere cu ntetea. propune convc^area tn luna no­ complotului care dacă ©r reuşi, ar aduce
Totuşi, „La Monde" încearcă ză justi­ şl german a acordurilor privind înarma­ tele lărulor interesate ar însemna deplina
Răs&ittnji]”. iembrie © unei conferinţe a miniştrilor Franţei o nouă ocupaţie germană însoţită
fice încheierea acordtrrilor de la Paris libertate pentru reînvierea atotputerni­
* rea Germaniei occidentale” Probabil că afacerilor externe au celor patra puteri de ounoscuba sultă de suferinţe care mai
Ziarul repetă teza propagandeJ burgheze ciei monopolurilor, a elementelor revan­
repetarea ou încâpăţ'.nare a uneia şi ace- pentru examinarea următoarelor proble­ dăinuie în lnlmc fiecărui francez, ca şi
după care nota sovietică, chipurile, „nu LONDRA (Agerpres) — TASS. şarde şl militariste Vn Germania occiden­ me: 1) Cu pnvLre la restabilirea unită­ ln © cetăţenilor din celelalte ţări euro­
răspunde deloc la Întrebările puse recent Rresa engleză continuă să comenteze leeaşi Idei se oxjşMcă pnn faptul că aceste tală, sub oblăduirea ocupaţiei străine ţii Germaniei pe baze paşnice şi democra­ pene oare ©u gemut sub căicîlul eismei
cu privire la scopurile convocării unei nota guvernului sovietic din 23 octom­ ziare nu au suficiente argumente împotri­ Conform planurilor imperialiste ocupaţia tice si tinerea unor alegeri Libere In în­ mfiiţarismului revanşard german
conferinţe a celor patru putori". Ziarul se brie va propunerilor sovietice, în timp ce po* străină ar urma să fie prelungită, nici mal treaga Germanie 2). Cu privire la retra­ Poporul romtrf. asemeni cetorflaite po­
pronunţă tn favoarea unor tratative între O serie de ziare burgheze cer ca nota poarde aşteaptă din partea puterilor occi­ mult, nici mai puţin, decît pină la stlrşi- gerea de pe teritoriul Germanieii răsări­ poare care au cunoscut în cursul eelor
oele patru puteri care. după cum al urmă sovietică să fie examinată cu dec«eblta tul secolului nostru Sub pretextul „apă­ tene şl a Germaniei occidentale a trupe­ două războaie mondiale ocupaţia germa­
ol. trebuie precedate de „ratificarea grab­ atenţie „Est® recomandabil, sene ziarul dentale un răspuns asupra fondului pro­ rării comune", ocupanţii occidentali er lor de ocupaţie a celor patru puteri 3) nă a urmărit Îndeaproape $î cu interes
nică” o acord uri or de la Paris. .lEvenlng News", ca Occidentul ei exami­ puneri or sovietice, îndreptate tpre asi­ urma să sprijine, dealtfel ca şi pină a- Cu privire la convocarea unei conferinţe legitim tratativele de li Londra şi Paris
Oouptndu-se de nota sovietică, ziarul neze ou atenţie nota Rusiei" Ziarul gurarea păcu şi securităţii in Europa cum lupta cheu de la Bonn împotriva pe întreaga Europă ln .vedere* examină­ El protestează împotriva hotărtriJor pute­
năzuinţelor dc P ac « î> (libertate ale miil- rii problemei creării unul sistem de se­ rilor oocddentale cana, ca şi după primul
canedor de oamera simpli din Germania, curi bale colectivă ln Europa război mondial refac maşina de război a
Comportarea nedemnă a soţiei unui diplomat american în U. R. S. S. împiedielnd dorinţa cea mai de seamă e Popoarele saiută această nouă aoţlune landatmulul german însărcinat de ele râ
icestora; reunificarea paşnică şi crearea de pace e Guvernului Sovietic şl văd în menţină „ordinea” în Europa şi să aLace
MOSCOVA (Agerpres) — TASS trans­ a protestat împotriva faptului ca tiloa luJ zov — car© ia cererea munaltonlor a sta­ unei Germanii unite, indepzndente şi de­ ea calea spre slăbirea continuă a în­
mite : să fie fotografiata Intr-un asemenea cadru bilit că femeile necunoscute sînt Som- mocrate. cordării internaţionale, calea oare poale popoarele a căror orjnduire internă nu
convine monopolurilor Internaţionale
La 26 octombrie, Ministerul Afacerilor El le-a propus să meargă la clubul com­ merlatt, soţia celui de a] doales secretar al ReOnvIere.a mihtansmuiuj german în­ duce la crearea unul adevărat sistem de
Ca şi celelalte popoare iubitoare de pa­
Externe si URSS a atras atenţia amba­ binatului „Tziohgornzte Manufaktura" care ambasadei S U A . p Şttff, 6oţia Colonelu­ seamnă insă şl pentru celelalte popoare securitate colectivă ln Europa ce, poporul muncitor romln sprijină cu
sadei SUj\. asupra unor fapte de com­ se află aiatun, relev in d că acolo ar putea lui Stlff, ataşatul nava] adjunct de pe lin­ din Europa reînvierea pericolului unui In locul „garanţiilor" de felul celor ofe­ căldură propunerile concrete ale Uniunii
portare nedemnă a soţiei Iui Sommertatt lua cunoştinţă de date Interesante care gă ambasada S U A Di Sommerlatt. care nou război Este încă vie în amintirea rite de Anglia şi Statele Unite, garanţii Sovietice care pot constitui baza unor noi
si doilea secretar al ambasadei americane caracterizează viaţa muncitorilor combina­ a sosit curdnd după aceea la cîub, a făcut popoarelor ocupaţia şi suferinţa tnduraiă care servesc doar drept leit motiv pentru tratative oare oă ducă la reunt/ioarea
In U RSS tului. Venind la club, una din araste femei in prezenţa a numeroşi cetăţanl sovietici
sub jugul miditanştilor germani care au prelungirea ocupaţiei străine tn Germa­ paşnică a Germaniei,-la croirea unei Ger­
După cum s-a aflaţi la 25 octombrie, ct re. după cirni 6-a stabilit ulterior, eate cans au fost mantonla comportări huligani­
tneouit prin foc şi sabla oraşele şt satele nia. Uniunea Sovietică propune ea între manii care să fie fador constructiv Li
sproximatov la ora 11 a m.. P D Andrla- soţia lui SommenlaTl, al doilea secretar al ce a soţiei lui. o serie de remarci lipsite
ţărilor încăpute pe mîna lor Franţa, tn U R S S-, Franţa Anglia şi S U A., cu par­ marea familie © popoarelor europene şl la
nov, muncitor Lâ combinatul „TriohgomaJa ambasadei SU A , a dat un telefon la am- de tact la adresa Uniunii Sovietice, lucru
pof ida intereselor cârd a d Mendâs-Fracce ticiparea Republicii Democrate Germane asigurarea securităţii colective care să în­
M'anu^Alctu^na ,, şi profesorul B D. Dicml- bara dă şi 6-a îndreptat spre Ieşire In- care a provocat de asemenea Indignare
a oansimţât, zupuntndu-se presiunilor a- sil Republicii Federale Germane, eâ fie tărească Încrederea popoarelor europene
dov au observat că două femei necunoscute tîlnindu-se La Ieşire cu muncitorul An- celor prezenţi
merirane să-şi pună semnătura pe docu­ realizat un acord privitor Ia efectivele, In viitorul lor fericit
au început să adune în faţa casei în re­ dwanov, care a încercat si atragă atenţia In legătură cu aceasta, Ministerul Afa­
construcţie de pe Bblşoi Triohgomii Pe- asupra comportării oi nejuste. Sommerialt cerilor Externe al URSS a adresat am­
reuloV nr 1 copii care locuiesc aici, în sco­ i-a dat o palmă lui Andrtonov şl a împins basade SU A c notă in care declară că
pul de a-i. fotografia în faţa unei grămezi Ln mod brutal pe D I SineJmkova, mun­ şederea mai departe In URSS. a cetiţe- Declaraţia Partidului Comunist din regiunea Saar
de moloz. Printre aceşti copia se afla şi citoare La „Triohgomala Manufaktura”,
fisca profesorului Diomidov oare locuieşte oare se afle alături. nei americane Sommerlatt ©sie indezira­ . BERLIN (Agerpres) — ADN plot împotriva păcii şi securităţii poporu­ eate tributul cancelarului de ta Bonn pen­
in casa Nr 1. Diomîdov. împreună cu An- Muncitorii indignaţi au chemat la club bilă, avind in vedere comportarea ei Partidul Comunist din regiunea Saar a lui german şi a tuturor celorlalte popoare tru refacerea imlitariamuJui german In
dnanov s-au apropiat de a oaste fomea si pe miliţianul din post — plutonierul Rulu- nedemnă de un om civilizat dat publicităţii o declaraţie în legătură europene". conformitate cu planurile americane acor­
cu adoptarea de către putenle occidentale.
Acordul djntre guvernul de la Bonn şi dul cu privire la Saar, pe de o parte, este
Je Paris, a hotărtrilar ou privire J«
Succese ale partidelor progresiste din Italia în alegerile municipale parţiale înarmarea Germaniei occidentale şi Ia guvernul Franţei cu privire Ia Statutul menit s§ ajute pe imperiaUştU francezi să
tîrgul germano-î-rancez referitor Ia re­ regiunii Saar, ze spune în declaraţie. în­ obţnă aprobarea înarmării Germanici oc­
ROMA (Agxsipres). — ■ provincial candid©tu] partidelor comunist vincia Trapani). La San-Cetaldo (provin­ giunea Saar seamnă că guvernul de la Bonn accepta cidental© d© către Adunarea Naţională
Ziarul „Urata" relatează că partidele şl socialist a obţinui 9 497 votun. (Aceste cia CâJUrnssetta) partidul democral-creş- In declaraţie se subliniază că acordu­ separarea regiuni] Saar de Germania şi Iranoeză, iar pe de ettl parte, BcopuJ «ău
partide au obţinut ln alegerile parlamen­
progresiste, din Italia au obţinut mari suc­ tin a obţinut 4 589 votun faţă de 5 599 ob­ rile încheiate la Paris sub presiunea ame­ de eeeea, după semnarea de către guver­ este de a ajute pe imperialiştii vestger-
tare din ©nul 1953 — 7 032 voturi]
cese în alegeri© municipale parţiale. ţinute ln anul 1953. Iar partidul comunist ricană pe baza hotărîrllor celor nouă ţări nul Adenauer a „pdanuiul Schuman", el mani că prin formarea de divizii merce­
Partidele progresiste au Înregistrat de
La Cava de'Tinrenl (provincia Silermo) asemenea sucicese în alegerile pentru Con­ $1 partidu] socialist, au obţinut 3389 vo­ occidentale cu privire la înarmarea Ger­ reprezintă încă un act de trădare a inte­ nare să primească arme pentru promova­
ln alegerile pentru un loc ln ConeHiul siliu] municipal al oraşului Partanna (pro­ turi faţă de 2.769 voturi 1o anul 1953. maniei occidentale, „constituie un com­ reselor germanilor din regiunea Saar şl rea unei politici expansioniste
interesate elementele exploata tos re, care ducţiei agricole in toate raioanele ţârii, P E S C U R T
în ura lor împotriva oamenilor muncii de valorificarea largă a resurselor din
încearcă să slăbească unitatea şl priete­ toate regiunile, de folosirea tuturor posi­
nia acestora, pentru a dăuna muncii de bilităţilor existente în fiecare colţ al ţârii • Agenţia United Press anunţă cl la
construire a unei vieţi noi, socialiste, de pentru dezvoltarea economiei naţionale şi 27 octombrie guvernul egiptean a procla­
propăşire economică si culturală © patriei ridicarea nivelului de trai al maselor de mat ln întreaga ţară stare de asediu C3
de făurire a unui trai fericit pentru toţi la oraşe şi sate. urmare a atentatului câvîrşit împotriva
(Urmare din pag 3-aJ lolos^c ca metode spionajul şi sabotajul, întăririi mii departe a prieteniei frăţeşti cei ce muncesc O atenţie de zi cu zj tre­ Unitatea de monolit a poporului romin
oţitarea naţionalismului şi şovinismului, intre poporul romin şi minorităţile naţio­ buie acordată educării tinerilor tn spiri­ cu minori tipie naţionale constituie un pnmului mlmstmu al Egiptului, Nasser
„Acesta mi-e poporol, asta fara lansarea de zvonuri mincinoase, pentru a nale tul frăţiei dintre poporul romin şi mino­ factor de Intime a forţelor ce luptă pen­ • La 29 octombrie, K. E. VarosUov, pre­
ln su/letu-mi o văd In mii de feţe .' dăuna operei de construire a socialismu­ Partidul ne învaţă că pentru întărirea rităţii* naţionale, ţinind seama câ locma» tru o pace tralnicâ In lume, un factor de şedintele Preaidiului Sovietulm Suprem
Jiibeîc poteca-ngastâ prin /îneţe. lui, a submina frăţia poporului romln cu mai departe a frăţiei poporului romln cu Imeretul este de cele mai multe ori ţinta consolidare a lagărului păcii şi socialis­ al URSS,, a primit la Kremlin pe
iz Dorul care susură, pe prund, minorităţile naţionale, a rupe pe oamenii minorităţile naţionale, pentru combaterea spre care tşi îndreaptă elementele reac­ mului — cos mai măreaţă cucerire a po­ Seyfullah EsLn, ambasadorul extraordinar
şi moare cu ecoul el profană, muncii de la precc^irile muncii lor con­ şl slirpiraa oricăror manifestăm naţiona­ ţionare încercările lor perfide de învrăj­ poarelor. şl plenipolenţja/ ol RepublioU Turda în
eimpia (nietată-acum de ploaie, structive pentru dezvoltarea economiei na­ liste. este necesară desfăşurarea unei in- bire şovină Intre ţările lagărului socialismului, în U R.S S„ care şi-a remis scrisorele de
copacul ciocdni! de phionoate, ţionale şi ridicarea navalului de trai al tu­ te/ise şi răbdătoare munci educative de zi La bazele educaţiei comuniste a mem­ frunte cu marea Uniune Sovietică, s-au acreditare
porumbul legănat uşor de vint. turor celor ce muncesc In Republica Popu­ cu zt în rlndurile celor ce muncesc Orgu- brilor de partid, organizaţiile de partid cimentat reiaţii de Lip nou, barate pe
$i orice floare, orice fir plăpînd. lară Romlnă Osmanii muncii de orice mzaţule de partid, organele de stat. or­ şl Ln primul rind organizaţiile de bozi principiile Interoaţlonaltemulul proletar — • In Palatul d* cultură ©1 constructo­
Femei, bărbaţi, mulţimea trudiîoa»- naţionalitate şi in primul rind membrii ganizaţiile de masă ca sindicatele. U T M trebuie să pună ideile LntemaţlanaMsmu- relaţii de colaborare frăţească. Intr-ojuto- rilor de tractoare din Stalingrad s-o des­
cămejile-acudaţe in spinare. de partid trebuie să demaşte şi să com­ au datoria să le lămurească acestora cî» lul proletar — comuniştii trebuind întot­ nre reciprocă p unitate Vndestmictitulâ chis o expoziţie consacrată Lunii Priete­
fi tinerii vorbind pe la şedinţe bată cu intransigenţă şi fermitate Încer­ rău a făcut oamenilor muncii de toate deauna să fie organizatori» neobosop ai co­ Ln lupta pentru ţelui comun al construi­ niei Romlno-Soviolice La expoziţie se pot
fi «'mele, pe miini, de suferinţe cările disperate ale scursorllor vechii so­ naţionalităţile politica de învrăjbire na­ laborării frăţeşti dintre oamenii muncii rii socialismului şi făuririi buneistări s vedea opere ale litera Surii romîne clasice
Mi-e dragă pacea şi cu tot poporul cietăţi de a răscoli şl reînvia prejudecă­ ţionalistă dusă de regimurile burghem- romln» şl cei de alte naţionalităţi, luptă­ populaţiei muncitoare Viaţa însăşi do­ Şi modeme traduse ln limba rusă cărţi
lupt pentru en şi-mi opdr viitorul ţii© naţionalismului burghez, prejudecăţi moşiereştt — şi si le arate ce imens izvor torii cei mai vigilenţi şi mai intransigenţi vedeşte popoarelor eliberate din că­ de autori sovietriai şi fotomontaje care o-
Tubesc aceste plaiuri romtnefli, sădite de veacuri in conştiinţa o am ©rulor de forţe şi de înfăptuiri !n folosul oame­ împotriva oricăror mamfesLSri naţionaliste tuşele impanai ismuto că principalul 12- glindesc succesele construirii socialismu­
eu soarele ce bate in fereşti; do către Clasele exploatatoare Aseme­ nilor muncii, ln Îmbunătăţirea nivel uliu făţişe sau ascunse. Manifestările naţiona­ vor ©1 progresului şi înfăptuirilor rea­ lui in RPR.
mi-s dragi şi munţi, şi nuri, şi cîmpie nea încercăm pot găsi teren favorabil lor de trai 11 constituie frăţia şi colabora­ listei lipsa de combativitate sau împăciui­ lizate de ele constă în unitatea indes­ • La 27 octombrie au sosit la Londra
/Icesf pâmînt ini-e petrie şi mie acolo unde ele nu 9int combătute pe loc rea intre poporul romin şi minorităţile torismul fată de asemenea marufeslân sînt tructibilă. de monolit, a întregului la- Huan Huian-sian, însărcinatul cu afaceri
Frăţia şi colaborarea tovărăşească a oa­ şl cu energie, unde există orbire pdhilcă. naţionale Organizaţiile de partid, orga­ inadmisibile In aollvltatea unui membru 'gâr aJ socialismului, în prietenia sin­ ad-in tor im al R P Chineze in Marea Bri­
menilor muncii, relaţiile, de sinceră prie­ auto-ineintare. amerţeală de pe urma suc­ nele d© sLat, oomuruştii din orice dome­ de partd, ele constituind ©bateri grave ceră şi trainică ce le uneşte — prietenie tani e, şl alte şapte persoane oare-1 în­
tenie care se dezvoltă p» baza politiei: ceselor, unde nu este cultivat In mod ac­ niu de aotivutete trebuie să promoveze ş» de La ideologia internaţionalismului pro­ p© ol căra steag siat înscrise principiile soţeau.
raţionale Juste, lerunîşt-etaliniste. duse tiv. fi cu zi. sentimentul respectului şi în­ si oultive stăruitor lo2te formele de in­ letar, care sLă Ia temelia politicii partidu­ marxIst-lanlnUte ale egalităţii îs drep­
He pailidid nostru. închegă şi unesc In­ crederii reciproce, al egalităţii şi frăţiei tr-ajutorare şl colaborare a oamenilor lui nostru turi, încrederii şi avantajului reciproc, • Potrivit celor anunţate de agenţia
tr-un bloc monolit marea familie trâ- între toţd ceo ce muncesc muncii de diferite naţionalităţi tn toate întărirea colaborăm frăţeşti dintre po­ respectării independenţei, drepturilor su­ United Press, rmrustrul de Extern© al Da­
ţearcâ a tuturor celor ce muncesc din In aceasta privinţă trebuie spus că io domeniile construcţiei economice, si lupte porul romin şi minorităţile naţionale are verane ale statelor, ale ajutorului reci­ nemarcei. Hansan, a protestat împotriva
;ara noastră. unele locuri tnvâţâmSntul de stat propa­ împotriva influenţelor ideologiei burgheze o importanţă imensă pentru construirea proc frăţesc planurilor germane de a masa unităţile
• ganda şl fnvăţâmîntul de partid, agitaţia a culturu reacţionar* burgheze sub once socialismului, pentru consolidarea mal de­ Muncotorii, ţăranii şi intelectualii înain­ noului Wohrmacht veot-german la gra­
politică şi munoa culturala de masă — formă s-ar manifesta, să valorifice şi s3 parte a regimului de democraţie populari taţi de toate naţionalităţile din ţara noa­ niţa daneză şl chiar pe tenlonu] danez
Succesele obţinute de partidul nos5ru răspândească bogate experienţă existentă
eduilnd neobosit pe oamenii muncii în Dezvoltarea acestei colaborări are c stră ştiu că pnn luptă unita eu putut do­ • Buletinul Casei Alb© anunţă câ pre­
şi de statul demoont-poptilsr tn educa­
spiritul internaţionalismulun proletar — In ce priveşte dezvoltarea acestei colabo­ mare însemnătate pentru progresul ţării bori puterea capitaliştilor şi moşierilor,
rea oimenilor muncii în spiritul interna­ şedintele Eisenhower va pleca Intr-un
nu acordă totuşi întotdeauna alentio rări frăţeşti dintre poporul romin Şi nu- noastre, pentru realizarea programului le prin luptă unltâ au putut cuceri indepen­
ţionalismului proletar, d frăţiei Intra po­ noriispie naţionale Totodată ele trebuie turneu electoral fulger de o zl in oraşele
cuvenită combaterii concrete, serios fun­ măsuri economica elaborat de partd ;<» denţa şi llbertetea patriei, au putut ridica Cleveland, Detroit, LouisviUe şi Wiimlng-
porul romîn şi minorităţile naţionale, nu
damentate teoretic şl bine documentele, să combată cu toată energia manifestările guvern — program a cărui înfăptuire pe pămîntul ei temeliile unei vieţi noi
trebuie eă ducă însă ]© tocirea vigilenţei ten Preşedintele va vorbi chiar la aero­
lupte» pentru stlrpiiea oricăror forme ale naţionaliste, sub orice acoperămînt £-ar este indisolubil legată de mobilizarea tu­ Iubind cu pulere patria lor. Republica
*i la nutoUniştiie Nu trebuie să ultim dromurile unde va ateriza pentru scurt
naţionalismului burghez Unele ziare de ascunde, arătînd că acestea sînt deopo­ turor forţelor unite ale poporului, tuturor Populară Romină, ei ştiu că prin muneâ
că clasele răsturnate de La putere, foştii trivă de dâunăloare — fie că se manifestă si luplă unită, frăţească, vor obţine noi timp In cursul conferinţei sale de presă
exploatatorii, elementele duşmSnoaze şi partid sau şcoli de partid s»e preocupă In iniţiativelor de jo9, de transmiterea ex­ de miercuri, preşedintele Elsenhowor $1*3
ln rindumle populaţiei romlneşti fie in .succes--! in lupla pentru construirea socia­
imperialiştii de peste hotare, jlnduind măsură Insuficientă de lupta împotriva sinul minoriliţUor naţionale Organizaţiile perienţei înaintate şi dezvoltarea intr-aju­ lismului şl apărarea păcii. exprimat neliniştea faţă de indiferenţa
după „raiul" pierdut, nu se dau îndărăt unor asemenea manifestări, scapă din de partid, organizaţiile de masă trebuie torării frăţeşti între toţi oamenii muncii arătată de alegătorii americani In cursul
de la cele mai ticăloase uneltiri ?i crimei i^r.ipui lor vizual problemele concrete ele să arate că in asemenea manifestări rinl de ridicarea producţiei şi îndeosebi a pro­ Articol apărut în „Sdnlela" nr 21 ÎS aclualea campanii electorale
Redacţia şl Adm ziarului Str. 0 Martie, Nr 9, Telefon: 189-189. Taxa plătită In numerar coni aprobări] Direcţiunii Generale PTT Nr. 236 320 din 8 Noi©mbrieJ949 — Tiparul Intropr Poligrafică de Stat DEVA